UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

TEMATICA ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (nivelul I, iniţial)
Anul III, sem. 5 şi sem. 6

INTRODUCERE

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. Baza normativ-legislativă a pregătirii pentru profesia didactică
2. Obiectivele practicii pedagogice
3. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

B. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
OBLIGATORIU (1)
1. Fişa de asistenţă
2. Grilă de observare a lecţiei
3. Planificare calendaristică
4. Proiectul unităţii de învăţare
5. Proiect de lecţie
6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1) - o copie se
depune la facultate / platforma tehnologica din teritoriu

Pentru punctul B, vezi „Caietul de practică pedagogică”

INTRODUCERE
Toate achiziţiile acumulate prin studiul disciplinelor de specialitate, socio-psiho-
pedagogice şi didactice sunt mai bine înţelese şi devin durabile prin cunoaşterea nemijlocită a
ambianţei şcolare (procesul de învăţământ) şi extraşcolare (activităţi para/perişcolare). Mai mult,
prin practică, toate cunoştinţele şi competenţele dobândite sunt activate, combinate şi adaptate la
situaţii şi contexte particulare mediului şcolar concret.
Obiectivele, conţinuturile şi formele de organizare a activităţii de practică pedagogică sunt
stabilite în funcţie de formarea succesivă a unor competenţe solicitate de profesiunea didactică,
plecând de la următoarele principii-nucleu, principii care exprimă concepţia actuală asupra
conţinutului specific al profesiei didactice şi asupra calităţilor unui bun profesor:
- cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care
o predă;
- cadrul didactic cunoaşte elevul şi îl asistă în propria dezvoltare;
- cadrul didactic este membru al comunităţii;
- cadrul didactic are o atitudine reflexivă;
- cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanţă cu idealul
educaţional.

1
 Pentru studenţii care se pregătesc să devină şi cadre didactice, aceste principii-nucleu
trasează liniile călăuzitoare în tot ceea ce fac pentru însuşirea profesiunii didactice, iar practica
pedagogică este activitatea reprezentativă în acest sens.
Practica pedagogică este una din activităţile obligatorii, facând parte din trunchiul comun
al disciplinelor care asigură pregătirea iniţială pentru cariera didactică. Practica pedagogică a
studenţilor este activitatea organizată de către cadre didactice universitare şi profesori-mentori,
printr-un parteneriat Universitate-Inspectorat Şcolar, Facultate-Şcoală de aplicaţie. Obiectivele
intermediare şi specifice, tipurile de activităţi şi formele de organizare a acestora se subordonează
obiectivului general al practicii pedagogice: învăţarea şi exersarea profesiunii didactice.

Documente de referinţă

- Florea, Nadia; Ţăranu, Mihaela, Caiet de practică pedagogică în învăţământul

preuniversitar obligatoriu (nivelul I - iniţial), Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008 sau
ediţia a II-a din 2009
- O.M.E.C.T. Nr. 4316 din 03.06./2008 privind aprobarea programului de studii
psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic
- Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr. 4346/11.07 1996 şi
completat cu Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3345/25.02.1999, cu privire la reforma
formarii iniţiale, de pregătire a specialiştilor pentru cariera didactică.
- SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. BAZA NORMATIV-LEGISLATIVĂ A PREGĂTIRII PENTRU PROFESIA

DIDACTICĂ

Certificatul de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic

acordă dreptul de exercitare a profesiei didactice în învăţământul secundar, postliceal şi superior,
potrivit legii.
Legea învăţământului nr.84/1995
Art. 68. - (1) Studenţii si absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica sunt obligaţi să
participe la activităţile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic.
(2) Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic funcţionează în instituţiile de
învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are planuri de învăţământ distincte, care cuprind
discipline de pregătire teoretică si practică în domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii,
sociologiei si metodicii de specialitate.
(3) Pregătirea studenţilor prevăzută la alin. (1) şi (2) se realizează în regimul activităţilor
didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de
învăţământ ale facultăţilor de profil.
(4) Absolvenţilor Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic li se eliberează
certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.

