1.4.

ANALIZA CORESPONDENTELOR

MULTIPLE (ACM)

1.4.6

97

Exemplu

Descrierea datelor
Pentru 27 de rase de cini au fost culese informatii privind anumite nsusiri zice si temperamentale, conform tabelului A.4. (Anex
a). Se doreste
studierea leg
aturilor existente ntre rase si aceste nsusiri, folosind metoda
analizei corespondentelor multiple.
Pentru acest set de date se identic
a 8 variabile nominale astfel:
variabile nominale active:
TALIE, avnd p1 = 3 modalit
ati: 1 =mic
a, 2 =mijlocie, 3 =mare;
avnd p2 = 3 modalit
MASA,
ati: 1 =mic
a, 2 =mijlocie, 3 =mare;
avnd p3 = 3 modalit
VIT=VITEZA,
ati: 1 =mic
a, 2 =mijlocie,3 =mare;
avnd p4 = 3 modalit
INT=INTELIGENT
A,
ati: 1 =sc
azut
a, 2 =medie,
3 =ridicat
a;
AFECT=AFECTIUNE,

avnd p5 = 2 modalit
ati: 1 =moderat
a,
2 =mare;
AGR=AGRESIVITATE, avnd p6 = 2 modalit
ati: 1 =moderat
a,
2 =mare;
variabile nominale suplimentare :
FN=FUNCTIA,

avnd p = 3 modalit
ati: 1=cine de companie,
2=cine de vn
atoare, 3=cine de paz
a;
R=RASA, unde
BEAU=Beauceron
BASS=Basset
CIOB=Ciob
anesc German
BOXE=Boxer
BULD=Bull Dog
BULM=Bull Masti
CANI=Caniche
CHIH=Chihuahua
COCK=Cocker
COLL=Colley
DALM=Dalmatian
DOBE=Dobermann
DOGG=Dog German
EPAB= Epagneul Breton

EPAF=Epagneul Francez
FOXH=Fox Hound
FOXT=Fox Terrier
GASC=Marele Albastru de Gasconia
LABR=Labrador
LEVR=Ogar
MAST=Masti
PEKI=Pechinez
POIN=Pointer
STBE=Saint Bernard
SETT=Setter
TECK=Teckel
TERN=Terre-Neuve

98 CAPITOLUL 1. METODE EXPLORATORII MULTIDIMENSIONALE

Ca si n exemplele anterioare, doar variabilele active particip
a efectiv
la calculul valorilor proprii si deci la determinarea dimensiunilor spatiului de
proiectie, n timp ce variabilele suplimentare intervin doar n momentul interpret
arii.
Asadar, pentru acest exemplu:
n = 27 indivizi (rasele de cini), s = 6 num
arul de variabile active;
tabelul A.4 = tabelul de date condensat, pe baza c
aruia se construieste
tabelul Burt;
o linie din acest tabel, de exemplu prima, se citeste astfel: Un membru
al rasei Beauceron este caracterizat de talie mare, mas
a mijlocie, vitez
a
mare, inteligenta ridicat
a, afectiune mare, agresivitate mare si este considerat cine de paz
a;
p = 16 modalit
ati ale variabilelor active, deci 16 coloane n tabelul Burt;
inertia total
a este I =

p
s

1=

16
6

1 = 1; 67 (vezi subcapitolul 1.4.2.).

Efectuarea analizei
si interpretarea rezultatelor
Aplicarea analizei corespondentelor n cadrul programului STATISTICA
presupune parcurgerea mai multor pasi.
Pentru nceput se selecteaz
a din bara de meniu tipul de analiz
a utilizat Statistics, Multivariate Exporatory Techniques, Correspondence Analysis si n
fereastra de dialog ap
arut
a se opteaz
a pentru analiza corespondentelor multiple.

fig. 1.4.6. Fereastra de start

n continuare se indic
a tipul de tabel analizat - n cazul acesta, tabel sub form
a
condensat
a (Raw Data), se apas
a butonul Variables (Factors in Burt Table)

1.4. ANALIZA CORESPONDENTELOR

MULTIPLE (ACM)

99

pentru selectarea variabilelor care particip

a la analiz
a - n acest caz toate si,
dup
a conrmarea alegerii, se apas
a butonul Supplementary columns (variables)
pentru selectarea variabilelor suplimentare (R si FN). Dup
a ap
asarea butonului OK, o nou
a fereastr
a (g. 1.4.7.) permite generarea rezultatelor specice analizei corespondentelor multiple. Tot aici este prezentat un rezumat
al datelor de plecare: variabile active si suplimentare mpreun
a cu num
arul
de modalit
ati corespunz
ator, num
arul total de modalit
ati active si valorile
proprii.

fig. 1.4.7. Fereastra de rezultate

Conform denitiei din subcapitolul 1.4.1, analiza corespondentelor multiple este analiza corespondentelor simple realizat
a pe tabelul disjunctiv complet
provenit din tabelul sub form
a codicat
a condensat
a (tabelul 1.4.1.). Programul STATISTICA produce toate rezultatele specice acestei analize plecnd
de la tabelul Burt asociat tabelului disjunctiv complet. La baza acestui demers st
a propozitia 1.4.1. Tabelul Burt pentru acest exemplu se reg
aseste n
submeniul Review, Observed frequencies.

