PRONUMELE

PRONUMELE DIN LIMBA ROMANA

Pronumele este compus din urmatoarele grupuri de cuvinte: (pro + nomen = pentru nume)

PRONUMELE ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILA CARE INLOCUIESTE

UN TANTIV (NUME).
PRONUMELE PERSONAL tine locul persoanelor ( I, a II-a, a III-a, singular si plural).
PERSOANA I
Singular

Plural

Cazuri Intrebare

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Functie sintactica

N.

cine?

eu

noi

subiect

Ac.

(pe) cine ?

(pe) mine

ma, m-

(pe) noi

ne

complement direct

D.

cui?

mie

imi, mi

noua

ne, ni

complement
indirect

G.

al, a, ai, ale

cui?

V.

PERSOANA a II-a
Singular

Plural

Cazuri Intrebare

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Functie sintactica

N.

cine?

tu

voi

subiect

Ac.

(pe) cine ?

(pe) tine

te-

(pe) voi

va, v-

complement direct

D.

cui?

tie

iti, ti-

voua

va, vi, v-

complement
indirect

G.

al, a, ai, ale

cui?

V.

voi!

tu!

OBSERVATII
Pronumele de persoana I si a II-a au aceleasi forme pentru masculin si feminin, iar cele de persoana a
III-a au forme speciale pentru masculin si feminin.
Pronumele personale de persoana I si a II-a nu au forme pentru cazul genitiv. Vocativ au numai
pronumele personale de persoana a II-a singular si plural (tu; voi).
1

Pronumele personal la acuzativ are forme accentuate si neaccentuate.

PERSOANA a III-a (masculin)
Singular

Plural

Cazuri Intrebare

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Functie sintactica

N.

cine?

el

ei

subiect

Ac.

(pe) cine ?

(pe) el

il, l-

(pe) ei

ii, i-

complement direct

D.

cui?

lui

ii, i-

lor

le, li

complement
indirect

G.

al, a, ai, ale

lui
cui?

lor

atribut pronominal
genitival

V.

PERSOANA a III-a (feminin)

Singular

Plural

Cazuri Intrebare

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Forme
accentuate

Forme
neaccentuate

Functie sintactica

N.

cine?

ea

ele

subiect

Ac.

(pe) cine ?

(pe) ea

o-

(pe) ele

le-

complement direct

D.

cui?

ei

ii, i-

lor

le, li

complement
indirect

G.

al, a, ai, ale

ei
cui?

lor

atribut pronominal
genitival

V.

La persoana a III-a in afara de pronumele el, ea, ei, ele se folosesc si pronumele personale: dansul,
dansa, dansii, dansele.
Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoanele a II-a (dumneata, dumitale,
dumneavoastra) si a III-a (dumnealui, dumneaei, dumnealor).
Pronumele personal neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la acuzativ :
palaria-mi, palaria-ti, palaria-i. In asemenea constructii pronumele la dativ are sens posesiv: palaria
mea, palaria ta, palaria ei (lui). Acest dativ se numeste dativ posesiv.
Determinand un substantiv, pronumele personal la dativul posesiv are functie sintactica de atribut
pronominal.
Formele neaccentuate ale persoanei I si a II-a singular la cazul dativ (mi-, ti-, imi, iti) se intrebuinteaza
cu rol stilistic in basmele si baladele populare pentru a arata ca povestitorul participa sufleteste la
desfasurarea actiunii. Dativul folosit in acest scop se numeste dativ etic:

Setila
repede-repede
(I. Creanga)

mi

ti

le-a

supt

pe

toate

de-a

randul.

Pronumele la dativul etic nu are functie sintactica.

MODEL DE ANALIZA PENTRU PRONUME

Peste gatul incordat al calului, cu fruntea ridicata sus, ochii lui privesc si piata goala dimprejurul lui
parca se umple de lume.
Indaratul ei un ceas a batut si tot soiul de oameni au inceput sa roiasca spre vechile curti unde tinea el
sfat odata.
(D. Anghel)
lui = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, functie
sintactica de atribut pronominal genitival.
dimprejurul lui = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv,
precedat de prepozitia compusa dimprejurul, functie sintactica de atribut pronominal prepozitional;
indaratul ei = pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, numarul singular, cazul genitiv,
precedat de prepozitia indaratul, functie sintactica de complement circumstantial de loc.
el = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, functie
sintactica de subiect.
Si
stepa
La
strigatu-mi
Cu
dansa
Uitand de oasele-ti pustii

toata
va
slobod

imprejur
rasari
m-oi

iubi,

(I. Pillat)
mi = pronume personal, persoana I, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie
sintactica de atribut pronominal;
cu dansa = pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ,
precedat de prepozitia simpla cu, functie sintactica de complement indirect;
ti = pronume personal, persoana a II-a, numarul singular, cazul dativ posesiv (oasele tale), forma
neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal.

