Zoltan Kiss Traian Onet

,

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON

"'"

DUPA SR EN 1992-1

Editura Abel 2008

Prof.dr.ing. Kiss Zoltan Prof.dr.ing. Traian Onet

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca Facultatea de Constructii

Catedra Constructii de Beton Annat 9i Constructii Metalice

Sponsori

sc, PLAN 31 RO SRL., Cluj Napoca

SC. ASA CONS ROMANIA SRL., Turda SC. MACON SA., Deva

PEIKKO GROUP

HALFENDEHA

Tehnoredactare computerizata ing. Bindea Mihai

ing. Muresan Monica

ing. Vass Szikszai Melinda

Descrierea elP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei

,

KISSZOLTAN

Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 I Kiss Zoltan, Traian One], - Cluj-Napoca : Editura Abel, 2008 Bibliogr.

ISBN 978-973-114-070-4

1. One], Traian

624.012.45

PREFATA

,

I J

In ultima perioada tehnica betonului annat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucrari remarcabile.

Constructiile din beton armat, avand un domeniu larg de utilizare, prezinta 0 importanta tehnica si economica ridicata, Tocmai de aceea sustinerea dezvoltarii in acest domeniu este esentiala pentru intreaga industrie a constructiilor,

Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile 9i tehnologiile prezinta diferente mari de la 0 tara la alta. Trebuie sa luam in considerare insa 0 Europa lara granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei tari.

Uniunea Europeana favorizeaza libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre tarile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive - CPD). Parte integranta a acesteia, 0 formeaza elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistenta.

In tarile membre ale Comunitatii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranta cat si in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care tanle membre, inca de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei pieti unitare.

Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenta sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). In Uniunea Europeans elaborarea acestora a fost incrcdintata Comitetului European pentru Standarde (Comite Eurpeen de Normalisation, CEN).

Primele rezultate ale straduintelor uniformizarii standardelor nationale au aparut la sfarsitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandari de proiectare unitara, asa numitele ModelCod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedata de 0 activitate pregatitoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nationale, Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar ca nivelul eel mai scazut de siguranta I-au avut tarile din estul Europei. Proiectarea dupa metoda starilor limita, insa, in aceste tari se folosea de mult, pe cand in tarile vestice inca nu era in uz.

Lansarea reala a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceasta data tarile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaborarii reglementarilor proiectarii structurilor de rezistenta, asa numite prestandarde (ENV).

Cresterea vertiginoasa a volumului de informatii a permis imbunatatirea substantiala a prescriptiilor de proiectare ale caror prevederi reflecta mai fidel comportarea reala a constructiilor de beton armat conferind 0 siguranta mai mare structurilor realizate

Prestandardele au facut posibil ca anumiti parametri si proceduri de calul sa poata fi alease in mod diferit in tarile membre. Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate.

Tarile membre, pe langa prestandarde, trebuie sa pregateasca Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpret are a standardelor in concordanta cu specificul geografic, meteorologic, etc.,· respectiv nivelele de siguranta care decurg din acestea din urma, pentru tarile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei tari membre UE cele dona se pot folosi doar impreuna.

3

in prezent standardele existente ~i Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in toate tarile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN.

Din pacate, pana in prezent in Romania nu a aparut Documentul National de Aplicare.

Lucrarea de fata s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-an adaugat si prevederile din noul cod PI00-2006.

Prin continut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza atilt studentilor cat si inginerilor din proiectare si executie,

Autorii adreseaza multumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea Iucrarii,

1. 1.1 1.2 1.2.1 1.2.2 1.2.3

1.3 1.4 1.5

1.5.1 1.5.2 1.5.3

1.6 1.7 1.7.1 1.7.2 1.7.3

1.8 1.9

1.9.1 1.9.1.1 1.9.1.2 1.9.1.3

1.9.2

Cluj - Napoca, aprilie 2008

Autorii

1.9.3 1.9.4 1.9.5

2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 2.1.6

2.2 2.2.1 2.2.2

2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4

4

CUPRINS

PREFATA ..

CUPRINS .

NOTATII PRINCIPALE .

CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE ..

Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton ..

Scopu1 si cerintele proiectarii., ..

Scopu1 proiectarii .

Cerinte fundamentale .

Cerinte de durabilitate .

Durata de viata proiectata ..

Siguranta optima sau riscul acceptabiL. ..

Aplicarea conditiei de siguranta 1a studiu1 structurilor. ..

Stabilirea unor stan limita ..

Gestionarea sigurantei structurale .

Metodele de calcul. ..

Semnificatia coeficientu1ui de comportare sigura jJ .

Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limita) ..

Stari limita .

Situatii de proiectare .

Principiile de proiectare la starile limita ..

Metoda bazata pe analiza comportarii sigure .

Analiza structurala ..

Modelarea comportarii structurale .

Analiza liniara elastica eu sau tara redistribuire ..

Analiza plastica .

Analiza ne-liniara .

Considerarea imperfectiunilor geometrice ~i a efectelor de ordinul II

sub incarcari axiale ..

Efectele secundare ale precomprimarii .

Conditii de ductilitate de ansamblu ~i Iocala.. ..

Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate .

2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR

SI ACTIUNILOR ..

BetonuL .

Rezistentele betonului ..

Deformatiile elastice ..

Curgerea lenta si contractia .

Diagrama efort-deformatie ..

Betonul confinat ..

Betonul eu agregateusoare ..

Armaturi .

Armatura nepretensionata .

Armatura pretensionata .

Actiuni in constructii, .

Clasificarea actiunilor · ..

Intensitatile caracteristice ale aetiunilor .

, ,

Intensitatile de ealcul ale actiunilor., ..

Combinatia actiunilor pentru starile limits ultime (fara oboseala) " ..

5

3 5 11 15 15 17 17 17 17 18 19 20 20 20 22 23 24 24 25 25 26 28 28 29 30 32

32 32 33 34

35 35 35 36 36 39 40 41 43 43 45 46 46 47 47 48

2.3.5 Combinatia actiunilor pentru starile limita de serviciu .

3.1 3.1.1 3.1.2 3.1.3

3.1.3.1 3.1.3.2 3.1.4 3.1.4.1 3.1.4.2 3.2

3.2.1 3.2.1.1 3.2.1.2

3.2.2 3.2.2.1 3.2.2.2 3.2.2.3

3.2.3 3.2.3.1 3.2.3.2 3.2.3.3 3.2.3.4 3.2.3.5 3.2.3.6 3.2.3.7

3.3 3.3.1 3.3.2 3.3.3

3.4 3.4.1 3.4.2 3.4.3

3.4.3.1 3.4.3.2

3.4.3.3

3.5 3.6 3.6.1 3.6.2 3.6.3

. 4. 4.1 4.2 4.2.1

3 PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMIT A ULTIMA

.. . .. . . .. . .. ~ ~ ~ , .

Incovoicrca cu sau fua forts axiala ..

, .

Ipoteze de ca1cul. .

Relatii de calcul .

·Dimensionarea grinzilor .

Sectiuni dreptunghiulare .

Sectiuni in forma T ..

Dimensionarea stalpilor, : ..

Sectiuni dreptunghiulare .

Sectiuni circulare si inelare ..

F rt c-

o ,a aietoare , ..

Determinarea fortei taietoare de calcu1 V Ed .

Grinzi simplu rezemate sau continue .

Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice .

Calcululla forta taietoare .

Etapele de calcul. ..

Elemente care nu ne~esita armatura transversala din calcul (VEd < VRd,c) ..

Elemente care necesita armatura transversala din calcul (VEd> VRd,c) ..

Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale

Forfecarea intre inima si placa grinzilor T ·.·.·.·.·.~·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.· .

Verificari ale zone1or de contact dintre betoane turnate in etape diferite .

Console scurte ..

Colturile grinzilor frante .

~ oduri de cadru .

Incarcari aplicate pe inaltimea grinzii sau suspendate .

Goluri in inima grinzilor .

T .

orslunea .

Stabilirea sectiunii de calcul.. ..

Modelul de calculla torsiune .

Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunii .

Strapungerea ..

Perimetrul de control. .

Determinarea efortului de calcul VEd .

Calcululla strapungere ..

Etapele de calcul........... . ..

Capacitatea portanta la strapungere a placi·i;~·fii;i·~~·i~~;i~~~~·ifi~i · .. · ·

(VEd < VRd,c) .

Capacitatea portanta la strapungere a placilorcu a~i~~·~~~~ifi·~i .. · .. · .. · · ..

fVEd> VRd,c) .

Incarcari locale .

Verificarea in starea limita de oboseala

..............................................................

Eforturi pentru verificarea 1a oboseala .

Procedeul de verificare a armaturilor .

Procedeul de verificare a betonului ..

VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE .

Limitarea eforturilor ..........

................... ~ , ~ ~~ ~ ~ ~ ~ , ~ , ~ .

Fisurarea ..

Controlul fisurarii fua calcul direct.. ..

... , ..... ~ .... , ..... ~ .... , ~ ..... , ~ ..... ~ ....

6

49

4.2.2 4.3 4.3.1 4.3.2

Calcu1u1 deschiderii fisurilor. .

Deformatii .

Verificarea rara calculu1 explicit.. .

Verificarea sagetilor prin calcul.. .

REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIV A

................. ~ , , ~ ~ .,_ ~.

Regu1i generale pentru annare .

Stratu1 de acoperire cu beton .

Acoperirea minima cu beton, Cmin , .

Tolerante admisibile in pozitia armaturilor. .

Distanta dintre barele longitudinale ..

Ancorarea si innadirea armaturilor pentru beton armat., ..

~ncorarea armaturilor .

Innadirea armaturilor, .

Ancorarea ;:.i cuplarea armaturilor pretensionate ..

Ancorarea armaturilor preintinse ..

Ancorarea armaturilor postintinse .

Cuplarea armaturilor pretensionate .

Reguli de armare pentru e1emente structurale .

PHic'

1. .

Dispozitii privind armatura din incovoiere ..

Dispozitii privind annarea la forta taietoare ..

Placi tip dala ..

Realizarea golurilor in placi .

Annarea placilor frante (ramp a scari si podest) .

Centuri .

G' .

rlllZ1. .

Forma si dimensiunile sectiunii transversale .

Dispozitii constructive privind annarea longitudinala .

Dispozitii constructive privind annarea transversals ..

Annarea la torsiune

..... , ~ , , , , , , , , ~ ~ , ~ .

Annarea de suprafata .

Armarea in jurul golurilor ..

Stal . .

pl .

Forma si dimensiunile sectiunii transversale ..

Armatura longitudinala de rezistenta., .

Armatura transversala .

Noduri de cadre .

Tipuri de noduri mono lite ..

Armarea coltului de cadru mono lit.. ..

Annarea nodurilor superioare monolite .

Annarea noduri1or de cadre etajate monolite .

Pereti din beton annat (diafragme) ..

Forme si dimensiuni .

Annarea peretilor ..

Armarea riglelor de cuplare ..

Armarea intersectiilor de pereti la rezervoare si bazine .

Reguli suplimentare pentru. elemente si structuri prefabricate ..

Plansee .

Elemente prefabricate de suprafata .

Alcatuirea planseelor .

7

113 115 115 116

51 51 51 52 55 55 58 59 59 65 67 67 67 69 71 71 72 73 77 77 79 81 84 87 88 89 92 92 93 94 96 96 97

100 100

5. 5.1 5.1.1 5.1.1.1 5.1.1.2

5.1.2 5.1.3 5.1.3.1

5.1.3.2

5.1.4 5.1.4.1 5.1.4.2 5.1.4.3

5.2

5.2.1 5.2.1.1 5.2.1.2 5.2.1.3 5.2.1.4 5.2.1.5 5.2.1.6 5.2.1.7

5.2.2 5.2.2.1 5.2.2.2 5.2.2.3 5.2.2.4 5.2.2.5 5.2.2.6

5.2.3 5.2.3.1 5.2.3.2 5.2.3.3

5.2.4 5.2.4.1 5.2.4.2 5.2.4.3 5.2.4.4

5.2.5 5.2.5.1 5.2.5.2 5.2.5.3 5.2.5.4

5.3 5.3.1 5.3.1.1 5.3.1.2

119 119 119 119 121

121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148 148 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 177 177 177 177

100

101 102 103 103 106 107

109 109 109 111

--------------------------------------------------------------------------------------------------------.--------~------- .. ----.

Decofrarea si montajul elementelor de suprafata .

Grinzi · ·· .. ·· .. · .. ··· · .

Forma si dimensiunile sectiunii transversale ..

Aparate de reazem .

Montajul grinzilor prefabricate .

5.3.3 Stalpi .

53.3.1 Forma si dimensiunile stalpilor., .

5.3.3.2 Imbinarea stalpilor. ; .

5.3.3.3 Montajul stalpilor .

5.3.4 Noduri de cadru .

5.3.4.1 Tipuri de noduri ..

5.3.4.2 Noduri articulate ..

5.3.43 Noduri rigide sau semirigide .

5.3.5 Pereti .

5.3.5.1 Forma elementelor prefabricate .

5.3.5.2 Imbinarea elementelor prefabricate .

5.3.5.3 Decofrarea si montajul panourilor ..

6. PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT ;;1 PRECOMPRIMAT

IMPOTRIV A INCENDIILOR .

6.1 Criterii de rezistenta la incendiu .

6.2 Aprecierea rezistentei la foe a unui element structural.. ..

6.2.1 Efectele incendiilor .

6.2.2 Tabelele de calcuL .

6.2.2 Metode simplificate de calcuL ..

6.3 Masuri suplimentare de protectie impotriva focului la elementele

din beton armat. .