Potrivit art.2, alin.2 al Ordinului MECT nr. 4316, publicat in Monitorul Oficial al
României – Partea I, anul 176 nr. 520/10 iulie 2008, privind aprobarea Programului de studii
psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru

2
Pregătirea Personalului Didactic, certificarea pentru profesia didactică se obţine la două
niveluri, respectiv:
a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi
didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia acumulării unui
minimum de 30 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;

b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe

posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două
condiţii:
• acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii
psihopedagogice;
• absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă.

În art.9. din acelaşi ordin se precizează:

(1) Absolvenţii studiilor universitare (de licenţă, masterat sau doctorat) care au obţinut
Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul I, pot ocupa posturi didactice în învăţământul
preuniversitar obligatoriu constituite din discipline şi activităţi didactice corespunzătoare
domeniului studiilor de licenţă absolvite .

(2) Absolvenţii studiilor universitare care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul
II, pot ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior constituite din
discipline şi activităţi corespunzătoare domeniului studiilor de licenţă absolvit.

(3) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare absolvite şi disciplinele care pot fi
predate în învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit Centralizatorului privind disciplinele
de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, pentru încadrarea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual, prin ordin al ministrului
educaţiei.

(4) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare de licenţă, masterat sau doctorat
absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul superior se stabileşte de către senat,
prin regulamentele interne privind ocuparea posturilor didactice.

Programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD este conceput şi aplicat în sistemul

creditelor de studiu transferabile. Obţinerea creditelor necesare celor două niveluri de certificare
pentru profesia didactică se conformează principiilor de transfer, recunoaştere şi acumulare a
creditelor de studiu.

3
Extras din Anexa 2 la OM. Nr. 4316 din data 03.06./2008

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
pentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de
certificare pentru profesia didactică
-monospecializare -
începând cu anul universitar 2008/2009*

Număr
Perioada de
de ore pe
studiu a Total ore
săptămâ
disciplinei

Forme de Evaluare
nă*
Discipline de învăţământ

săptămâni
Semestrul
Număr de

semestru

Credite
Nr. crt.

C A C A Total

Anul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Practică pedagogică în
7 învăţământul preuniversitar III 5 14 - 3 - 42 42 C 3
obligatoriu (1)
Practică pedagogică în
8 învăţământul preuniversitar III 6 12 - 3 - 36 36 C 2
obligatoriu (2)
*Precizări:
1. Numărul de săptămâni şi, respectiv, numărul de ore pentru practica pedagogică rezultă
din faptul că, potrivit standardelor actuale, ultimul semestru al studiilor universitare este
de 10-12 săptămâni.
2. Perioada de 2 săptămâni prevăzută pentru examenul de absolvire este alocată pentru
finalizarea portofoliului didactic.
3. Se aplică şi în cazul studiilor universitare de licenţă cu durata de 4/5/6 ani.
4. Studenţii care predau într-una din specialităţile pentru care se pregătesc nu au obligaţia
de a asista la alte lecţii. Pentru confirmarea acestei activităţi, studentul prezintă adeverinţă
eliberată de şcoală. Pentru evaluarea practicii pedagogice (2) şi studenţii aflaţi în această
situaţie vor susţine două lecţii de probă şi o lecţie finală, asistate de mentorul de practică
pedagogică (şef de catedră, directorul şcolii).
5. Coordonarea şi evaluarea practicii pedagogice, îndrumarea şi coordonarea efectivă a
practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al D.P.P.D. inclusiv titularii cursurilor de Didactica
specialităţii;
b) de către profesorii-mentori din unităţile de învăţământ în care se desfăşoară
practica, care acţionează ca agenţi şi garanţi ai efectuării şi calităţii practicii
pedagogice. Profesorul-mentor apreciază două lecţii de probă şi o lecţie finală
prin note, pe care le consemnează în fişele de evaluare (un model posibil este în
caietul de practică pedagogică). Studenţii depun fişele semnate de profesorul-
mentor la facultate, respectiv la Centrele teritoriale. Centrele ID comunică la
facultăţi aceste rezultate odată cu rezultatele de la celelalte discipline.
6. Colocviul de practică pedagogică se susţine în ultima săptămână de activitate didactică, în
sistemul evaluării asistate de calculator, prin Platforma Blackboard. Subiectele de evaluare
vizează verificarea competenţelor enunţate în programa activităţii de practică pedagogică