PRONUMELE DE INTARIRE INSOTESTE UN PRONUME PERSONAL (EL INSUSI) SAU

UN SUBSTANTIV (ELEVA INSASI) CU SCOPUL DE A-L PRECIZA; ESTE FOLOSIT
NUMAI CA ADJECTIV PRONOMINAL DE INTARIRE.

Aceste forme sunt alcatuite din vechile pronume personale ins(u), carora li s-au adaugat formele de
dativ ale pronumelor personale sau reflexive neaccentuate : mi, ti, si, ne, va, le.
SINGULAR

PLURAL

Masculin

Feminin

Masculin

Feminin

ins (u)

ins (a)

ins (i)

ins (e)

-mi (eu)

-mi (eu)

-ne (noi)

-ne (noi)

-ti (tu)

-ti (tu)

-va (voi)

-va (voi)

-si (el)

-si (ea)

-si (ei)

-si (ela)

Insotind un pronume personal sau un substantiv, devin adjective pronominale de intarire si se acorda
in gen, numar si caz cu pronumele personal sau cu substantivul determinat.
Si cea dintai scolarita a fost insasi Smarandita popii.
(I. Creanga)
Noi insine am intarziat.

PREDICATUL
Predicatul este partea principala de propozitie, fara de care o comunicare nu se poate realiza, si
care atribuie subiectului o actiune, o stare, o insusire, o calitate. Raspunde la intrebarile : ce se
spune ?, cum este ? sau chiar cine este ? puse subiectului.
Exemple : Elevul invata (Ce se spune despre elev ? Invata).
Cartea aceasta este interesanta . (Cum este cartea aceasta ?Este interesanta)
Acesta este inginerul-sef. (Cine este acesta ? Este inginerul-sef).
Predicatul este de doua feluri : A.Predicat Verbal
B.Predicat Nominal

A.Predicatul Verbal
Predicatul verbal se exprima prin :
1.Verb la moduri personale : indicativ , conjunctiv , conditional optativ , imperativ , la toate cele
trei diateze :activa, reflexiva, pasiva.
a)Indicativ
Prezent : -Baiatul meu citeste o revista .(diateza activa)
-El isi aminteste de vacanta . (reflexiva )
-Poezia este compusa de tine . (pasiva)
Imperfect : -Noi mergem catre scoala. (activa)
-El se gandea la examen. (reflexiva)
-Cantecul era interpretat la pian de doi copii.(pasiva)
Perfect Simplu : -Tu citisi repede scrisoarea .(activa)
-Ea se gandi la prietenii ei .(reflexiva)
-Poezia fu recitata de acesta .(pasiva)
Perfect compus : Tu ai cumparat o carte.(activa)
El s-a spalat pe cap.(reflexiva)
Casa a fost zugravita de mine.(pasiva)
5

Mai mult ca perfectul : Voi admiraseratiindelung aceste rochii.(activa)

Noi ne amintiseram de prietenii nostrii.(reflexiva)
Cartea fusese citita deja de tine.(pasiva)
5
Viitorul I : Eu voi cumpara o carte.(activa)
Tu te vei imbracaelegant.(reflexiva)
Poezia va fi recitata de autor.(pasiva)
Viitorul II : Tu vei fi vazutspectacolul.(activa)
Ea se va fi imbracatcu rochia alba.(reflexiva)
Cartile acestea vor fi fost citite de noi.(pasiva)
Viitorul popular : Tu o sa mergi la teatru.(activa)
(perifrastic) El o sa-si aminteasca de noi.(reflexiva)
Cartea o sa fie citita de elev.(pasiva)
b) Conjuctivul :
Prezent : (eu)sa citesc aceasta carte.(activa)
(tu)sa-ti amintesti de parinti.(reflexiva)
(el)sa fie respectatde prieteni.(pasiva)
Perfect : (eu)sa fi citit aceasta carte.(activa)
(tu)sa-ti fi amintitde parinti.(reflexiva)
(el)sa fi fost respectatde prieteni.(pasiva)
c) Conditional optativ :
Prezent : As citi aceasta carte.(activa)
Mi-as aminti de parinti(reflexiva)
El ar fi respectat de prieteni.(pasiva)
Perfect : A-s fi cititaceasta carte.(activa)
Mi-as fi amintit de parinti.(reflexiva)
6

