Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Realizator: Domnule preşedinte aţi fost aproape zilnic, în ultima perioadă, în zone
inundate din România. După ce trec apele, după ce se încheie efortul acesta de a limita
pagubele şi eventualul dezastru care s-ar fi putut produce la Galaţi, ce vor face
autorităţile, ce veţi cere Guvernului?
Traian Băsescu: Doamnă este foarte dificil de anticipat ce resurse vor fi la dispoziţie,
pentru că s-a tot evitat să se spună cinstit cum stăm. Noi suntem o ţară care cheltuieşte
din bugetul de stat 30% pentru salariile în sectorul bugetar, 41% pentru sistemul de
protecţie socială, în care includem şi pensiile, 5% serviciul datoriei publice, care
înseamnă dobânzile, în afară de creditele pe care le rambursăm, şi 5% subvenţii. Numai
enumerarea acestor cifre vă arată că 80% din veniturile bugetului de stat, din venit, din
ceea ce obţinem la buget, are destinaţie fixă acest 80%. Ne mai rămân 20%, din care
trebuie să facem să funcţioneze educaţia, să facem să funcţioneze sănătatea, să facem
să funcţioneze poliţia, jandarmeria şi toate instituţiile statului, armata ş.a.m.d. Deci,
cinstit vorbind, oricât am fi de demagogi - şi la politicieni este o pasiune, una-două spun:
"să construim autostrăzi", acum, că sunt inundaţii, spun "facem diguri", mâine, dacă va fi
o situaţie în agricultură, vor spune "să dăm subvenţii la agricultori" -, realitatea este că
noi ne ducem tot bugetul de stat, toate veniturile bugetului de stat pe consum. Dacă nu
restructurăm cheltuielile bugetului de stat, nu vom avea de unde să facem mare lucru. Şi
o să vă dau un exemplu. Poate vă aduceţi aminte că foarte mulţi spuneau, şi în 2009,
chiar şi anul acesta, să facem un nou plan de dezvoltare. Sigur că nu sunt omul care să
cad în această capcană. Ştiu că un plan de dezvoltare, ca şi planurile pe care acum,
probabil, le prezintă tot soiul de pseudospecialişti, cum facem noi diguri peste tot, că
sunt inundaţii, sau cum facem autostrăzi peste tot, toate aceste planuri sunt sortite să
rămână simple desene pe hârtie dacă nu ne restructurăm cheltuielile bugetului de stat.
Chiar viitorul României depinde de deciziile pe care avem putere să le luăm. S-a făcut
un prim pas: restructurarea cheltuielilor cu funcţionarea aparatului de stat şi a sistemului
bugetar. El este jumătate. Trebuie să restructurăm cheltuielile sociale, care, repet, eu nu
vă spun din poveşti, vă spun pe execuţia bugetară a anului 2009, cheltuielile sociale
1
reprezintă 41% din veniturile bugetului de stat pe anul 2009. Deci, dacă nu ne
restructurăm aceste cheltuieli, în mod categoric, nu putem previziona o dezvoltare a
României altfel decât în baza banilor europeni, dar la care, din păcate, trebuie să mai
adăugăm ceva de la noi ca să fie funcţionale. Avem şi noi o cotă de participare, acea
cotă de participare noi nu o producem şi trebuie să împrumutăm bani./lbadiu/atataru
Cum, de altfel, având în vedere procentele pe care vi le-am spus, 30% salarii, 41%
cheltuieli sociale, trebuie să împrumutăm foarte mulţi bani şi pentru funcţionarea
celorlalte sisteme: educaţie, sănătate, armată, interne ş.a.m.d. Deci, eu cred că a venit
momentul adevărului, în care să spunem lucrurile cinstit, să mergem în buget, în acele
zone care ne iau orice perspectivă de dezvoltare a ţării. Noi tot ceea producem
consumăm şi, mai mult decât atât, mai împrumutăm pentru consum opt, nouă miliarde
de euro anual. Ori devenim cinstiţi cu noi, ori, dacă nu, putem ţine conferinţe despre ce
facem după inundaţii. Eu vă pot spune că acum, după aceste inundaţii, aşa cum au fost
ele, nu avem în buget nici o resursă să îmbunătăţim situaţia pentru eventuale alte
inundaţii la toamnă sau la...
2
Realizator: Este un cerc vicios.
Realizator: Care?
Realizator: Practic, tot mai puţini bani pentru pensionari. Însemna aproape acelaşi lucru.
Oamenii aceştia, 800 de mii sunt în cea mai mare parte a lor în mediul rural, oameni
care trăiesc din economia naturală. Ei au câteva găini pe lângă curte, au un animal, o
vacă, un porc, au câţiva acri de pământ în spate şi pot avea o grădină.
Realizator: Absolut.
