ARTICOLELE CRITICE ALE LUI TITU MAIORESCU1.Eminescu şi poeziile sale – 1889
Eminescu şi poeziile lui
este un studiu de TituMaiorescu. A fost publicat în anul 1889, anulmorţii lui Eminescu, şi este prima lucrare deexege! "anali! # interpretare$ a opereieminesciene. Aşadar, Maiorescu de%ine primuleminescolog "cercet!tor şi cuceritor al opereieminesciene$. Atenţie& urmea! detalii desprenaraţiune şi#sau denod!m'nt. Aşa cum arat! şi titlul, studiul cuprinde dou! p!rţi&prima parte se refer! la %iaţa poetului, "%iea!(omul) Eminescu$, în timp ce a doua cuprinde oanali! a operei acestuia "(poeiile lui)$. *n partea înt'i, criticul fixea! sumar c'te%a datedin biografia lui Eminescu, ar!t'nd c! acesta s+an!scut la otoşani, a studiat la -ern!uţi, iena şierlin, a fost inspector şcolar, bibliotecar/ a murit în 1889.Maiorescu încearc! s! delege misterul bolii luiEminescu. El nu admite ideea potri%it c!reia boalade care a suferit Eminescu "nebunia$ ar fi fostdeclanşat! de s!r!cie şi arat! c! ea a fostmoştenit! ereditar "doi fraţi ai acestuia s+ausinucis dup! ce înnebuniser!0$. -onsider! c!%iaţa sa plin! de excese "abu de tutun, cafea/lecturile excesi%e$ a fost o consecinţ! a acesteiboli şi nu factorul care a cauat+o.ace un portret spiritual al lui Eminescu,e%idenţiindu+i ca tr!s!turi definitorii inteligenţa,memoria extraordinar! "capacitatea de a reţine un%olum imens de cunoştinţe$, cultura excepţional!"cunosc!tor al filosofiei, al credinţelor religioase/pasionat de marile scrieri ale lumii$, setea decunoaştere "interesul constant pentru nou, pentruteoriile ştiinţifice, economice, filosofice etc.$,modestia "refuul premiilor şi al gloriei/ simplitateape care o do%edeşte în discuţia cu regina2om'niei, -armen 34l%a$. Afirm! c! biografia lui Eminescu se apropie decea a geniului romantic& inteligent, %is!tor, însetatde cunoaştere, dar nefericit în plan familial,neînţeles de societate.5une în discuţie pesimismul eminescian şi arat!c! acesta a fost unul nati% " ţine deci de structurainterioar! a poetului$, nu unul dob'ndit ca urmarea s!r!ciei în care a tr!it, a mieriei şi a lipsurilor cu care s+a confruntat. 6up! ce exclude factorulmaterial ca generator al pesimismului, ar!t! c!,oric'nd şi oriunde ar fi tr!it Eminescu, din operasa ar fi r!bit acelaşi pesimism, aceeaşideam!gire. 5esimismul eminsecian nu este unulegoist "în lirica sa, Eminescu nu+şi pl'ngepropriile neîmpliniri erotice0$, ci unul metafiic,i%or't din conştientiarea nedrept!ţilor sociale,politice, dar mai ales din conştientiareatragismului condiţiei umane. -ontactul cu filosofialui 3c7open7auer a alimentat îns! acestpesimism nati%, corespun'nd perfect structuriisufleteşti a lui Eminescu.5artea a doua a studiului esteconsacrat! operei lui Eminescu.-riticul supune analiei c'te%a dintre poeiileeminesciene repreentati%e care+i pun în %aloaregenialitatea, coment'ndu+le sub aspectullimbaului şi al conţinutului de idei, socotit no%ator în literatura rom'n! a momentului. Maiorescuafirm! c! ceea ce indi%idualiea! opera luiEminescu în raport cu opera scriitorilor dinainteasa şi o face inconfundabil! este bog!ţia ideilor filosofice şi frumuseţea limbaului, (semnul celor aleşi) "ţi+a ales întotdeauna cele mai potri%itecu%inte pentru a exact ideile$. 2emarc!multitudinea de idei filosofice, religioase,ştiinţifice, mitologice care se reg!sesc laEminescu, şi le explic! prin cultura excepţional! aacestuia. E%idenţia! talentul excepţional do%edit în m'nuirea limbii, concretiat în alegereacu%intelor celor mai potri%ite pentru exprimareaideilor Analiea! poeia de dragoste a lui Eminescu,afirm'nd c! poetul a %!ut în femeie doar copiaimperfect! a unui prototip irealiabil. *n modgreşit, arat! c! erotica eminescian! are odimensiune pur instinctual!, refu'ndu+i deciplatonismul.2emarc! bog!ţia şi %arietatea rimelor din liricaeminescian!. 5otri%it criticului, originalitateaacestor rime este indiscutabil!. El însuşi identific!trei tipurti de rime& a$ rime noi , reultate dinrimarea unui cu%'nt întreg cu altul prescurtat/sine+mi)# (inemi) #(suie) cu (nu e)$.$. b$ 2imesurprin!toare, în care rimea! un cu%'nt obişnuitcu unul proaic, neliterar + "(nalte) cu (încalte)$ c$2ime reultate din rimarea unui substanti% comuncu unul propriu "(id) cu (aiaid)# (oaspe) cu(staspe)$.:bser%! c! poetul a utiliat relati% puţine cu%inte,dar le+a atribuit sensuri noi. Aprecia! soneteleeminesciene, (;lossa) şi (:da). Arat! c! unadintre sursele muicalit!ţii liricii poetului de lapoteşti o constituie numele proprii "6alila,enera, asarabi, Muşatini$. <aud! înteresulacestuia pentru folclor şi faptul c! a %alorificat oserie de cu%inte populare "sar!, nouri$, d'nd%ersurilor o perfecţiune aproape onomatopeic!. *n finalul studiului, Maiorescu se lansea! într+oprofeţie care a fost confirmat! mai t'riu, ar!t'ndc! (pe c't se poate omeneşte pre%edea),literatura "poeia$ rom'nesc! din secolul al ==+lea, %a începe sub auspiciile geniului eminescian"deci poeia eminescian! %a fi germenele dincare se %a naşte toat! poeia secolului urm!tor$.
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.