1.

Prezentarea generala SC Titan SA

Titan S.A. este o companie cu traditie pe piata de morarit si panificatie fiind una din cele mai
vechi fabrici de profil din tara.
Producia Societii const n urmtoarele activiti de baz: morrit n vederea obinerii
finurilor de gru i porumb, panificaie, producie de paste, producie de pesmet i producie de
aluaturi.
Activitatea de productie a societatii este structurata astfel:
- morarit in vederea obtinerii fainurilor de grau si porumb
- panificatie
- productie pesmet
- productie de aluaturi congelate
Titan SA are in portofoliul sau o gama larga de produse profesionale destinate
producatorilor din industria de panificatie, precum si diverse categorii de produse de larg consum
retail, comercializate in prezent sub marca Titan.
Produse promovate sub brandul TITAN
Pe segmentul de produse profesionale (fainuri de panificatie, fainuri speciale, malai) Titan
comercializeaza o gama variata de fainuri. Fainurile profesionale sunt comercializate in ambalaj de
hartie personalizat, la 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite si in varianta vrac (cisterna), la
cererea clientului. In prezent Titan SA detine, conform estimarilor companiei, o cota de piata de
peste 50% in Bucuresti si 15% la nivel national pentru aceasta categorie de produse.
Printre principalii clienti ai companiei se numara producatori importanti pe piata
romaneasca precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brau Union, United Romanian Breweries
Bereprod, Cream Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker.
Fainurile speciale reprezinta o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esential in
procesul de fabricare al specialitatilor de panificatie: croissant, napolitane, foi de placinta, baghete,
cozonaci, pateuri, chifle. In vederea respectarii specificatiilor tehnice si parametrilor de calitate
necesari pentru obtinerea acestor fainuri, specialistii Titan acorda o atentie deosebita fiecarei etape a
procesului tehnologic, din momentul receptionarii materiei prime si pana la obtinerea produsului
final: selectarea graului de cea mai buna calitate se face cu strictete, procesul de macinare este
supravegheat in permanenta si se realizeaza teste ale produsului in diferite stadii ale procesului de
productie.
Din punct de vedere al pozitionarii pe piata, produsul faina se caracterizeaza prin:
ocuparea pozitiei de lider in Bucuresti cu o cota de piata de 35%
ocuparea locului trei pe piata cu o cota de 12% la nivel national
produse de calitate
distributie la nivelul intregii tari
pozitionarea in functie de pret este foarte apropiata de cea a competitorilor Dobrogea,
Baneasa, Pambac.
Obiectivele Titan in ceea ce priveste produsele profesionale sunt:
1

mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei

cresterea cotei de piata
indeplinirea volumului de vanzari previzionat
asigurarea profitabilitatii
penetrarea de noi canale
asigurarea calitatii produselor
asigurarea expansiunii geografice
optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire in piata
dezvoltarea bazei de clienti

Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt
comercializate sub brand-ul TITAN. Productia pentru aceasta categorie de produse a fost
externalizata incepand cu august 2008, realizandu-se in colaborare cu producatorul
Baneasa.

Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse si comercializate in pachete de 150g, sunt cele mai
cunoscute de pe piata romaneasca din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan ramane
pentru aceasta gama de produse ca brand de fabrica.
Cerealele pentru micul dejun in pachete de 250g sunt si ele incluse in categoria
produselor Titan. Pe laga produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolata si Corn
Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a imbogatit cu doua noi produse: Musli si
Cerelale pentru dieta.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g si 900g

comercializate pana in august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificari in
structura ambalajului, designului iar marca sub care se regasesc acum este Titan.
Introducerea pe piata in cursul anului 2008 a unui produs nou de brutarie fresh , sub
denumirea de Paine PAVE 500g , obtinuta cu ajutorul unor echipamente noi achizitionate
in cursul anului 2008 , care confera mai multa prospetime si un gust aparte . Fiind un
produs nou, acesta a inregistrat o crestere rapida a vanzarilor si a crescut cota de piata
pentru gama produselor de brutarie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi
investitii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de paine pe cuptoare pe vatra .
Aceasta investitie este de aproximativ 1.200.000 EUR si se va finaliza in anul 2010 , cu o
capacitate de 20 tone/24 ore.
Obiectivele producatorului Titan pentru produsele proaspete se prezinta astfel:
mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei
cresterea cotei de piata
indeplinirea indicatorilor de vanzari
2

asigurarea profitabilitatii
asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate
optimizarea ariei de desfacere

Titan comercializeaza pe piata si anumite sub-produse (ex: tarate, malai furajer, faina de
porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de macinare al cerealelor, sevesc ca materie de baza
in diferite industrii: in zootehnie, in fabricarea nutreturilor combinate, in industria de alcool.
Distributia produselor
In cazul produselor de panificatie sunt utilizate, preponderent, canale de distributie directe.
Distributia directa presupune transportul marfurilor de la punctul de productie la punctul de desfacere,
pe o lungime a canalului de distributie cat mai scurta.
Astfel, in cazul produselor de panificatie proaspete:
- 65 % din produse sunt distribuite direct, prin propria retea de magazine;
- 35% din produsele proaspete sunt distribuite cu intermediari (magazine).
Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existentei micilor
brutarii si patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de productie.

2. Analiza diagnosticului

Diagnosticul juridic
SC Titan SA are ca obiect de activitate morarit si panificatie, fiind una dintre cele

mai vechi fabrici din tara. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse
oferind astazi clientilor sai preparate sanatoase si gustoase precum: paine proaspata, paste
fainoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate.
Societatea TITAN SA are sediul in Jud. Ilfov, Oras Pantelimon, Soseaua Cernica,
Nr.11. Are un punct de lucru situat in Tg. Mures, Str. Baneasa nr.31.
Societatea s-a nfiinat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MURES SA. In
1999, Loulis Group a intrat pe piata din Romania prin preluarea celor doua unitati de profil
din Bucuresti si Targu Mures, care prin fuziune au format compania Loulis SA.
In iunie 2007 Loulis SA si-a schimbat denumirea in Titan SA ca urmare a vanzarii
pachetului de actiunii grupului LLI Euromills. LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest
AG) a inceput inca din 1995 sa se extinda pe segmentul food&beverage in Europa Centrala si
de Est, in prezent activand in 7 tari. Grupul si-a concentrat activitatea pe segementul
produselor de morarit si a automatelor de cafea si snacks-uri.

Actiunile firmei Titan au fost cotate la Rasdaq inca din anul 1996. In anul 1999
Camera de Comert si Industrie a Romaniei a acordat companiei Titan locul IV in cadrul
Topului National al Firmelor si locul I ca firma romaneasca.
Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului si
panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de
consum ale romanilor.
Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de
munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate
si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce
priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel
de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT
Puncte tari:
- avand ca actionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest
AG), S.C. Titan SA. a puput sa-si imbunatateasca politica de marketing, urmand un
proces de rebranding
- profesionalism si capacitate de dezvoltare
- fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe
persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:
- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern LLI Euromills , Titan
S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este
detinut de acest concern
Oportunitati:
- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are
nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru
a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar
- identificarea publicului tinta si informarea acestuia prin intermediul campaniilor
publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piata.
Amenintari:
4

pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate

costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

Diagnosticul comercial
Compania si-a extins activitatea de distributie in directia comertului cu amanuntul,

tocmai in ideea dezvoltarii retelei de retail cu scopul comercializarii produselor Titan.

Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferita a magazinelor de paine si produse de
panificatie. In urma unui studiu de piata realizat in Bucuresti, s-a inceput o campanie de
rebranding, prin care s-a urmarit transformarea magazinelor sub o noua identitate, Family.
Noua imagine a lantului de magazine a fost legata de activitatea specifica a grupului, cea de
morarit si panificatie, prin sloganul Paine si mai mult. Acestea se doreau a fi magazine de
proximitate, care ofera a paleta variata de produse de panificatie si produse lactate, cu alte
cuvinte locul ideal pentru cumparaturile zilnice ale familiei.
Magazinele Family sunt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La
nivel de concept de retail, Family reprezinta singurul lant de magazine cu o gama specifica de
produse de moratrit si panificatie, fara concurenti directi. Compania intentioneaza sa extinda
linia de produse cu aluaturi de patiserie congelata si sa introduca cuptoare in magazine.
Analiza concurentei
Potrivit datelor furnizate de MEMRB1, piata bunurilor de larg consum a cunoscut, in
termeni de volum al vanzarilor, o crestere de 23,3% in anul 2009 comparativ cu anul 2008.
Trendul crescator a fost datorat in principal produselor alimentare cu o crestere de 24,3%, in
timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%.
Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills detine, din punct de vedere al
valorii vanzarilor, o cota de piata de 42,565% pe segmentul de produse paine feliata, fiind
in acest moment lider de piata.
Conform studiului realizat de Interbiz Group2 privitor la piata produselor de
panificatie, competitorii din acest domeniu pot fi esalonati in functie de cifra de afaceri si de
numarul de angajati.
In functie de cifra de afaceri, competitorii se impart astfel:
primele 10 de firme detin 24,2% din piata interna;
primele 20 de firme detin 35,6% din piata interna;
1

MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la
inceputulanilor 70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.
2

Interbiz Group este prima firma romneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru
diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din Romnia din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

 primele 40 de firme detin 49,7% din piata interna;

primele 80 de firme detin 61,2% din piata interna.
Baza luata in calcul are 2.646 de firme producatoare de morarit si panificatie.
In functie de numarul de angajati, firmele din domeniul panificatiei se impart, potrivit
aceluiasi studiu realizat de Interbiz Group, astfel:
19 firme (0,7%) au 500 angajati si peste, concentreaza 23,8 % din personalul angajat in
industriile de morarit si panificatie;
12 firme (0,5%) au intre 250 si 499 angajati, concentreaza 7,5% din personalul angajat;
66 firme (2,5%) au intre 100 si 249 angajati, concentreaza 16,6% din personalul angajat;
124 firme (4,7%) au intre 50 si 99 angajati,concentreaza 12,9% din personalul angajat;
993 firme (37,5%) au intre 10 si 49 angajati, concentreaza 31,1% din personalul angajat;
1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajati, concentreaza 8,1% din personalul angajat.
Studiul reliefeaza de asemenea faptul ca cele mai puternice firme la nivel national, cu
activitate preponderenta fabricarea produselor de panificatie, sunt: Vel Pitar (in crestere,
datorita achizitiilor, logisticii si managementului), Titan SA. (in crestere, datorita investitiilor,
logisticii si managementului) si Pambac (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si
diversificarii productiei).
Fig.1 Top 5 grupuri de morarit si panificatie

Mil. euro

Nr. crt.

Companie

2005

2006

2007

2008

2009

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Dobrogea
Vel Pitar
Boromir
Titan
Pambac
Total

49,1
30,7
30,4
35,1
17,3
162,6

49,6
36,2
41,0
37,9
20,1
184,8

40,2
40,2
40,5
31,8
18,6
171,3

54,5
57,8
59,5
40,3
22,5
234,6

75,0
73,4
74,0
50,0
35,0
307,4

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Titan s.a. sunt
Dobrogea, Boromir, Pambac, Baneasa, Grup Prod Pan, Vital si Hayel. Conform datelor
detinute de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiaza de o mare flexibilitate
in ceea ce priveste cerintele pietei, a dat dovada de instabilitate in ceea ce priveste calitatea
produselor, practica preturi similare la nivelul intregii tari. Boromir, localizat in Sibiu, este cel
mai important competitor, avand o buna acoperire nationala, produsele acestuia fiind de o
calitate constant buna. Pambac, unul dintre cei mai mari producatori din zona Moldovei,
practica o politica de preturi imprevizibila, remarcanduse prin instabilitate in ceea ce
6

priveste calitatea produselor. In ceea ce priveste competitorul Baneasa, acesta a decis sa

sisteze colaborarea pe care a avut-o cu distribuitorul Overseas ca urmare a slabelor rezultate.
Vital si Hayel a facut dovada unei mari flexibilitati in ceea ce priveste cerintele pietei, linia
urmata in raport de calitatea produselor oferite nefiind una constanta.
Pentru produsul paine, principalul competitior al societatii Titan S.A il constituie
producatorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cota de piata de 42,440% in ceea ce priveste
valoarea vanzarilor pe segmentul de produse paine feliata. Prin cota de piata detinuta, restul
producatorilor nu constituie pentru moment o amenintare pentru Titan S.A.
Pe segmentul produsului paine proaspata grupul este lider de piata la nivelul orasului
Bucuresti, cu o cota de piata de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul detine pe
piata o cota de 66%. Grupul detine in prezent, pentru vanzare acestor produse, un numar de
30 de magazine, zilnic peste 30.000 clienti trecand pragul acestor puncte de desfacere.
Segmentul produselor proaspete (paine, pateuri, specialitati de panificatie) se
caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:
- principalii competitori practica preturi de vanzare scazute, facand astfel ca preturile medii sa
cunoasca un trend descendent
- practicarea de reduceri importante in principal ca urmare a cantitatilor mari de grau
existente pe piata, punandu-se astfel presiune pe produsele cu preturi ridicate
- cresterea competitiei din punct de vedere geografic prin achizitii in diferite zone ale
Bucurestiului
Fig.2 Marimea pietei produselor proaspete la nivelul orasului Bucuresti
An
2007
Marimea pietei (tone) 88.076
Titan
22%
Vel Pitar
20%
Brutarii turcesti
14%
Lujerului
13%
Alti competitori
31%
Total
100%
Sursa: Estimarile companiei Titan SA.

2008
87.500
20%
18%
15%
13%
34%
100%

2009
84.000
22%
17%
14%
13%
34%
100%

Din punct de vedere al competitiei pe piata produselor proaspete, producatorul Vel

Pitar este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerintele pietei, cu cea mai
mare expansiune geografica si care practica o politica de preturi pe baza de discount. O
importanta deosebita pe piata produselor proaspete o are si producatorul Lujerul, localizat in
Sibiu, dar care beneficiaza de o buna acoperire la nivelul intregii tari. Lujerul a dat dovada de
7

constanta in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, practicand o politica de

preturi predictibila, de cele mai multe ori la cel mai scazut nivel de pe piata. In ceea ce
priveste brutariile turcesti, acestea sunt active in principal in zona capitalei, comercializand
produse de o calitate multumitoare la preturi foarte scazute.
Fig.3 Cotele de piata detinute de principalii producatori pentru produsul faina
Total Romania

Total piata
Total producatori
Total Titan
Total Dobrogea
Total Baneasa
Total Pambac
Total Boromir
Total Hajdu Sagi
Total Unicom Pack
Total
alti
producatori
Total Private Label
Total Agrograin
Total Monte Banto
(Prodpan)
Total Vel Pitar
Total Pan Group
Total
Naturavit
Trade
Total Prodpan Zalau
Total Panimon
Total Interagro
Sursa: MEMRB

Volum

vanzari Valoare vanzari iunie- Pret mediu/kg (RON)

iunie-iulie 2009 (kg)

iulie 2009(RON)

3.219.504
100,0%
10,5%
25,8%
22,0%
8,6%
7,8%
5,6%
3,6%
3,3%

6.303.488
100,0%
10,4%
27,4%
23,3%
9,2%
7,9%
4,7%
3,9%
2,9%

1,96
1,96
1,94
2,08
2,07
2,09
1,98
1,65
2,12
1,70

1,7%

1,3%

1,55

1,6%
1,5%

1,9%
1,5%

2,30
1,96

1,0%
0,9%
0,6%

0,9%
0,8%
0,5%

1,86
1,88
1,49

0,6%
0,4%
0,1%

0,6%
0,3%
0,1%

1,76
1,66
1,57

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca majoritatea producatorilor

detin o cota de piata din punct de vedere al valorii vanzarilor superioara celei detinute prin
prisma volumului vanzarilor, fapt datorat in principal practicarii unor preturi de vanzare peste
media preturilor din piata.
In ceea ce priveste producatorii Dobrogea si Baneasa, clasarea acestora pe primele
doua pozitii din punct de vedere al cotelor de piata detinute se datoreaza in principal
8

comercializarii produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de

preturi practicata neavand nici o influenta. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul ca cei doi
producatori distribuie o gama variata de produse alimentare, ceea ce le confera o baza solida
in ceea ce priveste asigurarea unei distributii eficiente si diversificate.
Pe segmentul pastelor, liderul pietei este S.C. Morarit Panificatie Baneasa S.A. cu o
cota de piata in volum de 28%. Baneasa, impreuna cu Pambac, care se situeaza pe locul
secund, detin impreuna aproape 50% din cota de piata in volum pentru pastele fainoase
ambalate.
In prezent, din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitori, respectiv al
pretului mediu, piata pastelor fainoase din Romania se prezinta astfel:
Fig.4 Piata pastelor fainoase din Romania din punct de vedere al cotelor de piata
detinute de competitori