3
unică, aceeaşi demagogi ţipau la televizor: reducerea pensiilor, reducerea salariilor,
mare nenorocire! Iar când nu a putut fi aplicată reducerea temporară a pensiilor, aceeaşi
demagogi urlă acum: de ce a crescut TVA-ul? Doamnă, dacă nu ne obişnuim să fim
cinstiţi noi toţi, între noi, să recunoaştem că nu avem bani, deci nu avem bani pentru
ceea ce politicienii şi-au permis să dea, şi aici vin la culpa majoră a politicienilor, tot
timpul au cumpărat voturi dând legi de asistenţă socială de multe ori când nu a trebuit.
Realizator: Toţi?
Traian Băsescu: Toţi, doamnă. Toate partidele. Iarăşi nu vreau să creez controversă
politică, cel mai mare jaf legat de venitul bugetului de stat şi de resursele pe care le
aveam s-a făcut în perioada 2007-2008. Sigur asta a ajutat unui partid de a crescut de
la 10-11 la 18-19, cât o fi luat în alegeri, dar acum factura o plătesc cei păcăliţi, cei care
au votat pentru că le-a dat de unde nu aveau de unde să dea. 2009 am împrumutat
bani, am mai dat; 2010 este al doilea an când suntem sub acord cu FMI şi cu UE, o să
mai avem de unde să dăm pensiile atât cât sunt şi salarii reduse cu 25%; dar în 2011
care este recomandarea?
Traian Băsescu: Soluţia distrugerii viitorului României. Asta este soluţia dacă mai luăm o
dată bani. Eu sunt de acord să mai luăm bani în 2011 dacă îi ducem numai în
dezvoltare. Adică propunerea mea publică este să trăim din ce producem, vedem ce
producem, transparent, ce încasări are bugetul, iar ce împrumutăm să utilizăm numai
pentru dezvoltare. Uite, să facem diguri, să facem autostrăzi./cpodea/atataru
Noi de 12 ani, de 12 ani împrumutăm bani, deci avem bugete cu deficit şi dedicăm banii
consumului. Asta facem. Gândiţi-vă cât de criminal poate să fie gestul unor oameni
politici care, la sfârşitul anului 2008, cu şase luni înainte, existau 3,2 miliarde în fondul
de dezvoltare, ca urmare a vânzării BCR-ului şi a unor societăţi din astea de distribuţie
electricitate, au preferat să îi dea la pensii pentru voturi.
Realizator: Sunt declaraţii conform cărora au direcţionat o parte din aceşti bani şi către
proiecte de dezvoltare.
4
Traian Băsescu: Da doamnă, am văzut. S-au făcut 0 km de infrastructură rutieră, 0 km
de infrastructură feroviară, 0 km de diguri. Asta a fost dezvoltarea. Sigur, s-au îndreptat
către rurală, săli de sport, bazine de înnot. Nu spun că nu trebuiesc, dar nu de 3,2
miliarde s-au făcut, ci de câteva milioane, şi, în rest, s-au dus pe consum. Ştiţi care
este..., aici vă mai spun un lucru, mă uitam cu câtă admiraţie vorbeau unii politicieni
despre soluţia unor ţări care au reuşit să nu împrumute bani, dar au continuat un proces
de privatizare accelerat. Vom vedea dacă rezistă şi în 2011 să facă treaba asta, pentru
că..., şi chiar astea erau şi recomandările către Guvernul României, eu nu sunt un
adept....
Traian Băsescu: Doamnă mai avem, cât Dumnezeu mai avem, 30 de procente la
Petrom, mai avem Transelectrica, mai avem Romgazul, încă mai avem de vândut.
Traian Băsescu: Nu doamnă, nu. Dacă le-am privatiza tot pentru consum ar fi o
crimă./rpatulea/atataru
Realizator: Dar, cine şi cum va impune Guvernului ca astfel de bani să-i folosească
pentru dezvoltare?
Traian Băsescu: Parlamentul poate s-o facă. Parlamentul poate s-o facă. Lucrul pe care
Parlamentul nu s-a înghesuit să-l facă până acum, dar v-aş mai putea spune un lucru,
spre exemplu, Parlamentul dacă era corect acum, ar fi avut o altă atitudine legată de
creşterea TVA-ului. Au preferat să rămână în demagogie.
Realizator: Anume.
Traian Băsescu: Puteau foarte bine, atunci când s-a dus Guvernul, în Parlament, cu
reducerea cheltuielilor sociale, în speţă, reducerea temporară a pensiilor, să nu conteste
la Curtea Constituţională, să lase legea să se aplice. Aşa, au mărit TVA-ul şi pensionarii
vor avea venituri mai mici, în mod real, decât...
