Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
— an3 s2 2010—
verner
Cererea unu produs este o variabila aleatoare desemnata prin
5 6 7 8 9 10
0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17
1.
In cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervn cheltuieli suplimentare de aprovizonare
in valoare de 65 u.m.Atunci stocul optim este
0 x ∈ [0,3)
2
f ( x) = ( x − 3) x ∈ [3,8]
55
7. 0 x >8
Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
Frecventa de
4 3 5 3 6 4 5 2
8. aparitie
Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
10. Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2
Cant.
1 2 3 4 5 6 7 8
sol.
11. Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2
Cantitate
5 8 11 17 25 31 44 47
solicitata
12. Frecv 3 8 5 9 4 7 7 5
Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant.
11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
Solicitata
13.
Nr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
crt
Cant 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
14.
În cazul surplusului de stoc se percepe o enalizarea unitara de 114 u.m.,
iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
sunt de:
a)121 b)79,80 c)60,50 d)41,20
Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cantitatea
5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
solicitata
15. In cazul surplusului de stoc se percepe o penalzare unitara de 47 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare de 133 u.m.Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de
a)46,20 b)26,60 c)65,80 d)92,40
Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
16. Cantitatea
5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
solicitata
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 47 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci stocul optim este:
a)5 b)7 c)6 d)8
16 8 16
a) p4 = b) p4 = c) p4 =
243 243 729
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci
38
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este:
a) 27 b) 28 c) 29 d) 30
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
41 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este:
a)177 b)180 c)178 d)179
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
42 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci
43
timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
44 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea
calculata este:
a)8180 b)8281 c)8181 d)8081
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
45 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m., atunci
costul total de stocare exprimata ca parte intreaga din valoarea calculata
este:
a)9561 b)95601 c)9560 d)956.
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui produs se
46 percepe o taxa de 220 u.m iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare
si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m atunci stocul optim
exprimat ca parte imtreaga superioara din valoarea calculate este:
a)9 b)10 c)7 d)8
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m iar la lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 900 u.m atunci
47 numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculate este:
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala este de 1500
relativa la o perioada de 90 zile.Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m iar lansarea unei comenzi costa 400 u.m atunci
48 timpul intre doua aprovizonari exprimat ca parte intreaga superioara
din valoarea calculata este:
a) 3 b) 1 c) 2 d) 4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
49 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
stocul optim exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unu produs este
de 7000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m iar lansarea unei comenzi de
53 reaprovizonare costa 250 u.m atunci timpul intre doua aprovizonari
exprmat ca parte intreaga din valoarea calculate este
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
54 reaprovizionare costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculata este:
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
55 reaprovizionare costa 400 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca
parte intreaga din valoarea calculata este
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
59 reaprovizionare costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculata este
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala este de 1500
relativa la o perioada de 90 zile.Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m iar lansarea unei comenzi costa 400 u.m atunci
61
numarul de reaprovizonari parte intreaga superioara din valoarea calculate
este
a)50 b)51 c)52 d)53
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 500
relativ la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
62 percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
costa 900 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga din
valoarea calculate este
a)40502 b)41432 c)40472 d)41572
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 1500
relativ la o perioada de 90 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
63 costa 400 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara
din valoarea calculata este:
a) 31 b) 28 c) 30 d) 29
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc, cererea totala a unui produs es-
te de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pt. stocarea unui singur pro-
dus se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizio-
64 nare costa 250 u.m. atunci nr de reaprovizionari exprimat ca parte intrea-
ga superioara din valoarea calculata este:
verner
Cererea unu produs este o variabilă aleatoare desemnată prin
5 6 7 8 9 10
0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17
1 D
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 35 u.m.
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovi-
zonare în valoare de 65 u.m. Atunci stocul optim este:
— pag. 1 —
— pag. 2 —
Cererea unu produs este o variabilă aleatoare desemnată prin
7 12 14 18 25 31
0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17
— pag. 3 —
— pag. 4 —
Cererea unui produs este o variabilă aleatoare continuă cu densitatea de
repartiţie:
1
x [0,10]
f ( x) 10
0 x 10
4 C
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 35 u.m.
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli de aprovizionare în
valoare de 165 u.m. Atunci stocul optim ca parte întreagă din valoarea
calculată este:
— pag. 5 —
— pag. 6 —
Cererea unui produs este o variabilă aleatoare continuă cu densitatea de
repartiţie:
0 x [0,3)
2
f ( x) ( x 3) x [3,8]
55
6 0 x 8 A
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 75 u.m.