Romania
Titan

Octombrie-noiembrie
2008
4,3%

Decembrie-ianuarie
2009
4,7%

Februarie-martie
2009
3,9%

Baneasa

24,4%

24,5%

24,9%

Pambac

18,1%

17,2%

17,7%

Pangram

11,4%

11,8%

11,8%

European Food

6,7%

6,2%

5,8%

Arnos

7,7%

7,8%

7,1%

Pan Group

2,6%

2,6%

2,4%

Propast

3,1%

2,8%

2,8%

Titan - Paste Lungi

5,0%

5,5%

4,2%

Baneasa- Paste Lungi

24,8%

24,6%

25,5%

Pambac - Paste Lungi

35,5%

35,5%

35,4%

6,0%

6,5%

9,3%

9,6%

9,3%

8,2%

Pangram
Paste 6,5%
Lungi
European Food - 10,6%
Paste Lungi
Pan
Group-Paste 8,8%
Lungi
9

Propast- Paste Lungi

Titan - Paste Scurte
Baneasa
Paste
Scurte
Pambac - Paste Scurte
Pangram
Paste
Scurte
European Food
Paste Scurte
Arnos- Paste Scurte
Pan Group - Paste
Scurte
Propast- Paste Scurte
Titan - PasteCuiburi
Baneasa
Paste
Cuiburi
Propast -Paste Cuiburi
Paste Traditionale
Pangram - Paste
Traditionale
Arnos-Paste
Traditionale

5,4%
4,1%
25,5%

5,2%
4,3%
25,7%

5,2%
3,5%
26,6%

18,2%
11,8%

16,2%
12,3%

17,2%
12,7%

7,9%

7,8%

6,8%

10,7%
0,4%

11,0%
0,2%

9,6%
0,3%

2,9%
7,4%
40,8%

2,6%
9,0%
42,1%

2,4%
8,0%
40,0%

1,5%
11,6%
33,3%

1,6%
12,0%
35,4%

1,7%
11,9%
33,9%

21,4%

20,7%

21,6%

Sursa: MEMRB
Analiza SWOT pentru competitorii existenti pe piata produselor de morarit si
panificatie
Puncte tari:
majoritatea cerealelor provin din productia interna
marii producatori ofera consumatorilor noi produse
concurenta acerba in domeniu
Puncte slabe:
activitati de marketing inexistente
diversitate scazuta pe anumite segmente de produse
pozitionarea insuficienta a marcilor
politici promotionale insuficiente
Oportunitati:
costuri salariale scazute
forta de munca inalt calificata
tehnologii avansate
schimbari in comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale
10

Amenintari:
doar aproximativ 40% din terenul arabil este considerat a fi un sol de calitate buna si foarte
buna
dificultati in ceea ce priveste armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in
domeniul agriculturii
dorinta de extindere a unor competitori (ex: Loulis, Vel Pitar, Boromir, Dobrogea)
consumul scazut de produse de morarit si panificatie la nivelul Uniunii Europene
Analiza clientilor SC Titan SA.
In ceea ce priveste clientii, reprezentantii Titan S.A. au perfectat contracte de
colaborare cu numerosi clienti care acopera o gama variata de domenii de activitate, fapt de
natura sa denote sfera larga de acoperire in randul clientilor. Data find baza stufoasa de clienti
cu care colaboreaza Titan SA., in cele ce urmeaza vom enumera doar cativa dintre acestia:
MEGA IMAGE
CARREFOUR
CORA
PROFI
BRAU UNION
DON PAN CEREAL SRL
UTILTEX INTERNATIONAL SRL
SUPERROM 2001 SRL
COM NICO-IMPEX SRL
CRISTAL PRODUCTION SRL
DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL
MAGIROM IMPEX SRL
OMI MARKETING SRL
QUANT MUZICA SRL
GEO CEREAL COM SRL
NESTLE
MAMA SI FIUL SRL
COMPLEXUL SPORTIV NATIONAL LIA MANOLIU BUCURESTI
BUCUR SA
11

BEST FOODS PRODUCTIONS SRL

STAR FOODS
UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL
DOROBANTI HOUSE SRL
IFANTIS ROMANIA SRL
PANIPAT SRL
LA FOURMI SRL
TIP TOP FOOD INDUSTRY SRL
INTERAGRO SA
BILLA ROMANIA SRL
MEDIA ON SA
SELGROS CASH & CARRY SRL
PHILIP MORIS ROMANIA SRL
Distribuitori si comercianti cu ridicata si cu amanuntul
Analiza furnizorilor SC Titan SA
In ceea ce priveste furnizorii, Titan SA are de asemenea perfectate numeroase
contracte, de natura sa denote atat independenta producatorului fata de furnizori, cat si
capacitatea acestuia de a studia piata si de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din
produsele si serviciile solicitate ca urmare a dorintei de desfasurare in bune conditii a
activitatilor zilnice.
Dintre furnizorii Titan SA amintim:
MEGA IMAGE SA
AUTOBILAL SRL
MOBIFON SA
INTERAMERICAN SA
DHL INTERNATIONAL ROMANIAN SRL
ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL
CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A JUDETULUI ILFOV
TNT ROMANIA SRL
METRO CASH&CARRY
DISTRIGAZ SUD SA
BILLA ROMANIA SRL
12

ROMSERVICE TELECOMUNICATII
RENTROP&STRATON
AVIA MOTORS
PAGINI AURII
PRAKTIKER ROMANIA SRL
TOP SERVICES
BUSINESS DEVELOPMENT TEAM
MOBEXPERT PIPERA
M.J. MAILLIS ROMANIA SA
SIEMENS
Atenta selectie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanta
inalte,satisfactia clientilor fiind unul din obiectivele majore vizate in permanenta de
conducerea Titan SA.

Diagnosticul resurselor umane

Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri si anume:

1. Presedinte KEMPKES CHRISTOPH THEODOR HEINRICH

2. Vicepresedinte: FOTOPOULOS NIKOLAOS
3. Membru - WASSERSCHEID GEORG
Directoratul Societatii este format din 5 membri si anume:
1.
2.
3.
4.
5.

KROMMYDAS STEFANOS
POUTSIAKAS MICHAIL
CAPNUGIS ALEXANDROS
POP MARIUS-BOGDAN
ION VALERICA
La 30 Iunie 2009, societatea Titan S.A. avea angajate aproximativ 828 persoane.

Evolutia personalului fata de perioadele precedente este dupa cum urmeaza:

Fig.5 Evolutia personalului
Anul
Numar de personal

2006
779

2007
803

2008
811

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

13

30.06.2009
828

Fig.6 Fluctuatia personalului:

Fluctuatia

2006

2007

2008

30.06.2009

personalului
Intrari

Muncitori
500

TESA
128

Muncitori
328

TESA
43

Muncitori
154

TESA
20

Muncitori
127

TESA
15

Iesiri

125

22

205

15

128

22

120

24

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

Structura personalului din punct de vedere al participarii directe sau indirecte la
activitatile operationale:

Fig.7 Structura personalului

Personal
Total personal
Total
personal

Numar
2006
779
145

2007
803
123

2008
811
139

30.06.2009
828
145

TESA
Conducere
Sefi compartimente

12
18

11
18

15
16

15
16

functionale
Rest personal TESA
Total
personal

115
634

100
680

108
672

114
683

productiv
Sef compartiment

16

17

17

17

productie
Maistri
Muncitori

10
628

12
651

14
646

14
657

permanenti

628

651

646

657

2007
803
123
680
655
25

2008
811
139
672
648
24

30.06.2009
828
145
683
657
26

Personal
Total personal
TESA
Muncitori
direct productivi
indirect productivi

Numar
2006
779
145
634
625
9

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

La 30 Iunie 2009 personalul productiv reprezinta 82% din numarul total de salariati.
Fig.8 Structura salariatilor din punct de vedere al vechimii
14

