Lucrare Modul Pedagogic

Student:
Rdulescu Toma Gheorghe
Anul II , Teologie Pastoral

2016

Rolul educaiei religioase n combaterea influenelor

negative n mediul informal

Am ales aceast tem deoarece consider c ora de religie are un rol principal in formarea
tinerilor. tim c foarte bine c nc de la nceput colile sau format n cadrul mnstirilor
dovedind prin aceasta un rol foarte important al bisericii, preotului i nu n ultimul rnd al
profesorului de religie. n prezent lumea contemporan se confrunt cu o mulime de vicii
printre cele mai grave se prezint butul,consumul de droguri,fumatul ; fumatul fiind o
problem pentru care recent s-a promulgat o lege , dar i alte numeroase vicii.
Tinerii sunt percepui de cele mai multe ori, ca o prefigurare a viitorului unei societi, iar
calitile i viciile acestora se constituie n semne ale nivelului vieii religios-morale a
adulilor de peste ani. Cu toate acestea, generaia tnr nu poate fi perceput i abordat doar
din perspectiva a ceea ce urmeaz s devin. Cu alte cuvinte, tinerii nu reprezint doar viitorul
unei societi, ci i prezentul acesteia i ca urmare a acestui fapt, solicit o atenie i o
recunoatere deplin a statutului lor de parteneri, n raport cu generaiile adulte
Tineretul din ziua de astzi este foarte uor de influenat de cei din jurul su. A avea un viciu
n ziua de astzi gen ca cel al fumatului reprezint ceva normal, obinuit la fel i n rndul
celorlalte vicii. Aadar pentru combaterea acestora putem ncepe chiar din faza iniiatic
acestora adic de la vrsta n care copii sunt nc la coal. De problematica viciilor s-au
ocupat numeroi cercettori dar i filosofi unul dintre acetia este i filozoful grec Democrit
care spunea: cel mai mare rau pe care poti face tineretului, cnd te ocupi de educaia lui, este
s-l obinuieti cu uurtatea cci aceasta produce plcerile din care decurg viciile.
Uurtatea n acest context face referire la faptul c ei au la discreie multe lucruri n mod
gratuit ne fiind stimulai , ei astfel nvai nu in cont de valoarea anumitor aspecte i le
trateaz superficial. n prezent societatea noastr are nevoie de mai mult aten ie i de o
cenzurare asupra viciilor ne mai facndu-le publice pe multe de acestea prin diferite mijloace
de promovare . igrile sau buturile sunt foarte usor puse la discreia tinerilor , mul i dintre
ei avnd acces la acestea chiar dac sunt minori , lucru foarte grav , reu ind prin acesta s i
ncurajeze s le foloseasc . Tinerii vznd aceasta la cei din jurul lor sunt usor de influen at ,
prinii ne acordndu-le prea mult atenie i lasndu-i liberi , chiar i mediul de nvmnt le
permite acestora o libertate foarte mare . Educaia religioas se poate ocupa de multe aspecte
i lmuriri n privina combaterii influenilor negative ale viciilor ncepnd de la un prim
argument c viciile sunt un pcat i explinndu-le efectul lui att asupra omului ca persoan
uman alctuit din trup i suflet , trupul suferind efectele viciilor acela de a produce o
suferin trupeasc prin diferite boli , dar i una sufleteasc prin aceea a svririi unui pcat.