7.1 7.1.1 7.1.2 7.1.3 7.1.4

7.1.4.1 7.1.4.2 7.1.4.3 7.1.4.4

7.1.5 7.1.5.1 7.1.5.2 7.1.5.3 7.1.5.4

7.1.6 7.1.6.1 7.1.6.2 7.1.6.3 7.1.6.4

7.1.7 7.1.8 7.2

7. EXEMPLU DE PROIECTARE PENTR..u 0 STRUCTURA

DIN BETON ARMAT ..

Planseu curent din placa armata pe 0 directie, grinzi secundare si principale .

Date de proiectare .

Alegerea materialelor .

Predimensionarea sectiunilor de beton .

Placa · .

Evaluarea actiunilor ..

Calculul static .

Dimensionarea armaturilor de rezistenta., ..

Ancorarea armaturilor. .

Grinda secundara (nervura) .

Evaluarea actiunilor -.-: ..

Calculul static ..

D" ~ '1 d . v

. ImenSlOnarea armatun or e rezistenta ..

Determinarea rotirii BE ..

Grinda principala .

Evaluarea actiunilor .

Calculul static .

Dimensionarea armaturilor .

Verificarea grinzii in stare limita de serviciu .

Stalpul central. .

Fundatia .

Planseu curent din placa armata pe doua directii si grinzi .

8

178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192

7.2.1 7.2.2 7.2.2.1 7.2.2.2 7.2.2.3

7.2.3 7.2.3.1 7.2.3.2

7.2.4 7.2.4.1 7.2.4.2 7.2.4.3

7.3 7.3.1 7.3.2 7.3.3

7.3.3.1 7.3.3.2 7.3.4 7.3.4.1 7.3.4.2

Date de proiectare _ _ ..

Placa .

Evaluarea actiunilor .

Calculul static .

D" v '1 d . v

ImenSlonarea armatun or e rezistenta _ ..

Grinda transversala GRI-25x50 .

Evaluarea incarcarilor si calculul static .

D" v '1 d . v

ImenSlOnarea armatun or e rezistenta ..

Grinda longitudinal a GR2-25x45 .

Evaluarea incarcarilor si calculul static ..

D" ~ '1 d . v

ImenSlOnarea armatun or e rezistenta _ ..

Ancorarea armaturilor longitudinale si stabilirea lungimilor.. ..

Planseu curent rara grinzi .

Date de proiectare .

Evaluarea actiunilor .

Proiectarea planseului dala la moment incovoietor ..

Calculul static .

Dimensionarea armaturilor de rezistenta .

Verificarea la strapungere .

Stabilirea fortei de strapungere VEd ..

Perimetrul de control. .

7.3.4.3 Capacitatea la strapungere a dalei rnra armatura specifica.. .

7.3.4.4 Calculul armaturilor transversale necesare 1a strapungere ..

7.3.4.5 Ancorarea armaturilor ..

271 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305

193 193 194 194 196 201

ANEXE

1. CERINTE DE DURABILITATE ..

1.1 Generalitati .

1.2 Clase de expunere .

1.3 Cerinte millime la stabilirea compozitiei betonu1ui .

II. MODELAREA GEOMETRIC A LA ELEMENTELE STRUCTURALE ..

II. 1 Definirea clemente lor structurale .

II.2 Determinarea latimii efective a placii ..

II3 Deschiderea efectiva a placilor si grinzilor .

IT.4 Reducerea momentelor pe reazeme ..

III. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE .

IV. CRITERII PENTRU NEGLIJAREA EFECTELOR DE ORDlNUL 11.. .

IV.1 Criterii pentru clemente izolate .

IV.2 Criterii pentru structuri .

V. METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL II SUB

lNCARCARl AXIALE .

V.l Metoda generals de analiza .

V.2 Metoda bazata pe rigiditatea nominala a e1ernentu1ui ..

V.3 Metoda bazata pe curbura nominala a elementului .

VI. INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE. .

VI. 1 Fenomenul instabilitatii laterale ..

V1.2 Situatii in care instabilitatea Iaterala se poate neglija ..

Vl,3 Procedee de verificare .

VI.4 Solicitarile in reazem ..

VL5 Legaturile de rigidizare .

VII. STABILIREA FOR TEl DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA

EFORTURILOR UNITARE ..

206

209 209 209 210 211 212 212 213 214 218 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 271

9

309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328

329 329 329 330 332 332 333 333 341 342

343

VII. I Forta de preeomprimare .

VII.2 Forta de pretensionare maxima .

VII. 3 Pierderi de tensiune .

VII. 3 .1 Pierderi instantanee in cazul pretensionarii prin preintindere .

VII. 3 .2 Pierderi instantanee in cazul precomprimarii prin postintindere .

VII.3.2.I Pierderi datorita deformatiei instantanee a betonului .

VIL3.2.2 Pierderi datorita frecarii ..

VIL3.2.3 Pierderi in ancoraje ..

VIL3.2.4 Pierderi datorita tratamentului termic ..

VII.3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armaturi pre sau postintinse .

VIl.4 Limitarea eforturilor unitare in beton .

VIII. CALCULUL STATIC AL PLACILOR. ..

VIlLI CalcuIul in domeniul elastic .

VIII. l. I Placi care lucreaza dupa 0 singura directie (12 II] >2) .

VIILI.I.I Placi cu deschideri egale .

VIlI.I.l.2 Placi cu deschideri neegale ..

VIII.1.2 Placi care lucreaza dupa doua directii (12/11 :::; 2) ..

VIlLI.2.1 Placi eu deschideri egaLe .

VIlLI.2.2 Placi cu deschideri nee gale .

VIII.2 Calculul in domeniul plastic .

VIII.2.1 Placi care lucreaza dupa 0 singura directie .

VIII.2.l.l Placi cu deschideri egale ..

VIII.2.1.2 Placi cu deschideri neegale .

VIII.2.2 Placi care lucreaza dupa doua directii ..

IX. CALCULUL STATIC AL GRlNZILOR. ..

IX.I Calculul in domeniul elastic .

IX.l.l Grinzi cu deschideri egale .

IX.l.2 Grinzi cu deschideri neegale ..

IX.2 Calculul in domeniul plastic .

IX.2.1 Grinzi cu deschideri egale .

IX.2.2 Grinzi cu deschideri neegale ..

X. tNNADlREA ARMA TURILOR PRIN SUDARE ..

X.I Innadirea prin sudura cap la cap ..

X 2 ~I adi .

. nna rea prin suprapunere .

X.3 Innadirea cu placi de ancorare .

XA Innadirea cu profile rnetalice .

XI. CARACTERISTICILE PIESELOR DE IMBINARE PEIKKO ..

XII. APARATE DE REAZEM .

XII.l Dimensiunile aparatelor de reazem .

XIL2 Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor .. .,' ..

XIII. SISTEME DE RIDICARE.: ..

XIV. PLASE SUDATE .

XV. CODURI DE FASONARE .

XVI. ARMATURI ~I LUNGIMI DE ANCORARE ..

XVII. CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA

GRINZILOR SECUNDARE ~I ELEMENTELOR DE PLAN~EU TT .

BIBLIOGRAFIE ..

10

343
343
344
344
344 A
344 A
344 Ac
345 Ak
345 Ap
345 As
346 As, min
348 A~w
348 DEd
348 E
348 e; Ec(28)
348
348 Ec,ejJ
348 Ecd
349 e;
349 Edt)
349
349 Ep
349 u,
350 Fd
358 Fk
358 Gk
358 1
359 K
360 MEd
360 MET
361 NEd
362 P
362 Po
362 PI
362 r,
363 Qk
364 Qfat
367 R
367 S
368 TEd
369 VEd
371 a
374 a
377 Lla
b
379
380 bw
c
d
d
dg
dm NOTATII PRINCIPALE

,

Actiunea accidentala

Aria sectiunii transversale

Aria sectiunii transversale de beton

Aria de beton cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subtiri Aria sectiunii armaturilor pretensionate

Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat Aria sectiunii minime de arrnatura

Aria armaturilor transversale

Indice de degradare datorita oboselii Efect al actiunilor

Modululde elastic it ate tangent in origine (la un efort O'c = 0) pentru un beton de masa volurnica normala la 28 zile

Modulul de elasticitate efectiv al betonului

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului Modulul de elasticitate secant al betonului

Modulul de elasticitate tangent in origine (ere = 0) la timpul t pentru un beton de masa volumica normal a

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretension ate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat Valoarea de caIcul a unei actiuni

Valoarea caracteristica a unei actiuni

,

Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente Momentul de inertie al sectiunii de beton

. .

Gradul de precomprimare al sectiunii de beton

Valoarea de calcul a momentului incovoietor Momentul incovoietor elastic

Valoarea de calcul a fortei axiale

F orta de precomprimare

Forta initiala la extremitatea activa a armaturii pretensionate imediat dupa tensionare Probabilitatea de cedare

Probabilitatea comportarii sigure

Valoarea caracteristica a unei actiuni variabile Valoarea caracteristica a incarcarii de oboseala Capacitatea portanta

Momentul static

Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a fortei taietoare aplicate Distanta

Data geometrica

Toleranta pentru datele geometrice

Latimea totala a unei sectiuni transversale sau Iatimea reala a talpii unei grinzi in forma de T sauL

Latimea inimii grinzilor in forma de T, I sau L Stratul de acoperire cu beton

Diametrul

Inaltimea utila a unei sectiuni transversale

, .

Dimensiunea nominal a a agregatului Diametrul domului de indoire

11

Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea

Efortul unitar ultim de aderenta

Valoarea de cal cul a rezistentei la compresiune a betonului

Valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe eilindri la 28 de zile

Valoarea medie a rezistentei la eompresiune a betonului, masurata pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directa a betonului

Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pretensionate

Limita de elasticitate conventionala la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,2 a armaturilor pentru beton armat

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a arrnaturilor pentru beton armat

Limita de eurgere de caleul a armaturilor pentru beton armat Limita de eurgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale

Functia de randament

Inaltimea totala a sectiunii transversale Inaltimea placii

Raza de giratie

Coeficient, factor

Lungime, deschidere

Masa

Coeficient de echivalenta Raza

Curbura intr-o sectiune data Grosimea

Moment de timp considerat

Varsta betonului in momentul aplicarii incarcarii

Perirnetrul sectiunii transversale de beton a carei arie este Ac Componente ale deplasarii unui punct

Inaltimea axei neutre

Coordonate

Bratul de parghie al eforturilor interne Coeficienti de sensibilitate

Coeficient partial pentruactiunile accidentale A' Coeficient partial pentru beton

Coeficient partial pentru actiunile F

Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile permanente G

Coefieient partial pentru proprietatea unui material, care tine seama de incertitudinile asupra proprietatii insa~i, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de

cal cul utilizat

YP Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P

YQ Coeficient partial pentru actiunile variabile Q

Ys Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat

j~m

!elk !elm hk jpOJ

.(pO,lk

fo.2k

!tk fy

/yd hk hWd g

h hj

k I

m

n

r Jlr

t

t

to

u

u, V, W

x

X,Y,Z Z

YA YC YF

YCJat YFJat YG YM

Ys,fttl

Yj Yg

Ym

BpE,d Bs

A

Ji

Ji Jig

V

V

,

P PlOOO

¢ ¢11

rp(t, to)

rp( co, to) IjI

OJ

12

Coeficient partial pentru armaturile pentru beton annat sau precomprimat sub incarcarea de oboseala

Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin searna de incertitudini de model

Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model

Coeficient partial pentru proprietatile unui material, numai incertitudinile asupra proprietatii materialului fiind luate in considerare

Incrementlcoeficient de redistribuire

Coeficient de reducere/coeficient de distribuire

Deformatia specifica la compresiune a betonului

Deformatia specified la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. f, Deformatia specific a ultima a betonului la compresiune

Deforrnatie specifics a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unital" maxim

Valoarea caracteristica a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton annat sau pretensionate sub efort unitar maxim

Rotirea plastica admisa

Rotirea elementului sub incarcarile de ealeul Coeficient de zveltete

Valoarea relativa a rnomentului incovoietor de caleul

Coeficient de freeare intre armaturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare

Coefieientullui Poisson

Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forta taietoare

, e

Raportul intre capacitatea de aderenta a armaturilor pretensionate ~l capacitatea de aderenta a armaturilor de beton armat

Pozitia relativa a axei neutre

Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/nr'

Valoarea pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la 0 temperatura medie de 20° C

Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de arm are transversals Efort unitar de compresiune in beton

Efort unitar de compresiune in beton datorita unei f011e axiale sau precomprimarii

Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformatiei ultime la compresiune Cell Abaterea variabilei aleatoare g

Efortul unitar tangential

Diametrul unei bare de armature sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare

Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si to, in raport cu deforrnatia elastica la 28 de zile

Valoare finala a coeficientului de fluaj

Coeficienti care definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient

13

Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea

Efortul unitar ultim de aderenta

Valoarea de caleul a rezistentei la compresiune a betonului

Valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe cilindri la 28 de zile

Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directa a betonului

Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pretensionate

Limita de elasticitate conventionala la 0 alungire reziduala de 0, 1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,2 a armaturilor pentru beton armat

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armaturilor pentru beton armat

Limita de curgere de calcul a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton annat Limita de curgere de caleul a armaturilor transversale

Functia de randament

Inalpmea totala a sectiunii transversale Inaltimca placii

Raza de giratie

Coeficient, factor

Lungime, deschidere

Masa

Coeficient de echivalenta Raza

Curbura intr-o sectiune data Grosimea

Moment de timp considerat

Varsta betonului in momentul aplicarii incarcarii

Perimetrul sectiunii transversale de beton a carei arie este Ae Componente ale deplasarii unui punct