Vechime

Pana la 3

4-5 ani

6-10 ani

10-15 ani

15-20 ani

Peste 20 ani

Total

Nr. salariati

ani
739

29

15

25

12

828

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

Toti angajatii societatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman. Societatea
nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si, deci, nu are nici un
fel de alte obligatii referitoare la pensii. Societatea nu este obligata sa ofere beneficii
suplimentare angajatilor dupa pensionare.
Analiza SWOT
Puncte tari :
- existenta unui personal specializat
- Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand
desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza
firma.
- Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaza.
- incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat mai
bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).
Puncte slabe :
-costurile de productie relativ mari
Oportunitati :
-relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.
Amenintari :
-aparitia pe piata a unor jucatori noi;

Diagnosticul tehnic

15

Activitatea de baza a firmei Titan S.A. este producerea de produse de panificatie,

activitae care se desfasoara in complexul industrial Cernica, dar si in complexul industrian
Targu Mures.
Complexul industrial Cernica
- suprafata desfasurata a punctului de lucru: 100.000 mp
- suprafata cladiri: 35.000 mp
- volumul cladirilor: 300.000 mc
- suprafata depozitare: 10.000 mp
- capacitate de insilozare: 35.000 tone, in timp ce la nivel de tara capacitatea totala de
insilozare este de 120.000 tone
- capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/ora (cu trenul sau autotrailer)
- 3 mori cu o capacitate totala de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an
- capacitate de procesare a graului, graului arnaut si porumbului
- capacitate de inmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe baza de faina 73
- linie de productie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de productie este de 10 tone/zi.
- linie de ambalat faina cu o capacitate de 100 tone/zi
- instalatie mecanizata de fabricat pungi de impachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut
- 6 linii automate de productie a painii
- capacitate de productie a painii si a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi
- capacitate de productie a pesmetului : 10 tone/zi
- 4 capacitati de productie a pastelor
- capacitate de productie a pastelor: 40 tone/zi
Complexul industrial Targu Mures
- capacitate de insilozare: 55.000 tone/zi
- capacitate de morarit de 150 tone/24 de ore
- linie de productie a painii de 30 tone/24 de ore
- linie de productie a biscuitilor de 10 tone/24 de ore
- linie de impachetat faina in ambalaje de 1 kg cu o capacitate de 40 tone/24 de ore instalatie
de uscare a graului

Diagnosticul de mediu

16

In vederea respectarii prevederilor privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de

ambalaje emise de Guvernul Romaniei, SC Titan SA a perfectat in data de 30 septembrie
2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al carui obiect de
activitate il reprezinta transferarea responsabilitatilor privind indeplinirea obligatiilor de
valorificare a deseurilor de ambalaje, respectiv a obligatiei de raportare a informatiilor
privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. In acest fel SC Titan SA respecta
prevederile privind valorificarea si respectiv reciclarea deseurilor de ambalaje prin mijloace
proprii sau prin predare catre operatorii economici autorizati.
Societatea nu desfasoara activitati care ridica probleme deosebite de mediu cum ar fi
lucrul cu substante toxice, radioactive sau interzise.
Totusi, in urma desfasurarii activitatii zilnice,societatea poate produce deseuri
obisnuite, in aceasta situatie urmand a se perfecta contracte cu furnizorii specializati in
colectarea deseurilor de la punctele de lucru si de la facilitatile de productie.

Diagnosticul financiar

Fig.9 Bilantul contabil prescurtat pe anii 2008 si 2009

Active

2008

2009

Pasive

2008

2009

Active imobilizate

200.332.461

223.150.102

Pasive permanente

158.113.328

139.739.219

-imobilizari corporale

202.401

840.300

-capitaluri proprii

157.601.008

139.469.174

-imobilizari

200.115.215

222.294.957

-provizioane

270.045

270.045

14.845

14.845

-datorii pe termen

242.275

necorporale
-imobilizari financiare

lung
Active circulante

73.697.118

92.193.867

Pasive circulante

117.766.451

176.439.972

-stocuri

31.970.082

49.989.474

-datorii pe termen

116.322.408

176.437.935

-venituri in avans

1.444.043

2.307

Total Pasive

275.879.778

316.179.461

scurt
-creante

37.895.158

38.092.582

-inv.pe termen scurt

73.697.118

92.193.867

Ch. in avans

1.850.199

835.492

Total Active

275.879.778

316.179.461

-casa

si

conturi

la

banci

Sursa: Bilanturile contabile pe anii 2008 si 2009

17

Situatia neta - spre deosebire de capitalurile proprii, noiunea de situatie neta este mai
restrictiva, excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele
reglementate ( Situaia Net = Capitaluri proprii - Subvenii pentru investitii Provizioane
reglementate ).
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra
intreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind s fie suficienta pentru a asigura
functionarea i independenta financiara a intreprinderii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu
pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea
neacoperit ramane exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al
intreprinderii.
Situatia neta = Activ total - Datorii totale
SN2008 = 275 879 778 242 275 116 322 408 1 850 199 = 157 464 896
SN2009 = 316 179 461 835 492 0 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului
financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe
termen lung si cea pe termen scurt.
Fondul de rulment = Surse durabile alocari permanente = CPR + DAT IMOnete
FR2008 = 157 602 008 + 242 275 200 332 461 + 270 045 (provizioane) =
= 42 219 133
FR2009 = 139 469 174 + 270 045 + 0 223 150 102 = 83 410 883
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, care
va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor
(Capitaluri permanente < Imobilizri nete), sau ca are active circulante inferioare datoriilor
scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1
an). Aceast situaie se ntlnete mai frecvent in sectorul de distributie, unde viteza de rotatie
a stocurilor este foarte rapida (sub o lun) si unde exista credite-furnizori insemnate.
Fondul de rulment propriu - pune n eviden influena structurii de finanare asupra
constituirii sale, adic msura n care echilibrul financiar se asigur prin capitalurile proprii,
ceea ce reflect gradul de autonomie financiar.
18

Fondul de rulment propriu = CPR IMOnete

FRP2008 = 157 601 008 200 332 461 = 42 731 453
FRP2009 = 139 469 174 223 150 102 = 83 680 928
Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirma ca intreprinderea nu
dispune de o autonomie financiara care sa ii permita finantarea imobilizrilor nete din
capitalurile proprii.
Fondul de rulment strain - reflect gradul de ndatorare pe termen lung pentru a
finana nevoi pe termen scurt.
Fondul de rulment strain = FR FRP
FRS2008 = 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320
FRS2009 = 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045
Fondul de Rulment strain este pozitiv si in scadere, ceea ce arata ca nevoile pe termen
scurt nu pot fi finantate prin indatorare pe termen lung.
Nevoia de fond de rulment - reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai
fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment i depinde de cifra de afaceri, durata de rotatie
a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a
furnizorilor.
Nevoia de fond de rulment = Alocari temporare Surse temporare = STOCURI +
CREANTE DATexpl
NFR2008 = 31 970 082 + 37 895 158 24 276 695 = 45 588 543
NFR2009 = 49 989 474 + 38 092 582 22 468 495 = 65 613 561
Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu
resursele temporare posibile de mobilizat. Situaia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva,
poate fi considerata normala, numai dac este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea
nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia
un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea
datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasrilor si urgentarea platilor.
Trezoreria neta
2.1.

