Sunteți pe pagina 1din 8

CURSUL NR.

l.

Sludiul eqpodinamic al aiutaiului

1.1 Stahilirea

Se porneqte de la ecualia

.::

limitei de utilizare-a

continuit{1ii

Dm=tr=c(

Prin logaritmate qi diferenliere, se obline

* lnc - lnv = ct

ln Ilm = InA

dA . dc -dY -.,
l;-=,A-o;-;='- dDm

dA-dv-ds=gs1te.g-l\

A v c ctv dc j

Rapnrtul Sy, rezultfi din ecuatia adiabatei :

pv^ = ct

lnp+k'ln'v=ct

::

dEt

dr: o */

pYvkP

Raportul dc- rezult6 din ecualia lui


c
admiEdnd

v:

d"'= * dP-

Bernoulli

ct

ct =* vdP+cdc=O
ProC
) =
L

simplificatfi"

-ds=

rc

inlocuind in relalia de mai

su$? se

YdB.

ob;ine:

*=ff*}f"*){'Pd'i',

dar

-a - vitezasunetului

-dA- gs/*l-,1\

c[a'

intruc0t oit*ru.r*qte in tungul ajutajului

b
cA?O

semnul lui

&Lva ti

acelagi ca semnul parantez-ei.


Avem 3 cazuri :
- secliunea scade(partea convergent[ a ajutajului);
a)pentru *

"+SC. O

> a+ dA $ - secliunea
7

blpentru c

cregte (partea divergent{ a ajutajului};

= a secliunea

c)pentru c

?4\
'l
nl

\.

este minim6-

-'.

fr

{i3.1

Conclurii :
ajuta.iele cclnvelgente viteza fluidului {atrur sau gaz} poate creqte p*n[ la
viteza sunetului.
Deplqirea vitezei sunetului necesit[ ajutaje convergent-divergente in c*rc in
partea convetgenth yiteza cre$te p6n[ la viteza sunetului, iar in partea

in

divergent[ ea deplqegte viteza

sunetului. t

..:

Secfiunea de trecere prin ajutaj in care se obgine viteza sunetului se nLlmegte


sec{iune minimd:
in realitate, clin cauza pierderilor in secliunea minimS, viteza este ceva mai
micd dec&t viteza sunetului, ir1 acest caz numindu-se uilerd gilicrt ( C" ).
Presiunea din secfir-rnea in care se atinge viteza criticE se ni:meqte presiune
uiticd ( p., ).
VariaEia presiurnii de-a lungul unui ajutaj convergent-divergent este arfitat in

tigurd.

Raportul dintre pcrt Si presiunea de fr$nare pg (presiunea coresputtzltoare


vitezei nule) se noteaza cu [l pi depinde numai de natura fluidului.

*/z \
--P",
p.*-(ETl /

[rI

in care k este exponentul adiabat:


C6?va valori uzuale ale lui k qi $
a)pentru alrur supraincirlzit :

k=Ir3;

F-01546

h)penLru abur saturat uscat:

k:1,135 ;

p=0u577

clpentru aer:

k:1,4 ;

$-0,528.

Pentru a alege tiPul de ajutai, *se calculeazd raportul dintre presiunea de


qi se compari cu raPortul P :
icqire p1 gi presiunea de fr0nare po

aldaci _Pr.
'

>r{b->

Pr

7v P*t

Po*'r
-=>
eP"r.
SL < h
fr
-'Pof
I

lr)dacl'

, deci se alege a.iutaj convergent:


, deci se itege ajutaj convergent" - divergent'

2, Proces.ul din rralete

2.1.

Diagrama de viteze

palete se
Studiul energetic qi gazodinamic al procesului care ar-e.k:c in
abur)'
bazeazhreprezentaroa graficir vectorillor vitezl ai fluidului(gaze;i
Aceasti reprezentare este nurtiti cliagrama de liteze'"

Fig.2

Fluidul vine din aiutaje cu vireya absolutl$ sub unghiul@fa1a de ^


perificric[Q)
rJireclia de miqcare a paletei. lntruc6t paleta se mi;c[ cu o vitey[
cu viteza
palete
dintre
m[suratd la millocul Paletei. fluidul va intra in spaflul
rc tativa

@l)sui unghiul @

Viteza W1 se ob{inc din relalia vectorialft

Wt

:6?-f

Rezultf, un triunghi de viteze pentru intrarea in palete.