Trind ntr-un mediu vicios este foarte greu de lmurit un copil c nu este bine s fac
asemenea celor din jurul su.
La acest nivel de varsta, cele mai potrivite sunt povestile cu continut laico-religios,
cu pilde moralizatoare, care ating, prin continut si semnificatie, atat latura relationala, cat si
afectivitatea, sensibilitatea copiilor. Gradinita cu activitatile ei specifice poate introduce in
ambianta si in activitatea ei simboluri si practici religioase, precum si activitati instructiveducative adecvate.
Si scolarii mici trebuie sa cunoasca rolul cu totul remarcabil pe care l-au jucat Biserica,
ierarhii sai, precum si credinciosii in istoria neamului, indeosebi in momentele de restriste. In
zilele noastre Biserica este institutia care se bucura de cea mai mare incredere si simpatie din
partea populatiei tarii; ea inspira tuturor credinciosilor, si nu numai lor, optimism in realizarea
aspiratiilor de mai bine ale cetatenilor. Aria mijloacelor prin care se poate face educatie
religioasa este mult mai larga si sta la indemana initiativei personalului didactic, precum si a
parintilor sa faca din educatia religioasa un far stralucitor care sa lumineze mintile si sufletele
copiilor, elevilor si tinerilor pentru a deveni mai intelepti, mai buni, mai iubitori de tot ceea ce
e frumos si maret spre a fi pe placul atat al Creatorului, cat si al oamenilor.
Continutul obiectelor de studiu apartinand tuturor ariilor curriculare, fireste, fiecare cu
ponderea sa, detine informatii cu tenta religioasa. Cea mai bogata in asemenea surse este,
fireste, religia dupa care ar putea urma educatia civica/cultura civica, istoria, precum si
discipline cum sunt educatia plastica si educatia muzicala. De asemenea, activitatile de
dezvoltarea limbajului, cele de citire/lectura si de literatura, contin creatii in care sunt
infatisate si subiecte pe teme religioase, apoi disciplinele ariei curriculare Limba si
comunicare.
Deosebit de atractive si in acelasi timp incarcate de valente atat informative, cat si
emotionale sunt vizitele la obiective de cult: biserici, manastiri, muzee si galerii de arta cu
continut religios, vizite la mari edificii religioase cu valoare istorica si de cult.
Elevii pot fi foarte uor atrai spre ora de religie prin diferite activit i colare , prin
implicarea mai mult a acestora i oferindu-le un mediu ct mai propice dezvoltrii lor
religioase, reuind prin astfel de mijloace s i facem s se ndeparteze de vicii i n elegnd
rutatea viciilor asupra lor .
Religia, fiind o componenta semnificativa a culturii, trebuie sa intre in conul de lumina al
pedagogiei. Tocmai de aceea invatatura crestina este o ramura educationala de prima
importanta si nu trebuie ignorata in procesul de educatie scolara. Educatia, in ansamblul ei,
constituie o parte componenta a existentei socio-umane.
Adevaratii romani se identifica cu adevaratii crestini. Nu putem spune roman fara sa nu
spunem crestin, nu putem vorbi despre educatie fara sa nu vorbim despre educatia
religioasa. Omul fara de religie nu este un om dezvoltat normal, deoarece religia este cea care
il desavarseste. De aceea, se impune predarea religiei in scoli, pentru ca tinerii sa-L cunoasca
pe Dumnezeu si sa se formeze in spiritual credintei si al iubirii fata de El si fata de aproapele.

CONCLUZII

Educatia religioasa pe care fiecare copil o primeste in scoala este o etapa importanta a
formarii sale spirituale, dar doar o etapa. In mod traditional, educatia religioasa a crestinului
incepe in prima copilarie, iar debutul acesteia este marcat de momentul primirii Sf. Taine a
Botezului.
Primii dascali spirituali sunt de cele mai multe ori parintii si bunicii, iar in mod firesc
si nasii, acolo unde acestia nu sunt doar de convenienta. Gratie lor, copilul invata primele
rugaciuni, dobandeste cunostinte catehetice elementare si alaturi de ei participa la slujbele
bisericesti, familiarizandu-se cu cultul divin public.
Crestinul invata in drumul sau spiritual ca membru al Bisericii. Copil fiind, invata de
la parinti si de la nasi, de la preot, din Sfanta Liturghie si din slujbele bisericesti, invata de la
alti membri ai Bisericii, invata din Sfanta Scriptura si din cartile religioase, invata in scoala.
Modurile si situatiile de invatare sunt din cele mai diverse, iar continuturile sunt insusite mai
mult sau mai putin sistematic. Intrucat in multe cazuri, mai ales in mediul urban, copiii nu
frecventeaza in mod regulat biserica, ei nu beneficiaza de o cateheza riguroasa si doar partial
de invatatura predicilor liturgice. Educatia religioasa primita in familie este adesea sumara si
presarata de superstitii. In scoala insa, copilul are posibilitatea sa o completeze, acesta fiind
locul unde se realizeaza o importanta parte a formarii sale spirituale.
Aadar prin trebuie acordat o atenie deosebit tinerilor i o protejare a acestora ct
mai riguroas , ei reprezentnd viitorul nostru al tuturor. De cele mai multe ori ei sunt
implicai n ceea ce fac i reuesc s se fac remarcai i n scocietate i n cadrul familiei.
De cele mai multe ori unele familii care nu aveau o nclin ie spre religie au fost
oarecum ademenii de copii acestora care auzeau la ora de religie vorbindu-se despre
Dumnezeu , Biseric i alte lucruri interesante care i-au fascinat n mod plcut . Ora de religie
se poate face i sub forma unor ntrebri pentru c sunt mai uor de lmurit unele problematici
n acest mod . Sau sub forma unor rebusuri sau diferitelor jocuri cu tent religioas .
Ocupndu-le astfel timpul cu acestea copii nu mai sunt aa de mult nclina i spre alte lucruri
mai puin plcute care se gsesc n jurul lor, n mediul informal prin intermediul celorlal i
tineri de diferite categorii de vrste.