I

Curs 4

3.2"4"

Modulul de ingineria prodmc{iei (Prodwction Engineering)

Con{ine urmdtoarele seturi de aplicalii: Assensbly Planning; Wetd

P lanning; Factory Aulornqti on.
a) Aplica{ia Assernbly

Plunning

Aplicafia Assembly Planning gestioneazd bazele de date pentru

ansarnblurile de produc.tie stocate def,alcat ?n PIM. Aplicalia are structurd
arborescent5 qi defineqte strategia de fabrisare a navei gi genereazd
informa{iile necesare in procesul de asarnblan-e a componentelor navei.
Structura arborescentd a procesului de asarnblare a cCImponentelor
navei este ierarhizatd, pe rnai rnulte nivele (Fig,2S) p6]. Cet mai inalt nivel
defineqte un nod de colectare.
Fl r* !e *4 halt

DrlE

,' S

i
r.
. -- a$rG'Lr'
4:
'a'1!t::' I I9 1'r.1r1:F
i

Il5

-, .
:lj ii?
i ;-

t'

.:
:
t
'.
l.
''
,
'i
i

ii

':'r.

Vt
l& 1:t4*:F

1s,

';\

;i rF.lo:--+f.?
i4 4fri\si*

i.i

jt

.1 1:-t.t!9 is
rlt {!r-i,ll+"lF

i
I
l

fl:J

'!

I
t

I I

i:&ffi
t,:fftffi

:
I
l

i
i

1ic'it#

j
J

1
J

il
i,l

1:5,1r!$.:s

il

1;!-lt?3.+

6
&

i:t-1n:5r.:+

.;f, 4:r.109..4
?4 at,lo'*t;?*
1) r:5.t0t5.e tS.
iJ 1:t l.i:F's

: I

4$.lr;r.?

.-a 4t:i1o?!?--.F

,:.

::4::q.!n3,4F

; .t

,-&ffi
. "t!w,

{t

i i
i t
j

i'

t:'l ari-tD:;?-!FS
? !:tt.lars.!!6'
1l ri5 Itir'1#

i:ffffi
i:#ffi

: : 4 j:isl :' q * .lH *.!z!..

;,ta

I t

. ,ftt lt!-\,i!
1 ill 4.t.1ttt
I lE 1:V !v:t
) illt:5]tsl
' a& t:t ttt:
' :llb 1:"1t*
I tllJ t:+t..4a
. a!].r-tff
t. fil t:t- !u!!

,1 '&4.t41,1,
'i '&4i94t1r
i . N417,-ettt
|'t .. gfr a.r.tri
i& .:a 4i:t
i - a&-c:rtr:o
:', '.&tra:"iti:'
. ,1ft 1i.':t1q
.1;

,3

' 6s+ :tr

ai-.

a
4

r;il

tl\at tI\

J:1.;:qr+-lt'

q!

:,|'i.-:]

= ja jirlj
. rF+ lYt+
f ;i* ln[t
' ;9+ ;sg

tetIrF
lr--, tu,:r:r

I
!

j i
-1jj

.t.

ij
'1?

ii
li lI

! ilt 4'r-11t'p

n-i

a.: !

iI

:.ztW

. *t t:+r,-r

1
,,1 .+ i4.1+'.:#
!il(4aci
ta
:

.:..-:: ':'.: :
-rR'#Fr{. '=;.4.jI
-i+;.x

?e,1@ c;a

l j
l

Jri.jrt:.:r:r
:

4;5-iXlT?.

i{-E-rfi!.i:F
-*;. iti:i 1ir
l{:c ll:.c ri5

:6
.il
ag
1::4

tu,!dp, Fr5rFl

Fig. 28. Aplicalia Assewbly Plarcning

Structura aptrica{rei este ftrexibil5, dinarnicd qi interdependentX cL}

modulul de proiectare. Oriee modifrcare in baza de date a modulutrui de
proieotare este actllalizatd eutorrtat ?n modulul de produetie.
/<

Tehnici de modelaye qi simulare

poate

proceselor,/sisteywelor de producfie

Cu ajutorui aplicaliei Assen&ly Flawruimg, rnodelul de navd proiectat

fi transf,ormat ?ntr*un model de serie.
Frincipaiele activitdli dezvoltate cu ajutorul aplicafiei, sunt:
o generarea qi actualizarea strueecril arborescente de date pentru

procesul de asamblare a componentelor navei;

colectarea

de cornponente ale navei in nodurile

sfrucfurii

arborescente;
gestionarea proprietblllor speoifice ansanrblurilor de produclie;

r
o generarea de infornia{ii pentru ansamblurile de produc}ie (listb de

cornponente, desene etc").

