1.4.

ANALIZA CORESPONDENŢELOR MULTIPLE (ACM) 97

1.4.6 Exemplu
Descrierea datelor

Pentru 27 de rase de câini au fost culese informaţii privind anumite în-

suşiri …zice şi temperamentale, conform tabelului A.4. (Anex¼ a). Se doreşte
studierea leg¼ aturilor existente între rase şi aceste însuşiri, folosind metoda
analizei corespondenţelor multiple.
Pentru acest set de date se identi…c¼ a 8 variabile nominale astfel:

variabile nominale active:

– TALIE, având p1 = 3 modalit¼

aţi: 1 =mic¼ a, 2 =mijlocie, 3 =mare;
¼ având p2 = 3 modalit¼
– MASA, aţi: 1 =mic¼ a, 2 =mijlocie, 3 =mare;
– VIT=VITEZA,¼ având p3 = 3 modalit¼ aţi: 1 =mic¼a, 2 =mijlocie,3 =mare;
¼ având p4 = 3 modalit¼
– INT=INTELIGENŢA, aţi: 1 =sc¼
azut¼
a, 2 =medie,
3 =ridicat¼
a;
– AFECT=AFECŢIUNE, având p5 = 2 modalit¼
aţi: 1 =moderat¼
a,
2 =mare;
– AGR=AGRESIVITATE, având p6 = 2 modalit¼
aţi: 1 =moderat¼
a,
2 =mare;

variabile nominale suplimentare :

– FN=FUNCŢIA, având p = 3 modalit¼ aţi: 1=câine de companie,

2=câine de vân¼
atoare, 3=câine de paz¼
a;
– R=RASA, unde

BEAU=Beauceron EPAF=Epagneul Francez

BASS=Basset FOXH=Fox Hound
CIOB=Ciob¼
anesc German FOXT=Fox Terrier
BOXE=Boxer GASC=Marele Albastru de Gasconia
BULD=Bull Dog LABR=Labrador
BULM=Bull Masti¤ LEVR=Ogar
CANI=Caniche MAST=Masti¤
CHIH=Chihuahua PEKI=Pechinez
COCK=Cocker POIN=Pointer
COLL=Colley STBE=Saint Bernard
DALM=Dalmaţian SETT=Setter
DOBE=Dobermann TECK=Teckel
DOGG=Dog German TERN=Terre-Neuve
EPAB= Epagneul Breton
98 CAPITOLUL 1. METODE EXPLORATORII MULTIDIMENSIONALE

Ca şi în exemplele anterioare, doar variabilele active particip¼ a efectiv

la calculul valorilor proprii şi deci la determinarea dimensiunilor spaţiului de
proiecţie, în timp ce variabilele suplimentare intervin doar în momentul inter-
pret¼
arii.
Aşadar, pentru acest exemplu:

n = 27 indivizi (rasele de câini), s = 6 num¼

arul de variabile active;

tabelul A.4 = tabelul de date condensat, pe baza c¼

aruia se construieşte
tabelul Burt;

o linie din acest tabel, de exemplu prima, se citeşte astfel: Un membru

al rasei Beauceron este caracterizat de talie mare, mas¼ a mijlocie, vitez¼
a
mare, inteligenţ¼
a ridicat¼
a, afecţiune mare, agresivitate mare şi este con-
siderat câine de paz¼ a;

p = 16 modalit¼
aţi ale variabilelor active, deci 16 coloane în tabelul Burt;
p 16
inerţia total¼
a este I = s 1= 6 1 = 1; 67 (vezi subcapitolul 1.4.2.).

Efectuarea analizei şi interpretarea rezultatelor

Aplicarea analizei corespondenţelor în cadrul programului STATISTICA
presupune parcurgerea mai multor paşi.
Pentru început se selecteaz¼a din bara de meniu tipul de analiz¼
a utilizat -
Statistics, Multivariate Exporatory Techniques, Correspondence Analysis şi în
fereastra de dialog ap¼arut¼
a se opteaz¼a pentru analiza corespondenţelor multi-
ple.

fig. 1.4.6. Fereastra de start

În continuare se indic¼
a tipul de tabel analizat - în cazul acesta, tabel sub form¼
a
condensat¼a (Raw Data), se apas¼ a butonul Variables (Factors in Burt Table)
1.4. ANALIZA CORESPONDENŢELOR MULTIPLE (ACM) 99

pentru selectarea variabilelor care particip¼a la analiz¼

a - în acest caz toate şi,
dup¼a con…rmarea alegerii, se apas¼
a butonul Supplementary columns (variables)
pentru selectarea variabilelor suplimentare (R şi FN). Dup¼ a ap¼asarea butonu-
lui OK, o nou¼ a fereastr¼
a (…g. 1.4.7.) permite generarea rezultatelor speci-
…ce analizei corespondenţelor multiple. Tot aici este prezentat un rezumat
al datelor de plecare: variabile active şi suplimentare împreun¼ a cu num¼ arul
de modalit¼aţi corespunz¼ator, num¼arul total de modalit¼ aţi active şi valorile
proprii.