Traian Băsescu: Doamnă, nu... Aici a fost o... N-aş vrea să comentez, de regulă nu
comentez deciziile Curţii Constituţionale. Vă pot spune, fără nicio ezitare, că a fost o
abordare politică şi nu una constituţională, pentru că s-a uzat de Articolul 53 din
Constituţie în situaţii excepţionale, cu reducerea unor venituri şi nu cu anularea unor
5
drepturi. Era o reducere temporară. S-a preferat această soluţie care, după părerea
mea, este o soluţie împotriva interesului general al românilor şi care nici nu atacă partea
cancerigenă a bugetului de stat, una din părţi, pentru că una este partea de salarizare,
asta-i atacată, cealaltă, însă, nu. Întreb însă ce se întâmplă de la 1 ianuarie. Până unde
mărim TVA-ul?
Realizator: Cui...
Traian Băsescu: ...eu nu discut şi, aici, dacă vreţi, poziţia mea vizează şi poziţia
majorităţii parlamentare, pentru că eu am fost anunţat despre ce a hotărât majoritatea
parlamentară, să mărească TVA-ul. Nu sunt un partizan al soluţiei şi nu cred că rezolvă
problema, nici măcar pe termen mediu. Acum, însă, trebuie să privim lucrurile aşa cum
ele sunt. O creştere de TVA, destul de puternică, care va eroda veniturile pensionarilor,
în opinia mea...
Traian Băsescu: În opinia mea, mai mult decât dacă se aplica o măsură temporară. Este
creşterea preţurilor, care va fi minim 5%, o inflaţie care va creşte. Aici, însă, aş vrea să
fac o precizare. Inflaţia nu este, nu va fi o inflaţie generată de politica monetară, ci o
inflaţie generată de politica fiscală. Deci, nu o inflaţie generată de modul cum
gestionează Banca Naţională cursul, ci o inflaţie generată de creşterile de taxe pe care
le-a impus Guvernul. Din acest motiv, vă pot spune că Banca Naţională, în mod cert, va
ţine un curs de schimb convenabil populaţiei.
Traian Băsescu: Da. Deci, aici putem avea totală încredere că Banca Naţională va ţine
un curs convenabil, atât populaţiei, cât şi exportatorilor. Cursul ultimei zile, să spunem,
este unul care se află în marja convenabilului, şi pentru unii şi pentru alţii. Deci, nu va fi
o inflaţie generată de politica monetară. Banca Naţională are şi ştiinţa şi resursele de a
ţine un curs de schimb, acceptabil pentru toată lumea.
6
Realizator: Pe de altă parte, domnule preşedinte, aţi spus că aţi fi de acord cu impozit
pentru toate veniturile, faptul...
Traian Băsescu: Nu doamnă. Guvernul a avut o opţiune. Pentru că aici nu e chestie ...
Guvernul a avut, iniţial, varianta reducerii cheltuielilor sociale, pe care a încercat să o
impună. În mod greu de explicat prin litera şi spiritul Constituţiei, Curtea Constituţională
a preferat să facă, să dea impresia că anumite cheltuieli ale bugetului de stat sunt
intangibile, or asta nu-i treaba Curţii Constituţionale. Era treaba Curţii Constituţionale
dacă Guvernul vroia să anuleze pensiile. Dreptul la pensii este garantat. Nivelul pensiei,
însă, depinde de veniturile din buget.
Realizator: Tot aşa, pensionarii, în timpul cât au cotizat, ar fi putut să spună: 'nivelul meu
de cotizare depinde de câţi bani am şi de ce alte priorităţi am.'
Traian Băsescu: Nu, depinde de lege. Depinde de lege, iar legile se adaptează
veniturilor. Noi, acum, prin aplicarea, mot a mot, a legilor de salarizare şi a legilor care
vizează sectorul social, cheltuim mult mai mult decât avem în fondurile destinate,
practic, acestor cheltuieli bugetare. Ducem miliarde de euro, împrumutaţi din bugetul de
stat, în Fondul de Pensii, ducem miliarde de lei în salariile clintelei politice şi a
neclientelei politice, pentru că posturile astea din sectorul bugetar cu foarte mulţi bani,
de regulă, le ocupă clienţii politici.
Traian Băsescu: Nu, doamnă. Avem două probleme... aşa cum v-am spus...
7
competenţi şi celor angaaţi pe criterii politice, şi celor care au supradimensionat aparatul
bugetar, dar şi celor care munceau şi făceau un lucru util pentru societate.
Traian Băsescu: Da, doamnă. Niciun stat nu poate exista fără un aparat bugetar. Este
clar, şi asta e structura statului. Însă, pe de altă parte, statul trebuie să se aşeze pe
dimensiunile optime, pe de o parte , iar pe de altă parte şi pe dimensiuni cerute de
resursa financiară pe care o are. Pot să am eu nevoie de trei sute de mii de jandarmi,
dar dacă am bani pentru o sută de mii, fac o sută de mii de jandarmi. Pot să am nevoie
de cinci sute de mii de profesori, dar dacă am bani să plătesc 150 de mii de profesori,
îmi dimensionez numărul de profesori şi legislaţia, pe ce pot să plătesc. Altfel, ce să fac?
