Partea a 2-a

Subiectul 2 conditionarea problemei si stabilirea algoritmilor. Exemple

Obiectivul analizei numerice este analizarea metodelor numerice dezvoltand pt rezultatele efective a unei probleme
stiintifice sau matematice intelegand prin aceasta gasirea unei solutii a problemei. Constructia metodei ofera solitii aproximative
de ecuatii. Inlocuieste formula continuta cu cea discreta.
Analizarea convergentei si eroarea metodei
Deseori solutia este gasita pritr-un didtem interactic pt care se stabilesc conditiile de convergenta care solutia exacta. Analizarea
erorii consta in stabilirea de formule care sa dea marja pt eroarea solutiei. Fie formulele teoretice, fie formulele care tin de
numarul de operatii necesare pt gasirea solutiei precum si pt propagarea erorilor in aceste operatii.
Conditiile probabile si stabilira metodei.
Conditii probabile: semsibilitatea solutiei la mici dchimbari in datele problemei. Daca solutia este sensibila la mici schimbari
probabile se zice rau conditionata; in caz contrar se zice bine conditionata.
Eficienta metodei: exista mai multe metode dezvoltata pt aceeasi clasa de ecuatii liniare. Integrarea numeriiica a ecuatiei
diferentiala. Utilizatorul alege in functie de caracteristicile metodei, adica precizie, timp de calclul. Factorul uman poate fi
hotarator, utilizatorul alege o metoda mai cunoscuta.
Conditionarea problemei F(x,y)=0 (*); x=solutia y=data de care depinde solutia
Exemplu 1 F- functie polinomiala, y-valoarea coeficientului problemei
2 (*)problema cu valori initiate pt o ecuatie diferentiala.
Definitie: problema F(x,y)=0 se zice stsabila sau bine cond daca solutia x depinde continuu de y. O problema care nu e stabila e
instabila saiu rau cond.
Numarul deconditie : pt problema de tipul (*) se pote defini numar de conditii care reprezinta o masura a stabilitatii problemei
y, in y asociemmsolutiile lui x. y sufera o perturbarea si devine y=y+y, x=x+x,
Def: K(x)=sup[(||x||/||x||)/(||y||/||y||] =(perturb rel in x)/(perturb rel in y)
||x||/||x||= K(x)(||y||/||y||) k=mare=> preoblema rau cond; contrar- bine cond
Stabilirea algoritmului F(x,y)=0 presupunem ca metoda conduce la un numar de rezolvare Fn(yn,xn)=0 depinde de n.
Presupunerea conditiilor yn=/=y =>xn x n
Fn(z,w)=> Fz(w)
Def.2 K(x)=

lim

(supKn(xn)) Zicem ca metoda doi e stabila daca nr de conditii K(x) de acelasi ordin cu numarulde

conditii K(x) a problemei 1

Subiectul 3 reprezentarea nr in calculator intregi. Reali, reprezentarea in virgula flotanta (FP) modele de reprezentare
Reprezentarea nr in calculator se face conform standard American National Science Institut ANSI/IEEE 754-1985
Standardul este implementat de toate compilatoarele fortran. Datele numerice intregi: integer(n) n=1;2;3;8 Real (n) unde n=4;8;
(16) n=(kind)=nr de octeti pe care se reprezinta tipuri de reali de 16 si este implementat fie hard de unele procesoare fie
implementate intr-un soft. Reprezentarea nr reale in calc se face in virgula flotanta(FP)
Structura formatelor: tipul intger(n) se reprezinta pe n octeti continui. Cifrele indica:
a) adresa octetului care contine bitul nr 0, adresa de start a datei reprezentate. S-bitul de semn S=0 =>n>0 si S=1=>n<0
Reguli de stocare. Codul complementului lui 2
O valoare pozitiva se reprezinta ca atare in binare; o valoare negative se poarte reprezenta astfel: sea inverseaza toti biti valorii
respective si se scade, pt a regasi o valoare negativa se inverseza toti bitii si se adauga 1
Modul de reprezentare reprezentarea nr reale este una din urmatoarele expresii: x=0;
p

x x a k k x e

x=/=0 se utilizeaza reprezentarea sectionala

k 1

Reprezentarea in calculator binar in baza 2

x 1 xb0 b1 ....b p 1 x 2 E
S

S=bitul de semn

0x>0
1.x<0
subiectul 4 reprezentarea nr in calculator reali reprezentarea in virgula flotanta: structura logica a formatului, formate IEEE
tipul real de 4 se reprezinta pe patru octeti asezati continuu si este stocat in asa numitul format simplu
real(4) format simplu (IEEE S Floating)
real(8)fomat dublu (IEEE T Floating)
F in format simplu reprezinta o sompla precizie iar F in format dublu reprez in dubla precizie
Format
Parametru
Simplu
Dublu
Dublu-extins
Format lungime in biti
32
64
80
Bit de semn lungime in biti
1
1
1
Semnificatie in biti
23
52
64
Precizie P nr de biti
24
53
64
Exponent e in biti
8
11
15
E max
+127
+1023
+16383
E min
-126
-1022
-16382
Deplasare exponent
+127
+1023
+16383
Precizie in cifre zecimale
+7
15-16
19-20
38
308
4932
Plaja de reprezentare

