Sunteți pe pagina 1din 15

COMENZI UTILITARE

LABORATOR

2

Acest capitol descrie in amanunt acele comenzi care controleaza functiile de baza ala AUTOCAD-ului. Daca o comanda afecteaza anumite variabile ale sistemului AUTOCAD, acestea sint mentionate in descrierea comenzii .

Comanda HELP - Asistenta utilizator Se poate utiliza comanda HELP (sau "?") pentru furnizarea unei liste cu comenzile AUTOCAD-ului, in cazul in care s-a uitat denumirea unei anumite comenzi. Sistemul mesajelor de informare HELP este continut intr-un fisier suplimentar

Comanda END Comanda END executa reintoarcerea in meniul principal si salveaza fisierul desen. Ultima versiune a desenului devine noul fisier ".dwg", care ulterior poate fi prelucrat cu AUTOCAD- ul.

Comanda QUIT Comanda QUIT executa reintoarcerea in meniul principal dar nu salveaza fisierul desen. Deoarece o accidentala comanda QUIT poate cauza pierderea intregii sesiuni de lucru AUTOCAD-ul intreaba :

Really want to discard all changes to drawing? Se raspunde cu "Yes" sau "Y" pentru renuntarea la sesiune

Comanda SAVE - Salvare fara Iesire Uneori, este necesara salvarea periodica, fara iesirea din Editorul de Desenare, pentru asigurarea impotriva unor intreruperi accidentale. Este posibila aceasta cu ajutorul comenzii SAVE:

Comanda STATUS Sint multe valori implicite, moduri de lucru si extensii folosite de AUTOCAD. Comanda STATUS produce un raport al starii curente dupa cum urmeaza :

Comanda LIMITS

Folosirea comenzii LIMITS permite indicarea limitelor desenului (granitelor) si controlul verificarii acestora. Sint indeplinite 3 functii:

1. Cind este realizata validarea limitelor, se specifica domeniul coordonatelor care se pot

introduce fara a receptiona o eroare de depasire a limitelor.

2. Delimiteaza portiunea din desen acoperita de grila vizibila

3. Este unul din factorii care determina portiunea din desen afisata de comanda ZOOM A.

Comanda UNITS

In acest manual, in toate exemplele, coordonatele, distantele si unghiurile folosesc notatia normala zecimala. Uneori, in anumite discipline, sint necesare, alte sisteme de notare. Precizia valorilor afisate poate fi selectata optional.

Comanda MENU Facilitatea meniurilor AUTOCAD-ului, permite utilizarea sistemului cu o minima instruire. AUTOCAD este dotat cu un fisier standard de meniuri numit "acad.mnu". Se poate modifica acest fisier sau crea meniuri asemanatoare. AUTOCAD suporta un total de 7 meniuri: un meniu ecran, un meniu pentru creion de desenat, un meniu auxiliar "function box" si pina la 4 meniuri pentru mese digitizoare.

Comanda FILES Este uneori necesara listarea directorului discului, fara iesirea din AUTOCAD, sau chiar in timpul utilizarii editorului de desenare. Comanda FILES permite listarea, stergerea, redenumirea si copierea fisierelor din interiorul editorului de desenare.

Comanda TIME AUTOCAD-ul foloseste sistemul datei si timpului mentinute de computer, pentru a permite anumite inregistrari.

Comanda SETVAR Comanda SETVAR permite accesarea sistemului de variabile.

Comenzile SHELL si SH Comanda SHELL permite executia programelor utilitare raminind in Editorul de desenare al AUTOCAD-ului. In cazul in care memoria este suficienta pentru comanda SHELL, dar insuficienta pentru programul utilitar care se doreste a fi rulat, este prevazuta comanda SH. Aceasta cere mai putina memorie decit SHELL putind fi folosita pentru accesarea comenzilor DOS interne (DIR,COPY,TYPE).