Inaltimea axei neutre

Coordonate

Bratul de parghie al eforturilor interne Coeficienti de sensibilitate

Coeficient partial pentruactiunile accidentale A Coeficient partial pentru beton

Coeficient partial pentru actiunile F

Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile permanente G

Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care tine seama de incertitudinile asupra proprietatii insasi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat

YP Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P

YQ Coeficient partial pentru actiunile variabile Q

Ys Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat

!em !etk !eW! hk fpO,l

hO,lk

fo,2k

ftk h hd f;k /ywd g

h hi

i k 1

m

n

r

llr

t

t

to

u

x

X,Y,Z Z

"Ie/at YFJat Ya

"Is/at

YI "jg

"1m

Bpl,d Bs

A

p

p pg

V

V

(

;;

P P1000

rp

rprr cp(t,tO)

cpr co, to) IjI

OJ

12

Coeficient partial pentru armaturile pentru beton annat sau precomprimat sub incarcarea de oboseala

Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model

Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model

Coeficient partial pentru proprietatile unui material, numai incertitudinile asupra proprietatii materialului fiind luate in considerare

Increment/coeficient de redistribuire

Coeficient de reducerelcoeficient de distribuire

Deformatia specifica la compresiune a betonului

Deformatia specifics la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. f, Deforrnatia specifica ultima a betonului la compresiune

Deformatie specifica a armaturilor pentru beton annat sau pretensionate sub efort unitar maxim

Valoarea caracteristica a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton annat sau pretensionatc sub efort unitar maxim

Rotirea plastica admisa

Rotirea elementului sub incarcarile de caIcul Coeficient de zveltete

,

Valoarea relativa a momentului incovoietor de caleul

Coeficient de frecare intre armaturile pretensionate ~i canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare

Coeficientul lui Poisson

Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forta taietoare

Raportul intre capacitatea de aderenta a armaturilor pretensionate ~I capacitatea de aderenta a armaturilor de beton armat

Pozitia relativa a axei neutre

Masi volumica a betonului uscat in etuva, in kg/nr'

Valoarea pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la 0 temperatura medie de 20° C

Coeficientul de arm are longitudinala Coeficientul de armare transversala Efort unitar de compresiune in beton

Efort unitar de compresiune in beton datorita unei forte axiale sau precomprimarii

Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformatiei ultime la compresiune Eell Abaterea variabilei aleatoare g

Efortul unitar tangential

Diametrul unei bare de armature sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare

Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si to, in raport cu deformatia elastica la 28 de zile

Valoare finala a coeficientului de fluaj

Coeficienti care definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient

13

1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE

EN 1991-1-2 EN 1991-1-3 EN 1991-1-4 EN 1991-1-5 EN 1991-1-6 EN 1991-1-7 EN 1991-2 EN 1991-3 EN 1991-2

Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor expuse la foe. Actiuni generale. Actiuni din zdpadd.

Actiuni generale. Actiuni din vdnt.

Actiuni generale. Actiuni termice.

Actiuni generale. Actiuni in timpul executiei.

Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact $i explozie. Actiuni din circulatia pe poduri.

Actiuni din poduri rulante st instalatii.

Actiuni pe silozuri si rezervoare.

1.1 Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton

in eonfonnitate eu Directiva pentru Produse de Constructii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea Europeana numai daca raspunde mai multor cerinte care se refera la: rezistenta si stabilitate,siguranta in caz de ineendiu, igiena, sanatate ~i mediu, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respectiv la eeonomia energiei si eonservarea caldurii.

Eurocodurile reprezinta un grup de nmme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile si industriale. Aceste nonne sunt folosite ca documente de referinta pentru a dovedi ca lucrarile de inginerie civila ~i cladirile satisfac cerintele CPD, respectiv ca un cadru pentru annonizarea actelor nonnative folosite la realizarea produselor de constructii.

in continuare se prezinta lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat.

EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR. EN 1991 (EC1) ACTIUNI iN CONSTRUCTII

EN 1991-1-1 Actiuni genera le. Densitdti, greutatea proprie si incdrciirile utile pentru clddiri.

EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON.

EN 1992-1-1 Reguli generale si reguli pentru cladiri.

EN 1992-1-2 Reguli generale. Proiectarea structurilor lafoc.

EN 1992-2 Poduri din beton.

EN 1992-3 Structuri pentru retinerea si inmagazinarea lichidelor.

EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA.

EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR.

EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismicd si reguli pentru clddiri.

EN 1998-2 Poduri.

EN 1998-3 Consolidarea si mentinerea clddirilor.

EN 1998-4 Silozuri, rezervoare §i conducte.

EN 1998-5 Fundatii $1 aspecte geotehnice.

EN 1998-6 Turnuri.

Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile ~i elementele traditionale cat si pentru cele de conceptie noua. Pentru proiectarea unor structuri cu forme speciale sau pentru situatii de proiectare mult diferite de cele obisnuite se vor utiliza alte reguli fundamentate teoretic ~i verificate practic.

Totodata conceptul de standardizare europeana realizeaza interfata intre proiectare, executie si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerea betonului etc.).

15

In anu12000, au aparut standardul pentru cimenturi european si standardul european pentru beton ', Amb~le nonne au fost adopta~e ~i i~ Romania. Au fost elaborate norme europene si pentru oteluri, dar ~1 pentru elemente prefabncate ~1 executarea structurilor din beton.

EN 197

Ciment: compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale.

Beton: proprietdti, preparare, punere in opera, conditii de calitate. Otel beton. Otelul sudabil. Generalitdti.

Otel pentru precomprimare. '

Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. Executarea structurilor din beton.

EN 206 EN 10080 EN 10138 EN 13369 EN 13670

_ In ~odurile ~N, a~iniatele marcate cu 0 cifra urmata de litera P sunt considerate principii de baza rara alternative, tar cele numerotate in paranteza sunt reguli de utilizare (confonne cu principiile de baza).

ii · J1Jlb(;l1rte?J!liZor.d~ .. ·tltilizareenuntatesepotfolosi~ialte r:eguli, dC[(;ii.sedemonstreazaca·

....... · .. ~.untt9'}[?rrl(.e .. c~frincipi1Ze .... debaza$i .. conferfistru~turilor.siiuranta.mecanica,.· .. ·.··de.···utiliid-le#

durabl(ztatecelputm egala cucea din Eurocoduri. .. .. . .. ..< . . ... ...

................. <............... . .

Eur.ocodurile se pot util~za in fiecare tara pe baza Documentului National de Aplicare NAD care contme textul complet editat de catre Comisia Europeana de Standardizare CEN (impreuna cu toate _ ane~ele) yrecedate eventual de 0 pagina cu titlul normei ~i 0 prefata nationala, iar la urma 0 anexa nationala.

,

~ Anexa~ nationa~a poat~ cO~line ~oar i.?fonnatii d~spre acei parametri care au fost lasati deschisi ill Eurocod l,n. functie de s:tualla nationals, cunoscuti ca parametri definiti national (NDP), si care pot fi f~losltl pentru proiectarea cladirilor si Iucrarilor ingineresti din lara respectiva, Acesti parametn pot fi:

- valori si clase pentru care se dau alternative in Eurocoduri:

,

- valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol:

,

- date specifice fiecarei tari (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zapada;

- procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod:

- detalii despre aplicarea unor anexe informative; ,

- referinte la inforrnatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea

Eurocodului.

Pentru. ~a trebuie sa exist~ concordanta intre specificatiile tehnice armonizate pentru produse de constructu (Agrement Tehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucrari de constructii (EN), toate informatiile care .insolesc C.E C~1arcaj~1 European de Conformitate) a unui produs (de exe.mplu un element prefabncat) trebuie sa mentioneze in mod clar care sunt parametri definiti

national ce au fost luati in considerare. '

Da~~ EN-urile .s~~t utili~ate la elaborarea unor specificatii tehnice pentru produse de constructn nu este POSl?lla folosirea unor reguli de utilizare alternative datorita marcajului CE.

Programul de eliberare a nonnelor europene contine 0 serie de standarde pentru elemente prefabricate din beton numite standarde de produs:

EN 1168 pI.EN 12794 EN 12843 EN 13224 EN 13225 EN 13693 pI.EN 13747 pr.EN 13978 pr.EN 14843 pI.EN 14991

Fdsii cu goluri. Piloti.

Stdlpi pentru antene.

Elemente de planseu cu nervuri. Elemente structurale liniare. Elemente speciale de acoperis. Pldci pentru sisteme de planseu.

Garaje din elemente de beton precomprimat. Scdri.

Elemente de fundatii.

16

I

I

.. L

pr.EN 14992 Elemente pentru pereti. Performanta si proprietdtile produselor.

Notatia pr. inaintea normei arata ca acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de

redactarea finala).

1.2 Scopul ~i cerintele proiectaril 1.2.1 Scopul proiectarii

Scopul general al proiectarii este acela de a asigura, cu 0 probabilitate acceptabila, ca structura proiectata sa se eomporte satisfacator pe durata de viata prograrnata.

Dupa detenninarea starii de solicitare si defonnare a unei structuri sub efeetul tuturor actiunilor care pot sa intervina in timpul executiei sau a exploatarii ei, urmeaza etapa de dimensionare si alcatuirea elementelor structurale.

in proiectare pot sa apara doua situatii de caleul:

_ dimensionarea unei structuri, cu seopul determinarii dimensiunilor sectiunilor de beton si a cantitatii de armatura; aceasta determinare se poate face pe de 0 parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care tin seama de aspectele ce nu sunt

reflectate in calcul;

_ evaluarea capacitiuii portante a unei structuri cu alcatuirea cunoscuta (dimensiunile sectiunii de beton si armarea elementelor); in acest caz se determina in general efortul

sectional capabiL

1.2.2 Cerinte fundamentale

Cerinta fundamentals fata de 0 structura de rezistenta este aceea de a poseda suficienta siguranta mecanica, parametrul de care depinde insa~i viata si integritatea persoanelor care folosesc

constructia respectiva.

De aici rezulta ca rolul principal al unui proiectant este sa evite eventualele defecte sau cedari

prin luarea urmatoarelor masuri ingineresti:

_ eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supusa;

_ alegerea unei forme structurale care are 0 sensibilitate redusa la riscurile considerate;

_ alegerea unei forme structurale care sa poata suporta eliminarea accidentala a unui element sau aparitia unor deteriorari locale acceptabile;

- evitarea sistemelor structurale care pot ceda rara preaviz;

- legarea elementelor structurale intre ele.

1.2.3 Cerinte de durabilitate

o cauza care a condus la comportarea inadecvata in timp a constructiilor a fost si cea a considerarii betonului ea un material durabil in sine, rara sa fie necesar sa se ia masuri speciale, In aceste conditii, proiectantii de structuri au tendinta sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistenta ale betonului. Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitdtii constructiilor. Masurile pentru asigurarea duratei de viala depind de conditiile de mediu si de importanta

constructiei.

Conditiile de mediu reprezinta toate actiunile chimice, fizice ~i biofizice la care constructiile

sunt expuse ~i care nu sunt luate in considerare ca actiuni in proiectare, Se pot defini, pe Hinga conditiile de macroclimat in care se afla intreaga constructie si conditiile de microclimat, din imediata vecinatate a suprafetei elementului considerat. Pozitia elementelor in structura (verticala sau orizontala, supra - sau subterana), expunerea la soare, vant $i ploaie, pot determina conditii de

microclirnat mult diferite.

Durabilitatea betonului nu este 0 caracteristica absoluta. Un beton poate fi proiectat sa fie

durabil in anumite conditii de mediu, utilizarea lui put and fi inadecvata la schimbarea aces tor

17

conditii. Din aceasta cauza este necesar ca betonul sa fie proieetat inclusiv din punet de vedere al compozitiei in functie de conditiile de mediu de exploatare (Anexa I).

1.4 Siguranta optima san riscul acceptabil

La proiectarea ~i realizarea oricarei constructii se urmareste obtinerea urmatoarelor calitati: 0 buna functionalitate, siguranta ridicata in exploatare, eonsum minim de materiale si manopera, cost total cat mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime.

Prevederea unui nivel de siguranta ridieat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portanta, dar si 0 crestere a cheltuielilor materiale initiale, pe de alta parte daca s-ar urmarii realizarea unei structuri de rezistenta cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar aparea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxima admisibila, deformatii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenta acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere si intretinere.

Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru mcntinerea unei constructii (fig. 1.2), se compun din cheltuielile initiale (Co) ~i cheltuielile de intretinere (Cl).

1.3 Durata de viata proiectata

Pentm fiecare constructie trebuie sa existe 0 perioada minima de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici 0 reparatie majora pentru mentinerea starii tehnice a ei.

Perioada de serviciu este de fapt durata de viata proiectata (1) a constructiei, ~i se obtine din tabelul 1.1 in functie de importanta sa.

Tabelull.l Clasificarea constructiilor in functie de durata de viata proiectata

Clasa Durata de via!a Exemple
prescrisa (ani)
1 10 Structuri provizorii
Elemente structurale care se pot schimba pe durata de viata
2 10-25 (de exemplu calea de rulare si elemente de fixare ale
podurilor rulante).
3 15-30 Constructii agricole si constructii asemanatoare
4 50 Constructii obisnuite
5 100 Constructii foarte importante,( de exemplu: monumentele,
podurile etc.). Pe durata de viata proiectata T:

O:5':.t :5':.T

a unei structuri este valabila relatia (fig. 1.1):

Prob [R(t)~E(t) =LlRE(t)?:O]?:~

(1.1)

(1.2)

. . . ________._

siguranta

in care Ps = 1 ~ Prreprezinta probabilitatea comportarii sigure (reliabilitatea) si Pfprobabilitatea de cedare, iar E(t) este efectul actiunii ~i R(t) este raspunsul structurii la timpul t, In figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distributiile lor statistice.