Pot să am nevoie de un radio cu 3000 de oameni, dar dacă am bani să plătesc doar
1000 de oameni, 1000 de oameni vor fi în acel radio sau în acea televizune.
Traian Băsescu: Păi, doamnă, se umblă acolo. Chiar modul cum s-a făcut această
operaţiune de reducere cu 25% a aparatului bugetar - s-a făcut exact pentru a da timp
de evaluare.
Traian Băsescu: Da, pentru că, în prima parte a anului, s-a încercat cu anvelopa
salarială. Ea a demonstrat că poate fi păcălită. Acum se merge pe reducerea venitului
fiecărui salariat din sectorul bugetar, cu 25%. Dându-se timp ministerelor, agenţiilor,
sectorului de educaţie, sectorului de sănătate să se ajusteze până la întâi ianuarie - era
acelaşi timp de abordare care exista cu pensiile. Şi o să vă spun şi cum trebuia făcut
acolo. /asurdu
Acum, miniştrii au timp să îşi facă toate evaluările şi, dacă se va produce o reducere cu
25% a funcţionării, poate cu 20%, pentru că, depinde, câti vor trebui să rămână, ca să
fie eficiente structurile statului, se poate reveni pe salarii, de la 1 ianuarie. Nu se va
produce această reducere, se vor menţine salariile reduse, în continuare. Acesta este
challenge-ul, e aceeaşi poveste, ca la fondul de pensii, şi o să vă spun unde-s
problemele fondului de pensii şi ale cheltuielilor sociale. În câţiva ani, am ajuns de la
400.000 de pensionari pe caz de boală, la 900.000. Deci, aici este un tandem al furtului,
între beneficiarul de pensie de invaliditate, medici, oameni din aparatul de stat, da?
Traian Băsescu: Da, doamnă. Însă, aceşti militari, nu rămân pensionari până la vârsta
de 65 de ani, ei se-ncadrează, că Armata le dă o pregătire bună; pentru ce, şi pensie şi
salariu, în acelaşi timp? De ce am făcut eroarea, pe care n-avem curaj să o îndreptăm,
să spunem: frate, la cât e vârsta de pensie oficială în România? Foarte bine, domnu'
CFR-ist, domnu' militar, domnu' orice ai fi, domnu' fost salariat în Serviciile de Informaţii,
orice ai fi tu, sau fost poliţist. Pentru anii care i-ai lucrat în Poliţie, ai dreptul la o pensie
de atât. Dar, ai 42 de ani, această pensie ţi-o dau când împlineşti vârsta de pensionare,
la 67 de ani, tu te duci acum în câmpul muncii, eşti disponibilizat ca orice cetăţean, din
fabrică, din uzină. Ai 42 de ani şi ai fost disponibilizat, foarte bine, îţi cauţi alt de muncă,
iar te duci.
Realizator: Au fost demonstrate, dar de ce n-a umblat Guvernul, încă de anul trecut, la
pensiile ăstea? De ce nu a căutat cum se scurg banii?
9
Realizator: Un sfert.
Traian Băsescu: Foarte mult. Nu mai vorbim de ajutoarele sociale sau de până unde am
putut să mergem cu indemnizaţiile pentru copii. Sunt foarte multe familii, cărora nici nu
le trece prin cap să se apuce de muncă, pentru că, datorită numărului de copii, au un
venit care îi face să trăiască din indemnizaţiile pentru copii.
Realizator: Domnule preşedinte, revenim după ora 14:00, după trei minute de ştiri.
Realizator: Este vorba de mentalitate care trebuie curmată sau, pur şi simplu, de banii
care să vină la buget?
Traian Băsescu: Doamnă, în primul rând, de mentalitate, şi,în al doulea rând, de furt.
Sunt bani care se fură din banii publici, sunt bani care se dau unor oameni care nu au
dreptul, nu sunt invalizi, nu sunt orbi, cei care conduc, nu sunt invalizi, cei care nu mai
10
au amigdale sau apendice. Sigur, nu mai sunt cum i-a făcut mama natură dar nu eşti
nefuncţional ca om dacă n-ai apendicele, însă cea mai mare problemă pe care o avem
este că Românii trebuie să înţeleagă că statul nu substituie grija lor pentru ei. Cel care
trenuie să aibă cea mai mare grijă de el este cetăţeanul însuşi.
Realizator: ...că statul trebuie să ofere şanse şi posibilităţi de muncă corectă, cinstită,
în...