Operarea cu obiecte predefinite Anumite tipuri de obiecte asociate cu desene sint referite prin denumiri. Aceste obiecte sint :

* Blocks, * Layers, * Linetypes, * Text styles, * Named views In mod obisnuit, se asociaza un nume de obiect la crearea acestuia, cum se intimpla in cazul comenzilor "LAYER New" sau "VIEW Save" desi exista cazuri in care, in mod automat AUTOCAD-ul creaza obiecte standard cu nume implicite. Pe masura ce desenul devine mai complicat, apare necesitatea de a schimba denumirile anumitor obiecte. Aceasta posibilitate este conferita de comanda RENAME. De asemenea, in timpul creerii unui desen cu AUTOCAD-ul, anumite obiecte nu se mai utilizeaza sau devin inutile in momentul in care, de exemplu, toate entitatile care se refera la ele sint sterse. Retinerea acestora obiecte mareste inutil fisierul desen, astfel incit este prevazuta comanda PURGE, care permite stergerea lor din desen.

Comanda RENAME

Se poate modifica denumirea unui obiect "Block", "Layer", "Linetype", "Text style" sau "Named view" cu ajutorul comenzii RENAME.

Comanda PURGE Imediat dupa intrarea in Editor se poate folosi comanda PURGE pentru selectarea stergerii unor obiecte.

COMENZI PENTRU ENTITATI DE DESENARE

Acest capitol introduce entitatile de desenare ale Autocad- ului si comenzile necesare pentru folosirea lor. Aceste comenzi cer in totalitate, specificarea unui punct in desen, unde entitatea urmeaza sa apara.

Comanda LINE Segmentul de dreapta este cea mai importanta entitate de desenare. Pentru desenarea ei se introduce comanda LINE. Se cere in continuare precizarea ambelor entitati ale segmentului. De exemplu (vezi figura 2.1):

Command: LINE From point: 1,1 To point: 5,2

figura 2.1): Command: LINE From point: 1,1 To point: 5,2 To point: (space or RETURN) fig.

To point: (space or RETURN)

fig. 2.1

Segment sters Cind se deseneaza o serie de segmente, de multe ori este necesara stergerea celui

or RETURN) fig. 2.1 Segment sters Cind se deseneaza o serie de segmente, de multe ori

mai recent trasat si continuarea din extremitatea celui anterior. Se poate realiza aceasta, fara iesirea din comanda LINE; raspunzind la cererea "To point:" cu un "U" (vezi figura 2.2). fig. 2.2

Contururi poligonale Daca inlantuirea de segmente trasate formeaza un poligon inchis, se adopta o conventie suplimentara. AUTOCAD deseneaza automat ultimul segment, daca raspunsul la

AUTOCAD deseneaza automat ultimul segment, daca raspunsul la cererea "To point:" este "C" (pentru

cererea "To point:" este "C" (pentru inchidere) (vezi figura 2.3). fig 2.3

Continuarea cu Segment/Arc O facilitate suplimentara este realizata de comanda LINE. Daca se raspunde la cererea "From point:" cu "space" sau RETURN, inceputul segmentului respectiv se considera in sfirsitul celei mai recente entitati de tipul segment/arc trasate. Un exemplu de dialog este urmatorul:

Command: LINE From point:RETURN (pentru pozitionarea in sfirsitul arcului) Length of line: 2 To point: @1<45 To point: RETURN (pentru sfirsitul comenzii LINE) cu rezultatul in figura 2.4

fig 2.4 Constructii geometrice Folosind extensia ADE-2, se pot desena segmente, luindu-se in considerare proprietatile
fig 2.4 Constructii geometrice Folosind extensia ADE-2, se pot desena segmente, luindu-se in considerare proprietatile
fig 2.4 Constructii geometrice Folosind extensia ADE-2, se pot desena segmente, luindu-se in considerare proprietatile
fig 2.4 Constructii geometrice Folosind extensia ADE-2, se pot desena segmente, luindu-se in considerare proprietatile
fig 2.4 Constructii geometrice Folosind extensia ADE-2, se pot desena segmente, luindu-se in considerare proprietatile

fig 2.4

Constructii geometrice Folosind extensia ADE-2, se pot desena segmente, luindu-se in considerare proprietatile geometrice (extremitati, mijloace ale segmentelor, puncte de simetrie,etc.) ale obiectelor din desen. De exemplu se poate construi un segment din extremitatea unui arc in mijlocul altui segment, sau tangent la doua cercuri.

Comanda POINT Pentru pozitionarea unui punct in desen se foloseste comanda POINT. De exemplu comanda:

Command: POINT point : 5,6; pune un punct in desen in coordonatele (5,6).