10

10

10

Explicatii Primul bit se presupune 1 si nu se mai stocheaza efectiv in camp si se stocheaza fractia. La fiecare exponent se adauga
o deplasare astfel incat valoarea stocata sa fie mai mare decat 0. elementele stocate= E+deplasarea
E=Estocat-deplasarea
Primul bit al semnnificantului este 1 atata timp cat semnificantul este diferit de 0 .
Formatul dublu extins. Este utilizat intern de catre coprocesorul matematic. Nr reprezentat nu trbuie normalizat si pt stocare se
utilizeaza 64 de biti de precizie. Bitul 0 este stocat explicit in locatia 6 a semnificantului.
Subiectul 5 reprezentarea nr in calculator-formatul IEEE: valori speciale; plaja de reprezentare, exceptii aritmetice
Valori speciale: exista anumite combinatiide exponenti si semnificatii care conducmla valorile speciale din tabloul urmatori. Lor
li se adauga nr normalizate.

Formate IEEE valori in virgula flotanta

Nr cur denumire
0
Numar normalizare

Cantitate reprezentanti

1 f ( x) s E

Exponent E
Emin EEmax

Semnificatie
Sig.

1
Zero cu semn
0
E=Emin-1
Sig.=0
2
Numar normalizat
0.fx2Emin
E=Emin-1
Sig.=/=0; f=/=0
3
Infinit cu semn

E=Emax+1
Sig.=0
4
Not a number
Nab
E=Emax+1
Sig.=/=0
Numere de normalitate (subnormale) se claseaza intre cel mai mic nr neg si cel mai mic nr pozitiv intreacestea ar fi clar nr 0
-126
s.p: 0.fx2
d.p. 0.fx2-1023
Exceptii aritmetice
CVF-trateaza doua tipuri de exceptii in operatiile aritmetice 1. exceptia in virgual flotanta: zicem ca avem exceptie atunci cand
rezultatul unei opereatii FP nu este reprezentabil ca nr normalizai inclusiv cand apare o pierdere de precizie in reprezentarea
rezultatului implicit in cazulunei exceptii FP se seteaza in status 1 flag si calculatia se continua cu rezultatul imlicit descris mai
jos nr exacte, imp cu 0 depasiri format, nr invalide
Exceptii matematice intervin in cazul functiilor matematice si pot fi: eroare de argument, depasiri de format, pierdere
deprecizie
Subienctul 6 Reprezentarea nr in calculator-masura erorii de rotunjire:
ULP; -masina; Eroerea de rotunjire a unitatii
ULP Def 1. ULP(x)=este nr care are un 1 in ultimul bit si 2 in restul bitilor si acelasi exponent ca si x. x=b 0b1bp-1x2E
ULP(x)=0.0 1 x2E=(1.0)2x2p-1x2E=2-p+1x2E
Proprietate: ULP(x) este cel mai mic nr care adunat la x produce un nr recunoscut de calcule, si nr mai mare decat x.
Un nr mai mare decat x se pote obtine: x=b0 b1bp-2(bp-1+2) x 2E >x |

__

x x ULP ( x)

x+ULP(x)=b0.b1bp-1+2(x2 ) > x
-masina
err (f(x)) 1/2ULP(x)
2-P |Rel(fl(x))| 2-P
demonstram exemplu tinand cont de P1
Def 2: Marginea superioara a erorii relatrive in modul se numeste -masina
p=precizia reprezentarii; -masina =2-P
Eroare de rotunjire a unitatii err de rotunjire a unitatii este cel mai mic nr FP ccare adunat la 1.0 produce un nr mai mare decat 1.0
exemplu: F.S.:EPS=ULP(1.0)=2-23
F.D.:EPS=ULP(1.0)=2-52
Zecimal F.S:EPS=1.192 x10-7 F.D:EPS=2.220 x10-16

Subiectul 7 Erori, surse i propagare:

Eroare; Eroare relativ; Cifre semnificative; Relaia cu eroarea relativ.
1.erori. Vom nota cu xT valoarea adevarata a lui x. xA=valoare aproximativa
Def 1. Eroarea in xA ; err xA=xT-xA; |err(xA)=|xT-xA| ... err absoluta (in xA a valorii xA)
|xT-xA| ;

- xT-xA

xA- xT xA+

x T [x A , x A ]