Realizator: Şi, sunt aceste posibilităţi? Oferă societatea românească, în acest moment...
Acest lucru pot să-l fac. E un lucru extrem de important pentru reforma statului şi pentru
a putea avea o viziune despre ce se va întâmpla în anii următori, pe termen mediu. Pot
să vorbesc public despre solidarizarea noastră pe o idee, ideea de a consuma atât cât
producem, iar ceea ce împrumutăm să ducem în dezvoltare. Dacă noi, românii, o
acceptăm, este foarte bine. Vom da o şansă ţării. Nu spune nimeni să nu împrumutăm
bani pentru dezvoltare. Să împrumutăm, dar să stăm în acea marjă de 3%, permisă de
statutul nostru de ţară europeană, iar deficitul de 3% din PIB, care ar însemna aproape
4 miliarde de euro, să-l utilizăm pentru dezvoltare care, alături de banii de la Uniunea
Europeană, ar face o sumă frumuşică, de 7-8 miliarde pe an, pe care să-i băgăm în
autostrăzi, în căi ferate, în diguri. Acest lucru pot să-l fac ca preşedinte.
Realizator: Dar puteţi să vă şi asiguraţi că după ce vor merge banii aceştia pentru
proiecte de dezvoltare, pentru proiecte de infrastructură, în beneficiul României, vor fi
folosiţi corect şi transparent.
Traian Băsescu: Doamnă, astea sunt organele statului. Preşedintele este un om, care
nici nu are atribuţiuni executive. Apropo de asta, sunt unul dintre cei care spun trebuie
să diminuăm, să stârpim contrabanda, evaziunea fiscală. Dar mai avem ceva de stârpit
în România, minciuna, minciuna şi vă dau cazul Săuceşti. Am ajuns acolo după ce a fost
premierul şi în sat, deşi apa era la gură, era o singură melodie, s-au dat bani de dig şi
primarul cu ai lui i-a furat. Sigur că nu am avut nicio reacţie, pentru că m-a şi surprins,
nici nu ştiam despre ce este vorba. Am venit, m-am interesat. Nu s-au alocat niciodată,
Primăriei, bani pentru dig. Deci, nu avea cum să-i fure primarul. Pe urmă am constatat:
primarul de Bacău îşi trimisese oamenii, când satul a fost acoperit de ape, să spună s-
au dat bani primarului, nu a făcut digul, el e vinovat că aţi fost inundaţi. Dacă există o
vină, există la Apele Române care, dând vina mai departe, este la bugetul de stat, care
nu i-a dat bani să refacă digu. Dar în niciun caz nu era vorba de un caz de furt acolo.
Însă am vrut să vă arăt până unde a mers politica şi mizeria unor oameni politici şi că
asta găsim. În Dorohoi. Mă duc, sigur, oameni necăjiţi, am vorbit cu ei. Într-un târziu am
ajuns undeva unde era un grup care se vedea că nici nu voia să vină spre mine, aştepta
să mă duc la el. Am ajuns la el şi încep ţipete isterice ale unei doamne, cu... primul pe
care l-aţi vizitat este un pedelist. Şi pe urmă a început să dea lecţii, sigur, tot isteric şi
ţipând. Replica mea cred că a fost pe măsura atitudinii doamnei, însă nu mi-am putut
explica până unde poate merge politizarea unor drame. Acolo unde am ajuns, habar nu
am avut că omul acela este din PDL sau nu, prima casă în care am intrat, mai ales că
era o casă mare. Eu am ajuns acolo pentru că în acea casă fusese un deces generat de
ape. Am văzut două doamne, erau îndoliate, un domn care era într-o ţinută mai lejeră.
Sigur că am intrat să le spun condoleanţe şi să încerc să-i încurajez. Doamna, deşi
stătea pe aceeaşi stradă, nu a văzut decât că acel om era pedelist şi eu m-am dus la un
12
pedelist, nu la o familie care pierduse o mamă în inundaţii. Mi s-a părut
groaznic./spopescu/sdm2
Traian Băsescu: Doamnă, spre exemplu, dumneavoastră sunteţi ziarist. Care e proiectul
care vă frământă, unde s-au dus banii? Spuneţi-mi, că vă promit că vă dau informaţia
imediat ce ajung la birou.
Traian Băsescu: Păi nu, spuneţi-mi la care din proiectele de autostradă s-au furat banii
că, de fapt, în spiritul ăsta...
Traian Băsescu: Nu, doamnă. Haideţi să fim foarte clari, cu autostrăzile. Încă n-am auzit
de un scandal legat de furturi de la autostradă, unul serios, că aşa, o afirmaţie...Dar,
spuneţi-mi ce autostrăzi s-au construit? De unde s-au furat?
Realizator: Păi nu s-au construit, asta e problema. De ce durează atât de mult, până să
apară o autostradă?