Valorile variabilei PDMODE (intre 0 si 4) selecteaza forma punctului dupa cum urmeaza (vezi figura 2.5):

Valoare

Forma desenata

0 - un punct (valoarea implicita)

1 - nimic

2 - o cruce in locul punctului

3 - un X in locul punctului

4 - o linie verticala deasupra punctului

La fiecare dintre valori, adaugindu-se 32,64 sau 96 se poate selecta o figura care sa fie desenata in jurul punctului peste forma aleasa dupa cum urmeaza (vezi fig 2.6).

Valoare

Forma desenata

32

- un cerc in jurul punctului

64

- un patrat in jurul punctului

96 - simultan un cerc si un patrat. fig 2.5 fig 2.6 Comanda CIRCLE Se
96 - simultan un cerc si un patrat. fig 2.5 fig 2.6 Comanda CIRCLE Se
96 - simultan un cerc si un patrat. fig 2.5 fig 2.6 Comanda CIRCLE Se

96 - simultan un cerc si un patrat. fig 2.5

fig 2.6

Comanda CIRCLE Se poate desena un cerc in 5 feluri folosind comanda CIRCLE.

Centrul si raza Se introduc centrul cercului si raza. Optional, raza poate fi specificata si precizind cu cursorul un punct pe circumferinta cercului (vezi fig 2.7).

Centrul si diametrul Se poate specifica diametrul in locul razei, prin optiunea "D" in raspunsul la cererea "Diameter/<radius>".

Trei puncte de pe cerc Se poate desena un cerc si precizind 3 puncte apartinind circumferintei lui. Raspunsul "3P"indica aceasta optiune (vezi fig 2.8).

Doua puncte diametral opuse de pe cerc Raspunsul "2P" indica trasarea cercului prin specificarea a apartinind acestuia.

2 puncte diametral opuse

Doua tangente si raza Se poate desena un cerc specificind doua segmente (si/sau alte cercuri), la care

diametral opuse Doua tangente si raza Se poate desena un cerc specificind doua segmente (si/sau alte
diametral opuse Doua tangente si raza Se poate desena un cerc specificind doua segmente (si/sau alte

aceasta sa fie tangent. Pentru aceasta se selecteaza optiunea "TTR".

fig. 2.7

fig. 2.8

Comanda ARC Arcele sint portiuni de cerc si ele sint trasate folosind comanda ARC. Sint prevazute

8 metode diferite de desenare conform preferintelor personale si situatiilor in care se solicita trasari de arce. Se pot specifica:

1. Trei puncte ale arcului

2. Punctul de inceput, centrul, marimea unghiului

3. Punctul de inceput, centrul, marimea unghiului

4. Punctul de inceput, centrul, lungimea coardei

5. Punctul de inceput, punctul de sfirsit, raza

6. Punctul de inceput, punctul de sfirsit, unghiul

7. Punctul de inceput, punctul de sfirsit, directia de plecare

8. Continuarea unui segment/arc anterior

Modul implicit este "trei puncte ale arcului", care este similar metodei "3P" de specificare a cercului (vezi fig 2.9). Literele reprezentind optiuni ale comenzii ARC au urmatoarele semnificatii :

A - include marimea unghiului; C - centrul; D - directia de plecare; E - punctul de sfirsit; L - lungimea arcului; R – raza

E - punctul de sfirsit; L - lungimea arcului; R – raza fig 2.9 Comanda TRACE

fig 2.9

Comanda TRACE De multe ori segmentele pot avea o anumita grosime. In AUTOCAD, astfel de segmente de grosimi variabile se numesc "urme". Urmele se introduc similar ca segmentele, cu exceptia ca inaintea introducerii punctelor, comanda TRACE cere marimea latimea urmei. De exemplu secventa:

Command: TRACE Trace width<0.50>: 0.25 From point: 6,5 To point: 4, 5 To point: 3, 4 To point: 3, 3 To point: RETURN

fig. 2.10 Comanda PLINE Pentru a desena o "polyline" se introduce comanda PLINE. Command: PLINE
fig. 2.10 Comanda PLINE Pentru a desena o "polyline" se introduce comanda PLINE. Command: PLINE
fig. 2.10 Comanda PLINE Pentru a desena o "polyline" se introduce comanda PLINE. Command: PLINE
fig. 2.10 Comanda PLINE Pentru a desena o "polyline" se introduce comanda PLINE. Command: PLINE

fig. 2.10

Comanda PLINE Pentru a desena o "polyline" se introduce comanda PLINE. Command: PLINE From point:

Daca se raspunde cu punctul de plecare in desenarea "polyline", este afisata o cerere de latime a segmentului:

Current line-width is nnn Aceasta latime va fi utilizata in trasarea tuturor segmentelor "polyline" pina la o noua selectie. De acum se pot introduce puncte sau alte specificatii.