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovi-
zionare în valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca parte
întreagă superioară din valoarea calculată este:
0 x [0,3)
2
f ( x) ( x 3) x [3,8]
55
7 0 x 8 A
— pag. 7 —
— pag. 8 —
Cererea unui produs studiată pe mai multe segmente de unităţi de timp
este dată prin tabelul:
Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
Frecventa de
4 3 5 3 6 4 5 2
aparitie
8 B
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 63 u.m.
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovi-
zionare în valoare de 147 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
exprimate ca parte întreagă din valoarea finală calculată sunt de:
— pag. 9 —
— pag. 10 —
Cererea unui produs studiată pe mai multe segmente de unităţi de timp
este dată prin tabelul:
Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2
10 A
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 63 u.m.
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare în valoare
de 147 u.m. Stocul optim este:
— pag. 11 —
— pag. 12 —
Cererea unui produs studiată pe mai multe segmente de unităţi de timp
este dată prin tabelul:
Cantitate
5 8 11 17 25 31 44 47
solicitata
Frecv 3 8 5 9 4 7 7 5
12 D
În cazul surplusului se percepe o penalizare unitară de 205 u.m. iar în
cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare în valoare de
311 u.m. Stocul optim este:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant.
11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
solicitată
13 C
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 114 u.m.,
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovi-
zionare în valoare de 206 u.m. Atunci stocul optim este:
— pag. 13 —
— pag. 14 —
Cererea unui produs studiată pe unitatea de timp este dată prin tabelul:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cantitatea
5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
solicitata
15 D
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalzare unitară de 47 u.m. iar
în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovi-
zionare de 133 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de:
— pag. 15 —
— pag. 16 —
Cererea unui produs studiată pe unitatea de timp este dată prin tabelul:
Nr.Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant 5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
16 B
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitară de 47 u.m.
iar în cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovi-
zionare în valoare de 133 u.m. Atunci stocul optim este:
— pag. 17 —
— pag. 18 —
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/ / ) sosirile sunt variabi-
le aleatoare repartizate Poisson de parametrul 2, iar servirea este variabi-
lă aleatoare repartizată Poisson de parametrul 5. Atunci:
22 A
3 2 1
a). p0 b). p0 c). p0
5 5 5
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/ / ) sosirile sunt variabi-
le aleatoare repartizate Poisson de parametrul 4, iar servirea este variabi-
lă aleatoare repartizată Poisson de parametrul 12. Atunci:
24 A
1 1 9
a). n b). n c). n
2 3 2
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/ / ) sosirile sunt variabi-
le aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este varia-
bilă aleatoare repartizată Poisson de parametru 15. Atunci:
25 C
2 3 4
a). n1 b). n1 c). n1
3 4 3
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/ / ) sosirile sunt variabi-
le aleatoare repartizate Poisson de parametru 4, iar servirea este variabi-
lă aleatoare repartizată Poisson de parametru 12. Atunci:
26 C
2 1 2
a). p1 b). p1 c). p1
243 81 81
— pag. 19 —
— pag. 20 —
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/ / ) sosirile sunt variabi-
le aleatoare repartizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 12. Atunci:
27 B
1 5
a). n1 6 b). n1 c). n1
6 6
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/ / ) sosirile sunt
variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 4, iar servirea este
variabilă aleatoare repartizată Poisson de parametru 12. Atunci:
19 B
1 2 1
a). p0 b). p0 c). p0
3 3 48
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 10, iar servirea este varibilă
aleatoare repartizată Poisson de prametru 15. Atunci:
21 C
6 24 24
a). p3 b). p3 c). p3
211 311 211
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 4, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 12. Atunci:
28 A
9 27 9
a). p2 b). p2 c). p2
121 121 242
— pag. 21 —
— pag. 22 —
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 5. Atunci:
29 C
20 40 40
a). p1 b). p1 c). p1
1031 1031 3093
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea aste variabila