Trezoreria neta = FR NFR

= Active de trezorerie Pasive de trezorerie
TN2008 = 42 219 133 45 588 543 = 87 807 676
19

TN2008 = 3 831 878 92 045 713 = 88 213 835

TN2009 = 83 410 883 65 613 561 = 149 024 444
TN2009 = 4 111 811 153 969 440 = 149 857 629
Trezoreria neta negativa (F < NFR) semnifica un dezechilibru financiar, la incheierea
exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.
Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se
urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor
surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situatia de dependena, sau de
tensiune asupra trezoreriei, in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sunt insuficiente pentru
rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca
trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie
interpretat implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista intreprinderi, cu o astfel de situatie, care
sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de
trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.
Cash flow-ul
Cash flow-ul = TN
= Atz Ptz
= FR NFR
CF = 149 024 444 + 87 807 676 = 61 216 768
= 279 933 61 923 727 = 61 643 379
= 41 191 750 20 025 018 = 61 216 768
Deoarece fluxul monetar net al exercitiului(cash-flow-ul perioadei exerciiului) este negativ,
capacitatea reala de finantare a investitiilor a scazut, inregistrandu-se astfel o scadere a valorii
intreprinderii.
Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul financiar, prin
faptul ca pune in evidenta riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii si
creditorii.
2008
Capacitatea de autofinantare= PN + Ch calculate Venituri calculate (prin metoda aditionala)
CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 81 053 = 25 622 430
Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare Ch financiare extrordinare
Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)
20

CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 16 995 686 1 924 323 = 25 622 488
2009
Capacitatea de autofinantare = PN + Ch calculate Venituri calculate (prin metoda aditionala)
CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 0 -823 578 = 25 628 022
Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare Ch financiare extrordinare
Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)
CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 14119423 = 25 628 021

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

INDICATORI
Venit din vanzarea marfurilor
Cheltuieli privind marfurile
Marja comerciala(1-2)
Productia vanduta
Variatia stocurilor(711 +/-)
Productia imobilizata
Productia exercitiului(3+4+5+6)
Consumuri externe
- Ch. cu materii prime si materiale
consumabile
- Ch. privind energia si apa
- Alte cheltuieli materiale
- Ch. privind prestatii externe
Valoarea adaugata(7-8)
Cheltuieli cu impozitele si taxele
Cheltuieli cu personalul
EBE(excedent brut de exploatare)(9-10-11)
Alte venituri din exploatare
Venituri din provizioane
Cheltuieli cu despagubiri donatii si active cedate
Cheltuieli cu ajustearea imobilizarilor si a ACR
Rezultat din exploatare(12+13+14-15-16)
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat curent(17+18-19)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul brut al exercitiului(20+21-22)
Impozitul pe profit
Rezultatul net

2008
14 974 548
12 049 851
2 924 697
279 498 024
+1 399 098
0
283 821 819
211 881 427

2009
19 742 670
15 648 796
4 093 874
221 988 612
-2 634 769
0
223 447 717
151 270 608

178 628 430

115 101 246

9 740 423

9 243 214

8 829 295

7 876 887

14 683 279
71 940 392
2 049 777
29 633 852
40 256 763
2 356 706
81 053
6 495 084
11 767 676
24 431 762
4 282 733
16 995 686
11 718 809
0
0
11 718 809
1 924 323
9 794 486

19 049 261
72 177 109
2 088 970
32 714 932
37 373 207
823 578
0
7 171 529
11 776 156
19 249 100
3 454 589
14 119 423
8 584 266
6 230 196
5 199 690
9 614 772
2 110 858
7 503 914

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta,de fapt, paliere succesive in formarea

rezultatului final.
Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau
numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala).
Activitatea comerciala presupune cumprarea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate
bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.
21

Marja comerciala realizata in 2008 si 2009 demonstreaza un excedent din vanzarea

marfurilor, rezultand obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, cresterea inregistrata de
acest indicator semnifica o imbunatatire, din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a
firmei.
Productia exercitiului ( in cadrul activitatii industriale ) include valoarea bunurilor si
serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii.
Prin raportul PE(2008)/PE(2009)=1.270 se calculeaza indicele nominal de crestere al
produciiei intreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultand o rata nominala de crestere a productiei
de 78.72% in anul 2009 fata de 2008 (productia inregistrata in 2009 a fost de 0,787 ori mai mare
dect producia obinut n 2008).
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie,
indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti,
in cadrul activitatii curente a intreprinderii.
Valoarea adaugata nu este evidentiata in contul de profit si pierdere, dar acesta din urma
contine elemente necesare pentru determinarea sa, in special pentru stabilirea consumurilor
provenind de la terti.
Raportul VA(2009)/VA(2008)=1.003 exprim o crestere a valorii adaugate in anul 2009 fata
de 2008, fapt ce influenteaza negativ rezultatele financiare ale intreprinderii.
Excedentul brut al exploatarii (EBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus
subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta
parte.
Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare
(operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii),
resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a
capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane, profit).
Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si
curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice
justificate, normale, ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si
provizioanele din excedentul brut al exploatrii acesta devine un rezultat net al exploatarii.
Din valorile inregistrate de acest indicator se observa o scadere considerabila a acestuia in
anul 2009 fata de 2008. Din contul de profit si pierdere se poate constata o crestere mai rapida a
cheltuielilor de exploatare fata de cresterea veniturilor obtinute din exploatare.
22

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si
curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale
intreprinderii.
Rezultatul curent este profit atat in 2008,cat si in 2009, insa se poate observa o scadere
inregistrata in 2009 fata de anul anterior.
Rezultatul net este rezultatul exerciiului afectat de activitatea extraordinar i de plata
impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2009 este mai mic fata de cel pe 2008, fapt determinat si
de o crestere a impozitului pe profit.
Marjele de acumulare in varianta anglo-saxona
2008
EBITDA = CA Ch. de exploatare monetare
= Productia vanduta + Marja comerciala Ch. cu materii prime si materiale
consumabile Alte ch. materiale Ch. cu energia si apa Ch. privind marfurile Ch. cu
personalul Ch. privind prestatii externe Ch. cu impozite taxe si varsaminte asimilate
= 38 860 666
EBIT = EBITDA Amortizari,Provizioane
= 27 174 043
EBT = EBIT Ch. financiare
= 10 178 354
NI = EBT Impozit pe profit
= 8 254 034

2009
EBITDA = 40 007 976
EBIT = 28 231 820
EBT = 14 112 397
NI = 12 001 539
Castigul brut din activitatea de exploatare (EBITDA), fara a fi afectat de amortizari si
provizioane, reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea in trezorerie) a castigului din
activitatea de exploatare.
23

Castigul din activitatea de exploatare (EBIT) reprezinta castigul inainte de plata

dobanzilor si a impozitului pe profit si este un indicator utilizat in calculele financiare de
rentabilitate.
Castigul inainte de impozitul pe profit (EBT) ia in considerare si activitatea de natura
financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de
natura financiara, reprezentand remunerarea capitalurilor investite in intreprindere de catre
creditori.
Rezultatul net (RN) reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dupa
ce au fost acoperite toate cheltuielile, inclusiv impozitul pe profit.
Analiza cash-flow-ului
Scopul analizei este studiul variaiei disponibilitilor i, respectiv, determinarea unei
valori juste a ntreprinderii, adic a ceea ce reprezint ea din punct de vedere valoric n
calitate de entitate participant la pia i nu ca valoare istoric a partimoniului ei.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o
variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar
variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de incasri si de plati inregistrate in cursul
perioadei. Incasarile in numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate in numerar
pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-).
Vom calcula Cash-flow-ul de gesiune eliminand din profitul net elementele care nu tin
de activitatea din exploatare si pe cele fara impact asupra trezoreriei.

Profit net 2008 = 9 794 486

Profit net 2009 = 7 503 914
Rata de distribuire a dividentului in 2008 = 66,5%
Dividend 2008 = 5 102 927
Rata de distrubuire a dividentului in 2009 = 52,1%
Dividend 2009 = 4 990 103
Profit net reinvestit in 2008 = 4 691 559
Profit net reinvestit in 2009 = 2 513 811
24

Impozit pe profit 2008 = 1 924 323

Impozit pe profit 2009 = 2 110 858
Fig.11 Tabloul fluxurilor de trezorerie metoda indirecta
1.

Profit net

7 503 914

2.

Cheltuieli cu ajustarea imobilizarilor corporale

11 776 156

3.

Cheltuieli financiare

14 119 423

4.

Venituri financiare

3 454 589

5.

Variatia necesarului de fond de rulment

20 025 016

6.

CF gestiune(1+2+3-4-5)

9 919 888

7.

Variatia imobilizarilor brute

34 593 797

8.

CF investitii(4-7)

-31 139 208

9.

Variatia capitalului propriu

-18 131 834

10.

Profit net reinvestit

2 513 811

11.

Variatia datoriilor financiare

-242 272

12.