Linii-drepte, segmente Initial, comanda PLINE asteapta introducerea parametrilor pentru segmente si formuleaza urmatoarea cerere:

Arc/Close/Halfwidth(Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:

Raspunsul implicit este intodeauna precizat intre parantezele "< >" si indica ce se intimpla daca se introduce un punct. Cererea se repeta pentru trasarea unui alt segment. Alte raspunsuri reprezinta diferitele optiuni care modifica actiunea comenzii PLINE. Pentru selectarea unei anumite optiuni se tasteaza litera mare corespunzatoare. Arc - comuta comanda PLINE in modul arc Close - determina trasarea unui segment din pozitia curenta inapoi in punctul de plecare al polyline-ului inchizind conturul Length - permite desenarea unui segment cu aceeasi inclinare ca cel anterior, specificindu-se doar lungimea. Daca entitatea anterioara a fost un arc, se pastreaza directia tangentei in punctul final al acestuia. Undo - sterge cea mai recenta trasata entitate arc/ Width - permite specificarea latimii urmatorului element polyline. AUTOCAD cere precizarea atit a latimii in punctul de inceput cit si in punctul final dupa cum urmeaza:

Starting width: <0.0000>: 0,2 Ending width: <0.2000>: 0,4 Punctul de plecare si cel final se gasesc pe axa segmentului/arcului latimii (urmei). Halfwidth - permite specificarea latimii unui element Polyline din centru pina la margine.

Arce

Selectarea optiunii Arc in comanda PLINE comuta in modul arc si urmeaza o cerere de forma :

Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second/ pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>:

Daca se introduce un punct, acesta este interpretat drept punctul de sfirsit al arcului . Optiunile Halfwidth, Undo, Width sint identice cu cele descrise in sectiunea anterioara Angle - permite precizarea unghiului acoperit de arc. AUTOCAD formuleaza ceerea :

Include angle:

Implicit, arcul este trasat in sens invers arcelor de ceasornic. Daca se doreste o trasare in sensul arcelor de ceasornic se foloseste o valoare negativa pentru unghi.:

Direction - in mod obisnuit, AUTOCAD deseneaza un arc racordat elementului anterior. Optiunea "direction" permite inhibarea acestei actiuni,precizind explicit directia in punctul de plecare al arcului. Line - comuta comanda PLINE in modul linie dreapta cu cererile respective. Radius - permite specificarea razei arcului. Second pt - permite specificarea celui de-al II-lea punct in cazul desenarii unui arc care sa treaca prin 3 puncte.

Figura 2.11 ilustreaza cateva polyline-uri.

prin 3 puncte. Figura 2.11 ilustreaza cateva polyline-uri. fig. 2.11 Comanda POLYGON Comanda POLYGON permite desenarea
prin 3 puncte. Figura 2.11 ilustreaza cateva polyline-uri. fig. 2.11 Comanda POLYGON Comanda POLYGON permite desenarea

fig. 2.11

Comanda POLYGON Comanda POLYGON permite desenarea poligoanelor regulate cu 3 pina la 1024 laturi. Marimea poligonului poate fi specificata prin raza cercului circumscris sau inscris, sau prin marimea muchiei. Poligonul desenat este un Polyline inchis.

In figura 2.12 sunt prezentate hexagoane desenate corespunzator celor doua optiuni

hexagoane desenate corespunzator celor doua optiuni (I/C). fig 2.12 Comanda DOUGHNUT Se poate folosi comanda
hexagoane desenate corespunzator celor doua optiuni (I/C). fig 2.12 Comanda DOUGHNUT Se poate folosi comanda
hexagoane desenate corespunzator celor doua optiuni (I/C). fig 2.12 Comanda DOUGHNUT Se poate folosi comanda

(I/C).

fig 2.12

Comanda DOUGHNUT Se poate folosi comanda DOUGHNUT (sau DONUT) pentru a desena cercuri umplute si inele, introducind o valoare numerica sau precizind doua puncte pentru precizarea diametrului. Un cerc umplut complet (un disc) poate fi specificat prin diametrul interior zero. Diametrul exterior trebuie sa fie diferit de zero. De exemplu, secventa de comenzi:

COMMAND: DOUGHNUT Inside diameter <0.25>: 0 Outside diameter <0.35>: 4 Center of doughnut: 2,1 Center of doughnut: RETURN

4 Center of doughnut: 2,1 Center of doughnut: RETURN are ca rezultat desenul din figura 2.13
4 Center of doughnut: 2,1 Center of doughnut: RETURN are ca rezultat desenul din figura 2.13

are ca rezultat desenul din figura 2.13

Comanda ELLIPSE

fig. 2.13

Aceasta comanda permite descrierea elipselor. Se poate specifica o elipsa , in mai multe moduri corespunzatoare diferitelor dialoguri ale comenzii ELLIPSE. Comanda ELLIPSE aproximeaza o elipsa prin trasarea unui Polyline, compusa din arce scurte.

Elipsa prin axa si excentricitate Se poate construi o elipsa specificind una din axe si excentricitatea sa (vezi fig. 2.14). Pentru aceasta se raspunde cu un punct care reprezinta extremitatea initiala si finala a unei axe a elipsei. Unghiul determinat de directia celor 2 puncte este cel sub care se deseneaza elipsa. Cele 2 puncte pot defini axa mare sau axa mica a elipsei. Daca se introduce o distanta, AUTOCAD-ul o interpreteaza ca fiind jumatate din cea de-a doua

o interpreteaza ca fiind jumatate din cea de-a doua axa. fig. 2.14 Elipsa prin centru si

axa.

fig. 2.14

Elipsa prin centru si doua axe Se poate deasemenea construi o elipsa specificindu-se centrul, o extremitate a unei axe si lungimea celei de a-II-a. Exemplu:

COMMAND: Ellipse <Axis endpoint 1>/Center: C Center of ellipse: (punctul P1) Axis endpoint: (punctul P2) <Other axis distance>/Rotation: (punctul P3)

Aceasta secventa are ca rezultat figura 2.15

Cercuri isometrice Daca se selecteaza modul "Isometric Snap", prima cerere a comenzii ELLIPSE va fi

:

<Axis endpoint 1>/Center/Isocinrcle:

Daca se raspunde cu "Isocircle" (sau doar "I") AUTOCAD-ul permite desenarea unui cerc in planul isometric de desenare curent (variabila de sistem SNAPISOPAIR) selectat prin

comenzile ISOPLANE sau SETVAR, sau prin tasta respectiva de comutare a modului. Autocad-ul deseneaza o elipsa prin proiectarea acestui cerc pe ecran.Elipsa care urmeaza

prin proiectarea acestui cerc pe ecran.Elipsa care urmeaza sa fie desenata depinde in aceeasi masura de
prin proiectarea acestui cerc pe ecran.Elipsa care urmeaza sa fie desenata depinde in aceeasi masura de
prin proiectarea acestui cerc pe ecran.Elipsa care urmeaza sa fie desenata depinde in aceeasi masura de
prin proiectarea acestui cerc pe ecran.Elipsa care urmeaza sa fie desenata depinde in aceeasi masura de
prin proiectarea acestui cerc pe ecran.Elipsa care urmeaza sa fie desenata depinde in aceeasi masura de

sa fie desenata depinde in aceeasi masura de acest plan , cit si de raspunsurile la cererile formulate.

fig. 2.15 Figura 2.16 prezinta un cub isometric cu latura egala cu unitatea, cu cercuri

un cub isometric cu latura egala cu unitatea, cu cercuri isometrice pe fete cu razele de

isometrice pe fete cu razele de 0.4.

fig. 2.16

Arce eliptice In mod obisnuit, AUTOCAD deseneaza elipsele ca elemente Polyline inchise. De aceea toate comenzile de editare a polyline- urilor ca TRIM, EXTEND, OFFSET, BREAK si PEDIT se pot folosi si in cazul elipselor. Daca se doreste desenarea unui arc eliptic, se construieste elipsa din care face parte arcul si apoi se folosesc comenzile TRIM sau BREAK pentru izolare arcului dorit.