E,R!

?

\ ~

IEet) ~ 't----~

t f-< t

Figura 1.1 Variatia in timp a capacitatii portante (R) si a solicitarilor (E)

La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitatii portante pentru T S 50 ani,

tinand cont de:

- cresterea in timp a rezistentei betonului; ~ stratul de acoperire cu beton prevazut; - limitarea deschiderii fisurilor;

- prevederea unor pelicule de protectie ulterioare.

Pentru 0 durata de viata proiectata mai mare de T> 50 ani, in general se va tine cont de 0 eventuala reducere a capacitatii portante.

Trebuie precizat ca dupa trecerea duratei de viata proiectata stmctura nu i~i pierde imediat capacitatea portanta sau nu devine inutilizabila, In cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intretinere vor creste.

siguranta optima

Figura 1.2 Siguranta optima intr-o formulare simplista

Siguranta optima cu un rise acceptabil de cedare (Pfopf) se obtine atunci cand valoarea totala a cheltuielilor generalizate este minima P:C]min.

Prin stabilirea sigurantei optime nu se obtine 0 siguranta absolutd a structurii decat se tinde catre 0 sigurantd suficientd.

Siguranta suficienta reprezinta acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viata proiectata asigura 0 utilizare corespunzatoare constructiei, Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu atat probabilitatea de cedare este mai mica si siguranta stmeturii este mai mare.

Marimea sigurantei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Pfopt, difera pentru fiecare structura in parte, dar poate sa difere ~i pentru partile componente ale sale.

La nivelul societatii civile valorile riscului de cedare (Pf), pentru 0 perioada de referinta I an,

se poate clasifica astfel: ~ PfS 10-3

- Pf= 10-3 ••• 10-7 ~ Pr> 10-7

In cheltuielile de intretinere Cl se poate introduce si cheltuielile datorate unor eventuale cedari.

C1 = Cl,t + Pf . C],2 (1.3)

unde: Cl,1 - cheltuielile efective de intretinere;

C1,2 - reprezinta cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la 0 eventuala cedare a structurii cu probabilitatea Pj:

_-----_.-"

inacceptabil; acceptabil; neglijabil.

Valorile probabilitatilor de pierdere a capacitatii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dupa cum urmeaza:

18

19

------------------------------------------ ..

- Pj= 10-6 .•. 10-7 constructii de importanta deosebita;

- P.r= 10-4 10-6 constructii de importanta normal a;

- Pj= 10-3 10-4 constructii de importanta redusa,

Este bine de stiut ca la 0 proiectare mai curajoasa, adica la prevederea unui sigurante mai mici dedit cea optima, creste si riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mat multe ori se reduce durata de via/a proiectatd.

1.5 Aplicarea condltiel de siguranta la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor stari Iimita

- masuri preventive ~i de protectie (de exemplu masuri de protectie active si pasive impotriva

incendiilor sau coroziunii etc.);

- masuri privind reducerea greselilor umane atat ill proiectare cat ~i in executie;

- masuri privind asigurarea calitatii;

- 0 executie eficienta;

- efectuarea tuturor verificarilor prevazute in proiect privind executia lucrarilor,

Pentru stabilirea nivelului de siguranta (referitor la capacitatea portanta) constructiile si structurile se pot incadra in c1ase de rise in functie de pagubele care apar in unna unei cedari, adica pierderi sau accidentari umane si consecintele economice, sociale ~i de mediu (tab. 1.2). Se observa o similitudine intre clasele de rise si importanta constructiei (vezi pet. 1.4).

Pentru cele trei cIase de rise CCl...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare RCl...RC3.

In EN 1990 sunt prezentate, cu titlu informativ, dona modalitati pentru obtinerea nivelului de asigurare la structuri ill proiectare in functie de:

- coeficientul de comportare sigura p;

- coeficientul suplimentar de siguranta YFZ.

Tabelul 1.2 incadrarea in clasa de rise

Elementul eel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor 11 constituie filozofia conceptului de siguranta.

Pentru a garanta un grad de siguranta corespunzator la proiectare trebuie luate in considerare toate situatiile periculoase, care pot sa apara pe durata de serviciu (1) a unei constructii.

Abordarea problematicii sigurantei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacitatii portante optime (vezi pet. 1.4) nu este posibila deoarece in unele cazuri structura devine nepotrivita pentru utilizare datorita unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.).

Pentru a demonstra ea 0 structura nu mai satisface criteriile de performanta pentru care a fost conceputa, este mai potrivit sa se studieze probabilitatea aparitiei unor stdri limitd, fizic posibile, iar dimensiunile structurale sa rezulte dupa starea Iimita mai defavorabila,

In functie de particularitatile pe care le prezinta, starile Iimita se clasifica in dona categorii:

- stari limita ultime sunt aeele stari limita care sunt in legatura eu siguranta oamenilor si/sau siguranta structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri ~i oboseala sau alte distrugeri dependente de tirnp etc.);

- stari limita ale exploatarii sunt acele stari limita eare se refera la comportarea normala a structurilor sau sunt in legatura cu starea de confort al utilizatorilor, dar ~i cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deformatii, fisuri si vibratii excesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.).

Incadrare in Consecinte
clasa de rise Exemple de structuri
Rise mare in pierderi de vieti Tribune si sali cu aglomeriiri de
CC3 omenesti si consecinte economice,
soeiale si de mediu foarte mario oameni (de exemplu sala de eoncerte)
Rise mediu in pierderi de vieti Cliidiri de locuit ~i birouri sau alte
CC2 omenesti si consecinte economice,
sociale si de mediu considerabile. cladiri civile
Rise mic in pierderi de vieti Constructii agrieole, in care de obicei
omenesti ~i consecinte economice,
CCI sociale ~i de mediu mici sau nu se afla oameni (de exemplu:
neglijabile. depozite, sere). 1.5.2 Gestionarea sigurantel structurale

in tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientului P pentrn cele trei grade de

asigurare in functie de perioada de referinta, .

Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare sigura p pentru capacitate portanta

La stabilirea nivelului de siguranta acceptabila la 0 structura se vor lua in considerare

urmatoarele aspecte:

~ cauza si/sau modul de depasire a starii limita;

- consecintele vitale si economice ale unei eventuale cedari;

- repulsia publica fata de 0 cedare;

~ cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare.

Se pot utiliza diferite niveluri de siguranta pentru diferite stari limita. Incadrarea intr-un nivel de siguranta se poate efectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale.

Nivelul de siguranta acceptabila pentru capacitatea portanta si comportarea in exploatare a

unei structuri se pot obtine in general, prin doua cai:

a) printr-un calcul adecvat si masuri de proieetare;

b) prin luarea unor masuri de verificare a calitatii atat in executie cat si in proiectare. Evident ca aceste masuri se pot utiliza eel mai eficient in combinatie:

- masuri privind calculul de rezistenta (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor si alegerea coeficientilor de siguranta partiali);

- masuri privind procesul de proiectare (cerinte fundamentale, integritatea si robustetea structurala, alegerea duratei de viata proiectata, durabilitatea, nivelul si calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurator si ale terenului de fundare, preeizia modelelor meeanice utilizate, reguli de alcatuire);

Gradul de Valoarea minima a lui P
asigurare Perioada de Perioada de
referinta 1 an referinta 50 ani
RC3 5,2 4,3
RC2 4,7 3,8
RCt 4,2 3,3 Pentru obtinerea nivelului de siguranta acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atilt la actiuni (tab. 1.4) cat ~i la rezistentele materialelor (folositi mai rar). Aceasta metoda este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice.

Tabelul 1.4 Coeficienti suplimentari YFt pentru actiuni

Coeficientul Gradul de asigurare
RCt I RC2 I RC3
YFI 0,9 1 1,0 T 1,1 . Nivelul de asigurare stabilit pentru 0 structura de rezistenta se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementarilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor mas uri de asigurare a calitatii si eliminarii unor posibile greseli umane atat in proiectare cat si ill executie.