Cu ajutorul aplieagiei pot fi eolectate n-rnndtoarele
hw t I ; p ip e ; v ent i lati an ; st nt ctur e ; cals I etv ay; e quiptn e nt

tipuri de obiecte:

b) Aplica{in lYetd Planning

Aplicalia [Veld Flonnlrug perroite analiza proceselor de sudare a navei.

Aplica{ia calculeazi parametrii de sudare, defineryte tipurile de prelucrlri
pentru elemcntele ce urffIeazS s5 fie sudate gi stabilegte telmologiile de sudare
adecvate pentru fiecare etapb tehnologied de f,abrieare a navei-

Flaweing perrnite exportarea de figiere avtnd extensia "c$v care

pot {i importate in utilitarele Excel sau Acces ale pactretu}ui de programe
Alicrosoft Office"
Frincipalele activit6li dezvoltate eu ajutorul aptricatiei" sunt:
Wetrd

o determinarea procesului de sudare pentru ansarnblurile de produclie;

o calcularea lungimii cordoanelor de suduri;
. pozilionarea autofiiatd a cordoanelor de sudurS.

Aplica..tia Weld Flannircg rwleaz6, in paralel

Planning" ffird a fi necesar6 comLltarea ?ntre programe.

cu aplicagia Assembly

c) Aplica{ia Factory Awtaruation

Aplicalia Factory Aut*mstiorc este c aplicalie oplionalE care perrnite

al.rton'latizarea proceselor de fabricare ale navei. Op{iunea este disponibild dacb
in ciclul de fabricare al navei surat utilizali robofi industriali.

3.2.5. Modulutr de pregfitine

{Pr o

iqforrna{iitror pentmr produedie

d w cti o w I nform uti o n}

Aplica{ia Fr*dzecti{}rs frtforw*tiarc pernaite extragerea inforniatiilor din

FIM nesesare pentmt fabriearea propriu-zis*. a ansarnhtrurilor de produclie {Fig.
2e) u71.
,l /<

Curs 4
t.l.lti:.,.,.'..:':i:, : t'.

rFltg

g?.r41

iijlsdrrr+jl l4it

ii:@l
tFare
:i.,aaltr

\?tue

t':il-ti1-j6il7

r.fl: |

;.aa::ii:al rnilit ti

;:f!,, *{r?'t:
iirre,r!
I .!r,rliri:1:i"
tt+jiit.i :Lii
: :rr,

??r,gi:,i .4

a+:811F: ii9,11:$

ii;

l',1

l:&

1.1

l:;

rrirj a:i!l

,l(!L.:1:f::i
a-.?.4

t!n'*:r!n,

ffiffi'f ffiil--atffi ;i$ffi ffi lf:=-',:i::1.r":'

6affe6t !3+r

deln6d

afie lj{(b'
l;wlEq
lnati&dimiht4
grt.

899

lql

6r.:L

?'

In?!lE4id

,n5!a*ilirfi tlalirrJ

llaiataiat
licl Ftrir

Pa4a

Foult Ccle
Itr Fiin! Caie
r:r1 Fdiii tj6r

1{{ri-Ut

in4 *'rld;nt
Srii g;iF F:HF
Fendnq;@a
FnLri,,?ifq 4!ls !ihec;

selhr

Eefi.St iJi

!.r

(i

t\?i

Flili-:

alst
r{ il

ff

t.0

lJ ll

=-___-.-__-'---*--*=_-_*-J,

Fig, ?9. Fregdtirea inforntaiiilor pentru productie

Frincipalele activitdli dezvoltate cu ajutorul apliea{iei, sunt:
o separarea ansamblurilor de produc{ie in piese cornponente de bazd gi
?ntocrreirea albumelor de debitare;
. generarea tristelor de prese gi de materiale;
o generarea inforrnaliilor necesare pentnl fabricarea profilelor navale;
o calcularea greut*{ii pieselor qi stabilirea centre{or de greutate ale
acestora;

o
c

generarea informaliilor necesare pentru fabricarea panourilor curbe;

conceperea programelor de coordonare, controlare qi execulie a

maginilor autornate utllizate la sonstruc,tia navei.