4
 corespunzătoare fiecărui semestru şi dobândite în urma completării, prin efort personal, a
caietului de practică pedagogică.
Nota finală a activităţii de practică pedagogică va ţine seama de aprecierea transmisă de
profesorul mentor în Raportul asupra practicii pedagogice şi depus de studentul practicant la
sfârşitul fiecărui semestru.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
pentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de
certificare pentru profesia didactică
-dublă specializare-
Valabil începând cu anul universitar 2008-2009*
Perioada de Număr de
studiu a ore pe Total ore

Număr de crediteee
disciplinei săptămână

Discipline de învăţământ

săptămâni
Semestrul

Număr de

Evalu are
C A C A Total
Nr. crt.

Anul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar
8 III 5 14 - 3 - 42 42 C 3
obligatoriu ) - Specializarea A
Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar
9 III 6 12 - 3 - 36 36 C 2
obligatoriu ) - Specializarea B
*Precizări:
1. Precizările de la Anexa 2.a (monospecializare) se aplică şi în cazul programului de studii
psihopedagogice pentru dublă specializare.
2. În cazul dublei specializări, practica pedagogică de la fiecare specializare cumulează, pe
parcursul unui semestru, cerinţele (asistenţă, proiectare, lecţii de probă) de la monospecializare
3. Cele 5 credite suplimentare nu pot fi acumulate în pachetul de 60 de credite necesar
obţinerii Nivelului II de certificare pentru profesia didactică.

2. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Practica pedagogică, disciplină obligatorie în pregătirea pentru profesia didactică, are
următoarele obiective:
- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi
metodice;
- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării
profesiunii didactice;
- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea
procesului didactic;
- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor
procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile, finalităţile,
conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a
rezultatelor şcolare);
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică, valorificând
pregătirea teoretică dată de psihologia educaţiei, pedagogie, didactica
specialităţii;
- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în
vederea tratării diferenţiate a acestora.

5
 3. CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE

a. Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:

- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune
formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;
- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre
compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unităţilor
şcolare;
- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative,
economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce dintre acestea;
- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale
administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor permanente cu mediul
în care acţionează;
- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi
drepturi ale profesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de
studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi accesibilă însuşirea
de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi
conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea deprinderilor de
apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;
- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor
de vârstă şi individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative
proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b. Structura practicii pedagogice

Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:
- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu
realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către studenţi a tuturor
elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea
propriu-zisă a activităţilor practice;
- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a
principalelor componente ale procesului de învăţământ, precizarea etapelor
activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui
eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi
educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);
- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente
şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea
principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor
de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru şi a
obiectivelor de referinţă, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în
formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;
- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de
demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate
conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor
evaluative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea
capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin
intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;
- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin
analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore
de dirigenţie) desfăşurate.

6
 c. Îndrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de
inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul Universităţii şi
inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi
al facultăţilor de profil care:
- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma
nemijlocit practica studenţilor;
- asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din
cadrul practicii pedagogice;
- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice
ale studenţilor;
- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de
studenţi la practica pedagogică;
- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate
în perioadele de practică pedagogică.

b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi
garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:
- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
- repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le
desfăşoară profesorii-mentori;
- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate
categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată durata
practicii pedagogice;
- urmăreşte ca proiectul didactic să includă toate componentele specifice unui
proiect ştiinţific;
- verifică dacă este respectată în proiect concordanţa dintre obiectivele propuse,
conţinutul ce trebuie predat, strategiile didactice, structura lecţiei şi instrumentele
de evaluare;
- urmăreşte alocarea corectă a timpului necesar fiecărei activităţi din proiectul
didactic, în funcţie de nivelul de vârstă şi de cunoştinţele elevilor;
- dezvoltă la studenţii practicanţi capacitatea de a face analiza critică a lecţiei;
- feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecţiei observate;
- transmite observaţiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului
practicant/stagiarului: a) observaţiile sunt obiective, fără prejudecăţi şi comentarii
subiective, focalizate pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie
a studentului practicant/stagiarului; b) observaţiile oferă studenţilor practicanţi
posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii şi soluţii prin intermediul
reflectării; c) observaţiile facilitează explorarea de către studenţi a propriei
gândiri şi dezvoltarea propriei teorii în ceea ce priveşte predarea.
- analizează şi evaluează activitatea didactică a studenţilor practicanţi pe baza unor
standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la
începutul practicii pedagogice;
- încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
- întocmeşte rapoarte de analiză a activităţii studenţilor practicanţi: evaluarea
realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidenţiază
competenţele profesionale pe care trebuie să le deţină în momentul respectiv
studentul practicant.