Dividend

4 990 103

13.

CF financiar(9-10+11-12)

-25 878 020

14.

CF intreprindere

-47 097 340

Cash-flow de gestiune, destinat este destinat platii dividendelor, platii dobanzilor si

autofinantarii.
CF gestiune = 9 919 888
Cash-flow-ul disponibil are doua destinatii: pentru actionari si pentru creditori:
CF disponibil actionari = Profit net variatia capitalului propriu
= 7 503 914 (- 18 131 834) = 25 635 748
CF disponibil creditori = Dobanzi variatia datoriilor financiare
= 299 945 +242 272 = 542 217
Cresterea economica = Variatia activelor curente nete + variatia imobilizarilor brute
= -41 618 778 + 34 593 797 = - 7 024 981
CF disponibil firma = 9 919 888 + 7 024 981 = 16 944 869
DIAGNOSTICUL RENTABILITATII
25

Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marja x Rata de rotatie x Rata de structura

Rata de marja = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1%
Rata de rotatie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45%
Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267
Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37%
ROA = (Profit net + Dobanzi)/Activ economic(0) = 6,68%
ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76%
Rentabilitatea dobanzilor = Dobanzi/Datorii catre institutii bancare = 7,1%
Am raportat cheltuiala cu dobanzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung carora
acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativa si nu prezinta
influenta deosebita pentru diagnosticul rentabilitatii pe care ne straduim sa il realizam.
R economica < R dobanzi ceea ce inseamna ca activitatea economica a companiei nu
poate sustine eficient plata dobanzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce
inseamna ca datoriile contractate de ntreprindere se multiplica cu minusul de performanta,
lucruce duce in final la scaderea R financiare.
Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103
Compania este extrem de indatorata( datorii catre institutii bancare pe termen scurt

DIAGNOSTICUL RISCULUI
Indicatorul lichiditatii curente in 2009 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul
lichiditatii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR.
Rata lichida = 0,023 = Cash/DCR
Lichiditatea curenta compara ansamblul lichiditatilor potentiale (active curente
transformabile in moneda intr-un timp scurt de timp) si datoriile exigibile pe termen scurt.
Aceasta lichiditate se apreciaza ca fiind favorabila atunci cand are o valoare cuprinsa intre 2
si 2.5. In cazul de fata avand de a face cu o valoare subunitara. putem spune ca firma nu isi
poate acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de

26

finantare. O valoare subunitara a indicatorului lichiditatii curente nu trebuie interpretata ca

fiind negativ in cazul in care activele circulante au o perioada de valorificare mai mica decat
termenul de plata al datoriilor pe termen scurt.
Lichiditatea imediata arata capacitatae companiei de a-si achita datoriile curente doar
din creante si din lichiditati (disponibilitati). O valoare subunitara arata ca stocurile detinute
de firme sunt finantate din datorii pe termen scurt.

Gradul de indatorare arata capacitatea firmei de a se finanta din resurse proprii.

adica independenta financiara a acesteia. Valoarea subunitara a acestui indicator arata ca
intreprinderea nu este dependenta de creantierii sai, iar firma va putea obtine credite pe
termen lung (ar avea cu ce sa le garanteze).
Rata indatorarii = Datorii/Pasiv = 55,5%
Cu toate ca valoarea indicatorului este subunitara, acesta depaseste pragul recomandat
de 50% ceea ce inseamna ca intreprinderea este indatorata peste limitele rentabilitatii
activitatii sale.
Levierul = 1,103 > 100% Nu se incadreaza in limitele recomandate
CV=198 031 957
CF=41 958 146
v = CV/CA = 0,82
PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811
PReconomic = (CF + Dobanzi)/(1-v) = 293 888 216

3. PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANTARE

Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor
CA planificat = CA 0 ( 1 + %CA )
= 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236
Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620
Durata de rotatie = Activmediu/CApl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441
27

Activestimat = Durata de rotatie * CApl / 360

= 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989
Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003
Durata de rotatie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24
Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150
Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577
Durata de rotatie = 123 007 577 / 241 731 282 * 360 = 183
CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887,
DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138
Durata de rotatie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1
DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923
CPRmediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182
Durata de rotatie = 297 070 182 / 241 731 282 * 360 = 442
CPRest = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912
Rata de crestere sustenabila
g = ROE * b
b = 1- Pr reinvestit/PN
b = 1- 2513811/7503914=0,665
g = 4,76% * 0,665 = 3,16%

Necesarul suplimentar de capitaluri

NSC = Activestimat Activ mediu = 299 404 980 296 029 620 = 3 375 369
Surde de finantare : Fz = 16 294 150 16 231 003 = 63 147
28

CT = 124 242 887 123 007 577 = 1 235 310

DAT = 678 923 121 138 = 557 785
CPR = 300 083 912 297 070 182 = 3 013 730
NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete)
NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 223 150 102)
NSC = 301 052 321
NSC = Autofinantare + Credite noi
NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi
NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi
301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi
Credite noi = 295 904 531

4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii

Compania SC Titan SA a investit in 2009 intr-o fabrica din localitatea Cernica, ce are
ca scop asigurarea necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din Romnia i
Bulgaria, iar in viitor n Grecia, Serbia i Macedonia.
Investitia se ridica la suma de 15 milioane euro si va cuprinde : terenul (4000 m2),
fabrica si utilajele. Unitatea va avea 30 de angajati, iar fabrica va produce 275 milioane de
chifle pe an.
Planul de finantare
Finantarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008
(anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile

29

cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la

nivel intern. Actionarii estimeaza ca valoarea intregii investitii va fi recuperata in 3 ani.
In efectuarea analizei investitiei si planului de cheltuieli consideram urmatoarele ipoteze:
Costurile variabile au o pondere constant n cifra de afaceri (82%) .
Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii in circuit a noii fabrici (cei 30
angajati vor fi considerati muncitori direct productivi, salariile lor intrand in CV) ;
CF raman constante pe toat perioada analizat
CA2009 va fi egala cu cea din 2010 pentru restul fabricilor din sistem; CA a fabricii
de la Cernica va contribui cu 10 % la CA totala din 2010. Astfel:
CA2010 fabrici = 90% CAtot = CA2009
CA2010 Cernica = 10% CAtot
In anii de recuperare ai investitiei fabricile vor produce si vinde la acelasi nivel,
corectat cu rata inflatiei. Valorile pentru Ri sunt afisate in figura 12.
Dinamica ACRn urmeaza trendul CA si implicit al CV.
Variaia imobilizrilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investitii).
Profitul se reinvesteste in intregime pentru ca timpul de recuperare sa fie mai mic .
Analiza se face in ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 :
1 = 4.2373 Ron3 ; cota de impozit pe profit ramane 16%.
Compania nu apeleaza la imprumut, dobanzile raman la aceeasi valoare.
2009 : Teren = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron
Variatia imobilizarilor = Utilaje = 34 593 797 ron
Fabrica + transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron
Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur
Fig. 12
Indicator
CA
CV
CF
Profitul
net
ACRn
ACRn
3

2009

2010

2011

2012

2013

241502386 268335984 276386064 284677646

198031957 220035507 226636572 233435670
34537198 34882570 34882570 34882570
7503914
11271042 12488214 13741901

291794587
239271561
34882570
14817983

-83410883
-41618778

-100780968
-2458072

-92678759
-9267876

-95459122
-2780363

-98322895
-2863774

Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

30

Dobanzi
CFD
Ri

299945
16944869

299945
20838863

299945
15568522
3%

299945
16905620
3%

299945
17576000
2.50%

Sursa : Calcule proprii

5. Criterii de evaluare a proiectului de investiii

Valoarea Actualizat Net (VAN)

Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichiditati estimate a

fi obtinute de-a lungul duratei de viata a proiectului investitional, inclusiv a celor rezultate
din lichidarea activului (valoarea reziduala), insumarea lor si efectuarea diferentei dintre
suma astfel obtinuta si costul proiectului.
Conform criteriului VAN de selecie a investiiilor eficiente, se accept numai proiectele de
investiii cu VAN pozitiv :
n