Def 2. | Eroare relativa

| Rela (xA)=err(xA)/xT= (xT- xA)/xT
Numar de cifre semnificatrive alternativ la err in xAse poate masura precizia cu care xA aproximeaza pe xT cu numar de cifre
semnificative saucorecte in xA. Acest nr se pune in relatie cu err relativa xA .
Cifrele semnificative ale unui nr reprezentat in baza
X=an n+ an-1 n-1+.+ a +a0+ a-1 -1+ a-2 -2+
Conventional nr x se scrie in reprezentarea pozitionala
x=anan-1.a1a0 |pct b|a-1a-2
Def | cifre semnificative (in reprezentarea nr x)
-sunt oricare dintre cifrele 1,2(+1) care intervin in reprezentarea pozitionala a nr. 0-este semnificativa daca nu are
rolul de a fixa pctul p adica de a inlocui cifrele necunoscute sau inexistente.

Subiectul 8 Erori, surse i propagare:

Surse de erori; Eroarea de rotunjire; Cazul trunchierii. Exemple pentru = 10; 2; 16.
Surse de erori :-modulare matematica, greseli sau scapari, incertitudine in date, rotunjire (trunchere) formule de aproximare
matematica
1.oricare modulare a unui fenomen real introduce ipoteze simplificatoareaanumite erori

2. sunt caracteristice calculului manual se elimina prin utilizarea calculkatorului. Pot exista erori de programare, eliminandu-se
prin testareas progr cu un exercitiu la care se cunoaste rezultatul corect.
3. analiza num nu poate elimina err, poate recomanda o metoda numerica ce sa minimizeze efectul acestor valori pana la
rezultatul final.
4. apare la reprezentarea nr in virgula flotanta si constituie sursa majora de erori pt unele probleme.
5. sunt formulele care in general inlocuiesc un proces infinit cu unul finit. Acest tip de erori constituie principalul obiect de studiu
in analiza matematica.
Eroarea de rotunjire x.......
x= (a1a2.....anan+1...)xe
=1
aj=cifre in baza a1=/=0
ipoteza =par
Def 1: regula de rotunjire (la un nr cu n cifre in mantisa)
fl(x)=| ((a1a2.....an)xe..0 an+1. < /2
| ((a1a2.....(an+1))xe.. an+1. /2
fl(x) desemneaza nr reprezentat in virgula flotanta
an+1. < /2 rotunjire in jos
an+1. /2 rotunjire in sus
Def 2 truncherea
fl(x)= (a1a2.....an)xe
indiferent de cifra an+1
eroarea de rotunjire |Err(xA)| = |xT-xA|

xT; xA ; Err(xA) = xT-xA ; rel (xA)= (xT-xA)/xT

x; fl(x); Err(fl(x)) =x-fl(x) rel(fl(x))=(x-fl(x))/x

an+1. < /2
x-fl(x)= (.00......0an+1..)x e
x-fl(x)=an+1an+2......x e-(n+1)< /2 e-n-1
|x-fl(x)|<1/2 e-n
b)
an+1. /2
=>|x-fl(x)| e-n
a)

trunchierea se arata in acelasi mod ca la rotunjire ca marginile erorii sunt dublu ca cele la rotunjire

| x fl ( x ) |
n 1
|x|

|x-fl(x)| e-n

obs la err relativa: rotunjire:eroarea relativa poate avea orice semn

trunchierea: x>0 x-fl(x) >0 x<0
0<(x-fl(x))/x < -n+1
exemple pt = 10 5 cifre semnificative
subiectul ? Erori, surse i propagare Exemple de erori:
Pierdere de semnificaie; Zgomot numeric n evaluarea funciilor.
Pierderile de semnificatie: apar la scaderea a doua nr cu valori apropiate eroarea consta in aceea ca rezultatul are un nr de cifre
semnificative mai mic decat nr considerat. Asemenea valori sunt inerente calculului cu nr reprezentate in virgula totala. Intr-un
astfel de caz se spune ca cifrele semnificative s-au pierdut.
=3.41516...
()A=3.1416
22/7=3.4207...
(22/7)A=3.1429
()A - (22/7)A = -0.0013 =>2 cifre semnificative
ex 2: f ( x ) x ( x 1 x )
x=mare :x=10j j=1,2...
7
x=10
f(x)=2441.40 | f(x)=1581.138
| f(x)=1581.139 |
simpla precizie | dubla precizie
|simpla precizie |

g ( x)

x
x 1

obs: ca in exemplul 2 uneori prin reformularea problemei se pot evita eroarea de pierdere de semnificatie.
x [ a , b]
Zgomot numeric (noise)
f(x)
N puncte
h=(b-a)/N
f:xj = a+jh; j=0.1....N
graficul (lui f in pctele xj) apare netede daca h nu este foarte mic (N nu esteb f mare) sau se fac calcule in dubla precizie. Daca
detaliem rezultatele in simpla precizie pe un subinterval mic, graficul neted si pctele f(x) apar continute intr-o banda in care ele
pot fi distribuite aleator (banda de incertitudine)
obs: se datoreaza erorilor operatiilor aritmetice necesare calcularii valorii f(x)
exemple f(x)=x3-3x2+3x-1
[f(x)=(x-1)3]
a) [0,2] N=100 : curba neteda
b) [0.99 , 1.01] N=100 curba cu tangenta discontinua
c) [0. 99 , 1.01] N=1000 banda de incertitudine
[0.998 , 1.002] N=500 detaliere a benzii de incertitudine

subiectul 9 Erori, surse i propagare Propagarea erorilor:

Eroarea propagat; nmulire; mprire; Evaluarea funciilor.
Propagarea erorilor x;y =numere (operatii)
*= operatia: +; -; x; /;
vrem sa calculam: x*y
efectiv in calculator: xA#yA unde xA=fl(x) yA=fl(y) si
# =versiunea in calculator a operatiei *
eroarea: x*y- : xA#yA = (x*y-: xA*yA )+(xA*yA - xA#yA)
err propagata err de calcul
de cele mai multe ori err vde calcul=err de rotunjire sau trunchere. obisnuit operatia iuntre xA si yA se face in format dublu
extind in coprocesor iar rezultatul se rotunjeste le precizia tipului de data
eroare propagata: xT =xA+ yT=yA+
1)inmulturea
rel xA x yA rel (xA) rel(yA)

2)impartirea

rel xA / yA rel (xA) - rel(yA)

subiectul 10 Erori, surse i propagare Propagarea erorilor:

Adunare i scdere. Propagarea erorilor ntr-o sum.
adunarea si scaderea err (xA yA) = er(xA) + er(yA)
daca la inmultire si impartirea erorilor relatiei ale rezultatelor sunt de ordinul erorilor ale operatiilor
in schimbla adunare si scadere valoarea rel a rezult poate fi mai mare ca la eroarea termenilor
Propagarea err 1. operatori aritmetici: x; /; +; -;
2. calculul unei fctii xT*yT xA*yA - err propagata
xT.....xA
f(xT)f(xA)
f(xT) - f(xA) = f()(xT - xA) f(xA)(xT - xA)

/\

Propagarea err intr-o suma

Sn=x1+x2+.......xn

in calcul : xi fl(xi)

Sn

Sn

/\

Concluzie: 1.

Sn

- Sn =n(x1+x2+....xn) +n-1(x1+x2+....xn-1) +....+=3(x1+x2+x3 ) +2(x1+x2 )

/\

Sn

- Sn = x1 ( 2+3+......+n) + x2 ( 2+3+......+n) + x3 (

3+......+n)+......+ xn n

exemplu: j > 0 | x1| |x2| |x3| ....... |xn|

obs: daca j nu sunt de acelasi semn pot aparea readuceri in pranteza si se poate ca regula anterioara sa nu mai fie valabila. Putem
afirma insa urmatoarea concluzie: in grneral cea mai buna cale de a aduna este de la cel mai mic la ce mai mare. Diferentele
sensibile apar numai la n mare intre cele noua moduri de calcul
j

/\

Sn

- Sn| |n||S n|+......+ |2||S 2| (|Sn|+| Sn-1|+...... |S 2|

presupunem ca toti xj de acelasi semn

ex:

xj 0

/\

obs: ex (cherry & word)

|Rel(

Sn

)| (1+ )n-1 1

1+(n-1) +...-1 neglijent

Aplicatii: Ciclul Do controlat de control real.

Do x=a.b.h

! b>a

100
x=a

! calcule asupra lui x

|
x=x+h
............... End Do
|
Go To 100
Do i=1,n
x=a+i*h
Subiectul 11 Ecuaii neliniare:
Metoda i analiza metodei; Ordin de convergen.
Metoda : x0, x1, x2,...... xn,
xn, (pt n)
xi = itrerare
Analiza metodei :
1)daca iteratia e convergenta
2) daca iteratia e convergenta, care e repiditatea convergentei
3)err radacinilor calculate
4)eficienta metodei
Detaliem: 1) xn
pt n ;
( xn )n0; x0=det
|
=> aproximativ in
( xn )n0; x0 six1 = date
|
initiale ale radacinii
-converge deseori
1) Cat de aproape.... ? In general de ref f (x) in ...
2) rapiditatea convergentei: -se masoara in nr de pasi necesari pt obtinerea solutiei dorite
- metoda care converge independent; - met
3) err radacinilor calculate n: Rad = xn
|xn-| < ?
err radacinilor calculate va depinde numai de err operatiilor necesare pt a calcula iteratia la un paas al iteratiei
4) eficienta metodei
-nr de calcule necesare pt a obtine solutia dorita
a)metoda independentei aproximative: Ef rapiditate
b)metoda care nu converge independent de aproximarea initiala, atunci poate proceda:
1)o metoda care este lenta si converge independent de aproximare
2)se continua cu metoda mai rapida
Ordin de convergenta
Definitie 1: fie sirul iteratiilor (xn)n0 unde xn daca exista un p
R, p 1
Exista un c>0 a.i. | - xn+1| c|- xn|p
Atunci xn cu ordin de convergenta p
c= rata de convergenta
Definitie 1 (continuare): p=1 -biliniara; p=2 -patratica;
p=3 -cubica

Subiectul 12 Ecuaii neliniare:

Convergena liniar. Variante la definiia ordinului de convergen.