100CAPITOLUL 1. METODE EXPLORATORII MULTIDIMENSIONALE

fig. 1.4.8. Screeplot
Pasul urm
ator l reprezint
a determinarea spatiului de proiectie. Diagrama Scree Plot din submeniul Advanced (g 1.4.8.) indic
a cea de-a treia
valoare proprie, considerat
a n ordine descresc
atoare, ca ind un factor de
structurare. Din tabelul 1.4.1. se deduce c
a primele trei dimensiuni ofer
ao
calitate a reprezent
arii de 64; 63%. Analiza descris
a n continuare a fost realizat
a n planul factorial principal (se completeaz
a valoarea 2 n c
asuta Number
of dimensions din submeniul Options), planul dat de factorii corespunz
atori
valorilor proprii 0.48 si 0.38.

tabelul 1.4.1. Valori proprii, procente de inerT ie

Butonul Summary: Column coordinates produce tabelul ce contine rezultatele specice pentru modalit
atile active (tabelul 1.4.2.) si suplimentare
(tabelul 1.4.3.):

coordonatele proiectiilor pe cele dou

a dimensiuni,
ponderile (masele) (calculate doar pentru modalit
ati active),
calitatea reprezent
arii n planul factorial, dat
a de suma cosinusurilor
p
atrate pentru cele dou
a axe factoriale,
contributiile calculate pentru ecare dintre cele dou
a dimensiuni (Inertia
aici) (calculate doar pentru modalit
ati active).

1.4. ANALIZA CORESPONDENTELOR

MULTIPLE (ACM)

101

tabelul 1.4.2. Rezultate specifice modalitA T ilor active

tabelul 1.4.3 Rezultate specifice modalitA T ilor suplimentare

Aceste rezultate se interpreteaz

a ca n cazul exemplului din subcapitolul
dedicat ACS, cu mentiunea c
a, pentru ecare variabil
a activ
a, contributia la
orice factor se calculeaz
a nsumnd contributiile tuturor modalit
atilor variabilei la factorul respectiv. De exemplu, variabila TALIE are o contributie de
0,12 + 0,046 + 0,13 = 0,30 la primul factor.
Realiznd proiectia simultan
a a variabilelor active si suplimentare n
planul factorial principal (submeniul Advanced, 2D) se obtine gracul din g.
1.4.9. Se observ
a, asadar, c
a:
n cazul variabilelor cu dou
a modalit
ati (AFECT, AGR), modalit
atile
sunt situate n cadrane opuse;
exist
a puncte pe grac care, desi corespund unor rase diferite, se suprapun: BULD si TECK, CHIH si PEKI, DALM si LABR. Aceasta este o
consecinta grac
a a faptului c
a valorile din tabelul A.4. pentru aceste
perechi se identic
a aproape n totalitate. n general, rasele nvecinate

102CAPITOLUL 1. METODE EXPLORATORII MULTIDIMENSIONALE

posed
a aceleasi caracteristci zice si temperamentale (vezi subcapitolul
1.4.3).

fig. 1.4.9. variabile active Si suplimentare

Prima ax
a principal
a opune:
rasele agresive, n medie rapide, caracterizate de talie si mas
a mari
- cinii de paz
a (FN:3) precum Dog German (DOGG), Dobermann
(DOBE), Fox Hound (FOXH) etc. si
rasele de talie si mas
a mici, dar afectiune ridicat
a - cinii de companie
(FN:1) precum Caniche (CANI), Cocker (COCK), Fox Terrier (FOXT)
etc.
A doua ax
a principal
a opune:
rasele inteligente, pentru care talia, masa si viteza au valori medii - cainii
de vn
atoare (FN:2) precum Beauceron (BEAU), Ciob
anesc German
(CIOB), Doberman (DOBB) etc. si
rasele mai putin inteligente si lente: Basset (BASS), Masti (MAST).
Pentru o mai bun
a vizualizare, se pot elimina din gura 1.4.9. punctele
corespunz
atoare variabilelor active (sau suplimentare) astfel: se selecteaz
a un
punct de pe grac, se apas
a butonul drept al mouse-ului si se alege optiunea
Point Labels.

1.4. ANALIZA CORESPONDENTELOR

MULTIPLE (ACM)

103

fig. 1.4.10. Point labels

n fereastra de dialog ap
arut
a (g 1.4.10.) se deselecteaz
a optiunea Display
point labels pentru variabilele active - Plot 1:ColCoords si se pas
a butonul OK.
Se obtine gracul din gura 1.4.11.

fig. 1.4.11. Variabile suplimentare