7
4.DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A RESPONSABILITĂŢILOR
Activităţi / etape
A. Cunoaşterea documentelor
curriculare şi şcolare pe care
se fundamentează
organizarea şi conducerea
procesului didactic
B. Elaborarea documentelor de
proiectare didactică
Mod de desfăşurare / Termene
ƒ Întâlnire cu directorul unităţii de
învăţământ şi cu profesorii-mentori şi
diriginţi.
ƒ Participarea la unele activităţi metodice ale
catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu
şefii catedrelor de specialitate.
ƒ Asistenţă la lecţii sau la alte forme de
organizare a procesului de învăţământ.
ƒ Activităţi de practică observatorie
(asistenţă la ore)
ƒ Activităţi de practică în asistenţă
ƒ Discuţii de analiză în urma orelor asistate
COMPONENTELE PORTOFOLIULUI:
1. Plan de învăţământ
2. Programa şcolară
3. Manualul şcolar
4. Alte manuale auxiliare (curriculum-suport)
5. Catalogul clasei (structura)
6. Caietul dirigintelui (cuprins)
7. Proiectul anual de activitate educativă
(dirigenţie)
8. Activităţi în cadrul catedrei de specialitate
(exemple)
9. Fişe de asistenţă la lecţiile demonstrative
Anul III, sem.5
ƒ Activităţi de proiectare curriculară:
Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de
învăţare din trunchiul comun-obligatoriu,
Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS,
Proiecte de lecţie
ƒ Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni
radio-tv, schimb de experienţă cu alte
unităţi de învăţământ de profil s.a.
ƒ Participarea la o şedinţă a Comisiei
metodice
ƒ Proiectarea şi realizarea unei lecţii de
probă.
ƒ Colocviul pentru notarea activităţii de PP.
COMPONENTELE PORTOFOLIULUI:
1. Planificare calendaristică anuală;
2. Proiectul unei unităţi de învăţare;
3. Trei proiecte de lecţie la diferite tipuri de
lecţie (dobândire cunoştinţe, sistematizare-
consolidare-recapitulare, formare de
priceperi şi deprinderi, evaluare, mixtă);
4. Proiectul orei de dirigenţie;
8
 5. Proiectul unei activităţi extraşcolare
sau Proiectul unei ore din CDS (curriculum la
decizia şcolii).
C. Elaborarea mijloacelor de ƒ Conceperea unui material didactic
învăţământ necesare în: personalizat necesar în predarea unei
a) activitatea de predare- lecţii/sistem de lecţii la disciplina de
învăţare specialitate.
ƒ Asumarea rolului de manager al procesului
educaţional

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI:
1. Fişe de învăţare eficientă (pt.lecţiile de
dobândire de cunoştinţe);
2. Fişe de exerciţii - consolidare, îmbogăţirea
vocabularului de specialitate (pentru lecţiile
de recapitulare);
3. Fişe de activităţi de formare intelectuală a
elevilor (pentru lecţiile de formare de
priceperi şi deprinderi).
Notă: Fişele pot prezentate pe folii pentru
retroproiector sau în format electronic (slide-uri,
în PowerPoint)
b) activitatea de evaluare ƒ Proiectarea a diferite tipuri de probe
de evaluare: comune, pentru toţi
elevii, şi cu caracter diferenţiat;
4. Probe de evaluare formativă, sumativă, cu
utilizarea tuturor categoriilor de itemi de
evaluare;
5. Fişe de prelucrare a rezultatelor evaluării
şcolare;
6. Materiale care să ateste utilizarea metodelor
de evaluare alternative (portofoliu, proiectul,
brainstorming, referatul, studiul de caz,
problematizarea, etc.)
Anul III, sem.5 şi sem.6
Colocviul pentru notarea activităţii de PP.