Viteza perifericflS arJicd viteza de tralsoort se obline din relatia

ta

tura[ia
tlncle :@- diametrul mediu rndsurat la mijlocul paletei in m.etri,
o
qi
evcntual
deviagie
turbineiJn rotlmin. in canalul dintre palete fluidul suferd o
var:iafie de vitezi iesind cu viteza relativ[ W2 sub unghiul p2 aproximativ in
prelungirea paletei. Viteza absolut[ la ie;ire va fi :

t.&

-+

-1>

c2:W2+lf

insumarea vectorialfl se face printr-un triunghi de iegire. Pentru a putea fi


lblosite in calcule cele dou[ triunghiuri, se traseazl intr-un sistem de axe
rectangulare, axa orizontalS reprezentdnd direclia de migcare a paletei, iar cea
verticald. direclia de curgere a aburului

reusr,$.

Li.

i..

**yd*

7"\t\"r

prccizare : Diagonalele de vitez[ sunt un important insn'ument de calcul


intr-ucdt :
alvitezelc releative determin[ direcliile de intrare qi de iegire din palete-, deci
ibrma paletei :
hgin diagrarn[ rezutrtl variagia vitezei fluidului la trecerea printre palete Ei dt:
aici mcrrl'relrtul gi lucrul mecanic transmis paletei.
t

3. lntrarea fluidulpi in Palete


lleosehim 3 cazuri:
a)cazul ottliql.: intrarea tluirlului se face tangent la suprafaga paletei Ftp = F
b)cazul F1

> F1*

U,U^) r.r."S*,&r"t

Fig.4

Wl a fluidului se descompune intr-o component{ tangentl la


supralagaffi, care determinfl intrarea lluidului in canalul dintre palete qii tr
\---./
compgneniE-dormald tVln,- W1 sin 6 care se prinde prin ciocnirea pll1!515
cu suprala-fa paletei . I.a rdndul ei,'W1o are cl componentfl tangen[ialdq])
Viteza

ctirliat[ in sens invers miScdrii paletelar produc6nd deci cu cfbct fi6nat'e


pentru invingerea c&ruia se consum[ din lucrul mecanic util al fluidulgi.
Ast{tl pierclerea total[ de energie prin pcul la intrarea in palete este :

a\*.=ryd * W=:fL,- (Hn


Regula Ahqo"

*S

sim?

iij

[\'tti*'$tr ] F l(f 1

c)cazul $.1 < Prn

*,*
srlt

S:a--d\-U

MJ"rl

!-

CCI Na1

dl\
y\t

Fig.5
paletele '
$i in acest caz apare cgmponenta normal[ W1i C&fe ciocneEte
Dar W1n ar13 componenta tangenlial[ W1s?n sensul rniScdrii. deci pierderea estc
diminuat[.
h

Wrf

Ah6o*; -0- '.:'

livr

r
*,t tt-\W*JJ
-tXS \*i= Y"'
T- --'it/,*
{.

si,,,rzJ

1a.-s;*"p,p)

4' tierdereq reziduall


Energia cineticd cu care iese Iluidul din palete constituie o pierdere prin
energia cinetici rezidual[ sau. pe scurt, Pierdere reziduald'

ahc

*3 L*t"I

Conform Fig.6, viteza absolutd se descompune


C26 qi 2u

?n

douI componente

fie cat rnai mic6.


Compgneneta normal6 C2s este insd necesari pentru ieEirea tluidrrlui din canalul
dintre palete. Ccrmponent& C2x flu are ?nsd utilitate, deci pentru reducerea
?n i{eea celor de mai sus trebuie ca viteza C2 s5

pierderii ar trebui s[ fle nul6, adici U !r 90u , Ia turbinele terrnice cu trepte cle
presiune. energia rezidualfl a unei trepte poate fi utilizat6 ca energie de intrare in
a.i utaj ele treptei urmdtoare'

.l:

@*

Fig.6

lr*"r*,*{rr * JLa}re'
in care p este un factor de reutilizare cu p { 0,94
Ohserva,tie:
in condiliile r:eutilizdrii nu se mai impune catI1 = 90o, ei poate sc[dea la
?5'l-88t', tluidul ieqind in sens invers invirtirii, mhregte momentul transmis
paletol*.