Comanda SOLID

Comanda SOLID permite desenarea unei suprafete umplute inchisa de un patrulater sau de un triunghi. Initial se introduc extremitatile verigii de inceput. Ulterior se introduc extremitatiile urmatoarei verigi sau un singur punct si RETURN pentru specificarea unei sectiuni triangulare.Se poate continua introducerea verigilor pentru umplerea suprafetelor. De exemplu secventa de comenzi:

Command: SOLID First point: 4,8 Second point: 7,8 Third point: 4,7 Fourth point: 7,7 Third point: 5,6 Fourth point: 6,6 Third point: 6,4 Fourth point: RETURN (sectiune triunghiulara) Third point: RETURN (terminarea desenului)

triunghiulara) Third point: RETURN (terminarea desenului) contureaza figura 2.17 fig. 2.17 Comanda TEXT Se pot adauga

contureaza figura 2.17

fig. 2.17

Comanda TEXT Se pot adauga texte desenelor utilizind comanda TEXT. Entitatile text pot fi desenate cu o varietate de forme si pot fi marite, micsorate, inclinate sau desenate pe verticala. Textul poate fi de orice tip. AUTOCAD formuleaza cererea:

Command :TEXT Start point or Align/Center /Fit/Middle/Right/Style:

Start point - precizeaza extremitatea stinga a liniei de baza a textului in punctul specificat. A(Align) - cere extremitatile liniei de baza si ajusteaza marimea generala a caracterelor astfel incit textul sa se incadreze exact intre aceste 2 puncte. C (Center) - cere un punct pentru centrarea liniei de baza a textului. F (Fit) - similar cu "Align",dar foloseste o inaltime fixata, marind sau micsorind doar latimea caracterelor astfel incit textul sa se incadreze intre cele 2 puncte specificate. M (Middle) - similar cu "Center", dar centreaza textul atit pe orizontala cit si pe verticala fata de punctul specificat ca mijloc.

R (Right) - precizeaza extremitatea dreapta a liniei de baza a textului in punctul specificat. S(Style) - cere un nou tip de text, dupa care retipareste cererea "Start point"

De exemplu, secventa:

Command: TEXT Start point or Align/ Center/ Fit/ Middle/ Right/ Style: A First text line point: 1, 1 Second text line point: 10, 3 Text: MAIN ST

line point: 1, 1 Second text line point: 10, 3 Text: MAIN ST are ca efect
line point: 1, 1 Second text line point: 10, 3 Text: MAIN ST are ca efect
line point: 1, 1 Second text line point: 10, 3 Text: MAIN ST are ca efect

are ca efect desenul din figura 2.18

fig 2.18

Coduri de control si caractere speciale Este uneori necesara sublinierea sau supralinierea unei portiuni din text, sau includerea de caractere speciale. Se pot specifica astfel de operatii, incluzind coduri de control in sirul text. Pentru aceasta fiecare pereche de caractere procent "% %" introduce o secventa de control. Urmatoarele secvente de control au fost definite:

%% o - comuta modul "overscore" on/off %% u - comuta modul "underscore" on/off %% d - deseneaza simbolul "grad" %% p - deseneaza simbolul de toleranta "+/-" %% c - deseneaza simbolul de diametru %%% - permite desenarea simbolului procent "%" %%nnn- deseneaza caracter special nr. nnn. De exemplu, sirul text:

%%u underscored %%oand%%u Oversored%%o va fi editat ca in figura 2.19

special nr. nnn. De exemplu, sirul text: %%u underscored %%oand%%u Oversored%%o va fi editat ca in

fig. 2.19

Comanda DTEXT Folosind comanda DTEXT, (text dinamic), se pot face toate operatiile descrise mai inainte. In plus, DTEXT permite vizualizarea textului pe ecran in momentul introducerii, facilitind posibilitatile de editare si permitind introducerea de linii multiple cu o singura comanda. Secventa cererilor formulata de comanda DTEXT este identica cu cea formulata de comanda TEXT , cu exceptia finalului "TEXT:", formulat repetat. La fiecare aparitie a cererii "Text:", DTEXT deseneaza o fereastra cursor, in punctul de start si de marime echivalenta inaltimii textului. In momentul in care se introduc, caracterele apar in zona de cereri, urmind formularii "Text:" si ulterior sint desenate in ecranul grafic.

Comanda STYLE Comanda STYLE poate fi folosita pentru crearea sau modificarea caracteristicilor tipului de text, pentru listarea tipului curent sau pentru selectarea unui anumit tip drept tip curent.