20

21

1.5.3 Metodele de calcul

~~~~~~~'_~n'n'.~.'~ .. ~.c~ c .. _.''"'o,~_, "_~,,. __ ""' __ ,_~,,_, .•. ~_~'~.o~ ___ 'n .. '''~.'''~~~~~'"~"'''''n' .-,. 0> woo, c_,··,~ .. __ c ___ n' __ • __ ,._c_,_. __ ._c~~ .. ~_"'~
Metode deterministe Mctodc probabiliste
(bazate pe experienta) -~~
Metoda primara FORM Analiza probabili
(nivelulll) completa (nivelul
I
Metode
semiprobabiliste
(nivelul I)
I
Metoda coeficientilor
de siguranta partiali
--~ ISta III)

In EN 1990 au fost stabi1ite trei clase de verificare care sunt in concordanta cu nivelu1ui de siguranta (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3):

- DSL 3 (RC3) - verificarea de catre un verifieator independent de firma de proiectare;

- DSL 2 (RC2) - verificarea de catre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar

independent de proiectantu1 responsabil;

- DSL 1 (RCI) - verificare de catre proiectant (autoverifieare).

Pe Hinga verificarile de mai sus se pot ap1ica si alte masuri ca de exemplu c1asificarea dupa nivelul de competenta al proiectantilor ~i organelor de verificare.

In EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accepta si stabilirea unor metode care permit verificarea amanuntita a tipului si marimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active ~i pasive de verificare si limitare ale aeestor actiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de zapada pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depasirii acestor limite).

Verificarile obligatorii la fata locului a executiei sunt c1asificate astfel: - IL 3 (RC3) - verificare independenta;

- IL 2 (RC2) - verificare in cadrul firmei de executie;

- IL 1 (RCI) - autoverificare.

Dupa cum se observa verificarile pe santier (IL) sunt in concordanta cu gradul de asigurare (RC).

In ECO sunt precizate doua metode pentru determinarea coeficientilor partiali in cadrul unei analize de comportare sigura (fig. 1.3):

- 0 analiza probabilista completa (nivelul III);

~ 0 metoda primara de analiza a comportarii sigure denumita FORM (nive1u1 II).

Figura 1.3 Metode pentru obtinerea comportarii sigure a structurilor

Metodele de calcul utilizate in practica de proiectare pentru obtinerea sigurantei structurale folosesc coeficienti de siguranta cu care se Iimiteaza efectele datorate nesigurantelor care apar la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode rara coeficienti de siguranta,

Initial s-a utilizat un singur coeficient de siguranta care cu timpul a fost divizat si a aparut metoda coeficientilor de siguranta partiali,

o analiza probabilists completa a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de distributie ale actiunilor ~i deformatiilor impuse (contractia si curgerea lenta a betonului, variatiile de temperatura, denivelarile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitarilor produse de aceste actiuni, pre cum ~i cunoasterea variabilitatii proprietatilor fizico-mecanice a materialelor, a dimensiunilor geometrice ale sectiunilor si structurilor etc.

In cadrul unei metode probabilistice de calcul se poate proceda in felul urmator:

- se determina riseul de depasire a unei stari limita (sau nivelul de comportare sigura a structurii) si se compara cu 0 valoare acceptabila sau

- se determina capacitatea portanta necesara in functie de nivelul riscului acceptabil si se verifica realizarea cerintelor minime ale starilor limits; aceasta variants se mai numeste si metoda de analiza a comportarii sigure (de fapt metoda se bazeaza pe coeficientii partiali de siguranta intr-un mod mascat).

In prezent se utilizeaza metoda coeficientilor de siguranta partiali dar pentru a putea folosi in viitor un calcul probabilist, in EN 1990 au fost introduse ~i bazele unei metode de "analiza a comportarii sigure" (analiza reliabilitatii),

Valorile coeficientilor de siguranta partiali y ~i a coeficientilor de simultaneitate 1.jI, se pot stabili in doua moduri:

- prin valorificarea experientelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeaza acest principiu 1a majoritatea coeficientilor);

- prin prelucrarea statistica a datelor obtinute experimental sau prin observatii (in general se va utiliza 0 metoda probabilista in cadrul unei analize de comportare sigura),

Indiferent daca se utilizeaza metoda a doua sau in combinatie cu prima metoda determinarea coeficientilor de siguranta partiali se face in asa fel ca nivelul de siguranta obtinut pentru 0 structura sa fie cat mai aproape de coeficientul de comportare sigura P preconizat (vezi pet. 1.5.2).

In general atat la metoda de nivelul II cat si la cea de nivelul III gradul de asigurare al sigurantei, la 0 structura, se obtine cu probabilitatea de comportare sigura Ps=(1-PI)' unde PI este probabilitatea de cedare pentru 0 perioada de referinta,

Daca probabilitatea de cedare este mai mare decat 0 valoare stabilita ca admisibila Po (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punctul 1.4), atunci se considera ca structura respective nu prezinta 0 siguranta suficienta,

Probabilitatea de cedare PI §i coeficientul de comportare sigura P corespunzatoare sunt marimi imaginare, pentru ca nu reprezinta neaparat un numar real de cedari decat valori de comparatie larg acceptate si prevazute in norme.

In Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de siguranta partiali se va utiliza 0 metoda semiprobabilistica (nivel I) obtinuta dintr-o metoda probabilista de nivelul II. Un exemplu 11 reprezinta metoda de proiectare ajutata de incercari experimentale prezentata informativ in EC 1990.

1.6 Semniflcatia coeficientului de comportare slgura p

Coeficientul p reprezinta exprimarea valorica a sigurantei structurale si are 0 importanta deosebita intr-o proiectare moderna a structurilor.

Legatura intre coeficientul de comportare sigura si probabilitatea de cedare se prezinta in tabelul 1.5.

Tabelul 1.5 Legatura dintre p si PI

Pf 10-1 10-2 10-3 10-4 10-5 10-6 10-7
j3 1,28 2,32 3,09 3,72 4,27 4,75 5,20 Daca R reprezinta functia capacitatii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relatia.

g=R-E (1.4)

unde R, E si g sunt variabile aleatoare (probabilistice).

Probabilitatea de cedare PI se poate exprima prin functia de randament g in felul urmator (figura 1.4):

22

23

(1.9)

~ cedarea prin rupere sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenta parnantului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portanta (GEO);

~ distrugeri datorita oboselii sau altor actiuni dependente de timp (FAT). b). Starile limita de exploatare sunt:

~ deformatii ori deplasari care afecteaza aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeaza avarii elementelor de fmisaj sau nestructurale;

~ vibratii care cauzeaza disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau constructiei in

ansamblu ori limitari ale functionarii normale; ,

~ fisuri ale betonului care afecteaza durabilitatea, permeabilitatea sau/si aspectul;

~ degradari ale betonului in prezenta unei coroziuni agresive care conduc la rrucsorarea durabilitatii.

Trebuie facuta 0 distinctie intre starile limita de exploatare reversibile si ireversibile (daca efecte!e nu dispar odata cu disparitia actiunilor).

In practica, se efectueaza un calcul detaliat la starea Iimita cea mai periculoasa (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este starea limita de rezistenta), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificari prin calcule aproximative, sau se adopta masuri de alcatuire constructiva.

(1.5)

Daca functia g are 0 repartitie normala coeficientul de comportare sigura p se poate exprima cu raportul:

fJ = fig

G'g

unde f-lg este valoarea medie, iar {lg abaterea variabilei g.

g < G' g = ~ G'~ + (T~

Relatia (l.6) poate fi pusa sub forma:

Jig - {JO'g == 0

iar probabilitatea de cedare devine:

PI = Prob(g ~ f-Lg ~ /3O'g)

(1.6)

(1.7)

(1.8)

In figura 1.4 termenii as si an au valori la! ~ 1 §i poarta denumirea de coeficienti de sensibilitate. Valoarea lui 0, este negativa in cazul actiunilor in sens defavorabil si este pozitiva pentru rezistentele materialelor.

g=R(t)-E(t)

aE.~.(j'E aR.~.(j'R

/ / .. /

Rd=Ed (g=O)

§Jt~! EW

:\J//":

: '''P/{~E I

.... L __ ~y_/~\., .. _ : .

Em R",

~'(Jg

-- / / ------------- /

Figura 1.4 Probabilitatea de cedare

1.7.2 Situatli de proiectare

E

----

R

Verificarile la starile limita trebuie facute in urmatoarele situatii de proiectare:

• situatii persistente corespunzand conditiilor normale de exploatare ale constructiei;

• situatii tranzitorii (de exemplu executie sau reparatii);

• situatii extraordinare (de exemplu foe, explozie, ciocnire sau consecintele unor degradari locale);

• situatii de proiectare seismicd.

1.7.3 Principiile de proiectare la starile limit a

Starea limita Valoarea coeficientului B
Perioada de referinta 1 an Perioada de referinta 50 ani
Capacitate 4,7 3,8
portanta
Oboseala 1,5 - 3,8
Exploatare 2,9 1,5 Metoda coeficientilor de siguranta partiali este folosita la noi sub denumirea de metoda starilor limita.

Metoda starilor limits se poate considera ca §i 0 metoda semiprobabilistica. In cadrul acestei metode coeficientii partiali de siguranta utilizati pe de 0 parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de alta parte pe baza experientelor acumulate.

Pentru fie care stare Iirnita este necesar, in procesul proiectarii, un model de calcul care sa includa variabilele specifice aferente actiunilor precum §i cele aferente raspunsului structurii in ansamblu si a comportarii elementelor sale componente.

Verificarile la starile limits trebuie facute in toate situatiile posibile de proiectare si pentru toate cazurile de rncsrcare.

Pentru 0 situatie de proiectare aleasa se vor stabili situatiile de incarcare critice. La stabilirea cazurilor de incarcare trebuie luate in considerare aranjamentele posibile ale incarcarilor din acelasi timp precum §i combinatiile cu deformatiile si imperfectiunile posibile. La baza proiectarii sta utilizarea coeficientilor partiali de siguranta (y).

Principiul metodei consta in a demonstra ca starea limita ultima nu va fi depasita in cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat la actiuni, la rezistentele materialelor, precum §i la caracteristicile geometrice. Statile limita de exploatare nu vor fi depasite in cazul utilizarii valorilor de baza (caracteristice).

Valorile de baza (caracteristice) se determina astfel:

~ la solicitari, media valorilor maxime pe durata de viata proiectata;

~ la rezistentele materialelor valoarea minima inferioara determinata cu probabilitatea de 5% de a nu fi depasita in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantata statistic cu probabilitatea de cel putin 95%.

Daca g > 0 cedarea structurii nu intervine. Aceasta siguranta a structurii in mod practic se

, , ,

poate obtine daca coeficientul de comportare sigura peste mai mare decat 0 valoare prescrisa.

Valorile minime ale coeficientului de comportare sigura p pentru diferite stari limita si pentru o perioada de referinta de 1 an respectiv 50 ani se prezinta in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel corespund unui grad de asigurare RC2.

Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigura p pt. diferite stari Iimita §i RC2

1. 7 Metoda cocflclentilor de siguranta partiali (metoda starilor Iimita) 1.7.1 Star] limita

Starile limita ale elementelor din beton annat sunt grupate in doua categorii si anume: a). Starile limita ultime sunt:

~ pierderea echilibrului partial sau total al unei structuri tara depasirea rezistentei materialelor (EQU);

~ cedarea prin rupere sau exces de deformatii (STR);

24

25

---------------------------------------------_---------------------------------------------

Valorile de caleul se obtin:

- pentru solicitari, prin inmultirea valorilor de baza cu coeficienti Y/' supraunitari;

- pentru rezistente, prin impartirea valorilor caracteristice cu coeficienti Ym, supraunitari,

Conditia generala de verificare a capacitatii portante la starea limita ultima este: - pentru stabilitate (EQu):

(1.10)

Punctul proiectat este acel punet de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afla eel mai aproape de locul obtinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanta dintre cele doua puncte este p (fig. 1.5).

Prin valorile de caleul ale solicitarilor Ed si ale capacitatii portante Rd se inteleg ace1e valori ale carer nerealizari au probabilitatea:

P(E > Ed)= ¢(+ aEfJ)

P(R :s; Rd) = ¢(- aRfJ)

(1.17) (1.18)

sau intr-o varianta mai simpla:

Ed = E(YF,i;Frcp,i;ad)

R -R(n XK,i. )

d - '/i--,ad,

YM,;

In relatiile de mai sus:

- Frep este valoarea reprezentativa a actiunii (pet. 2.3);

- XK valoarea caracteristica a rezistentei materialului (pet, 2.1.1);

- ad valoarea de caleul a caracteristicilor geometrice;

- Ysd , YR,d coeficienti partiali de siguranta care tin cont de incertitudinile care apar la

modelarea actiunilor si modelelor de caleul ale solicitarilor sau ale capacitatii portante;

- Y/ , Ym coeficienti partiali de siguranta care tin searna de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respeetiv a .rezistentei materialului de la valoarea caracteristica,

- r F = rsd . r f ' r M = r Rd . rm coeficienti partiali de siguranta pentru actiuni respectiv rezistenta materialelor;

- 1J coeficient care tine cont de efectele de conversie (de velum, scara, umiditate, temperatura, tirnp asupra rezistentei materialului).

Valoarea de caleul a caracteristicilor geometrice,

(1.14)

Daca raportul abaterilor se situeaza intre limitele (fig. 1.4):

0,16 < O"E < 7,6 (1.19)

O"R

valorile coeficientilor de sensibilitate se considera «e= -0,7 respectiv aR= +0,8.

Daca relatia (1.19) nu este satisfacuta atunci pentru CfE/CfR> 7,6 se considera a=±l, iar daca CfE/CfR< 0,16 atunci a = ±OA.

Valorile de caleul, in cazul unei repartitii norrnale ale variabilelor, se obtin eu relatia:

fI- atkr (1.20)

iar in cazul unei repartitii lognorrnale fI exp( -afJv )

(1.21)

unde: Ed,dst - solicitarile de calcul din actiunile de destabilizare; Ed,stb - solicitarile de ealeul din actiunile de stabilitate.

- pentru rezistenta (STR si GEO):

Ed s s,

(1.11 )

unde Ed este valoarea de eaIcul a efortului sectional (moment sau forta) produs de valoarea de caleul a actiunilor, iar

Rd este valoarea de caleul a capacitatii portante ~i se obtin cu relatiile:

Ed = YsdE(rj,i; F',-ep,i; ad) (1.12)

1 XK,i

Rd = -R(--; ad)' i 2: 1 (1.13)

rRd rlll,i

i 2: 1

(1.15)

daca v = 0" < 0,2. fI