3"3"

STRUCTURA BAZEI DE DATE TRIBOI{I

3.3"1. Conceptul bazei de date

PIM

Nucleutr sisternului de proieetare avansatE TRIBON il constituie baza

de date integratd Product trrforrnatiovr A4odel {PIM) Baza de date conline toate
inforrna{iile refbritoare la nava care urrceazE sX fie construitb, fapt pentru care
aceasta se rnai numeqte qibazb de date a navei iShip Dctabase).
Toate infomnaliitre de proiectare qi prodtic{ie si;nt stocate ?n FtrM sub
forind de ohiecte.
A'

Baza de date orientatd spre obiecte confine toate

componenteie

ftzice
cate se regSsesc in structura navei (sisterne, cornponente, ansarnbluri,
tubulaturi, echiparnente, cabluri, table" profile etc.), iar fi*"ur*
obiect *n irr"
informalii privitoare la dat*le tehnice qi proprietxfil* *p*rin""."iril.*"ii1-

ata$ate obiectetror sunt utilizate

2D qi 3D etc.

ulterior in-reprezentlri gnafice, ,-lr;f-,""-ll'"r1.

Fentru a gestiona eficient voh.lmul naare de date of,erite

de nava
complet echipatb, iniprernentarea plhd este conceputE pe
doud
directii
I
F

principale.

c datele sunt introduse in pIM cu a-lutorutr tehnorogiei pe

obiect
{ob.iect Technolag,t} prin care nu este stocat5 explicit geometrii'
obiectelor, ci
doar datele tehniee in baza c*rora se pcate regenera cbiectul
dorit, func1ie'de
cerinfele utilizatorului;
o rnodelarea obiecteror comprexe se rearizeazd prin compunerea
prirnitivelor 3D (fome geoanetrice tridisnensionale
sirnpnificat*;" *o""t*- tn
baza de date.
obiectele bazei de date integrate pl&,f sunt in perrnanen$d
create qi
aet'alizate de cdtre. inginerii pnoiectantr
ryi de produclie, **ru i.r*r"* ra m
paratrel atat in sadrul aceluiaEi nivel de proiectare
qi,rsau producfie" c6t
ryi pe
nivele conexe sau interdisciplinare.
Baza de date este comund gi multi-titilizator" orice
rnodificare a
acesteia fiin'd actualizat'6, automat gi accesibil5 imstantaneu
tutr.lror utilizatorilor
-u
conecta{i. Structulra mrulti-utilizator conduce Ia o mai
bunb circuruil*
info*amtiei intre diferite nivere de proiectare gi,/sau p-rJr"p-,
,-?*i#g,,r u,
costuriXe nesesare_ pentru oblinerea unui pioieet
coreet" iar aativitatea de
produqie poate dernara anticipat" ?nainte'ca proiect*i
O* executi; ;J fie
f,tnalizat.
Construirea_Pry est_e intr-un proces de rafinare eontinud.
Sistemul de
proiectare avansatS TRTBON perur:ite introducerea
prelimin ard a datelor
priracipale la inceperea proeesului de proiectare,
*pi; *r* loc extinderea
progresivb a bazei de date ryi rafinarea ****t*u*,
funcgie de eerinle q; *****;ati.
3.3.2" {erarhizarea bazei de date

FI&{

FIM contine un ansan"rblu integrat de diferite tipuri de date

{tetrurice,
administrative, asoeiative,. funcgionale,-g**mctrice) stnrcturate
ierarhizat pe
verticatrS' xerarhizarea datelor pe vertical5 refiectd
cursul normal ul p.oa*rrrlif
de la proieetare p6n5 !a f,onna fini{6. De exempru,
o varwrd este o componentd
a urnei tubutraturri ce apar{ine unui traseu de tubulaturi
care, Ia randul lo,i, fb;;
parte dintr-o instalagle i:ldropne*r:ratic5.
to
+o

Curs 4

Astf,el, la nivel miero, fiecare inf,ormatie din PIM este asosiatS unr.li
model ierarhic de obiect (cr.rrp" tubuiaturd, ventilatie, cabiuri electrice etc.), iar
la nivel fiiacro, informafiile sunt asociate categoriilor iera-r'hice de obiecte
(suprafalS I compartiment, bloc, sistem, modul,'ansamblu etc.).
a) Categoria ierarhied de obiecte de tip Swrfuee

Campartrnerut

Pozilra gi formele navei, permit irnp5rlirea aeesteia

30, a) qi compartimente functionalg_($g. 30, b).

