Ce este cafeina?

Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru,
cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si
în compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara
reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru
mentinerea starii de veghe.

Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi –
cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.

Ce determina continutul în cafeina al unui produs?

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O
ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110
mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65
mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de
ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.

Este cafeina periculoasa?

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea.
Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de
cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4
cesti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la
cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la
cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea
anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a
cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata
complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea
nivelului cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

• Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de
energie)
• Creste nivelul grasimilor sangvine
• Creste tensiunea arteriala
• Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
• Batai cardiace neregulate
• Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ
pe termen lung asupra sanatatii osoase)
• Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
• Tremur, iritabilitate, nervozitate
• Insomnie si dereglarea orarului somnului
• Anxietate si depresie
• Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)
Ce efect are cafeina asupra fatului?
Întrucat cafeina traverseaza placenta si este metabolizata de fat foarte încet, acesta risca sa fie
expus unor cantitati semnificative de cafeina daca mama consuma bauturi care contin acest
drog. In studiile pe animale, dozele mari de cafeina provoaca malformatii congenitale osoase,
întarzierea cresterii fetale, greutate redusa la nastere si cresterea numarului de pui nascuti
morti, în timp ce dozele mai mici, echivalentul a doua cesti de cafea/zi, pot provoca
încetinirea cresterii osoase. La cobaii expusi unor doze modeste de cafeina s-a observat
aparitia unor modificari neuro-comportamentale care au persistat si în timpul vietii de adult.
Cafeina consumata de masculi înainte de împerechere poate, de asemenea, produce întarzieri
semnificative a cresterii fetale.

Unele studii populationale au aratat ca ingestia unor cantitati mari de cafeina de catre femeile
însarcinate se asociaza cu o incidenta mai mare decat normala de prematuritate, greutate
scazuta la nastere si circumferinta craniana redusa. Pe baza datelor existente,

Organizatia Food and Drug Administration din SUA sfatuieste femeile însarcinate sa evite
consumul de cafeina sub orice forma în timpul sarcinii.

Contribuie cafeina la îmbolnavire?

S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre
care se numara si bolile cardio-vasculare si cancerul.

Boli cardio-vasculare

Administrarea unei doze de 1-3 cesti de cafea determina o crestere substantiala a tensiunii
arteriale la persoanele care nu folosesc cafea, în timp ce la consumatorii cronici efectul este
mult mai modest. Majoritatea medicilor recomanda reducerea sau oprirea consumului de
cafea în caz de palpitatii sau batai cardiace neregulate, întrucat cafeina poate declansa crize de
aritmii cardiace. In afara de aceasta, un numar de studii stiintifice a aratat ca consumul de
cafea se asociaza cu prezenta unor niveluri crescute de colesterol si trigliceride în sange. Un
studiu recent a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 cesti/zi) creste riscul de
boala cardiaca.

Studiul de sanatate al adventistilor a gasit ca folosirea cafelei se asocia cu o crestere a riscului

de boala cardiaca de 50% la barbati si de 10-20% la femei.

Cancer

Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau
cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva
studii care au evidentiat o legatura între consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii
care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de
cafea a fost implicat si în cancerele renal, ovarian si de intestin gros, în timp ce consumul de
ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.

Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate
ca posibili factori de risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc
riscul de boala fibrochistica mamara, o boala benigna care poate creste riscul de cancer
mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca
metilxantinele sunt eliminate din dieta.

Tulburari gastro-intestinale

Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului – cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are
un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea
de calciu prin urina. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior,
contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri retrosternale).

Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La
om, consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu
nevroza anxioasa. Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa
consumul unei doze de numai 300 mg de cafeina. Pediatrii sunt îngrijorati de faptul ca atat de
multi copii consuma cafeina, care poate determina comportament hiperactiv.

Da cafeina dependenta?
Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine
sa renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de întarcare, se poate
instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.

Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa

apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de
obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei
aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de
detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea
analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea
lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice
pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru
folosirea altor droguri. Întrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici în afara de
cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar
si a bauturilor decafeinizate.