in relatiile de mar sus fl este valoarea medie, (J abaterea ~1 v coeficientul de variatie a variabilelor.

/;Y

~---.----

.. < ]~7/~ <~iD

~) :;:~ ~:~~~ oo""et\[/

Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de eomportare sigura P in metoda primara de asigurare (nivelul II) pentru variabile aleatoare independente cu distributie normal a

.... _---

RlCl~

ad = anom ± ~a (1.16)

unde: anom - valoarea prevazuta in proiect,

~a - valoarea aditionala,

In general valoarea aditionala se poate considera Sa = O. Valoarea ad poate reprezenta si 0 imperfectiune dad anom =0.

In EC1990 se prezinta dona tipuri de repartitie:

- Gumbel:

u- e-apV unde V = 0" < 0.2 fI

fI ~ 0,450"{1-.J31n[-ln¢(- afJ)]}

(1.22)

- lognormala:

(1.23)

26

In general se poate utiliza repartitia normala pentru ambele variabile (E ~i R), asa cum se prezinta in figura 1.4 dar si 0 combinatie a celor doua repartitii: normala pentru solicitare

Ed = Em - aEfJO"E (1.24)

si lognormala pentru capacitate portanta

Rd = Rm . exp( -aRfJv R) (1.25)

Conform figurii 1.5 starea limits ultima este satisfacuta daca: g= Rd -Ed 2.0

sau utilizand relatiile (1.24) si (1.25).

(1.26)

1.8 Metoda bazata pe analiza comportarti sigure

Intr-o metoda de analiza probabilista a sigurantei pentru fieeare variabila a proiectarii trebuie sa se stabileasca 0 valoare de proiectare (caleul). Proieetarea se poate considera satisfacatoare doar atunci cand cu aceste valori de caleul nici 0 stare limita nu este depasita.

Valorile de proiectare trebuie sa se obtina din variabilele care apartin punctului proiectat.

27

£5;::: 0,44 + 1,25~ d

pentru c1ase de beton > C50160

£5;::: 0,54 + 1,25(0,6 + 0,OOI4J~

Cell 2 d

(1.36)

(1.29)

Calculele trebuie efectuate modeldnd geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelata considerand ca structura este alcatuita din bare liniare sau curbe ~i din suprafete plane sau curbe (Anexa II).

In general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: - comportare elastic-Iiniara cu sau lara redistribuire;

- comportare plastica;

- comportare neliniara.

Metodele de calculliniar si neliniar se aplica atat starilor limita de serviciu cat si starilor limita ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru starile limita uItime.

La cladirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie sa reprezinte cat mai fidel configuratia generala geometric a, dar si distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inertie ale maselor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de arnortizare.

Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeaza rnetode de caleul care descriu

comportarea structurii la actiunea seismica: - metoda de caleul dinarnic liniar;

- metoda de caleul dinarnie neliniar.

Pentru proieetarea curenta, insa, ill functie de caraeteristicile structurale si de importanta

constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul:

- metoda fortelor laterale asoeiate modului de vibratie fundamental;

- metoda caleulului modal cu spectre de raspuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de cladiri.

In metoda de caleuI cu forte laterale, caracterul dinarnic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasta baza metoda se mai numeste si metoda statica echivalenta.

R", = Em (1- aE/l1I E )exp(aRfJlI R)

Daca coeficientul global de siguranta se considera:

Ym = (l-aE/lvE)exp(aR/lIIR) relatia (1.27) devine:

R", ;:::Y",E",

(1.27)

(1.28)

Valoarea medie a efortului sectional Em, de fapt contine solicitarile produse de actiunile pennanente Gm si temporare Qm (vezi pet. 2.32):

Em =G", +Q",

Relatia (1.27) se poate pune sub forma

Rill ;::: lGJl- aG/lvG)+ Q,,(I- aQ/lvQ)J. exp(aR/lIIR)

(1.30)

(1.31)

d _ G",IIQ• _ Q",vQ • RdllR

~e~-L~r'~-L~r'~=L~r

Lai2 =1

~L(k;)2 =~(GmvGY + (Q",vQf + (RdvRY

Daca se noteaza Q", = pGm , coeficientul global de siguranta se obtine eu relatia:

r = Rill = [_l_(I-aG[JVG)+_L(l-aQ[JvQ)l.exp(aR[JvR)

til GIIl+Q", l+p. l+p J

(1.32)

(1.33)

(1.34)

In conceptia EC coeficientul de variatie VR a fost extins fata de 0 abordare obisnuita fiind dependent de trei coeficienti de variatie:

VR = ~V~f +V}bll +v~G ill care VRlf = aiR - variatia rezistentelor masurate;

R . ,

In

(JiR - abaterea calculata pe baza valorilor particulare ale parametrilor participanti la functia capacitatii portante

VRm - nesiguranta modelelor de calcul:

VRG ~ nesiguranta datelor geometrice.

La fel se stabilesc in cazul solicitarilor coeficientii de variatie G.E, G.R si vQ.

(1.35)

o proiectare eficienta trebuie sa garanteze siguranta structurii raportata la toate situatiile defavorabile care pot sa intervina pe parcursul functionariiei, in primul rand prin metodele de calcul dar si prin aprecierea comportarii cat mai aproape de realitate a materialelor ~i a structurilor.

o constructie de beton armat se schematizeaza prin sisteme rezistente la actiuni verticale si laterale, legate sau nu prin plansee considerate ca niste diafragrne orizontale.

Analiza structurala are ca scop determinarea distributiei solicitarilor (eventual a eforturilor), deformatiilor si deplasarilor sub efectul actiunilor pentru intreaga structura sau a unor parti componente ale acesteia.

Combinatiile de incarcari considerate trebuie sa tina seama de eazuri de incarcare pertinente, permitand stabilirea conditiilor de dimensionare determinante ill toate sectiunile structurii sau intr-o parte din aces tea.

Atunei cand interactiunea sol-structura are 0 influenta semnificativa asupra efectelor actiunilor ill structura, proprietatile solului si efectele interactiunii trebuie luate in caleul.

1.9.1.1 Analiza liniarii elastica cu sau lara redistribuire

Caleulul elementelor poate fi efeetuat pe baza teoriei elasticitatii, acceptand ipoteza sectiunilor nefisurate, a relatiei efort-deformatie liniara ~i considerand valorile medii ale modulului de elasticitate.

Capacitatea de rotire nu se verifica dad procentul de armare a elementului se incadreaza intre procentul minim ~i maxim de armare. La elementele care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectata conditia xl d <::; 0,45 pentru betoane pana la c1asa C50160 respectiv xl d <::; 0,35

pentru betoane obisnuite peste clasa C55/67 si betoane usoare.

Pentru efectele deformatiilor din temperatura, tasarilor si contractiei la stare a limita ultima, se poate admite 0 rigiditate redusa, corespunzatoare sectiunilor fisurate, neglijand participarea betonului intins, dar tinand seama de efectele curgerii lente. Pentru stare a limita de serviciu, se recomanda sa se considere 0 evolutie graduala a fisurarii,

La grinzi si la placi continue (fig.1.6) al carer raport intre deschiderile adiacente este cuprins intre 0,5<l~fJ,1/lejJ,2<2,0 se poate face 0 redistribuire a momentelor incovoietoare lara verificarea capacitatii de rotire, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:

a) pentru clase de beton:S C50160

1.9 Analiza structurala

1.9.1 Modelarea comportarii structurale

(1.37)

D. - -A

/

1e",1

(¢;- Jeff,] < Jeff,2

/

............. _ ... "." . .{,

Figura 1.6 Grinda sau placa continua cu doua deschideri inegale

28

29

b) pentru armaturi de clasa B sau C 5 ? 0,7

pentru armaturi de clasa A 5 ? 0,8

(1.38) (1.39)

~::; 0,25 d

pentru betoane y C50/60;

in care <5 = M Ed este raportul dintre momentul dupa redistribuire si momentul elastic (fig. I. 7);

Mel

Xu este inaltimea axei neutre la starea limita ultima dupa redistribuire; d este inaltimea utila a sectiunii;

ecu2 este deformatia limita a betonului la compresiune.

La calculul stalpilor, se recomanda sa nu se tina seama de nici 0 redistribuire a momentelor e1astice provenind din efectul de cadru.

30

~::; 0,15 pentru betoane > C50/60;

d

b) armaturile utilizate apartin c1asei B sau C;

c) raportul dintre momente1e pe reazemele intermediare si momentele din camp este cuprins

'intre 0,5 si 2,0. '

Atunci cand se efectueaza analiza plastics a placilor, se recomanda sa se tina seama de orice neuniformitate a armarii, de fortele din armaturile ce impiedica ridicarea colturilor si de torsiunea in lungullaturilor libere.

Metodele plastice pot fi extinse la placi a carer sectiune nu este plina (placi nervurate sau cu goluri) daca acestea au 0 comportare similara unei placi pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunii.

In cazul stalpilor se recomanda sa se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legaturi. Acest moment trebuie inclus in calcululla strapungere la plansee dala.

Metoda simplificata utilizata pentru grinzi si placi continue armate pe 0 singura directie este bazata pe capacitatea de rotire a unor portiuni de element cu 0 lungime egala cu 1,2 inaltimea sectiunii,

Daca este nevoie de verificarea capacitatii de rotire in starea limita ultima, se determina rotirea ()s sub incarcarile de calcul considerate, utilizand proprietatile de calcul ale materialelor, valoarea medie a precomprimarii in momentele de timp relevante ~i se compara cu rotirea plastica admisa ()pl,d.

Os ::; KJ,.0pl,d (1.40)

Valorile de baza a rotirii admisibile ()pl.d se obtine din figura 1.9 in functie de clasa de ductilitate a arrnaturilor si raportul xu/d. Pentru betoane cu c1asa cuprinsa intre C50/60 si C90/105 se interpoleaza. Coeficientul K; se determina in functie de flexibilitatea la forta taietoare cu relatia:

K - ~ M" (1.41)

,,- 3dVEd

In cazul betoanelor cu agregate usoare valorile rotirii ()pl,d din figura 1.9 se multiplies cu factorul elcu2iscu2 (vezi punctul2.1.2 si 2.1.6).

Figura 1.7 Redistribuirea momentelor intr-o analiza liniar elastica

1.9.1.2 Analiza plastica

Proprietatile de deformare postelastica a elementelor structurale prezinta irnportanta pentru structurile de beton in urmatoarele cazuri:

- in situatiile in care prin redistribuirea eforturilor in structura in raport cu distributia corespunzatoare comportarii elastice liniare se pot obtine solutii mai avantajoase din punct de vedere tehnic si economic (fig. 1.8);

- in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul fortelor seismice, asigurarea unei capacitati substantiale de deformare postelastica reprezentand un obiectiv esential al proiectarii (vezi pet. 1.9.4).

PFyag+YQq

.It:: : :* : : t- : k - -~ - 'l- i- 'l- '~' -l' -* ' -{:' - J

A A

, I ' I '

, ._---+

c1asa B c1asa C

, articulatio plastics ,

:i~: ~:::::==]£7 ;~~

Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analiza plastica

5

Analiza plastica a placilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul in care ductilitatea sectiunilor critice este suficienta pentru ca mecanismul de rotire sa se produca,

Ductilitatea ceruta poate fi considerata suficienta daca sunt satisfacute conditiile:

a) aria armaturilor intinse este limitata in toate sectiunile la:

o

xuld 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45

, , , [

!---+--

Figura 1.9 Valorile de baza a rotirii admisibile Bpl,d.

31

La 0 analiza plastica se poate utiliza si modelarea prin biele ~i tiranti. Aceasta modelare consta in a defmi biele, care reprezinta campuri de eforturi de compresiune, tiranti care reprezinta armaturile, si noduri care asigura legatura lor.

1.9.4 Conditii de ductilitate de ansamblu ~i Iocala

L1

F .It

-"fli i

~·i /

~ i

-.

,Xz'S;:< ·>~X~KY

\ jc1asa (M) \

FM>FH dH< dadmis

Ductilitatea unei sectiuni a unui element sau a unei structuri din beton armat reprezinta aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere.

Conceptia actuala de proiectare antiseismica impune ca structurile sa reziste in domeniul elastic numai la solicitari moderate; energia suplimentara degajata de cutremurele puternice urmand a fi disipata prin frecari interne si absorbita prin deformari plastice ~i prin deteriorari locale rara formarea mecanismului de cedare. Ca urmare, inzestrarea structurilor cu 0 capacitate corespunzatoare de deformare in domeniul postelastic este hotaratoare pentru supravietuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a energiei (plastificare) trebuie sa apara in mod favorabil:

- la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice sa apara mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si mai tarziu si in sectiunile de la baza stalpilor, iar nodurile sa ramana in domeniul elastic;

- in cazul structurilor cu pereti (diafragme), deformatiile plastice sa se dezvolte in grinzile de cuplare (daca acestea exista) §i in zonele de la baza peretilor.

Indiferent de tipul structurii, zone le disipative trebuie sa fie distribuite relativ uniform in intreaga structure, evitandu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel), iar deplasarile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul pierderii stabilitatii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul II.

De fapt, marimea deplasarilor laterale reprezinta parametrul esential pentru caracterizarea (calitatea) raspunsului seismic al structurilor pentru ca de acestea depinde marimea degradarilor elementelor structurale si nestructurale.

Verificarea formarii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizand calculul dinamic neliniar cu acce1erograme compatibile spectrului de proiectare.

Zonele plastice potentiale capata 0 alcatuire speciala prin controlul zone lor comprimate din sectiune, prin masuri de confinare, prin masuri care sa impiedice ruperea prematura a elementelor etc. (vezi capitolul 5).

o structura de beton annat poate fi proiectata pentru clasa de ductilitate malta (H) sau pentru c1asa de ductilitate medie (M). in primul caz forta laterala de proiectare este mai mica dedit in cazul al doilea, dar masurile pentrn asigurarea ductilitatii locale si de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10).

1.9.1.3 Analiza neliniarii

Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare trebuie sa reflecte rigiditatea lor in mod realist si sa tina .seama, in acelasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare.

Calculul poate fi de ordinul I sau II.

1.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul II sub Incarcar! axiale

Analiza elementelor ~i structurilor trebuie sa tina seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfectiuni geometrice precum :;;i de abaterile in pozitia incarcarilor (anexa III). Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienti partiali de siguranta, De aceea, aceste imperfectiuni nu sunt incluse in analiza structurii, Pentru calculul elementelor comprimate, in stare a limita ultima, se indica 0 excentricitate minima.