fig. 1.4.7. Fereastra de rezultate

Conform de…niţiei din subcapitolul 1.4.1, analiza corespondenţelor multi-
ple este analiza corespondenţelor simple realizat¼
a pe tabelul disjunctiv complet
provenit din tabelul sub form¼ a codi…cat¼a condensat¼ a (tabelul 1.4.1.). Progra-
mul STATISTICA produce toate rezultatele speci…ce acestei analize plecând
de la tabelul Burt asociat tabelului disjunctiv complet. La baza acestui de-
mers st¼a propoziţia 1.4.1. Tabelul Burt pentru acest exemplu se reg¼ aseşte în
submeniul Review, Observed frequencies.
100CAPITOLUL 1. METODE EXPLORATORII MULTIDIMENSIONALE

fig. 1.4.8. Screeplot

Pasul urm¼ ator îl reprezint¼ a determinarea spaţiului de proiecţie. Dia-

grama Scree Plot din submeniul Advanced (…g 1.4.8.) indic¼ a cea de-a treia
valoare proprie, considerat¼ a în ordine descresc¼
atoare, ca …ind un factor de
structurare. Din tabelul 1.4.1. se deduce c¼ a primele trei dimensiuni ofer¼ ao
calitate a reprezent¼arii de 64; 63%. Analiza descris¼a în continuare a fost real-
izat¼
a în planul factorial principal (se completeaz¼a valoarea 2 în c¼
asuţa Number
of dimensions din submeniul Options), planul dat de factorii corespunz¼ atori
valorilor proprii 0.48 şi 0.38.

tabelul 1.4.1. Valori proprii, procente de inerŢ ie

Butonul Summary: Column coordinates produce tabelul ce conţine rezul-

tatele speci…ce pentru modalit¼
aţile active (tabelul 1.4.2.) şi suplimentare
(tabelul 1.4.3.):

coordonatele proiecţiilor pe cele dou¼

a dimensiuni,

ponderile (masele) (calculate doar pentru modalit¼

aţi active),

calitatea reprezent¼
arii în planul factorial, dat¼
a de suma cosinusurilor
p¼
atrate pentru cele dou¼a axe factoriale,

contribuţiile calculate pentru …ecare dintre cele dou¼

a dimensiuni (Inertia
aici) (calculate doar pentru modalit¼ aţi active).
1.4. ANALIZA CORESPONDENŢELOR MULTIPLE (ACM) 101

tabelul 1.4.2. Rezultate specifice modalitA¼ Ţ ilor active

tabelul 1.4.3 Rezultate specifice modalitA¼ Ţ ilor suplimentare

Aceste rezultate se interpreteaz¼ a ca în cazul exemplului din subcapitolul

dedicat ACS, cu menţiunea c¼ a, pentru …ecare variabil¼
a activ¼a, contribuţia la
orice factor se calculeaz¼ a însumând contribuţiile tuturor modalit¼ aţilor vari-
abilei la factorul respectiv. De exemplu, variabila TALIE are o contribuţie de
0,12 + 0,046 + 0,13 = 0,30 la primul factor.
Realizând proiecţia simultan¼ a a variabilelor active şi suplimentare în
planul factorial principal (submeniul Advanced, 2D) se obţine gra…cul din …g.
1.4.9. Se observ¼a, aşadar, c¼
a:

în cazul variabilelor cu dou¼

a modalit¼
aţi (AFECT, AGR), modalit¼
aţile
sunt situate în cadrane opuse;

exist¼
a puncte pe gra…c care, deşi corespund unor rase diferite, se supra-
pun: BULD şi TECK, CHIH şi PEKI, DALM şi LABR. Aceasta este o
consecinţ¼
a gra…c¼
a a faptului c¼
a valorile din tabelul A.4. pentru aceste
perechi se identi…c¼
a aproape în totalitate. În general, rasele învecinate
102CAPITOLUL 1. METODE EXPLORATORII MULTIDIMENSIONALE

posed¼a aceleaşi caracteristci …zice şi temperamentale (vezi subcapitolul

1.4.3).

fig. 1.4.9. variabile active Ş i suplimentare

Prima ax¼
a principal¼
a opune:

rasele agresive, în medie rapide, caracterizate de talie şi mas¼

a mari
- câinii de paz¼a (FN:3) precum Dog German (DOGG), Dobermann
(DOBE), Fox Hound (FOXH) etc. şi

rasele de talie şi mas¼

a mici, dar afecţiune ridicat¼
a - câinii de companie
(FN:1) precum Caniche (CANI), Cocker (COCK), Fox Terrier (FOXT)
etc.

A doua ax¼
a principal¼
a opune:

rasele inteligente, pentru care talia, masa şi viteza au valori medii - cainii
de vân¼ atoare (FN:2) precum Beauceron (BEAU), Ciob¼ anesc German
(CIOB), Doberman (DOBB) etc. şi

rasele mai puţin inteligente şi lente: Basset (BASS), Masti¤ (MAST).

Pentru o mai bun¼ a vizualizare, se pot elimina din …gura 1.4.9. punctele
corespunz¼
atoare variabilelor active (sau suplimentare) astfel: se selecteaz¼
a un
punct de pe gra…c, se apas¼a butonul drept al mouse-ului şi se alege opţiunea
Point Labels.
1.4. ANALIZA CORESPONDENŢELOR MULTIPLE (ACM) 103

fig. 1.4.10. Point labels

În fereastra de dialog ap¼arut¼a (…g 1.4.10.) se deselecteaz¼ a opţiunea Display

point labels pentru variabilele active - Plot 1:ColCoords şi se pas¼
a butonul OK.
Se obţine gra…cul din …gura 1.4.11.

fig. 1.4.11. Variabile suplimentare