VAN I 0
t 1

CFDt

1 k

VRn

1 k

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate in tabelul de mai sus, iar rata de
actualizare se va determina conform modelului CAPM :
, unde
- randamentul activului fara risc
- rentabilitatea portofoliului pietei
- volatilitatea pietei de capital din Romania
= prima de risc a pietei de capital din Romania
Calculul lui k se va face pe baza informatiilor din 2010, acesta fiind primul an de
recuperare al investitiei ; k va fi constant pe toata perioada analizei.
Activul fara risc se va considera un titlu de stat a carui maturitate sa acopere durata de viata a
investitiei; am ales o obligatiune guvernamentala cu maturitatea 10 ani, a carei randament
mediu de adjudecare este 7.27%4.
Portofoliul pietei il vom considera pe indicele bursier BET-C, in a carui componenta intra si
actiunile companiei TITAN (simbol MPN). Randamentul anual in 2010 a fost de 14.07%.
4

Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

31

Pentru estimarea coeficientului de volatilitate

) vom folosi o ecuatie de regresie cu

urmatoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

- variatia zilnica a cursului actiunii

Data

Var. (%) BET-C

12/29/2010
12/28/2010
12/27/2010
12/24/2010
12/23/2010
12/22/2010
12/21/2010
12/20/2010
12/17/2010
12/16/2010
12/15/2010
12/14/2010
12/13/2010
12/10/2010
12/9/2010
12/8/2010
12/7/2010
12/6/2010
12/3/2010
12/2/2010

Var.(%) MPN

0.57
0.42
-0.31
0
1.31
0.35
-0.36
-0.41
0.42
-0.03
-0.29
-0.06
-0.41
0.57
-0.39
-0.18
0.87
-0.34
1.17
0.49

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
4.63
0.00
0.00
0.00
0.00
-4.42

Sursa : http://bvb.ro
Regression Statistics
Multiple R
R Square
Adjusted R
Square
Standard Error

0.2649435
46
0.0701950
82
0.0185392
54
1.4547837
87

Observations

20

ANOVA
df
Regression
Residual

1
18

SS
2.875969
393
38.09512
561
32

MS
2.87596
9
2.11639
6

F
1.358
9

Significa
nce F
0.258943

19
Coefficient
s

40.97109
5
Standard
Error

Intercept

0.7177192
94

0.341629
377

X Variable 1

0.1321534
2

0.615688
361

Total

Lower
95%
0.585
58
2.011
23

Upper
95%
0.8498
9
0.5757
94

Lower
95.0%
0.585
58
2.011
23

Upper
95.0%
0.8498
9
0.5757
94

Sursa : Calcule proprii

; k = 8.17%

Presupunem ca durata de viata a investitiei va fi de 10 ani, echivalenta cu durata de viata a

mijloacelor fixe (utilajele se depreciaza cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va ramane la
nivelul din 2013 pentru urmatorii ani.
VR a investitiei peste 10 ani (la sfarsitul lui 2019) :
Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimam o revenire a pietei imobiliare)
Utilaje = 0 ron
Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (cladirea se uzeaza in prop de 2%/an)
Total = 6 013 480 ron
63 559 500 +

= 56 990 911.2 ron

VAN calculat inregistreaza o valoare mare - 57 mil ron, compania isi poate lua o
marja considerabila impotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este
unul fezabil.

Indicele de profitabilitate (Ip)

Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permitand optimizarea

deciziilor de selectie a proiectelor de investitii; el se determina ca un raport intre marimea

totala actualizata a fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute si marimea cheltuielilor
investitionale efectuate :
33

- investitia este rentabila

Rata Intern de Rentabilitate (RIR)

Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investitii in termenii unor sume

monetare; performanta acestora poate fi insa exprimata si procentual prin intermediul unor
rate de rentabilitate (RIR), deduse din urmatoarea relatie:
,
respectiv la o valoare egal a cheltuielilor investiionale i a sumei fluxurilor financiare
actualizate generate de proiect.
Atat calculul RIR ct i cel al VAN se fondeaz pe aceleai date i ipoteze; astfel intre
mai multe proiecte de investitii, se selecteaz, n condiiile n care decizia se face doar dup
criteriul RIR, acel proiect ce asigur maxim RIR.
Pentru proiectul de la Cernica, RIR obtinut este 25.42%, valoare superioara costului
capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

Termenul de Recuperare (TR)

Termenul de recuperare reprezinta perioada de timp (exprimata in ani, luni) necesara

in vederea recuperarii costului investitiei pe baza fluxurilor de lichiditati degajate de aceasta.

Acesta se poate calcula in doua moduri:
- termen de recuperare neactualizat

- termen de recuperare actualizat

(tine cont de valoarea in timp a banilor)
An

CFD

CFDact

CFDactcum

CFDcum

2010

20838863

19264919.11

19264919.11

20838863

2011

15568522

13305577.39

32570496.5

36407385

2012

16905620

13357051.91

45927548.41

53313005

2013

17576000

12837862.65

58765411.06

70889005

2014

17576000

11868228.39

70633639.45

88465005

34

2015

17576000

10971829.89

81605469.34

106041005

2016

17576000

10143135.71

91748605.05

123617005

2017

17576000

9377032.176

101125637.2

141193005

2018

17576000

8668791.88

109794429.1

158769005

2019

17576000

8014044.448

117808473.6

176345005

TRneact = 3.58 ani (3 ani si 200 zile);

TRact = 4.0675 ani (4 ani si 243 zile).
In ambele cazuri, investitia se recupereaza relativ repede, avand in vedere efortul
considerabil de 64 mil ron .

6. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT

o ANALIZA DE SENZITIVITATE
Scenariul optimist
Presupunem ca in anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dubleaza. Daca
ponderea CA a fabricii de la Cernica ramane pe toata durata proiectului de investitii cu o
pondere constanta de 10% in CAtotala a intreprinderii, si ca urmare a cresterii cererii
pentru chifle CA a acesteia se majoreaza cu 50%, CAtotala va creste la randul ei cu 5%.
Toate valorile ce urmeaza a fi dispuse in tabele sunt rezultate ca urmare a
modificarii factorilor principali ( CA, CV) generand modificarea generala a restului
indicatorilor. ( dupa scenariul neutru fisier excel).
Indicator
CA
CV
CF
Profitul
net
ACRn
ACRn
Dobanzi
CFD
Ri

2009

2010

2011

2012

2013

253577505 281752783 290205367 298911528

207933554 231037282 237968401 245107453
34537198 34882570 34882570 34882570
9329672
13299662 14577693 15894064

306384316
251235139
34882570
17023950

-83410883
-41618778
299945
16944869

-98322895
-2863774
299945
19057783

-100780968
-2458072
299945
19781967

3%

2.50%

-92678759
-9267876
299945
22867483

-95459122
-2780363
299945
17658000
3%

Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%

35

AN
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

CFD
CFDcumulat CFDactualizat
22867483
22867483 21140318.94
17658000
40525483 15091341.71
19057783
59583266 15057465.90
19781967
79365233 14449145.16
19781967
99147200 13357811.92
19781967
118929167 12348906.28
19781967
138711134 11416202.53
19781967
158493101 10553945.21
19781967
178275068
9756813.54
19781967
198057035
9019888.63
Termen de recuperare neactualizat

CFDact-cum
21140318.94
36231660.65
51289126.55
65738271.71
79096083.63
91444989.91
102861192.44
113415137.65
123171951.19
132191839.82
3ani si 73zile
3ani si 305
Termen de recuperare actualizat
zile
Scenariul optimist: variatia termenului de recuperare dupa modificarea CAtotala
Observam ca la o crestere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investitiei facute scade
cu aproape un an de zile.
VAN
71374277.52
IP
2.122952155
RIR
29.31%
Scenariul optimist: variatia VAN, IP, RIR dupa modificarea CAtotala
RIR=29.31% apartine in intervalul dat de valorile Kmin si Kmax : (0.29;0.295) si depaseste
cu aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru.
Un alt factor important il constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora
antreneaza modificari ale profitului si ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmari
variatia indicatorilor dupa cresterea respectiv scaderea ponderii CV in CAtotala cu cinci
procente.
Indicator