Definita 2. convergenta liniara cazul in care p=1
Fie (xn)n0 ; Daca exista c
R 0<c<1 a.i. | - xn+1| c|- xn| oricare n0
Atunci xn ( si convergenta e liniara)
Obs: c<1 | daca p=/=1 nu cerem ca c<1)
| x1| c | x0| ..........n=0
| x2| c | x1|......
| xn| c | xn-1|
| xn| cn| x0| * 0<c<1 =>cn0 =>| xn| 0
obs: exista metode unde are loc relatia * (c<1) fara sa aiba loc relatiile anterioare. Vom zice ca si in acest caz ca metoda converge
l;iniar cu rata convergentei liniare =c
obs: rapiditatea coonvergentei depinde atat de p (ordin) cat si de c (rata). Metodele care au un ordin mai mare converg maii
rapoid.
Varianta la definirea ordinului de convergenta lui (Relston si...
C=consta in erori asimptotice

Definitia 3.

(xn)n0 unde xn

daca

lim

| - x n 1 |
C
| - x n |P

unde C =/=0 atunci se zice ca ordinul de

conergenta este p
Obs: C=/=0 f(x).....C=/=0
Cazul p=1 Convergenta liniara
P1: Daca (p=1) xn p=1 =>C<1
Demo=contradictie
P2: daca p=1 C<1 , x0 suficient de apropiat de definitei => xn

Subiectul 13 Rdcinile unei ecuaii f(x) = 0:

Metoda biseciei.(injumatatirii intervalului) Metoda falsei pozitii
Ipoteza f continu [a,b] f(a)f(b) < 0 (fctia ia valori de sdemn contrar la capetele intervalului)
radacina

y=f(x)
a

c1

|-c1|<

c2

(b-a)/2

(*)=> p=1
este suficient:

.......

c1
[a0; b0]
c2= a1; b1
c (a
..............

j
j-1; bj-1)
|-cn|< (1/2)n(b-a) (*)

convergenta
n

o singura

ba
2

ba
22
ba
|-c |<
2n

(b-a)/2
b0=b
b1
b2

c1 ,c2 , . cn

|-c2|<

a0 =a
a1
a2

[a,b]

1
2n

|-cn| 0
|-cn|

rata convergentei =1/2

ba

2n

ba

n log2(

ba

Bisectia este o metoda foarte robusta si u control foarte bun al err. Singurul dezavantaj este ca metoda converge incet
Metoda falsei poziii (regula falsei, interpolarii liniare)
Ipoteza: f continu [a,b] f(a)f(b) < 0 (fctia ia valori de sdemn contrar la capetele intervalului)
[a,b]
o singura
radacina

f (b) f (a )
( x b)
ba
ba
C= b-f(b)
f (b) f a

Falsa metoda: y-f(b) =

c1= c2

f(b)

f(a)
Observatii: f[a,b] =

f (b) f ( a)
ba

b
c=b -

f (b)
f [ a, b]

Subiectul 14 Rdcinile unei ecuaii f(x) = 0:

. Metoda secantei.
metoda secantei

x1

x2

x0
x3

x n x n 1
f ( x n ) f ( x n1 )
f ( xn )
f ( x n 1 , x n )

xn+1=xn f(xn)

xn+1=xn -

ipoteza: f continua pe V()

secanta prin
se determina
x0 x1

x2
x1 x2c

x3
..

n1

y-f(x1) =

f ( x1 ) f ( x0 )
( x x1 )
x1 x0

x0 si x1 = date

obs:in metoda secantei nu se cere ca aproxiamrea initiala sa incadreza radacina.

Convergenta: daca: 1) exista f si f continute pe V ( )
2)f( ) =/=0
3) x0 si x1 =sunt suficient de apropiate de
atunci: a)xn

b)p=

1 5
2

1.618

consideratii asupra metodei secantei: p= 1.618.