El ar fi fost respectatde prieteni.(pasiva)

d)Imperativ : Citeste ! Cititi ! (activa)
Spala-te ! Spalati-va ! (reflexiva)
Fii respectat ! Fiti respectati ! (pasiva)
Predicatul verbal poate avea forma afirmativa sau negativa, dupa cum este insotit sau nu de
adverbul de negatie nu .Daca predicatul este insotit de adverbul de negatie nu ,spunem ca el
este la forma negativa.Adverbul nu este simpla marca a formei verbului, nu are functie
sintactica si nu schimba flexiunea sau functia sintactica a verbului.
Exemple : Eunu citesc, tu nu te speli, el nu este respectat de prieteni.
2.Locutiuni verbale, cu verbul component la un mod personal
Locutiunile verbale sunt grupuri de cuvinte in structura carora intra un verb, au inteles
unitar si se comporta morfologic si sintactic ca un verb :a-si aduce aminte(a-si aminti), a-si baga
mintile in cap (a se cuminti), a o lua la sanatoasa(a fugi) etc. 6
De frica lupului, noi am luat-o la sanatoasa.
Nu-ti mai aduceai aminte de fostii colegi. (nu-ti aminteai)
3.Interjectii predicative : Interjectia are valoare verbala, deci poate forma predicat verbal.
Iepurile tusti ! din tufis. ( a sari) Tu poc ! o palma.
4. Verbul a fi cand inseamna : a exista, a se afla, a se gasi, a se petrece, a se intampla, a
consta, a valora, a se duce, atrai, a-si avea originea, a dura etc.
La facultatea noastra suntstudenti straini.
Caietul este pe masa.
In acest magazin estemarfa proaspata.
Cat e kilogramul de cartofi ?
5.Adverbe si locutiuni adverbiale predicative : desigur, fireste, posibil, probabil, natural,
evident etc.
Fireste 1/ca te voi astepta in gara.2/ 1=PP 2=SB
Lipsa predicatului verbal sau nominal
In anumite enunturi, predicatul verbal sau o parte din predicatul verbal ori nominal (verb
auxiliar, verb copulativ, sau nume predicativ) poate lipsi, fara a afecta comunicarea.Partile lipsa se
subinteleg din context.
7

a) Predicatul verbal poate lipsi :

-in propozitii cu valoare imperativa :
Alarma !,Foc !,Hotii !, Pericol de moarte !, Pericol de electricitate ! etc.
-predicat verbal exprimat intr-o propozitie anterioara :
Copilul fuge prin gradina 1/si catelul dupa el. 2/
Pentru propozitia 2, predicatul este verbul fuge subinteles din context.
-verbul auxiliar lipseste :
Ai citit 1/ si invatattoata cartea 2/ (ai invatat)
b) O parte a predicatului verbal poate lipsi :
-verbul copulativ lipseste :
Baiatul era inalt si frumos, iar sora lui, cuminte si ascultatoare (era cuminte si
ascultatoare).
-numele predicativ lipseste :
Daca esti serios, si eusunt. (sunt serios)
Pentru ca tu te-ai facut medic, si eu ma fac. (medic)
Lipsa predicatului verbal sau a verbului copulativ este marcata grafic in propozitie prin linia
de pauza sau virgula.
In fata mea- padurea deasa, in spate, prapastia.
In fata mea era padurea deasa, in spate se gasea prapastia. 7

B.Predicatul Nominal
Predicatul Nominal se exprima prin verbe copulative si nume predicative.
Verbele copulative sunt verbele care nu pot forma singure predicatul, adica nu au putere de
predicatie, propozitia este incompleta daca nu se adauga un nume predicativ, care indica, numeste
ce este, cum este, cine este (devine, ajunge, pare,etc.) subiectul.
Se mai numesc verbe nepredicative. Ele sunt : a fi, a deveni, a se numi, a iesi, a se face, a
ajunge, a ramane, a se naste, a parea, a insemna, a constitui.
Exemplu :
El este elev.
8

Tu vei deveni inginer.