Traian Băsescu: Ştiţi care-i marea problemă? Marea problemă este tot demagogia
oamenilor politici, care spun: fac 800 de kilometri de autostradă, altul vine şi spune fac
1.500, altul spune fac 2.000.
13
Realizator: Aşa a fost toată campania electorală din 2008. Toată lumea avea 800 de
kilometri de autostradă, în proiect.
Traian Băsescu: Alţii au venit cu 1.200-1.500. Exact cei care făcuseră o pulbere şi
amanetaseră viitorul ţării, în 2008, exact ăia aveau cele mai mari lungimi de autostradă.
Oamenii politici ştiu această structură a bugetului de stat, doamnă. Ei
mint!/eendrefy/sdm2
Eu nu le voi fi partener în această privinţă, şi v-aş ruga să vă aduceţi aminte că, în plină
campanie, am avut puterea să spun "am greşit, netrimiţând înapoi legea salarizării
profesorilor", şi nu s-a aplicat legea şi am vorbit foarte mult despre nevoia de
restructurare a statului, de modernizare a statului, ceea ce nu schimbă cu nimic poziţia
mea de acum, asta am susţinut în campania prezidenţială, asta susţin şi acum şi nu în
ultimul rând am susţinut utilizarea banilor europeni, ca singură sursă, n-am vorbit de
bani din buget, niciodată, pentru că ştiam unde au adus partidele politice bugetul de
stat.
Traian Băsescu: Doamnă, acum, poate cu această selecţie a personalului, pentru că nu-
mi imaginez că va fi vreun şef de instituţie atât de iresponsabil, încât să spună "opresc
pe cei cu carnet de partid şi dau afară incompetenţii". De aceea, am cerut Guvernului să
facă nişte criterii de evaluare a personalului. Şi, vă rog să mă credeţi că n-am nicio
reţinere, dacă vorbim de cei responsabili de atragerea banilor, să spun: "Măi, oameni
buni, acolo unde ai, ca la Ministerul Transporturilor, o unitate de implementare a
proiectelor, care n-a fost capabilă să transmită măcar un proiect finanţabil, la Uniunea
Europeană, de ce nu-i daţi pe toţi afară?" Nu? Toţi!
14
Realizator: Şi? Vom vedea aşa ceva?
Traian Băsescu: Şi orgnizat prin concurs. Eu vă spun ce a-şi face eu. Nu sunt Guvern.
Am dat un exemplu doar. Sigur, sunt şi multe alte situaţii, cum sunt, spre exemplu,
ministere unde absorbţia merge foarte bine. Este peste media ţărilor intrate în ultimele
două valuri. Avem şi aşa ceva. Din păcate, acolo, proiectele sunt mici. Dar mari proiecte
de infrastructură care ar schimba ţara, stăm blocaţi în incompetenţă şi într-un ministru
care cântă în struna aparatului şi iese şi spune 'n-am bani' de la buget'. Dar, uită că are
bani europeni.
Realizator: Le-aţi spus lucrurile acestea, atunci când v-aţi întâlnit cu ei?
Traian Băsescu: N-aveţi nicio grijă, că nu fac parte din categoria acelora care întâi spun
public şi pe urmă se adresează celor care ar trebui să rezolve problemele. Dar, nici nu
accept...
Traian Băsescu: Aş mai aborda un subiect. Uite, unul tare neplăcut pentru mine.
Apropo, că vorbisem de ajutoarele sociale excesive. Nu discutăm de deja celebrele
imagini cu oameni care stau la cârciumă şi miliarii, jandarmii care fac...
15
Însă, cel cu cârciuma merge menţionat, privind la lista celor decedaţi în inundaţii, sunt
23 de decese. Şi, mă uitam, cea mai mare parte, în afară de incidente de genul, prins cu
maşina de viitură pe stradă, izbită maşina de copac, au decedat cei doi, Dumnezeu să-i
ierte, a fost o întâmplare, deşi poate şi aici trebuiau să ţină cont de avertizări să nu se
aventureze cu maşina. Dar, mă uitam, cea mai mare parte a celor decedaţi sunt oameni
în vârstă. La Alba, 65 de ani, la Bacău, 69 de ani, la... dincoace, unde a fost cel mai
mare dezastru, în judeţul Botoşani, la Dorohoi, printre decedaţi, 79 de ani, 84 de ani, 68
de ani, 65 de ani, 63 de ani. Oare...
Traian Băsescu: Îmi spune un lucru. Oare vecinii bătrânului sau bătrânei de 84 de ani,
care a murit în casă, sau a celui de 68 de ani sau a celui de 79 de ani din Dorohoi,
Liliacului numărul 23, adresa, oare nu s-au gândit că vecinul lui e un bătrân de 84 de
ani, să vadă, a apucat să iasă, n-a apucat să iasă din casă, pentru că...