aleatoate repoartizata Poisson de parametru 5. Atunci
23 A
625 625 125
a). p0 b). p0 c). p0
1031 3093 1031
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 15. Atunci:
37 B
81 81 28
a). p0 b). p0 c). p0
322 211 211
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 15. Atunci:
30 C
2 3 4
a). n1 d). n1 c). n1
3 4 3
— pag. 23 —
— pag. 24 —
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 15. Atunci:
33 B
1
a). n 4 b). n 2 c). n
2
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 15. Atunci:
34 A
16 8 16
a). p4 d). p4 c). p4
243 243 729
Într-un model de aşteptare (M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 5. Atunci:
66 B
162 162 81
a). p4 b). p4 c). p4
625 3125 3125
Într-un model de aşteptare (M/M/2): (FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibilă
aleatoare repartizată Poisson de prametru 5. Atunci:
31 A
2 2 1
a). p0 b). p0 c). p0
3 5 3
— pag. 25 —
— pag. 26 —
Într-un model de aşteptare (M/M/3):(FIFO/ / ) sosirile sunt variabi-
le aleatoare repartizate Poisson de parametrul 2, iar servirea este varia-
bilă aleatoare repartizată Poisson de parametrul 5. Atunci:
32 B
15 75 15
a). p0 b). p0 c). p0
28 112 112
Într-un model de aşteptare (M|M|1):(FIFO| | ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 5. Atunci:
36 A
4 4 2
a). nf b). nf c). nf
15 25 15
Într-un model de aşteptare (M|M|2):(FIFO| | ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabilă
aleatoare repartizată Poisson de parametru 5. Atunci:
35 B
3 4 2
a). P2 b). p2 c). p2
10 15 15
Într-un model de stocare cu lipsă de stoc cererea totală a unui produs es-
te de 1500 relativă la o perioadă de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxă de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de rea-
provizionare şi penalizarea pentru lipsă de stoc costă 700 u.m. Atunci
38 D
numărul de reaprovizionări exprimat ca parte întreagă superioară din va-
loarea calculată este:
— pag. 27 —
— pag. 28 —
Într-un model de stocare cu lipsă de stoc cererea totală a unui produs es-
te de 700 relativă la o perioadă de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxă de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de reapro-
vizionare şi penalizarea pentru lipsă de stoc costă 250 u.m. Atunci sto-
39 C
cul optim exprimat ca parte întreagă superioară din valoarea calculată
este:
— pag. 29 —
— pag. 30 —
Într-un model de stocare cu lipsă de stoc cererea totală a unui produs es-
te de 1500 relativă la o perioadă de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxă de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de rea-
provizionare şi penalizarea pentru lipsă de stoc costă 700 u.m. Atunci
43 A
timpul între două aprovizionari exprimat ca parte întreagă din valoarea
calculată este:
— pag. 31 —
— pag. 32 —
Într-un model de stocare cu lipsă de stoc cererea totală a unui produs es-
te de 500 relativă la o perioadă de 182 zile .Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxă de 10 u.m. iar la lansarea unei comenzi de rea-
provizionare şi penalizarea pentru lipsă de stoc costă 900 u.m. Atunci
47 C
numărul de reaprovizionări exprimat ca parte întreagă superioară din va-
loarea calculată este:
— pag. 33 —
— pag. 34 —
Într-un model de stocare cu lipsă de stoc cererea totală a unui produs es-
te de 700 relativă la o perioadă de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxă de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de reapro-
vizionare şi penalizarea pentru lipsă de stoc costă 250 u.m. Atunci co-
52 C
stul total de stocare exprimat ca parte întreagă superioară din valoarea
calculată este:
— pag. 35 —
— pag. 36 —
Într-un model de stocare fără lipsă de stoc cererea totală a unui produs
este de 1500 relativă la o perioadă de 90 zile. Pentru stocarea unui sin-
gur produs se percepe o taxă de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de re-
56 aprovizionare costă 400 u.m. Atunci numărul de reaprovizionări expri- B
mat ca partea întreagă din valoarea calculată este:
— pag. 37 —
— pag. 38 —
Într-un model de stocare fără lipsă de stoc cererea totală a unui produs
este de 500 relativă la o perioadă de 182 zile. Pentru stocarea unui sin-
gur produs se percepe o taxă de 10 um iar la lansarea unei comenzi de
60 reaprovizionare costă 900 u.m. Atunci numărul de reaprovizionări ex- C
primat ca parte întreagă superioară din valoarea calculată este:
— pag. 39 —
— pag. 40 —
Într-un model de stocare fără lipsă de stoc unde cererea totală este 1500
relativ la o perioadă de 90 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxă de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
63 costă 400 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioară C
din valoarea calculată este:
— pag. 41 —