(1.618)3 4.2 ; 22 = 4;
3 pasi in metoda secantei 2 pasi in metoda cu p =2
dezavantaje: fractia din formula metodei poate da valori imprecise in apropierea radacinii datorita pierderilor de semnificatie care
apar la numitor si numarator.
xn+1 = xn + corectie ; corectia : -f(xn)....
xn+1 va fi foarte apropiat de xn chiar cu putine cifre semnificative carea sunt utilizate intr-o corectie mica formula permite
determinarea lui xn+1 cu precizia adoptata in calcule (in ciu da pierderilor de semnificatie din fractie) La un pas metoda secantei
ar evalua o singura data afunctiei f .. a valorii xn . Poate as nu convearga daca x0 si x1 nu sunt suficient de aproape de radacina.
Algoritm BRENT-bisectoare; -secanta => convergenta
subiectul 15 Rdcinile unei ecuaii f(x) = 0 Metoda Newton:
Metoda; Convergena.
Obs: metodele anterioare se pot descrie in modul urmator: aproximarea radaciniieste linia dreapta intersectata cu axa ox.
Ipoteza: f continua si exista f continua in V()
Formula metodei : y f(x0) =f(x0)(x-x0)
y=0 x=x1
-f(x0)-f(x0)(x1-x0)

xn+1 = xn -

f ( xn )
f ' ( xn )

convergenta f....xn

x=

0=

x3 x2

x1

x1=x0 -

f ( x)
x1 x 0
f ' ( x0 )
f ( x0 )
; x0 xn ; x1 xn+1
f ' ( x0 )

;n 0 x0 dat

f(x) = f(xn) + f(xn)(x-xn) + f( n)

0 = f(xn) + f(xn)( -xn) + f

( n )
2

( x xn ) 2
2

(-xn)2

f ( xn )
f ' ' ( n )
xn
( x n ) 2
f ' ( xn )
2 f ' ( xn )

0=-(x4 -

f ( xn )
)+......
f ' ( xn )

|-xn+1| M | xn|2
teorema de convergente daca 1) exista f,f, f continue pe I = [-,+]
2)f()=/=0
atunci a)xn

3)x0

I si x0 e suficient de apropiat de

I oricare ar fi n

b)xn si p=2

c)lim

- x n 1
f ' ' ( )

2
2 f ' ( )
( - x n )

subiectul 16 Rdcinile unei ecuaii f(x) = 0 Metoda Newton:

Estimarea erorii; Algoritmul; Comparaie cu metoda secantei.
Estimarea err
Test de orpire a iteratiei | xn| eps... radacina =xn
=?
Testul |xn+1 xn | XTOL ==> | - xn| EPS
La metoda Newton: f-xn xn+1 - xn
|xn+1 xn | <Eps |-xn| < eps

0=f(xn) + f(n)( -xn) => -xn = -

f ( xn )
f ' ( n )

comparatia cu metoda secantei

1) pn=2 ps=1.618
2) nr de fctii -sec: 1.....f(xn); - newton: 2......f(xn) f(xn)
seemonatreaza T cu f(x) 0.44 T cu f(x)
3)daca f(x)....numeric;

f(xn)

f ( x n ) f ( x n 1 )
x n x n 1

=> met Newton se reduce la met seca.

Subiect 17 Metoda punctului fix:

Teoreme de punct fix.
Teorema 1: lema:
Daca 1) g:[a,b] [a,b]continuu pe [a,b] atunci g are un pct fix in [a,b]
Observatie = g() =pct fix al aplicatiei g

g
x0

g(x)

x1

x2

demo

1) oricare ar fi x
(a,b) a g(x) b
G(x) = g(x) x continut pe [a,b]
G(a) = g(a) a 0
G(b) = g(b) b 0
G(x) = 0
Teorema 2: aplicatie contractanta
Dac: 1) g:[a,b ] [a,b], continut pe [a,b]
2) exista 0< <1
3) oricare ar fgi x , x
[a,b] |g(x) g(x)| (x - x)
atunci: a)x=g(x) are o tadacina unica in [a,b]
b)sirul xn (xn+1 = g(xn), n>0) p=1 p-ordin de convergenta

c) |-xn |

n
1

(x1 - x0)

n
1

(x1 - x0)

demonstratie: a) din ipoteza 1 conform lemei => ca exista o radacina in [a,b] , exista =/= , , apartine [a,b]
teorema 2
1. g continut si derivat pe [a,b] 2. g marginit pe [a,b]
|g(x)| -1
atunci : a)x=g(x) are o tadacina unica in [a,b]
b)sirul xn (xn+1 = g(xn), n>0) p=1 p-ordin de convergenta
c) |-xn |

presupunem ca in plus ca g este constant pe [a,b]

teorema 2
=

max | g ' ( x) |
[ a ,b ]

<1

1. g constanta si cu derivata continua pe [a,b]

2. = max|g(x)| < 1
atunci: a)x=g(x) are o tadacina unica in [a,b]
b)sirul xn (xn+1 = g(xn), n>0) p=1 p-ordin de convergenta
c) |-xn |

n
1

demonstratie

(x1 - x0)

xn 1

d)

lim
n

x n 1
xn

=g(x)

