Sunteți pe pagina 1din 5

definitia

Umanismul este un curent cultural profan/laic,


dominant in timpul Renasterii(secolele XIV-XVI),
aparut initial in Italia, se extinde in toata Europa
Occidentala si ulterior in Europa Rasariteana,
avand in centru preocuparilor(istorice, filozofice,
artistice), omul si problematica sa.

umanismul european
Termenul provine din fr ,,humanisme’’, lat
,,humanus’’(,,omenesc’’) si exprima o atitudine ce
recunoaste demnitatea, valorile si posibilitatile
fiintei umane, atitudine manifestata inca din
Antichitatea greaca si latina si redescoperita in
epoca Renasterii, cand se transforma intr-o ampla
miscare culturala europeana. Aceasta apare mai
intai in Italia in sec XIV-XV, avandu-i ca
reprezentanti de seama pe Boccaccio, Petrarca,
Leonardo Bruni. Se dezvola apoi in Franta(prin
operele lui Rabelais), Anglia(Williams
Shakespeare), Tarile de Jos(Erasmus din
Rotterdam), Germania, Polonia.
umanismul romanesc
Propagarea ideilor umaniste in Tarile Romane se
datoreaza si scolilor ezuite din Polonia, viitori
cronicare moldoveni, facandu-si, de cele mai multe
ori, studiile in aceste veritabile institutii de
efervescenta culturala. Aici se dezvolta interesu
pentru trecut si pentru istorie, ceea ce contribuie
treptat la formarea constiintei istorice la
carturarii romani, intentia primordiala a
cronicarilor fiind consemnarea faptelor
istorice ,,ca sa nu sa innece a toate tarale anii
trecuci si sa nu sa stie ce s-au lucrat’’(Grigore
Ureche) sau ,, ca sa nu sa utie lucrurile si cursul
tarai’’(Miron Costin). Un popor care nu isi cunoaste
istoria este, in vizunea lui Grigore Ureche,
asemenea ,,fieralor si dobitoacelor celor mute si
fara minte’’, iar Miron Costin isi reafirma
responsabilitatea tuturor scrise: ,,Eu oi da sama
de ale mele, cate scriu.’’
Cronicare munteni, orientati indeosebi catre
umanismul italian, au o fizionomie colectica,
scriind in deosebi cronici anonime, in care folosesc
foarte des riposta si invectiva, caracteristice
spiritului polemic. Figura umanista si renascentista
cel mai bine conturata este in Tara Romaneasca
stolnicul Constantin Cantacuzino, care studiaza la
Universitatea Il Bo din Pavia fiind prieten al lui
Luigi Ferdinando Marsili.

reprezentanti
In Tarile Romane, cei mai cunoscuti oameni de
cultura in operele carora se expirma ideile
umaniste sunt Nicolaus Olahus, Grigore Ureche,
Miron Costin, Ion Neculce, spatarule Nicolae
Milescu, Udriste Nasturel si Dimitrie Cantemir.

Trasaturi distincte ale umanismului romanesc :


- carturarii umanisti apartin unor mari familii
boieresti, detin ei insisi dregatorii insemnate
- ilustreaza tipul curteanului, intervin in viata
politica, sfarsind de multe ori in mod tragic
- se formeaza intellectual in afara tarii, la
Constantinopol, in Polonia si Italia
- folosesc ca limba de cultura nu numai latina, ci si
slavona
- ii preocupa istoria propriului neam, scriu cronici
si istorii, argumentand romanitatea poporului si
latinitatea limbii
- pun asemenea scrieri in circuitul umanismului
european, ca sa afirme originile si continuitatea
romanilor din cele trei tari
- in politica antiotomana, cauta sprijin si ajutor la
tarile crestine catolice
- se implica in probleme religioase, fac cunoscuta
ortodoxia in spatiu occidental, in care se
confrunta Reforma si Contra-Reforma
importanta cronicarilor
Cronicile sunt cele care realizeaza cea dintai imagine scrisa. Mai
intai au aparut in limba oficiala slavona, iar mai tarziu, incepand cu
secolele XVI-XVII, in limba nationala, acestea fiind primele scrieri
originale de mari intinderi.
Valoarea literara a cronicilor deriva si din faptul ca letopisetele
concemneaza evenimentele petrecute anterior, iar acestea reprezinta
primele scrieri artistice: naratiunea, portretul, descrierea si dialogul.
Activitatea cronicarilor inscrie prima pagina in cultura romana. In
conceptia lor, istoria este purtatoarea unor valori educative si de aceea
principala lor preocupare este de a recupera trecutul nostru prin scris.
Cronicarii au avut o mare importanta istorica, scrierile lor fiind
surse extraordinare pentru aflarea trecutului romanilor. Prin opera sa,
cronicarul a oferit subiecte unor mari scriitori ce aveau sa-i urmeze.