(n-ar avea inteles propozitiile daca am spune : El este. El va deveni.De aceea e necesar
numele predicativ.)
Nota bene ! In anumite situatii verbele copulative devin predicative, formeaza singure
predicatul.
Verbul a fi este predicativ cand are sensurile :
-a exista, a se afla, a trai

Exemplu

Era odata o baba.(traia)

-a se intampla :Ce-o fi o fi.
-a trece (despre timp) : Sunt multi ani de atunci.
-a costa : Merele sunt opt lei.
-a dura : Cat va fi pamantul..
-a se duce :Am fost la rau.
Verbele a ajunge , a ramane , a iesi nu sunt copulative in urmatoarele situatii :
A ajuns acasa. A iesit din casa. A ramas acasa.
Numele predicativ
Este partea de vorbire care ajuta la formarea predicatului nominal, se exprima prin :
-substantiv la Nominativ,Genitiv, Acuzativ :
El este elev.(N)
Caietele sunt ale Irinei.(G)
Florile sunt pentru Cristina.(Ac)
-adjectiv : Tu esti harnic.
-numeral de diferite feluri :
Banca lui este a doua.
9

Voi sunteti doi.

Au ramas cate trei.
-pronume de diferite feluri :
Tu esti acela.(pronume demonstrativ)
Florile sunt pentru tine.(pronume personal) 8
-verbe la moduri nepesronale :
Infinitiv : Dorinta lui este de a citi.
Supin : Fapta ta este de laudat.
-adverbe :Ea este altfel.
-interjectii :Este vai de el.
Numele predicativ poate fi :
-simplu
-multiplu(cand se exprima prin mai multe parti de vorbire)
Exemplu
Fata babei era sluta, lenesa, rea.
Acordul predicatului cu subiectul
Predicatul verbal se acorda cu subiectul in persoana si numar :
El citeste.(persoana a-III-a, singular, ca si subiectul)
Predicatul nominal
-verb copulativ-in persoana si numar
-nume predicativ-in gen, numar,caz
Acordul predicatului nominal cu subiectul multiplu :
-cand elementele subiectului sunt nume de fiinte, genul masculin este cel care se impune :
Monica si Victor sunt veseli.
-cand subiectul multiplu este exprimat prin substantive de genuri diferite, la plural, si nu sunt
nume de fiinte, substantivul subiect cel mai apropiat de verb impune forma numelui predicativ :
10

Muntii si campiile sunt frumoase.

Salcile si stejarii sunt ramurosi.

Fisa recapitulativa
1.Subiectul
1.In enuntul Toata lumea stie ca parintii ii cresc si ii ingrijesc pe copii, exista :
a.doua subiecte incluse si unul exprimat ;
b.un subiect inclus si doua exprimate ;
c.doua subiecte exprimate si unul subinteles.
2. Realizeaza acordul intre subiect si predicat in enunturile de mai jos :
a. Ana, Cezar si tu (a fi chemat, indicativ, viitor).. de doamna diriginta.
b.Muntii (a fi impadurit, indicativ, prezent)..pana in varf.
3. Noteaza cu S.s. (subiect subinteles) sau S.i. (subiect inclus) spatiile punctate ale propozitiilor de
mai jos :
a. Mergem spre Gradina Botanica ...
b. Auzind soneria, a deschis repede usa...
c. Desi neinvitati, au venit la petrecere, inca de la inceput...
d. Citeai pana noaptea tarziu...
e. In cateva minute, voi ajunge la scoala...
4.Noteaza in casutele corespunzatoare functia sintactica a substantivului scoala, din enunturile
urmatoare :
a. La scoala merg cu drag. [...]
b. Scoala asa frumoasa n-am mai vazut in acest cartier. [....]
c. Pe aceasta strada se va ridica o noua scoala. [....]
d. Constructia cea noua este o scoala. [.....]
e. Ferestrele scolii sunt mari. [...]
11