Traian Băsescu: Doamnă, ne putem pune în pielea oricui, că e sport naţional, aşa că
permiteţi-mi şi mie, măcar să ridic un semn de întrebare! Bătrânii aceştia care au murit
striviţi de apă, în case, 68, 84, 79 de ani, 85 de ani, la Cluj, 83 de ani, la Iaşi, în judeţul
Iaşi, omorâţi în casă. Oare n-au avut un vecin să vadă, a ieşit bătrânul ăsta, când s-a
dat evacuarea.
Traian Băsescu: Nu, uitaţi. Tot la Dorohoi, aici, unde vă spun de oamenii în vârstă, am
văzut şi un om, care s-a dus la trei case şi a scos copiii, da?
Traian Băsescu: Era în altă parte, decât aici, unde erau în vârstă. Deci, avem toate
categoriile, dar vorbim puţin de solidaritate, de puţină solidaritate între noi. Cred că este
un lucru care, legat de care ar trebui să ne întrebăm, şi în comuna Şerbăuţi, 83 de ani,
73 de ani, tot la Şerbăuţi. Sunt lucruri în neregulă. Acum, mai este un adevăr, sunt zone,
în care primarii şi-au făcut perfect treaba, eu am fost şi am auzit pe oameni cu urechiile
mele, spunând "ne-au anunţat cu şase ore înainte, am avut timp să ne ducem
animalele, să ne urcăm mobila-n pod, a venit apa, s-a retras, acum scot mâlul şi gata".
16
Sau, în alte zone, cum este la Dorohoi, unde oamenii din zona inundată asta reclamau.
Sigur, am discutat cu primarul, el a anunţat, dar dacă ar fi fost oare la fel de insistent în
a anunţa exact în zona inundabilă, cum anunţă în campanie electorală, "Votaţi pe Traian
Băsescu" sau "Votaţi pe Mircea Geoană", oare n-ar fi auzit toţi şi să-şi ia măsuri să... că
aici au fost cele mai multe decese, şase.
Realizator: Domnule preşedinte, pentru că mai avem, din păcate, foarte puţin timp din
această emisiune, aş vrea să revenim la chestiunile legate de împrumutul de la Fondul
Monetar. Credeţi că România va fi nevoită, anul viitor, să facă un nou împrumut de la
Fondul Monetar?
Traian Băsescu: În mod categoric, România are nevoie de un acord cu Fondul Monetar.
Poate fi de două feluri. Un acord cu împrumut de bani sau un acord, aşa-numitul
precautionary agreement, un acord numai dacă am o situaţie critică deosebită să iau
bani.
Pentru a merge pe această a doua variantă, cu un acord în care se iau bani doar dacă
am nevoie, ar implica acordul nostru, al tuturor, să cheltuim pe cheltuieli curente doar
atât cât producem, dacă societatea va refuza o astfel de abordare, pentru care eu insist,
va trebui să luăm bani în continuare, să plătim pensii, salarii şi cheltuieli materiale, de
funcţionare a spitalelor, a şcolilor.
Realizator: Aţi vorbit despre o impozitare a tuturor veniturilor. Există riscul sau
posibilitatea să existe şi această impozitare a tuturor veniturilor şi să rămână cota de
TVA la 24%?
Traian Băsescu: Să revenim către 19%. Nu vă pot da o cifră, dar ştiţi cum este cu
creşterea TVA-ului? De fapt, noi ce am făcut acum? I-am păcălit pe pensionari încă o
dată, i-am mai păcălit o dată. Dar le luăm banii prin creşterea TVA-ului şi prin inflaţie. Le
luăm exact aceiaşi bani. În plus...
Traian Băsescu: Da, şi creşte inflaţia, că inflaţia nu înseamnă cursul de schimb. Deci,
oricum, acei bani ei i-au pierdut sau îi pierd în săptămânile următoare prin reaşezarea
preţurilor. Sigur, Banca Naţională va menţine cursul, pentru că poate ştie ce are de
făcut, va menţine un curs convenabil, dar inflaţiei nu va avea nimeni ce să-i facă, pentru
că ea e generată de măsurile fiscale, creştere de TVA. Marea problemă este că suntem
şi cu preţurile crescute, şi cu inflaţia crescută. Schimbăm obiectivul de la 3,5 inflaţie...
17
Realizator: ...la 7,9, mai mult decât dublu.
