Sunteți pe pagina 1din 1
 
 
ARTICOLELE CRITICE ALE LUI TITU MAIORESCU1.Eminescu şi poeziile sale – 1889
Eminescu şi poeziile lui 
 este un studiu de TituMaiorescu. A fost publicat în anul 1889, anulmorţii lui Eminescu, şi este prima lucrare deexege! "anali! # interpretare$ a opereieminesciene. Aşadar, Maiorescu de%ine primuleminescolog "cercet!tor şi cuceritor al opereieminesciene$. Atenţie& urmea! detalii desprenaraţiune şi#sau denod!m'nt. Aşa cum arat! şi titlul, studiul cuprinde dou! p!rţi&prima parte se refer! la %iaţa poetului, "%iea!(omul) Eminescu$, în timp ce a doua cuprinde oanali! a operei acestuia "(poeiile lui)$. *n partea înt'i, criticul fixea! sumar c'te%a datedin biografia lui Eminescu, ar!t'nd c! acesta s+an!scut la otoşani, a studiat la -ern!uţi, iena şierlin, a fost inspector şcolar, bibliotecar/ a murit în 1889.Maiorescu încearc! s! delege misterul bolii luiEminescu. El nu admite ideea potri%it c!reia boalade care a suferit Eminescu "nebunia$ ar fi fostdeclanşat! de s!r!cie şi arat! c! ea a fostmoştenit! ereditar "doi fri ai acestuia s+ausinucis dup! ce înnebuniser!0$. -onsider! c!%iaţa sa plin! de excese "abu de tutun, cafea/lecturile excesi%e$ a fost o consecinţ! a acesteiboli şi nu factorul care a cauat+o.ace un portret spiritual al lui Eminescu,e%idenţiindu+i ca tr!s!turi definitorii inteligenţa,memoria extraordinar! "capacitatea de a reţine un%olum imens de cunoştinţe$, cultura excepţional!"cunosc!tor al filosofiei, al credinţelor religioase/pasionat de marile scrieri ale lumii$, setea decunoaştere "interesul constant pentru nou, pentruteoriile ştiinţifice, economice, filosofice etc.$,modestia "refuul premiilor şi al gloriei/ simplitateape care o do%edeşte în discia cu regina2om'niei, -armen 34l%a$. Afirm! c! biografia lui Eminescu se apropie decea a geniului romantic& inteligent, %is!tor, însetatde cunotere, dar nefericit în plan familial,neînţeles de societate.5une în discuţie pesimismul eminescian şi arat!c! acesta a fost unul nati% " ţine deci de structurainterioar! a poetului$, nu unul dob'ndit ca urmarea s!r!ciei în care a tr!it, a mieriei şi a lipsurilor cu care s+a confruntat. 6up! ce exclude factorulmaterial ca generator al pesimismului, ar!t! c!,oric'nd şi oriunde ar fi tr!it Eminescu, din operasa ar fi r!bit aceli pesimism, aceeideam!gire. 5esimismul eminsecian nu este unulegoist n lirica sa, Eminescu nui pl'ngepropriile neîmpliniri erotice0$, ci unul metafiic,i%or't din conştientiarea nedrept!ţilor sociale,politice, dar mai ales din cotientiareatragismului condiţiei umane. -ontactul cu filosofialui 3c7open7auer a alimentat îns! acestpesimism nati%, corespun'nd perfect structuriisufleteşti a lui Eminescu.5artea a doua a studiului esteconsacrat! operei lui Eminescu.-riticul supune analiei c'te%a dintre poeiileeminesciene repreentati%e care+i pun în %aloaregenialitatea, coment'ndu+le sub aspectullimbaului şi al conţinutului de idei, socotit no%ator  în literatura rom'n! a momentului. Maiorescuafirm! c! ceea ce indi%idualiea! opera luiEminescu în raport cu opera scriitorilor dinainteasa şi o face inconfundabil! este bog!ţia ideilor filosofice şi frumuseţea limbaului, (semnul celor aleşi) "ţi+a ales întotdeauna cele mai potri%itecu%inte pentru a exact ideile$. 2emarc!multitudinea de idei filosofice, religioase,ştiiifice, mitologice care se reg!sesc laEminescu, şi le explic! prin cultura excepţional! aacestuia. E%idenţia! talentul excepţional do%edit în m'nuirea limbii, concretiat în alegereacu%intelor celor mai potri%ite pentru exprimareaideilor  Analiea! poeia de dragoste a lui Eminescu,afirm'nd c! poetul a %!ut în femeie doar copiaimperfect! a unui prototip irealiabil. *n modgrit, arat! c! erotica eminescian! are odimensiune pur instinctual!, refu'ndu+i deciplatonismul.2emarc! bog!ţia şi %arietatea rimelor din liricaeminescian!. 5otri%it criticului, originalitateaacestor rime este indiscutabil!. El însuşi identific!trei tipurti de rime& a$ rime noi , reultate dinrimarea unui cu%'nt întreg cu altul prescurtat/sine+mi)# (inemi) #(suie) cu (nu e)$.$. b$ 2imesurprin!toare, în care rimea! un cu%'nt obişnuitcu unul proaic, neliterar + "(nalte) cu (încalte)$ c$2ime reultate din rimarea unui substanti% comuncu unul propriu "(id) cu (aiaid)# (oaspe) cu(staspe)$.:bser%! c! poetul a utiliat relati% puţine cu%inte,dar le+a atribuit sensuri noi. Aprecia! soneteleeminesciene, (;lossa) şi (:da). Arat! c! unadintre sursele muicalit!ţii liricii poetului de lapotti o constituie numele proprii "6alila,enera, asarabi, Muşatini$. <aud! înteresulacestuia pentru folclor şi faptul c! a %alorificat oserie de cu%inte populare "sar!, nouri$, d'nd%ersurilor o perfecţiune aproape onomatopeic!. *n finalul studiului, Maiorescu se lansea! într+oprofeţie care a fost confirmat! mai t'riu, ar!t'ndc! (pe c't se poate omeneşte pre%edea),literatura "poeia$ rom'nesc! din secolul al ==+lea, %a începe sub auspiciile geniului eminescian"deci poeia eminescian! %a fi germenele dincare se %a naşte toat! poeia secolului urm!tor$.

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505