= g() g(xn) =g()( xn)

alte teoreme:
g: [a,b] => R se relaxeaza aceasta conditie
g: IR
teorema 3 I=[x0 , x0 + ], x0 aproximatia initiala
demo:1. I=[x0 , x0 + ], g:IR , continuta pe I
2. oricare x,x apartien lui I | g(x)+ g(x) | |x-x|
3. |x1 - x0| (1- ) |g(x0)-x0 | (1-x)
atunci: a) xn
I b) xn
I ; x=g()
| - xn |< n

daca exista g: 2 |g(x)| <1

g este constant

c) = unic in E

max | g ' ( x) | 1
I

subiectul 18 Metoda punctului fix:

Interpretare geometric.
x=g(x) y=x; y=g(x)
convergenta |g(x)|<1 , -1<g(x) <1
a) 0<g(x)<1
|
cazuri de
b)-1<g(x)<0
|
convergenta
c)g(x)>1
|
cazuri de
d)g(x)<1
|
divergenta
a) 0<g(x)<1

x1=s(x0)

b)-1<g(x)<0

c)g(x)>1

y=x

x=y

y=g(x)

x1=g(x0)
d)g(x)<1

x0 x1 x2 m=1

x2

x0

x0

x1

x0

m=1

x1

x2=x0

x1

Subiectul 19 Metoda punctului fix Propagarea erorilor:

Eroarea propagat; Teorema lui Isaacson & Keller.
Propagarea erorii. In calculu lreal in loc de fctia g(x) este G(x) care este aproximatia a lui g(x) , se ajunge la G(x) prin operatii
aritmetice. g(x) G(x) G(x) = g(x) + (x)
g(x) G(x) = - (x) -eroarea lui G(x)
|(x)|
g(x) G(x)
xn X n
schema reala de iterare va fi : Xn+1 = G(Xn)
Xn+1 = g(Xn) + (Xn) ; |(Xn)|
Propagarea err: |G(x) g(x)|
g(x) - G(x) g(x) +

1 2
Teorema lui Isaacson & Keller.
xn Xn ,Xn-/
-

-X |
n

Xn +

Interval de incetitudine al

, n 0 n
n =neglijabil aproximativ
radacinii
n
1

| - n |

teorema 5. 1)presupunem ca g satisface ipoteza din teorema 4 I=[ - , + ]

oricare x
I |g(x) g()| |x-| , <1

2)I0 = [ - 0, + 0] ,
atunci: oricare X0

0 0 a) iteratele Xn

b) |

-X |
n

concluzii din b) : 1) marginea din b contine un termen independent de n

<1 => n 0

+ n(0 -

-nu putem determina radacina cu o reoare mai mica decat valoarea primului termen

am itera.
2) nr rational de iteratii este propus ca fiind acela ca cei doi termeni din b) sa fie egali

<<0 ,

n 0

0 (1 )

nlog log(

(1 )

, oricat de mult

log
n

(1 )
log 0
0 (1 )

1
log
log

00

subiectul 20 Metoda punctului fix:

Metode de punct fix de ordin mai nalt dect 1; Aplicaie: Metoda Newton.
Metoda pctului fix de ordin mai mare dacat 1
Xn+1 = g(xn) ; n 0 , x0 = det p=1
Teorema6. daca: 1. daca g continua pe [a,b]= [ - , + ] si derivabila p 2
2. g()=g()=.....=g(p-1)()=0 gp()=/=0
3.

g ( p ) ( x)
M
p!

4. p-1M <1
(p-1M <1)
atunci: oricare x0
I: a) xn
I, n0
b) xn
c) ordinul de convergenta =p
observatii: ipoteza 4 arata cat de aproapa de trebuie sa fie aproximatia initiala

exemplu: cazul p=2 (exista g si g

M2

( x0 ) 2

en = |Xn+1-|

p n 1
p 1

( x0 ) p

|Xn+1- | M|Xn - |2 ...

e0 = |x0 - |

( Me0 ) 2

en

g()=0 g()=/=0

M2

| X 0 |2

e0

aplicatie metoda newton

xn+1 = xn -

f ( xn )
g ( xn )
f ' ( xn )

S(x) = (f

f ''
f ''
f ''
)'
f ( 2 )' | x
2
f'
f'
f'

g(x)=x -

f ( xn )
f ' ( xn )

g(x) = 1-

f ' 2 ff ' '

ff ' '
2
2
f'
f'

f ' ' ( )
0
f ' ( )

S()=

Concluzie: f() =/=0 si f()=/=0 => met Newton are ordinul p=2
Subiectul 21 Metoda punctului fix:
Procesul staionar.
Xn+1 = g(xn)
| x1=g(x0), x1 =/= x0
|x2=g(x1)

g
X0

iteratia se zice ca este un proces

stationar daca x2 = x0 si x1 =/= x0

X1

0
1
g(g(x0) = x0
g(g(x) = x (1)
g(g(x)g(x) = 1
satisface (1) = g()
g()g() = 1
[g()]2 =1
g()=1
g(x) = g() + g()(x-)+ termenii de ordin superior
-iar cand se exclud termenii de termen superior se ajunge la : g(x) + g()(x-)
g()=1
g(x) + x-=x
nu satisface pt ca x1=x0
g()=-1
g(x) (x-)=-x+2 satisface
concluzie : procesul stationar are loc daca g() =-1 sau in practica g( ) -1

