Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAM MASTERAT - SIDIE
BRAOV 2015
CUPRINS
2 Stanescu, Madalina: Extinderea UE - un proces fara precedent, Editura Noi, Bucuresti, 2000,
pag.12;
- referentii, functioneaza pe langa fiecare judecator sau avocat general, fiind juristi
conationali ai acestuia, de obicei doctori in drept, alcatuind un fel de cabinet al judecatorului
sau avocatului general, subordonat acestora.
- un secretariat juridic, format din juristi competenti desemnati pe langa fiecare judecator si
avocat care le pregatesc acestora cauzele;
- departamentul de cercetare si documentare, ce pune la dispozitia membrilor Curtii
informatii generale ale dreptului european precum si studii comparative ale legislatilor nationale.
Curtea Europeana de Justitie isi desfasoara activitatea in sesiuni plenare ori in complet
restrans de 3 sau 5 judecatori, formatiunile de lucru ale Curtii fiind plenul, Marea camera si
camerele. Ea lucreaza in sedinte plenare atunci cand ea insasi decide astfel, precum si atunci
cand Uniunea Europeana ori unul din statele sale membre este parte intr-un proces si solicita
aceasta procedura.
La modul general, in fata Curtii Europene de Justitie pot fi aduse actiuni directe, ce pot fi
aduse direct inaintea Curtii de catre Comisia Europeana, de catre alte institutii europeane sau de
catre un stat membru al Uniunii Europene. Curtea Europeana de Justitie nu este o curte de apel a
deciziilor luate de curtile nationale. Ea poate judeca numai in domeniul de competenta al legilor
europeane. Atunci cand iau decizii, curtile nationale trebuie, la modul imperativ, sa aplice
principiile dreptului european asa cum rezulta din deciziile luate de Curtea Europeana de Justitie
in cazurile judecate.5In actiunile directe, limba in care se judeca cazul respectiv este aleasa de
catre cel ce initiaza actiunea in justitie (limba paratului), in timp ce pentru interpretarile
preliminare Curtea Europeana de Justitie utilizeaza aceeasi limba cu tribunalul national sau
curtea ce solicita respectiva interpretare. Daca este vorba de o institutie europeana, reclamantul
poate decide limba de procedura, in limba respectiva fiind redactate actele procedurale,
sustinute pledoariile si redactata hotararea. Rezulta deci ca poate fi utilizata oricare dintre limbile
statelor Uniunii Europene6.Schimburile de documente scrise sunt o parte importanta a
procedurilor Curtii de Justitie, atat pentru sustinerea pledoariilor partilor cat si pentru inaintarea
de observatii. Dupa faza in care se inainteaza pledoariile scrise, partile isi prezinta punctele de
vedere oral in sedintele curtii. Urmand audierilor partilor, avocatul general emite o opinie
independenta si impartiala, in cadrul sedintei completului de judecata, referitor la argumentele
utilizate de parti si la interpretarea normelor relevante in cazul respectiv, recomandand curtii sa ia
o anumita decizie. Desi opinia avocatului general nu este obligatoriu de urmat pentru curte,
recomandarea sa este de cele mai multe ori urmata de catre Curte.
Actele
normative unionale, fie ele de drept originar sau secundar, nu enumera exhaustiv prin prevederi
concrete, clare entitatile care dispun de capacitate procesuala in fata CJUE. Potrivit art.19 din
Statutul CJUE, statele si institutiile UE, statele parti ale acordului asupra Spatiului Economic
European, altele decat statele member, sunt reprezentate de un imputernicit, iar celelalte parti
trebuie sa fie reprezentate de un avocat.7
5 http://www.anrmap.ro/sites/default/files/poat/2342.pdf
6 Stanescu, Madalina: Uniunea Europeana si cetatenii sai, Editura Noi, 2000, pag. 37;
De-a lungul anilor multi autori10 au incercat sa dea o denumire cat mai exacta a recursului
in carenta. S-a pornit de la termenul de carenta lipsa, inactiune, tacere si astfel s-a formulat
una dintre definitii, poate cea mai cuprinzatoare: data recursului in carenta: Consta in
posibilitatea pusa la dispozitia institutiilor europeane, statelor membre dar si persoanelor fizice si
juridice ca, in anumite situatii strict limitate, sa poata ataca in fata Curtii Europene de Justitie,
refuzul Comisiei Europene, Consiliului de Ministri sau a Parlamentului European de a decide in
domenii in care aceste Institutii Europeane au obligatia, prin tratate, sa ia o anumita masura.11
Chiar daca la prima citire definitia pare complicata, ideea este deosebit de simpla: ca
institutie europeana, daca refuzi sa iei atitudine, daca refuzi sa aplici prevederile Tratatelor, desi
ai aceasta obligatie prin lege, poti fi actionat in fata Curtii Europene de Justitie printr-un recurs in
carenta.