a) Obiect de tip Surface

in

supraf,ele (Fig

E) Obiect de tip Compartwent

Fig. 30. Categoria ierarhicd de obieate de tip Swrface / Conrpcr{ment

PLM conline mai rnulte tipuri de supraf,ele, care definese 4 tipuri de
ptranqee: de bordaj (hull form); de punte {deck); de cornpartirnentare
longitudinalS {langitwdinat bwlkkead}; de compartineentare transversalS
(transv e r se bw I khe ad).
Datele de tip Surface / Cawpartment xrnt utilizate ?n cadrul aplicaliei
Inilial Design, a ch.rei structurd ierarhicb este reprezentat6 in fig. 31 [6].
Ship Model
Suriace
Sudace

Panel

Panel

Compartment

Structural

Features

Compadrnent

Fig. 3 1. Struetura obieetelor detip Sayftzce I Carnpartment

49

Tehnici d: ltg4elgrg $i simulare

proceselor/sistemelor d: produclie

In ceea ce privegte cornpartimentarea navei, aceasta are scop functional

(rnagazie de marfr, tanc de balast, compartiment de maqini etc.). in PIM,
forma 6i dimensiunile cornpartimentelor sunt stabilite de seturi de suprafele de
gr anild (B o u ndary Surfac e s), care deli rni teaz6 un sp aliu inchi s.

b) Categoria ierarhici de obiecte de tip Block

Blocul este ansamblul structural al navei alcltuit din structura metalicl
spnjin ale instala,tiilor qi mecanismelor (Fig. 32).

qi din structurile de

Fig.32. Categoria ierarhicd

de obiecte de

tip tslock

Din punct de vedere al pozilion5rii qi funqionalitilii, nava poate fi

impdrlit6 ?n blocuri. Fiecare bloe, la rf;ndul lui, este divizat in plangee. Mai
departe, fiecare pl.angeu este compus din panouri, profile, cordoane de sudur6,
brachef, flange, decupIri etc.
Datele de tip Block sunt utilizate in cadrul setului de aplicatii Hull, a
c[rui structurd ierarhicb de obiecte este reprezentatd ?n fig. 33 [6].
Sfiip tu1odd
Bldck

Elock

Pan?l

Bourdary
-qeam

Plate:

Sii{fsers
H6les

Cutorjts
tlolehes
Btackets
I

Fig. 33. Structura obiecteior de tip Block

50

Curs 4

c) Categoria ierarhici de obiecte de tip System / Moclule

Sisternul reprezintil ansarnblul cornplet al unei instala,tii de la bordul

navei (instal4ia de balast, instala.tia de ventilalie, instalalia de rdcire a rnaqinii
prineipale de propulsie etc.) gig. 3a).

Fig. 34. Categoria ierarhicd de obiecte de tip System

Sistemul con{ine echiparnente interconectate cu componente ale

instala{iei (tubulaturi, valvule, cabluri electrice, guri de aerisire etc.).
Datetre de tip System sunt utilizate in cadrul setului de aplicalii
Oatfitting Structura ierarhici a obiectelor utilizate in aplicalia PiE:e A4odelling
este reprezentat[.?n fig. 35 [6],
Ship Model
Systefii
Syslem
Pipeline
Pipeline
Pipe tu1odel
Pipe Moclel
Pipe Spool
Fillings
Pipe Spool
Fitlings

Cofipon+nts
Flanges
Itr,lodule

Bends

l'.,!odule

St-aight tube
I
+

Fig. 35. Structura obiectelor specifice aplicatiei Pipe Modelling

<1

Tehytici de modelare gi simulare a proceselor/sisternelor de producfie

Modulul este ansarnblul oarecare al navei alcdtuit din structura

rnetalic5 gi din elementele componentele ale instalatiilor, asociate pentru
procesul de asamblare (Fig. 36).

Fig. 36. Categoria ierarhici de obiecte de tip Module

Datele de tip Module sunt utilizate in cadrul setului de aplicalii

Owtfitnng. Structura ierarhic[ a obiectelor utilizate in aplicalia Csble
Modelling este reprezentatd fig 37 16l.
gl{F M6del
5y$tem
gyslenr

CaIJIS

Cable

I
I
I

LUiltECilUrr

[,tsrluls

Cores

fvlodule

Eiluipm. l*f.
{

Cableway

C4lnnecti,ln 2

Cablev,iay

I
I

fomponnl

Conlponent

Corrpnnent

Rndg

Penetlation

I
t

I
Cabler.ray ref.