Panta =1

x0
x1
x2
x3 .
x0(=
x4 = x0
x(x+4) =x(n)

x0

x1)1.78 0.2tg ( x )

exemplu: g(x)=

1 tg ( x)

X2

Iteratie
stationara

obs procesul stationar este x2 =x0

x0 xn
x1 xn+1 x2 xn+2
procesul stationar: xn+2 = xn
xn x(n)
x(n+2) = x(n)
x(t+T) = x(t) T-perioada fctie periodice
procedeul stationar studiat mai inainte se zice o orbita a aplicatiei g de
perioada 2

-x0 = x4

x1

x2

= 0.7877106

Subiectul 22 Metoda punctului fix:

Proceduri explicite de punct fix; Exemple: metoda coardei, metoda Newton.
Proceduri explicite ale pct fix:
f( x)=0 ..... ....x=g(x)
propozitia 1 : fie (x) fctie continua pe [a,b] si care nu se anuleaza pe [a,b]
g(x) = x- (x)f(x) => ecuatia x=f(x) are aceeasi radacina ca si g(x)=x, f(x)=0 si numai acele radacini
Demonatratie: x=g(x) - ()f()=0
1.
=g() =>- ()f()=0 => f()=0
2.
f()=0 => =g()
()f()=0

x3

propozitia 2: fie F(y) F(0)=0 si y=/=0 F(V)=/=0

(F(y)=0 =>y=0
atunci:
g(x)=x-F(f(x)).
Ecuatia x=g(x) are o radacina ca si f(x)=0 si suma oe acestea
Ex metoda coardei: (t)=m.
y(x)=x-mf(x) f(x)=e 3x2 = 0
g(x)=x-0.01(ex-3x2)
Trebuie sa avem g( x) <1
-kg(x) = 1-m f(x) <1
-2<-mf(x) <0 |(-1)
o<mf(x)<2
exemplu: f(x) >0 =>m>0 m<2/f(x)
obs: m-optim: g( )0...... conv patratica p=2.
1-mf() 0

1
f ' ( )

m=

1
f ' ( x0 )

cu x0

interpretarea geometrica a metodei coardei

xn+1 = xn-mf(xn) x1 = x0 mf(x0)
obs: m variabil
xn+1 = xn-mf(xn)

Y=f(x)
y=(1/m)
Dreapta x
de panta
x1
1/m

la pas n = moptim =

xn+1 = xn -

1
f ' ( xn )

( xn)

1
f(xn)
f ' ( xn )

x2 x0

metoda newton
g(x)=x- (x)f(x)

(x)=

1
f ' ( x)

subiectul 23 Metoda punctului fix:

Extrapolarea Aitken; Extrapolarea Aitken ca metod de punct fix.
Extrapolarea aitken:
O procedura de accelerare a unui nr care converge liniar indiferent (oricare )ar fi procesul care genereaza sirul.
Cu trei valori succewsive se face o exploatare si aceasta valoare oinlocuieste uratoarea valoare x n+1 = g(xn) n 0
Ipoteza: sirul cinverge liniar:

lim

n>N1

x n 1
C
xn

x n 1
g ' ( )
n x
n

lim

general

daca

|C| => constanta erorii asimptotice

rap C

x n 2 x n 1

(1)
x n 1
xn

ip generala

-egalitatea este aproxim()

relatia (1) se rezolva in raport cu

xn2
x n1
x x n 1

n2
(1' )
x n1 x n x n 1 x n
x n 1 x n

xn

( xn 2

( x n 1 x n ) 2
a n ,n 2 (2)
x n 1 ) ( x n 1 x n )

Extrapolarea Aitken ca metod de punct fix

an,n+2 = G(x) = xn -

G(x) = x-

( g ( xn ) xn ) 2
( g ( g ( x n )) g ( x n )) ( g ( x n ) x n )

( g ( x) x) 2
( g ( g ( x)) 2 g ( x) x

xn+1 = G(xn) , x0 = det

Proprietate: x= G(x) x=g(x)

Notam: p-ordin de convergenta a iteratiei xn+1 = g(xn)
PG odin de convergenta al iteratiei xn+1 = G(xn)
Teorema: f(x)=0, f()=0
g(x) = x-(x)f(x)
Atunci:a) daca p 2 in pG =2p-1
b) daca p = 1 in = radacina simpla => pG=2
c) daca p 1 in =radacina multipla de ordin m

10

an,n+2

11