In
cazul in care Comisia Europeana sau Consiliul de Ministri refuza sa adopte un act juridic
obligatoriu, fie ca este vorba de regulament, directiva sau decizie, recursul in carenta va aparea
ca un mijloc de control al modului in care institutiile europeane competente isi indeplinesc
obligatiile ce le revin prin Tratate. In acest caz, cele doua institutii europeane somate sa ia o
decizie, vor avea doua luni la dispozitie sa-si precizeze punctul de vedere fata de problema
respectiva. Daca in acest termen respectivele institutii nu-si vor preciza pozitia, reclamantul va
putea introduce actiunea in fata Curtii Europene de Justitie.
Cu
alte
cuvinte, recursul n caren completeaz protecia fa de posibilitatea unor abuzuri
din partea Comisiei Europene sau a Consiliului Uniunii Europene, deoarece permite
intentarea unei aciuni n justiie pentru omisiunea ilegal de a adopta un act
european. Acest recurs nu poate fi introdus nainte de derularea unei proceduri
prealabile n cursul creia partea reclamant invit instituia european n cauz s
adopte actul respectiv. Dac recursul n caren este introdus de ctre Consiliu,
Comisie sau Parlamentul European (PE), scopul su este de a constata c, violnd
Tratatul, Comisia sau Consiliul s-au abinut s adopte un act juridic european. 12
n situaia n care recursul este introdus de o
persoan fizic sau juridic, obiectul acestuia se limiteaz la a solicita s se
constate c, violnd Tratatul, o instituie european a omis s adopte o decizie
adresat reclamantului. n acest ultim caz competena aparine Tribunalului
(denumit anterior Tribunalul de Prima Instanta).
europeana
10 Roman, P.: Proiectul Europei unite: o viziune din Est, Revista Integrarea
europeana, nr. 2 din sept. 2000, pag. 2;
11 art. 47 alin.3 din Tratatul de la Amsterdam ce completeaza si modifica prevederile Tratatului de la
Maastricht;
12 Paun Roxana Daniela, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti
2009; p. 60
3. Concluzii
Curtea de Justitie interpreteaza legislatia europeana pentru a se asigura ca aceasta se
aplica in acelasi fel in toate tarile UE. De asemenea, solutioneaza litigiile juridice dintre
guvernele statelor membre si institutiile europene. Persoanele fizice, intreprinderile sau
organizatiile pot, la randul lor, sa aduca un caz in fata Curtii de Justitie daca considera ca le-au
fost incalcate drepturile de catre o institutie europeana.
Potrivit dispozitiilor din Tratate CJUE este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a
asigura respectul dreptului european in interpretarea si aplicarea tratatelor. In sistemul
institutional al comunitatii, CJUE detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta
tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte
institutii europeane. De aceea, este admis ca jurisprudenta CJUE este izvor al dreptului european,
alaturi de legislatia primara si secundara. Prin jurisprudenta CJUE dreptul european nu angajeaza
numai Statele membre in raport unele cu altele, ci confera particularilor drepturi care pot, in
anumite conditii, sa fie invocate in fata instantelor nationale impotriva organismelor publice sau
a altor particulari. Curtea Europeana de Justitie a impus pentru prima data acest principiu in
hotarirea Van Gend en Loos din 05.02.1963, ramasa de referinta.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene garanteaza, in temeiul art. 164 CE, respectarea
dreptului in interpretarea si aplicarea Tratatului" contribuind, alaturi de celelalte institutii, la
asigurarea realizarii sarcinilor incredintate Uniunii". Aceasta se prezinta nu numai ca organ
judiciar sau ca o autoritate judiciara, ci ca o veritabila putere judiciara europeana.
4. Bibliografie
1. Andresan-Grigoriu, Beatrice, Procedura hotararilor preliminare, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2010
2. Craig, Paul; De Burca, Grainne, Dreptul Uniunii Europene, ed. a 4-a, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2009
3. Fabian, Gyula, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012
4. Paun Roxana Daniela, Drept European, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti
2009;
5. Roman, P.: Proiectul Europei unite: o viziune din Est, Revista Integrarea europeana, nr.
2 din sept. 2000
6. Scaunas, Stelian, Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Drept, ed. All Beck, 2005
7. Stanescu, Madalina: Extinderea UE - un proces fara precedent, Editura Noi, 2000
8. Stanescu, Madalina: Uniunea Europeana si cetatenii sai, Editura Noi, 2000
Tratatul de la Maastricht
Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Amsterdam
http://curia.europa.eu
http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-justice/index_ro.htm
http://www.anrmap.ro/sites/default/files/poat/2342.pdf