Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAMA
ISCHEMIA SI INFARCTUL MIOCARDIC
Ischemie/ Leziune
miocardica
Efectele ischemiei
PA ischemic
Depolarizare redusa
Repolarizare redusa
Durata si amplitudine
redusa
PA ischemic
PA normal
Sistola = ST
Diastola
Diastola= TP
Ischemia miocardica
Ischemia
Curentul de leziune
Diferenta de potential intre zonele normale si
cele ischemice: mic curent= curent de leziune
Flux de ioni de K dinspre zona
+ spre -
Curentul de leziune
ST- curent de la regiunea normala spre cea ischemica
TP curent de la regiunea ischemica spre cea normala
ST
TP
Curent de leziune
Leziune subendocardica
Leziune transmurala
Ischemie/ Leziune
miocardica
Infarct miocardic
Supra/sub denivelare ST
Supradenivelarea de
segment ST Apare precoce
R
ST
P
V2 V3
ST elevation
ST segment elevation usually occurs in the early stages of infarction,
and may exhibit quite a dramatic change.
ST elevation is often upward and concave, although it can appear
convex or horizontal. These changes occur in leads facing the
infarction.
ST elevation is not unique to MIs and therefore is not confirming
evidence. Basic requirements of ST changes for diagnosis are:
elevation of at least 1 mm in two or more adjoining leads for inferior
infarctions (II, III, and aVF), and at least 2 mm in two or more
precordial leads for anterior infarction. You should be aware that ST
elevation can be seen in leads V1 and V2 normally. However, if there is
also elevation in V3 the cause is unlikely to be physiological
Unda Q patologica
R
ST
P
T
Q
Deep Q wave
The only diagnostic changes of acute
myocardial infarction are changes in the QRS
complexes and the development of abnormal Q
waves. However, this may be a late change and
so is not useful for the diagnosis of AMI in the
pre-hospital situation.
Remember that Q waves of more than 0.04
seconds , or 1 little square, are not generally
seen in leads I, II or the precordial leads.
R
ST
T
Q
R
T
ST
ST
QS
1 ora de la debut
R
ST
P
T
La o zi de la debut
ST
P
T
Modificari tardive
ARTERELE CORONARE
ARTERELE CORONARE
LOCALIZAREA
OCLUZIEI
ECG LA PREZENTARE
1. ADA proximal
Proximal de prima
perforanta septala
2. ADA mediu
Distal de prima
perforanta septala,
proximal de marea
diagonala
Distal de marea
diagonala sau afectarea
primei diagonale
ST in V1-V4 sau ST
in V5-V6, DI, aVL
4. IMA inferior
moderat intins
(posterior,
lateral, de
ventricul drept)
5.IMA inferior
V1 V2 V3
V4 V5 V6
Infarct inferior
I II III
Artera coronara
dreapta
sau a circumflexa
V1 V2 V3
V4 V5 V6
Infarct inferior si de VD
I II III
Artera coronara
dreapta
sau a circumflexa
V1 V2 V3
V4 V5 V6
Artera coronara
dreapta
sau a circumflexa
V1 V2 V3
V4 V5 V6
Infarct lateral
I II III
V1 V2 V3
V4 V5 V6
Localizarea infarctului
I
aVR
aVL
V2
V3
III
INFERIOR
V4
SEPTAL
LATERAL
II
V1
ANT
SEPTAL
V5
ANT
V6 LAT
aVF
Localizarea infarctului?
IM inferior
Localizarea infarctului?
IM anterior
IM anterolateral
Vectorul ST
Poate indica
localizarea ocluziei
arterei coronare
Diagnosticul diferential al
IMA cu supradenivelare ST
Angina Prinzmetal
Pericardita
Repolarizare precoce
Sdr. Brugada
Unda Osborne
Supradenivelarea
inghetata - anevrism
Diagnosticul diferential al
IMA cu supradenivelare ST
Anteroseptal
aneurism
Unda Osborne
Normal
Sdr. Brugada
Asocierea IM cu BRS
Anterior wall MI
I II III
V1 V2 V3
I II III
V1 V2 V3
V4 V5 V6
Asocierea IM cu BRS
Criteriile Sgarbossa (pt IMA cu BRS)
ST > 1mm in derivatii cu QRS pozitiv -5
puncte
ST > 1 mm in V1-V3 -3 puncte
ST > 5 mm in derivatii cu QRS negativ 2
puncte
La un scor cumulativ de 3 puncte
specificitate de peste 90% de a detecta infarctul
miocardic acut in prezenta blocului de ramura
stang sau a unui ritm de pace-maker.
Lateral
V1-V3
Inferior
Posterior
Unde R anormal de
inalte in V1- V3
V1-V3
SUPRAINCARCAREA
ATRIALA
HIPERTROFIILE
VENTRICULARE
Supraincarcarea atriala
dreapta
Unda P >2,5mm
Morfologie: unda ascutita
In V1, V2, daca unda este bifazica, predomina componenta
pozitiva, initiala
Axa se verticalizeaza: +75 - +90
Titulatura: p pulmonar
Derivatii preferentiale: DII, DIII, aVF
Supraincarcarea atriala
dreapta
Cauze de supraincarcare atriala dreapta
Valvulopatii
Stenoza tricuspidiana
Regurgitare tricuspidiana
Hipertensiune pulmonara
BPOC
Embolii pulmonare
Apnee in somn
Boli congenitale
Stenoza pulmonara
Tetralogia Fallot
Tranzitor
Trombembolism pulmonar
Status astmaticus
Supraincarcarea atriala
stanga
Unda P > 0.11 s
Morfologie: unda bifida
In V1, V2 predomina componenta
negativa
Axa se orizontalizeaza
Titulatura: p mitral
Derivatii preferentiale: DI, aVL, V5,
V6
Supraincarcarea atriala
stanga
Valvulopatii
Stenoza mitrala
Regurgitare mitrala
Complianta scazuta a VS
Hipertensiune arteriala
Cardiomiopatie obstructiva
Stenoza aortica
Regurgitare aortica
Boli infiltrative - amiloidoza
Dilatare biatriala
Criterii pentru ambele tipuri de dilatari
V1: unda larga bifazica
componenta pozitiva > 1,5 mm
componenta negativa >1 mm, >0.04s
DII:
Unda > 2.5 mm
Unda > 0,12 sec
Hipertrofia ventriculara
stanga
Suprasolicitarea VS cauze:
Suprasarcina de volum: IMi, IAo
Suprasarcina de presiune: HTA, SAo
Suprasolicitarea VS efect:
Suprasarcina de volum dilatare cavitati
Suprasarcina de presiune hipertrofie, ingrosare
pereti
HVS
Hipertrofia ventriculara
dreapta
Etiologie:
HVD
HVD
3 patternuri
1. fara tulburari de conducere
intraventriculare drepte
2. cu BRD incomplet
3. cu BRD complet
1)
2)
3)
4)
5)
6)
Hipertrofie biventriculara
SV1 + RV5(sau V6) >35 mm (indice Sokolov
pozitiv) combinat cu deviere ax frontal QRS la
dreapta +90
SV6 >7 mm (fara BRD)
probabil cel mai bun semn este combinatia
de pattern de HVD tipic cu dilatare de
AS (durata p >=120 ms)
S/R>1 in V5/V6 +dilatare deAS
SV6 >7 mm + dilatare AS
QRS >+90 + dilatare deAS (in prezenta de BRD)