2009

2010

2011

2012

2013

CA
CV
CF
Profitul
net
ACRn
ACRn
Dobanzi
CFD
Ri

241502386
185956837
34537198
17647015

268335984
206618708
34882570
22541153

276386064
212817269
34882570
24096429

284677646
219201787
34882570
25698362

291794587
224681832
34882570
27073355

-83410883
-41618778
299945
16944869

-92678759
-9267876
299945
32108974

-95459122
-2780363
299945
27176737
3%

-98322895
-2863774
299945
28862081

-100780968
-2458072
299945
29831373

3%

2.50%

Scenariul optimist: scaderea ponderii CV in CA cu cinci procente

36

VAN
RIR
IP

136898507.3
45.98%
3.153863817

Scenariul optimist: Variatia VAN, RIR, IP la scaderea ponderii CV in CA

An

CFD

CFDact

CFDactcum

CFDcum

2010

32108974

29683807.25

29683807.25

32108974

2011

27176737

23226493.24

52910300.49

59285711

2012

28862081

22803796.28

75714097

88147792

2013

29831373

21789432.57

97503529.34

117979165

2014

29831373

20143692.86

117647222.2

147810537

2015

29831373

18622254.65

136269476.9

177641910

2016

29831373

17215729.55

153485206.4

207473283

2017

29831373

15915438.25

169400644.7

237304656

2018

29831373

14713356.98

184114001.6

267136029

2019

29831373

13602068.02

197716069.7

296967401

Termen recuperare neactualizat

Termen recuperare actualizat

2ani si 53 zile
2ani si 268 zile

Scenariul optimist: variatia TR la scaderea ponderii CV in CA

Scenariul pesimist
Presupunand ca in conditii de recesiune economica, cererea pentru produsele fabricate
si comercializate ca urmare a investitiei realizate scade cu 50%, CAtotala a intreprinderii va
suferi la randul ei o scadere de 5 procente.
Indicator
CA
CV
CF
Profitul net
ACRn
ACRn
Dobanzi
CFD
Ri

2009

2010

2011

2012

229427266 254919184 262566760 270443763

188130358 209033731 215304743 221763885
34537198 34882570 34882570 34882570
5678156
9242422
10398735
11589738
-83410883 -92678759 -95459122 -98322895
-41618778 -9267876
-2780363
-2863774
299945
299945
299945
299945
16944869 18810243 13479043 14753457
3%
3%

Scenariul pesimist: scaderea CAtotale cu 5%

VAN
IP
RIR

42607544.02
1.670356816
37 21.41%

2013
277204857
227307983
34882570
12612016
-100780968
-2458072
299945
15370033
2.50%

Scenariu pesimist: variatia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotala

An

CFD

CFDact

CFDactcum

CFDcum

2010

18810243

17389519.28

17389519.28

18810243

2011

13479043

11519812.21

28909331.48

32289286

2012

14753457

11656637.91

40565969.39

47042743

2013

15370033

11226580.15

51792549.54

62412776

2014

15370033

10378644.86

62171194.4

77782809

2015

15370033

9594753.5

71765948

93152842

2016

15370033

8870068.873

80636016.77

108522875

2017

15370033

8200119.139

88836135.91

123892908

2018

15370033

7580770.213

96416906.12

139262941

2019

15370033

7008200.252

103425106.4

154632974

Termen de recuperare neactualizat

4ani si 27 zile
Termen de recuperare actualizat
5ani si 52 zile
Scenariul pesimist: variatia termenului de recuperare ca urmare a scaderii CA
Sa presupunem ca incepand cu 2009 costurile de intretinere a fabricilor si utilajelor cresc
considerabil astfel incat ponderea CV in CAtotala se majoreaza cu cinci procente.
Indicator

2009

2010

2011

2012

2013

CA
CV
CF
Profitul
net
ACRn

241502386 268335984 276386064

210107076 233452306 240455876
34537198 34882570 34882570
-2639186
931
879999

284677646
247669552
34882570
1785440

291794587
253861291
34882570
2562610

-83410883

-92678759

-95459122

-98322895

ACRn
Dobanzi
CFD
Ri

-41618778
299945
16944869

-9267876
299945
9568752

-2780363
299945
3960307
3%

-2863774
299945
4949159

100780968
-2458072
299945
5320627

3%

2.50%

Scenariul pesimist: cresterea CV in CA cu cinci procente

38

An

CFD
2010

CFDactcum

9568752

CFDcum

8846030.884
VAN 8846030.884
-22916684.23
3960307 3384661.261 12230692.15
RIR
4949159 3910307.385 16140999.53
IP
0.639445178

13529059

5320627

3886292.952

20027292.48

23798845

2014

5320627

3592764.123

23620056.61

29119473

2015

5320627

3321405.309

26941461.91

34440100

2016

5320627

3070542.026

30012003.94

39760727

2017

5320627

2838626.26

32850630.2

45081355

2018

5320627

2624226.921

35474857.12

50401982

2019

5320627

2426021.005

37900878.13

55722610

2011
2012

Scenariul

CFDact

2013

9568752
18478218

Termen recuperare neactualizat

>10 ani
Termen recuperare actualizat
>10 ani
pesimist:variatia VAN, IP la cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente
La o crestere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativa,
proiectul de investitii devenind nefezabil.

Scenariul pesimist: cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente

Remarcam ca la o variatie in acest sens a costurilor variabile investitia nu se poate recupera in
decursul duratei de viata a investitiei, care devine astfel neprofitabila.
Calculul coeficientilor de elasticitate
COEFICIENTI
ELASTICITATE

VAN
MODIFICARE

OPTIMIST

NEUTRU

PESIMIST

OPTIMIST

CA

71374277.52

56990911.53

5.04759991

-5.047600441

CV

136898507.3

56990911.53

42607544.02
22916684.23

28.0422241

-28.04222414

COEFICIENTI
ELASTICITATE

RIR
MODIFICARE

OPTIMIST

PESIMIST

NEUTRU

PESIMIST

39

OPTIMIST

PESIMIST

CA

29.31%

25.42%

21.41%

CV

45.98%

25.42%

0.00%

-3.154996066
-20

COEFICIENTI
ELASTICITATE

IP
MODIFICARE

3.06058222
16.1762392

OPTIMIST

NEUTRU

PESIMIST

OPTIMIST

CA

3.153863817

1.896654498

1.670356816

CV

2.122952155

1.896654498

0.639445178

13.2571253
2.38628234

PESIMIST

-2.38628261
-13.2571253

Observam din valorile coeficientilor de elasticitate faptul ca variatia costurilor variabile

antreneaza o modificare radicala asupra indicatorilor avuti in vedere la estimarea
profitabilitatii investitiei. Atat cifra de afaceri cat si costurile variabile genereaza modificari
in acelasi sens ale indicatorilor.

Arborele decizional

CF1=76271400
CF2=57203550
CF3=0.35*53389980 + 0.65*41942270 = 45948968.5
CF4=0.4*25741597.5 + 0.6*45762840 = 37754343
VANmediu= -63559500 + 0.55*(76271400/1.2 + 45948968.5/(1.2*1.2)) +
0.45*(57203550/1.2 + 37754343/(1.2*1.2)) = 22197741.68
40

CUPRINS
1. Prezentarea generala a SC Titan SA................................................................................1
1.1. Produse promovate sub brandul TITAN..................................................................2
1.2. Produse promovate sub brandul FORTZA..............................................................2
1.3. Distributia produselor................................................................................................3
2. Analiza diagnosticului........................................................................................................3
2.1. Diagnosticul juridic.....................................................................................................3
2.2. Diagnosticul comercial................................................................................................5
2.3. Diagnosticul resurselor umane.................................................................................14
2.4. Diagnosticul tehnic....................................................................................................16
2.5. Diagnosticul de mediu...............................................................................................17
2.6. Diagnosticul financiar...............................................................................................18
2.7. Diagnosticul riscului..................................................................................................28
3. Planificarea necesarului de finantare.............................................................................29
4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii.......................................................................31
5. Criterii de evaluare a proiectului de investitii...............................................................32
6. Analiza proiectului de investitii in mediu incert...........................................................36
6.1. Analiza de senzitivitate.............................................................................................36
6.2. Arborele decizional...................................................................................................41

41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANTE ASIGURARI BANCI SI BURSE DE VALORI

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII PENTRU

SC TITAN SA

42

Studenti, grupa 1556:

Milu Stefania
Mihalcea Roxana
Mindrut Flavia
Profesor:
Maria Pascu-Nedelcu

43