Traian Băsescu: ...la 8. Cine ştie cât o fi?! Asta este optimist, 7,9, dar ne schimbăm ţinta
oficială, de la 3,5% la 8%, şi nici nu am rezolvat nimic în zona costurilor reale pe care le
avem în bugetul de stat. Concluzie: am făcut toată această creştere de preţuri şi de
inflaţie ca să protejăm în continuare cangrena legată de costurile sociale. Atenţie, nu
vreau să se spună că pensia este o cangrenă. Avem mult mai multe costuri sociale, mult
prea multe pensii pe nedrept acordate, mult prea multe venituri minime garantate celor
care nu vor să muncească, mult prea multe peste tot. Deci, n-am atacat exact
substanţa. Deci, orice mărire de TVA vom face în continuare, nu o facem decât pentru a
menţine populist, din lipsă de curaj politic, nişte costuri pe care ar trebui să le reducem.
Realizator: Domnule preşedinte, mai avem extrem de puţin timp. O chestiune şi, dacă
mai avem timp, pentru încă una: de ce campaniile de presă, între riscurile la adresa
siguranţei naţionale? Sunteţi de acord cu această abordare?
Traian Băsescu: Deci, este o vulnerabilitate. Vă pot da diverse exemple. Unul este chiar
legat de o problemă pe care eu am avut-o, pentru că nu pun presa în cauză, ca
vulnerabilitate, ci campaniile de presă incorecte. Spre exemplu, campania din campania
electorală, că familia preşedintelui ar fi implicată în trafic de armament pentru grupări
teroriste.
Realizator: Astea erau acuzaţii foarte grave. Dar justifică această campanie includerea
campaniilor de presă între vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale? E suficient?
Traian Băsescu: Doamnă ... Sigur că da. Categoric da şi voi menţine acest punct de
vedere./spopescu//cgherman/sdm2
Campaniile nereale, în care încerci denigrarea unei instituţii sau a unui demnitar al
statului, fără să fie acoperire în fapte, dar o faci pentru a-l discredita în faţa cetăţenilor şi
în faţa comunităţii internaţionale, sunt o vulnerabilitate, pentru care eu n-am /.../
Realizator: Şi cum se poate acţiona împotriva acestei ..., adică, după ce o constataţi, ce
se întâmplă?
Traian Băsescu: Dacă presa şi-ar face, spre exemplu, un cod, propriu, de moralitate, în
ducerea a astfel de campanii. Sigur, aici avem mult mai multe probleme, care înseamnă
o vulnerabilitate...
18
Traian Băsescu: Sigur că da. Spre exemplu, o campanie ca cea care s-a petrecut în
această perioadă de inundaţii, pe trusturile Intact şi Realiatatea - o campanie de
decredibilizare a autorităţilor, în condiţiile în care autorităţile locale erau singurele care
puteau să ajute populaţia. La ce-a folosit?
Realizator: ... şi-atunci, nu-i asta un risc mai mare, o vulnerabilitate mai mare la adresa
siguranţei naţionale?
Traian Băsescu: Da, şi a fost şi timpul în care s-a produs - antrenarea personalului de la
ISU, dotarea personalului de la ISU.
Traian Băsescu: Da, s-au învăţat lecţii. Deci, foarte riscantă în situaţie de pericol pentru
viaţa a zeci de mii de oameni să distrugi sentimentul de încredere al populaţiei în
autorităţi.
Traian Băsescu: Ba da doamnă, ai cum. Eu i-am găsit la Săuceşti, cum primarul a furat
banii de dig, şi primarul nici nu avea în atribuţiuni, digul era la Apele Române, nici nu
19
primise vreodată vreun ban pentru dig. Eu am găsit un sat care l-ar fi pus pe stâlp,
direct, pe primar, la Săuceşti. De aceea, după ce m-am documentat, m-am întors, iar o
televiziune îşi trimisese om care îi ducea pe toţi pe toţi pe dig - 'uitaţi, aici a furat
primarul', şi ală nu primise un ban. Aş întreba eu, câţi bani a primit omul de televiziune
să facă treaba asta?
Realizator: Da.
Traian Băsescu: Atunci, să vă mai aduc aminte nişte exemple: un ziarist a lansat o
campanie preluată pe urmă de trusturi de televiziune, cum familia preşedintelui face
trafic de armament, da? Dar aţi văzut doi ziarişti care şantajau un şef de ANI? - tot doi
ziarişti care ne dau lecţii, şi pe TVR şi pe la televiziunei private, care santajau pe şeful
ANI, ca să afle taine din dosare de oameni politici. A fost cazul, a fost mediatizat.
Realizator: Domnule preşedinte, din păcate trebuie să punem punct aici ediţiei noastre,
am şi depăşit un pic timpul. Îmi pare foarte rău că nu v-am adresat ultima întrebare pe
care v-o pregătisem. Fiindcă aţi spus la început de mandat că nu mai aveţi interese
politice, dar obiective politice aveţi?
Traian Băsescu: Am. Modernizarea statului - buget, noile coduri, un aparat flexibil şi
eficient, modernizarea Constituţiei, sunt multe, dar nu mai avem timp. Putem face o
emisiune întreagă.
20