Pehtrslioh

tt

Pene$alien
ref.

CblB'r.iay ref

.lingle

rc,r-{e

l-l

Fig. 37 Structura obiectelor specifi ce aplicaliei Cab le lt4ode lli ng

52

Curs 4

d) Categoria ierarhici de obieete de tip Assernbly

in paralei cu ierarhizarea proiect6rii obiestelor, in fiecare gantier naval

este definiti qi o ierarhie de produclie, care perunite construclia integral5 a
navei din ansambluri.
Ansarnblul este o asociere de piese qi subaasarnbluri care urmeazh sk
fie montate impreun[ intr-o anumit[ etapb tehnologic[ a ciclului de fabricalie

al navei (Fig. 38). Practic, nu existb limite in stabilirea niveluritror

de

asamblare-

Fig. 38. Categona ierarhicd de obiecte detip AssernblT,

Datete de tip Assenfily sunt utilizate in cadrul aplicaliilor Assembly
Planning gi Weld Planning. Structura ierarhicd a obiectelor utilizate in cadrul
aplica{iilor de asamblare este reprezentatdfrg.3g [6].
Ship Modi
Assenibly
Assembl./

A;semtly
AssemL'h;

Hull ct'ject
Hull obiect

Hull obiect
Pipe olrject

Hull olriect

Cab.l cbject

HUll olijeet

A.isenrbly
Hull object
Ship mociel

Fig. 39. Strucura obiectelor specifice apiicaliilor Assembly

53

Tehnici de modelare Si simulare

proceselor/sistemelor de prodwclie

3"3.3. Gestionarea bazei de date PIM

PIM se realizeazd, cu ajutorul aplicatiei

(TDM). Scopul TDM este de a orgatiza gi controla
statutul informaliilor furnizate de sisterul integrat TIBON, precum qi datele
din sursele externe. De asemenea, TDM permite revizii ale desenelor qi
Gestionarea bazei de date

Tribon Datct Management

actualizdn ale modelului de navd.

adaptatd cerinlelor qi necesit[1ilor

qantierului constructor qi poate fi conectatd la alte slsterne comerciale de baze
de date pentrr.r produclie (Proderct Data Management).
Din punct de vedere al aplica[ltlor TRIBON, funclionalitatea TDM se
comportd ca un filtru de date pentru PIM, aqa cum se poate observa in fig. 40

Funclionalitatea

TDM este

l6l

Fig. 40. Gestionareabazei de date P&f cu ajutorul TDM

Din punct de vedere logic, baza de date PIM este divizati in bbnci

de
date {databanks) predefinite? care permite stocarea perrnanentd a rnodelelor de

obiecte. Astfei, TRIBON dispune de bdnci de date predefinite pentru panouri,

profile, tubulaturi, echipamente etc., implementate prin doub tehnici (Fig. al)
[5]:
modulard, c0nd bincile de date corespunzltoare aceluiaqi proiect
sunt grupate ?ntr-un singur director;
1ogic6, cdnd bbncile de date sunt grupate tabelar, in formd binard
(Blob - Binary Large Objects).
trmplementarea logicd a bdns,ilar de date reprezintd. o tehnicd avansatS
de administrare qi gestionare.
In TRBON, impiernentarea logiei se realizeazi cu ajutorul limbajului
de proglamare Oracle, ale s5rui instrumente de administrare a bazelor de date
sunt standardizate qi disponibile pentru orice platforrrb hardware compatibitre.

1A

Curs 4

Interfa{a datelor pentru produclie PDI (Pro&rct Dma Interface) se

in cazul implementlrii modulare, iar gestionarea
bazei de date PIM cu ajutorul TDM, presupune stocarea bSncilor de date
impreun[ cu modelele.de obiecte.
. Oricare ar fi varianta de implementare a b[ncilor de date, informaliile
TRIBON sunt de tip relalional, astfel incdt pot fi accesate cu ajutorul
instrumentelor SQL (Structured Quury Language), adicd" limbaje de
programare utilizate in interogdri, actvalizefi gi prelucrdri ale bazelor de date
relalionale [18].
bazeazd ple Oracle, chiar gi

Proiect database 1 Tribon propdetary implemenf ation

tl

m@

FDI

Prcject database iOracle irnplementalioni

TDM

PDI

Fig. 41. Tehnici de implementare a bdncilor de date TRIBON