5. Alcatuieste cinci propozitii ale caror subiecte sa fie exprimate prin cinci pronume diferite.
Numeste felul pronumelor alese.
6.Subliniaza subiectele, din enunturile urmatoare :
Frumoasele doine populare ii incantau pe turisti. Publicului i-a placut ritmul lent al cantecelor
noastre de dor. Ascultand versurile acelor cantece, mi-a fost dor de anii copilariei si de satul
bunicilor.
7.Subiectele din enunturile : Nimeni n-a intarziat. Atunci, al doilea a parasit camera. Este foarte
greu de comunicat cu voi, sunt exprimate prin :
a. pronume nehotarat ; numeral ordinal ; adverb ;
b. pronume negativ ; numeral ordinal ; verb la supin ;
c. pronume negativ ; numeral ordinal ; verb la participiu.
8. In enuntul In tarile sarace, oamenii sunt violenti, iar copiii lor, victimele acestor violente,
exista :
a. un singur subiect ;
b. doua subiecte ;
c.mai mult de doua subiecte.
10

Fisa recapitulativa
2.Predicatul
Se da textul :
1. Doamne, cine va locui in lacasul Tau si cine se va salaslui in muntele cel sfant al Tau ?
2. Cel ce umbla fara prihana si face dreptate, cel ce are adevarul in inima sa.
3. Cel ce n-a viclenit cu limba, nici n-a facut rau impotriva vecinului sau si ocara n-a rostit
impotriva aproapelui sau.
4. Defaimat sa fie inaintea Lui cel ce vicleneste, iar pe cei ce se tem de Domnul ii slaveste ; cel ce
se jura aproapelui sau si nu se leapada.
5. Argintul sau nu l-a dat cu camata si daruri impotriva celor nevinovati n-a luat. Cel ce face
acestea nu se va clatina in veac. (Psalmul 14, Al lui David)
1.

Identifica sensurile verbului a vicleni,din textul de mai sus,apoi scrie cate un sinonim pentru fiecare inteles.

12

2.

Construieste doua enunturi in care verbul a se clatina sa aiba alte sensuri decat cel existent in text.

3.

Transcrie cinci predicate verbale, din textul de mai sus si analizeaza morfologic doua dintre ele (la alegere).

4.

In versurile Fata-i rosie ca marul, denoroc is umezi ochii/La pamant mai ca ajunge al ei par de aur moale.
(M.Eminescu), exista :

a.

un predicat nominal ;

b.

doua predicate nominale ;

c.

trei predicate nominale.

5.

Stabileste partile de vorbire prin care sunt exprimate numele predicative, in enunturile de mai jos :

a.

Care dintre ei este castigatorul ? ........

b.

Toti erau impotriva acelora din satul vecin......

c.

Al cui este acest creion ? .....

d. Teza aceea este a mea. .....

e. Tema aceasta este pentru mine.. ......
f. Mostenirea lui a fost o sesime din averea batranului......
6. Construieste doua enunturi cu predicate nominale, in care numele predicative sa fie exprimate
prin locutiune substantivala si locutiune adjectivala.
11

Observatii -Subiect
Obs 1 : Intrebarea ce ? deruteaza uneori, pentru ca este si intrebarea complementului direct.
Pentru a face distinctie intre subiect si complementul direct, e bine sa se foloseasca intrebarea
perifrastica :
-Subiect :care este lucrul care. ?
Ex : Se aude murmurulizvorului.
-Complement direct : care este lucrul pe care. ?
Ex : Aud murmurul izvorului.
Obs 2 : O problema speciala ridica subiectul propozitiei cu predicatul verbal exprimat prin verbul
a fi (atentie : verbul a fi este predicat verbal, adica exprima existenta, starea).
Sunt subiecte in formularile urmatoare, substantivele subliniate :
Ex : E iarna. E dimineata.E frig. Mi-e frig etc.(in locul lor pot fi : primavara, vara, toamna, noapte,
seara, sete,rau , ceata,mila, teama etc.)
13

Obs 3 : Intre componentele subiectului multiplu se pune virgula sau conjunctia si.
Ex : Elena, Maria si Ioana se pregatesc pentru lectii.

Observatii-Predicat
Obs 1 : Verbul predicativ este verbul care poate forma singur predicatul, adica ne poate spune
ceva despre subiect singur, faraajutorul altor parti de vorbire. Modurile predicativesunt :
indicativul, conjunctivul, imperativul, conditional-optativ(la celelalte moduri, verbele au funtii de
subiect, atribut, complement , nume predicativ).
Obs 2 :Verbul a fi formeaza singur predicatul unei propozitii atunci cand apare folosit cu
sensurile a exista , a se afla , a se gasi .
Ex : Copiii sunt in curte.

14