Eforturile determinate rara a lua in considerare deformatiile structurale dar incluzand efectele imperfectiunilor se nurnesc efecte de ordinul L Cresterea eforturilor din cauza deformatiilor structurale se numesc efecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija daca reprezinta mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunzatoare. In anexa IV se prezinta criterii simplificate pentru elemente ~i structuri privind posibilitatea neglijarii acestor efecte.

Efectele de ordinul II trebuie luate in calcul atunci cand acestea afecteaza semnificativ stabilitatea in ansamblu a structurii precurn si atingerea starii ultime in sectiunile critice. In anexa IV se prezinta 0 metoda general a bazata pe 0 analiza neliniara 9i doua metode simplificate: una bazata pe rigiditatea nominala, iar cea de a doua pe curbura nominala,

1.9.3 Efectele secundare ale precomprimarii

F Elastic

Efectele precomprimarii pot fi luate in calcul ca 0 actiune sau ca 0 rezistenta obtinuta printr-o deformatie initiala.

Forta de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se considera egala cu proiectia dupa axa barei a rezultantei eforturilor din armaturile din sectiune. Stabilirea fortei de precomprimare se face dupa evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII).

In cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarea nu produce reactiuni exterioare, sistemul fiind in echilibru. In cazul grinzilor static nedeterminate efectul de precomprimare, reprezentat prin actiunea unor forte introduse initial, conduce in mod consecvent, la aparitia unor stari de eforturi secundare (parazite), datorate legaturilor suplimentare, care se opun deformarii libere.

Intr-o analiza liniara trebuie considerate atat efecte1e primare cat ~i cele secundare ale precomprimarii, inainte de a lua in considerare orice redistribuire de forte ~i de momente (vezi punctul 1.9.1.1).

In analiza plastica si in analiza neliniara, efectele secundare ale precomprimarii pot fi tratate ca rotatii plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitatii de rotatie, Precomprimarea exterioara poate genera momente de ordinul II.

La elementele realizate cu armaturi postintinse se poate admite existent a unei aderente bune intre otel si beton dupa injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armaturile sunt considerate neaderente.

FCH)

\

F(M)

o

Figura 1.10 Relatia forta-deplasare pentru elemente cu ductilitate inaltd, respectiv medie

Incadrarea in clasa M este indicata mai ales in situatiile in care cladirea se proiecteaza la forte laterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului mici ag :s; O,12g) :;;i

armaturile rezulta constructive.

32

33

~------------ ---~-------

1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente ~i structuri prefabricate

2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR

,

Aspectele de luat in considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: - situatii tranzitorii;

- aparate de reazem (provizorii si perrnanente);

- inclinari intre elemente.

Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pana la zona de depozitare, depozitarea cu rezemarea si incarcarea specifica, transportul parra la santier, montajul §i asamblarea. Daca este cazul, trebuie [inut cont de efectele dinamice in situatii tranzitorii, printr-un calcul exact sau prin multiplicarea cu un coeficient corespunzator al efectelor statice.

Analiza structural a trebuie sa tina cont de urmatoarele:

- comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizand caracteristicile geometrice si proprietatile valabile in stadiul considerat) si interactiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat monolit sau cu celelalte elemente prefabricate);

- comportarea sistemului structural tinand cont de deformatiile si rezistenta reala a imbinarilor, de imperfectiunile geometrice si tolerantele de pozitionare ale elementelor.

Nu pot fi luate in considerare efectele favorabile ale frecarii intre elementele prefabricate, decat in zonele Tara cutremure si doar atunci cand;

- stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeaza numai pe frecare;

- alcatuirea reazemului exclude posibilitatea unei acumulari de Iunecari ireversibile a

elementelor;

- eventualitatea sarcinilor de impact importante este eliminata.

Planseele din elemente prefabricate pot fi considerate ca saibe rigide daca:

- modelul structural adoptat tine seama de compatibilitatea deformatiilor saibei cu cele al elementelor verticale de rezistenta;

- se tine seama de efectele deformatiei orizontale pentru toate partile structurii implicate in transnriterea sarcinilor orizontale;

- se prevede in placa 0 armatura care sa permita preIuarea eforturilor de intindere indicate de modelul structural;

- se tine seama pentru definirea alcatuirii constructive a armaturii, de concentrarile de eforturi la niveluI golurilor si rosturilor.

hili = hk +8 (MPa)

him = 0,30 . h~/3 pentru _:::; C50/60

him = 2,12 .In(l + O,l.t;,,,,) pentru > C50/60

(2.1) (2.2) (2.3)

2.1 BetonuI

La realizarea elementelor si structurilor din beton arrnat sau din beton precomprimat se pot utiliza betoane de rezistenta normala (pana la clasa C50/60) sau de inalta rezistenta (la clase mai mari). Dupa densitatea aparenta in stare uscata betoane1e pot fi de densitate normala (cele eu densitatea peste 2200 kg/m') sau betoane cu agregate usoare avand structura inchisa, densitatea pana la 2200 kg/nr' si continand agregate artificiale sau naturale cu densitatea particulelor sub 2000 kg/rrr'.

Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuie sa Ie suporte §i cerintele de ordin economic si functional.

2.1.1 Rezistentele betonului

Rezistenta la compresiune a betonu1ui este definita de cIasa de rezistenta a acestuia care reprezinta rezistenta caracteristica (eu riscul de 5%) pe eilindru (fck), sau pe cub (!ck.cub), determinata la 28 de zile.

Caracteristieile de rezistenta ale betoanelor de densitate normala, necesare la proiectare, sunt date in tabelul 2.1, reprodus dupa EC2.

Intre rezistentele caracteristice la compresiune pe cilindri .fek l}i rezistentele medii la compresiune pe cilindri.fem si rezistentele medii la intindere axiala fetm din tabel exista urmatoarele relatii:

Rezistenta caracteristica la intindere axiala cu fraetilul de 5%, notata eu .!ctk,O.05 respeetiv eu fraetilul de 95%, notata CU.fetk,O.95 se obtine in functie de valoarea medie.fetm cu relatiile:

htk,O.05 = 0,7 . L:

(2.4) (2.5)

htk,O.95 = 1,3 . L:

Iet = 0,9 . fet,sp

(2.6)

Rezistenta la intindere axiala.fet poate fi stabilita mfunctie de rezistenta la despicare .fet.sP cu relatia:

Rezistenta medie la intindere din incovoiere (fctm/z) depinde de rezistenta medie la intindere axiala (!can) §i de inallimea sectiunii transversale (h) potrivit relatiei:

Ietfll.f/ = max {(1,6 - h/1000 )fct",;fct",}

(2.7)

in care h se introduce in mm.

Relatia de mai sus se poate aplica si pentru valorile earacteristice ale rezistentei la intindere. Rezistentele betonului la compresiune .fem(t) si intindere .fetm(t), la 0 varsta t l}i la 0 temperatura de 20°C, pot fi estimate cu relatiile:

Iem(t) = Pcc(t). hili htlll(t) = [PcJt )]a . t.;

(2.8) (2.9)

34

35

in care:

(2.10)

s ~ eoeficient care depinde de tipul cimentului,

s = 0,20 pentru eiment cu rezistenta superioara si intarire rapida, s = 0,25 pentru ciment normal si intarire rapida,

s = 0,38 pentru ciment cu intarire lenta;

t ~ varsta betonului in zile; a= 1 pentrut<28,

a = 2/3 pentru t 2: 28.

Rezistentele de calculla compresiune (lcd) si la intindere (lctd) se stabilesc cu relatiile:

t. = accfck

cd

Ye

I. = act,fctk,O.05 ctd

Yc

unde: acc si act sunt coeficienti care iau in considerare efectele de lunga durata si efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incarcarilor;

J'c ~ coeficientul partial de siguranta pentru beton,

Yc = 1,5 pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii; Yc = 1,2 pentru situatii accidentale.

Coeficientul acc variaza intre 0,8 ~i 1,0. In EC2 valoarea recomandabila pentru ace 9i act este 1,0. Dad. rezistenta betonului este determinata la 0 varsta t> 28 zile, valorile acc 9i act se reduc prin multiplicarea lor cu factorul k, = 0,85.

(2.11)

(2.12)

2.1.2 Deformatiile elastice

Valorile modulului de elasticitate secant (intre (Jc = ° 9i O,4!cm) Ecm sunt date in tabeluI2.2. Variatia modulului de elasticitate in timp poate fi estimata cu relatia:

(2.13)

unde !cm(/) este data in relatia (2.9), iar!cm se ia din tabeluI2.1.

Coeficientul lui Poisson se ia egal cu 0,2 pentru betonul nefisurat si 0 pentru eel fisurat.

Coeficientul de dilatare termica liniara se poate lua egal cu 10 x 10-6/oC.

2.1.3 Curgerea lenta ~i contractia

Deformatia de curgere lenta a betonului Bcc( 00, to) la timpul t cornpresiune (Ic constant in timp poate fi calculata eu relajia:

8cc(00, to ) = rp(oo, to )(aj Eeo)

00 pentru un efort de

(2.14)

unde: ffJ( oo,to) este coeficientul final de curgere lenta, stabilit cu proeedeul din figura 2.1; Eco - modulul de elasticitate tangent la timpul to;

Simbolurile utilizate in figura 2,1 sunt:

to - varsta betonului in zile la incarcare; ho = 2Aclu - dimensiunea nominala;

Ac ~ aria sectiunii transversale de beton;

u ~ perimetrul partii care este expusa la useare;

S, N, R ~ eiment eu intarire lenta, normala, respeetiv rap ida.

36

. ",

J.rl
0
,........ 0 J.rl 00 o~ J.rl \0
-..... 0
0 0\ ...... 0\ J.rl rf) ....0
0\
U
J.rl
0\ 00 -.:t
-..... 0 J.rl 00 rf)
0 00 0\ 00 -.:t~ rf) \0
00
U
J.rl
00 \0 0
-..... 0 J.rl 00 ~
0 t--- 00 t--- -.:t~ rf) \O~
t---
U
J.rl
t--- -.:t t---~
-..... 0 J.rl 00 ,........
0 \0 t--- \0 -.:t~ rf) tn
\0
U
I:"-
\0 N =. tr:,
-..... tn t--- rf)
tn J.rl \0 \0 -.:t~ rf) tn
J.rl
U
0
\0 0\
-..... 0 0 00 ,........ rf)~
0 J.rl \0 tn -.:t~ N~ tn
J.rl
U
J.rl
J.rl 00 r- 0\
-..... J.rl tn rf)
J.rl -.:t tn J.rl rf) N~ -.:t~
-.:t
U
0
J.rl tr:, tn \0
-..... 0 0 00
0 "T tn "T rf) N~ "T~
'T
U
J.rl
~ J.rl tn rf) ~ N N
J.rl rf) "T "T rf) N~ "T~
rf)
U
I:"-
M 0\ 0 =,
-..... 0 t--- 00
0 rf) rf) rf) N~ N~ rf)
rf)
u
0
M \0 =,
-..... J.rl 0 M M~
J.rl N~
N N rf) rf) ,........ rf)
U
J.rl
~ 0 tn 00 N tr:, 0\
0 N N N N~ ........ N~
N
U
0
~ \0 0 'T O\~ M~ J.rl
\0 ,........ N N ....... ,........ N~
,........
U
J.rl
,........
-..... N tn 0 \O~ ........ 0
N ,........ ,........ N ....... ,........ N~
,........
U
(j)
'"d ~ '" 'f) 'f)
..t) 0 0-,
C\l 0 "" "' !> ,§ c> c>
tr: ..... ~ "
c<;j (j) ",,' ~ ~ 'i{ ~.
""".0 ~ ~ ~
u tn
0
,......, 'T 00 00 \0 \0 "T~ M \0
-...... N~ N~ N~ N~ N~ M~
0 "T ,........
0\
U
J.rl
0\ 00 00 tn \0 'T~ M \0
-..... N
0 "T N~ N~ N~ N~ M~ N~
00 ,......,
U
J.rl
00 t--- 00 '<t r- tn 0 r-
-..... ,........ '<t~
0 "T N~ N~ N~ N~ M~ N~
t--- ........
U
tn
t--- \0 =, M 0\ I.O~ O\~ 0\
-..... 0\
0 N~ N~ N~ N~
\0 rf) rf) ....... .......
U
r-
\0 J.rl N~ N ....... J.rl 00 ,......,
-..... 00 t---~
tn rf) N~ rf) N~ M ....... M
tn ........
U
0
\0 tn
-..... t--- -e-
0
tn rf) N~
U
tn
tn '<t
-..... \0
J.rl rf) N~
"T
U
0
J.rl
-..... tn M
0 rf) N~
"T
U
tn
'<t J.rl
-...... '<t N
J.rl rf)
M N
U
r-
rf) N 0 0 0 0 tn 0
-...... M J.rl 0 J.rl 0 r- J.rl
0 rf) N
M M N M N ........ M
U
0
rf) ,........
-..... ,......,
J.rl rf) N
N
U
J.rl
M 0
-..... 0
0 rf) N
N
U
0
N 0\
-..... 0\
\0 N ,......
.......
U
J.rl
,........
-..... r-. 00
N N .......
.......
u
(j) r--. r--. ,-.... /"". ,-....
'"d ~ --. 0 0 r-.. 0 0 0
0
C\l 0 ., c<;j "* "* *- "* '* '*
U'l ..... kl~ '._/ '._/ '._/ '-"' J;:! '-"' <::»
C\l (\) ~ '<l N '""
:2 3 ;:j cs r<) "'
...... ..0 .s cc r2 r2 "
U co .......

a) in interior tu RH=50% 1-

2 S

20 I __ c_._~ ._~_ .. __

30

50

EcAt) = Pds(t-tJ.kh • Ecd,o

unde: Pds (t - t8) = ~s

~ . ~t-tJ-o,04-;:R=-g(-mm-)

t - varsta betonului in momentul id .

t - varsta betonul '( '1 ) 1 ~ cons} erat in zile,

s Ul ZI e a tnceputul contractiei la uscare (sau a umflarii).

Tabelul 2.3 Valorile coefi' I' Clentu U1 kh

(2.17) (2.18)

ho k"
100 1,00
200 0,85
300 0,75
>500 0,70 <pC =,to)

6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 a roo 300 500 700 900 1100 1300 1500

ho(mm)

Tabel2.4 Valorile nominale ale contract' . lib b 1 '

iei I ere la uscare a etonu Ul S dO

Nota: - punctul de intersectie alliniilor 4 si 5 poate fi si deasupra punctului 1;

- pentru to > 100 este suficient de exact sa se considere to = 100 (§i sa se utilizeze linia tangenta),

.. --~~~.~ (1)

,~~

L__ 'f

x'>:

Q)

2 3

5

10

20 f--~-~---:- .. - .... 30

50

<pC oo ,to)

, c,
.fck!fck,cub ecaD (in %0)
(MPa) 20 Umiditatea relativa (in %)
40
20/25 0,64 60 80 90 100
40/50 0,51 0,60 0,50 0,31 0,17 0
0,48 0,40 0,25 0,14 0
60/75 0,41 0,38
80/95 0,33 0,32 0,20 0,11 0
90/105 0,30 0,31 0,26 0,16 0,09 0
0,28 0,23 0,15 0,05 ° Deformatia de contractie end ~ ( A. • •

, , ogena t - ill zile) se stabileste cu relatia:

Eca (t) = Pas (t). Eca,UJ

in care: Pas (t) = 1- exp(0,2tO,S) Eca,ro = 2,5(hk -10) .10-6

(2.19) (2.20) (2.21),

2.1.4 Diagrama efort-deformatie

ho(mm)

Diagrama efort-deformatie a b t ' ., ~

d t~ t d . a~ prin " e onuln] solicitat la un efort de comprestune axial de scurta

ura a es e escns expresla:

ac _ k1] _1]2

hill - 1 + (k - 2)ry (2.22)

si este reprezentata in figura 2.2.

Mai sus s-au notat:

k. = 1,05· Ecm 'IEell1 f em

1] = Eel Gel

eel - cu valorile din tabelul 2.2.

Pentru dimensionarea sectiunil .. ~ .

din fi 2 3 d crisa . 1'''1 or transversale se poate utiliza diagrama parabola-dreptunghi

gura . , es pnn re atii e:

", ~ f+ -(1- ::J] pennu O:s e,:S e,2 (2.23)

(2.24)

Figura 2.1 Metoda pentru determinarea coeficientului q;( oo,to) pentru beton in conditii normale de mediu,

Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta to depaseste valoarea 0,45 !ck(tO) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lenta obtinut eu relatia:

IJ'k (00, to) = 1J'(00, to )exp[1,5(k" - 0,45)]

keF = v.l t; (to)

ac este efortul de eompresiune;

!cm(tO) - rezistenta medie la compresiune in momentul incarcarii.

Deformatia totals de contractie a betonului (ses) rezulta prin insumarea deformatiei de contractie 1a uscare (eed) §i a deformatiei de contractie endogene (eea),

Valoarea final a a deformatiei de contractie fa uscare (eed, (0) este:

Ged,ro = kh . Ged,O (2,16)

in care: kh este un coeficient care depinde de dimensiunea nominala ho §i are valorile din tabelul 2.3; eed,O - deformatia finala de contractie la uscare Iibera, eu valorile din tabeluI2.4.

Dezvoltarea in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeaza relatia:

38

unde:

~~~~ _ _._----_._ .

(2,15)

unde:

pentru ee2 < e <"

- e _ Geu2

ee2, eeu2 sunt defo~atiile c,u valorile din tabelu12.2' n - exponent dat m acelas] tabel. '

39

- - - ---- -- --- -----_ ------------------------------- - -

---

Eel EeuI Ee

Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structurala neliniara

ere A

I

feln 1--

0.4 fern

fck,c = fck (1,125 + 2,50 CJ"2 / fck) pentru CJ2 > O,05fc" Ee2,c = 6e2 {tek,c / ick Y

(2.26) (2.27) (2.28)

2.1.6 Betonul cu agregate usoare

Valorile Ee2 si Ee1l2 se iau din tabelul2.2.

-tan a = Eern

... ~\

Clasele de rezistenta ale betonului eu agregate usoare sunt preeedate de simbolul LC.

Caracteristicile de rezistentd ale betonului usor sunt date in tabelu12.5 si sunt notate suplimentar cu indicele 1.

Unele din acestea au valori distincte, iar altele se obtin prin multipliearea earaeteristieilor betonului de densitate normala (din tabe1uI2.1) eu un eoeficient

'it = 0,40 + 0,60P/2200 (2.29)

eare depinde de densitatea in stare uscata p corespunzatoare limitei superioare din tabelul2.6.

Se pot utiliza si alte diagrame CJc - ee simplificate, cum ar fi diagrama biliniara din figura 2.4, eu valorile Ec3 si Eeu3 din tabeluI2.2.

O'e •

fek

---------_.-;, .. _,;-:- - ............. - - - - - - -

...

"

I

I

I

f .

fcd

1..1"

o

Ee2

o'e A

fek I I

I I

fed I·

I

Tabe1uI2.5 Caracteristicile de rezistenta ale betonului usor (MPa)

·r - - - - - - - - - - -;

I :

Clasa .,.., 00 C'1 00 .,.., 00 '" 0 <n 0 '-0 t- co
>--< .--< C'1 C'1 ~ ~ :::!: <n on '-0 '-0 t- oo
N ;:0 23 ;n ..__ -<; -.... ..__ ..__ -....
de 0 V) 0 on 0 on 0 0 0
>--< .--< C'1 C'1 .,.., .,.., '" '" <n on '-0 r- oo
beton U U U U U U U U U U U U U
.....1 ....:I .....1 ....:I ....:I .....1 .....1 .....1 .....1 .....1 .....1 .....1 .....1
itck 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80
.tlck.cllbe 13 18 22 28 33 38 44 50 55 60 66 77 88
.hem 17 22 28 33 38 43 48 53 58 63 68 78 88
fiellll f,e/", = L; . 1]1
iiclk,O,05 };ctk,O.OS = fctk,O.05 • 1]1
fidk.O,95 j;clk,O.9S = fclk,O.9S '1]1 l

-.

Eeu2 Ec

(_.I ...

o

Ee3

Ecu3 Be

Figura 2.4 Diagrama biliniara

Figura 2.3 Diagrama parabola-dreptunghi pentru betonul comprimat

2.1.5 Betonul conflnat

Tahelul2.6 Clasele de densitate (masa volumicajsi densitatea de ealeul corespunzatoare a betonului eu agregate usoare

Clasa de densitate 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
Densitate in stare 801- 1001- 1201- 1401- 1601- 1801-
uscata p(kg/m3) 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Beton 1050 1250 1450 1650 1850 2050
Densitatea simplu
(kg/nr') Beton 1150 1350 1550 1750 1950 2150
annat Confinarea (fretarea) betonului, prin annarea sa transversala adecvata, conduce la modificarea relatiei efort-deformatie, constand in sporirea rezistentei ~i a deformatiilor eritice, asa cum rezulta din figura 2.5 si este descrisa prin relatiile:

cn=fek,c

1

( .. - ~ -·'1

I~··-···-··-·······/·I

- - - - - -: f ck,c

Rezistentele de calculla eompresiune:

I' _ a1cchck lied -

Yc

j' = a,elhell<

Ictd

Yc

(2.31)

(2.30)

.,."f '

" ck :

/ ....... -- -------~ -----------' f d

.. " ' c,e

~ .. \

/ \\ beton :

Ii neconfinat:

in care: a'ee si aiel sunt coeficienti cu valoarea recomandata 0,85;

Jiek, Jie!k - valorile earacteristice ale rezistentelor la compresiune, respectiv la intindere, eu valorile din tabelu12.5 corespunzatoare fractilului de 5% sau de 95%;

Yc - eoefieientul partial de siguranta eu valorile de la punetuI2.1.1.

u···-----~---

----_ .... ' .... -

ceu2,e ce

Figura 2.5 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat

o

Ecu cc2,e

(2.25)

Caracteristicile de deformatie ale betonului usor sunt date in tabelul 2.7 si sunt marc ate suplimentar eu indieele 1.

40

41

Ele se obtin prin multipliearea earaeteristieilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficientul sj, pentru modulul de elastieitate ~i eu coeficientul n, pentru deformatii.

Coefieientul de dilatare termica depinde in principal de tipul agregatelor utilizate si variaza intre 4 x 10.6 si 14 x 10·6/K ~i se poate lua egal eu 8 x 10·61K.

2.2 Armaturi

2.2.1 Armatura nepretensienata

Armaturile din otel utilizate la betonul armat (denumite si armaturi pasive), se realizeaza din bare, sarrne (derulate din eolaei), plase sudate si grinzi eu zabrele bi sau tri - dimensionale realizate din bare eu profil periodic. Proprietatile aeestor armaturi trebuie sa fie in concordanta eu ENI0080 si se refera la:

- limita de eurgere (fyk sau fo,2k), eu /o,2k s-a notat efortul unital' corespunzator unei deformatii

remanente de 0,2%;

- limita de eurgere reala maxima (fy,max);

- rezistenta de rupere la intindere (ft);

- ductilitatea (cuk ~i!t/fyk);

- aptitudinea de indoire;

- earaeteristieile de aderenta (f~aria relativa a nervurilor transversale sau faetorul de profil);

- dimensiunile sectionale si tolerantele;

- rezistenta la oboseala;

- sudabilitatea;

- rezistenta la forfeeare a imbinarilor sudate la plase sudate si la grinzi eu zabrele (carease

sudate).

Limita de eurgere si rezistenta de rupere sunt definite ea valori caraeteristiee a fortei de eurgere respeetiv a fortei maxime, divizate prin aria nominala a sectiunei transversale.

Diagrama reala a-e pentru armaturile din otel laminate la cald sau preluerate la reee, se inlocuieste in ealcul eu 0 diagrama idealizata biliniara ea in figura 2.6. Pentru proieetarea curenta se poate utiliza orieare din urmatoarele diagrame de ealeul:

- 0 diagrama eu ramura superioara inclinata, eu alungirea limita Gud si efortul maxim egal eu kJ;Jys, sau

- 0 diagrama eu ramura superioara orizontala si rara Iimitarea deformatiei.

a,

kfyk

Valoarea finala a deformatiei de contractie la uscare poate fi obtinut prin multipliearea valorilor din tabelul2.4 eu faetorul:

1]3 = l,5 pentru fiek:=:: LC 16/20, 1]3 = 1,2 pentrufiek 2: LC 20/25.

Clasele de rezistenta pentru betoane1e ell agregate usoare
lick 12 116 120 125 130 135 T 40 T 45 T 50 1 55 60 70 80
(MPa)
E/clII(GPa) E1enr = Ecnr . 77£; '7£:= (p/2200 y
G/c! (%0) l1;cIII I(E/c; . 'IE); k = 1,1 pentru betonul eu adaos de nisip
k = 1,0 pentru to ate betoanele eu azrezate usoare
Gtwl (%0) Gtc!
G/c2 (%0) 2,0 2,2 2,3 2,4 2,5
£/cII2 (%0) 3,5 111 3, Inl 2,9nl z.t«, 2,6111
n 2,0 1,75 1,6 1,45 1,4
G1c3 (%0) 1,75 1,8 1,9 2,0 2,2
Clqd (%0) 3,5 111 3,1nl 2,9111 2,7111 2,6111 Diagrama efort-deformatle a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile ScI si Seul; Sc2 si e-a respeetiv Se3 si Seu3 se inlocuiesc eu valorile corespunzatoare GEel si Sieul; SIc2 ~i SIeu2 respeetiv SIc3 si Sleu3 din tabelu12.7.

Tabelul 2.7 Caraeteristieile de deforrnatie ale betonului usor

,

Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat din figura 2.5 poate fi utilizata ~i in eazul betonului eu agregate usoare prin sporirea earaeteristieilor de rezistenta si deforrnare dupa cum urmeaza:

--------~----~--~I--

(2.33) (2.34)

diagrama idealizata

/ . . . - .. _. -: - -.:. ~ - _:..- ~-: kf yk

_f- - - - - - f ., - ~ kfykiys

(2.32)

in care k = 1,1 pentru betonul eu adaos de nisip;

k = 1,0 pentru betonul eu agregate usoare fine si grosiere.

Eife2,c = Eife2 (J'ek,e / itek J

Ei1eu2,c = Ei1cu2 + 0,20'2/ itck

unde cia si et-a se iau din tabelul 2.7.

Eud

--

Euk E

Figura 2.6 Diagrarna efort-deforrnatie idealizata si de ealcul pentru armatura obisnuita (intinsa si cornprimata)

Coefieientul partial de siguranta Ys are valorile:

Ys = 1,15 pentru situatii persistente ~i tranzitorii de proieetare. Ys = 1,00 pentru situatii aecidentale.

Valoarea de ealeul a alungirii limita (Sud) se stabileste in functie de valoarea caracteristica (Suk) eu relatia:

(2.35)

Otelurile reeornandate pentru armaturi, dupa EC2, au limita de eurgere caracteristica pana la jyk= 600 MPa.

42

43

Forma armaturii Bare si sarme Plase sudate
Clasa A B C A B C
Limita de curgere
caracteristica J;k sau 400 Ia 600
fo2kCMPa)
Valoarea minima 2'1,05 2'1,08 2'1,15 2'1,05 2'1,08 2'1,15
k=(f/J,,)k <1,35 <1,35
Deformatia
caracteristica la forta 2'2,5 2'5,0 2'7,5 2'2,5 2'S,O 2'7,S
maxima S"k (%) 2.2.2 Armatura pretensionata

Nonne1e europene restrictioneaza si metodele de sudare a acestor armaturi in functie de modul de incarcare al elementelor structurale si de natura efortului din bare.

Proprietatile armaturilor utilizate la realizarea elementelor din beton annat sunt date in tabelul 2.8. In plus otelurile trebuie sa indeplineasca cerinte referitoare la rezistenta la oboseala, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerintele minime de aderenta (jR,min) ~i la abateri maxime de masa,

Este de preferat utilizarea unui singur tip de otel la 0 lucrare, mai cu seama in fabricile de prefabricate, pentru a elimina posibilitatea greselilor datorita incurcarii marcilor,

Valoarea de cal cul a modulului de elasticitate E.~ poate fi luata egala cu 200000 N/mnl, iar valoarea medie a densitatii 7850 kg/rrr',

Diametrul Limita de Rezistenta de Denumire
Marca otel nominal (mrn) curgerejj, rupere it [Nimnl] comerciala Provenienta
[N/mm2]
S 490 3 ... ..4 490 590 (60b)
S440 4,5 ..... 7,1 440 540 (550) STNB Ro.
S 390 8 ..... 10 390 490 (500)
S SOO 3 ..... 10 SOO 5S0 (525) Bst 500M Ro.,D.,H.
S460 6,8,10 460 510 SPPB Ro. Armaturile pretensionate (denumite si armaturi active) se realizeaza din sarme, bare si toroane. Ele constituie asa zisele tendoane pretension ate ale structurilor din beton precomprimat si trebuie sa satisfaca cerinte de rezistenta, ductilitate, oboseala si coroziune.

Tendoanele pretensionate pot fi c1asificate in functie de:

- rezistenta definita de valoarea limitei de elasticitate conventionale/po,lk, de raportul/p.JJ;lo,lk

§i alungirea la sarcina maxima cuk;

- clasa, indicand comportarea la relaxare;

- dimensiuni;

- caracteristici de suprafata.

Mai sus s-au notat:

/Pk - rezistenta caracteristica la intindere a armaturii pretensionate; /PO,lk - efortul unitar corespunzator unei deformatii remanente de 0,1%. Eurocodul2 defineste trei c1ase de relaxare:

• Clasa 1- sarrne si toroane (tendoane pretensionate obisnuite);

• Clasa 2 - sarme §i toroane cu relaxare redusa;

• Clasa 3 - bare laminate la caLd si bare prelucrate.

Pentru fiecare din aceste clase se prescrie pierderea de tensiune din relaxare (~lTpr) raportata la efortul initial din precomprimare (O'pi), in functie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (PlOOO), de timp (t in ore) §i de raportul P=lTpnu)fpk. O'pmo fiind efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer.

Fiecare lot de armatura va fi insotit de un certificat continand toate informatiile necesare pentru identificare referitor la criteriile de cIasificare mentionate mai sus, precum si informatii suplimentare acolo unde este necesar.

Cerintele de rezistenta §i deformare pentru armaturile pretensionate sunt reflectate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie sa insoteasca certificatul eliberat de producator si din care sa rezulte /PO,lk,/Pk §i cuk.

Valoarea de calcul a efortului unitar din armatura se stabileste cu relatia:

fpd = ipO,lk (2.36)

Y ..

in care coeficientul partial de siguranta Ys are aceleasi valori ca si pentru armatura nepretensionata (vezi pet. 2.2.1).

Pentru proiectarea sectiunilor se poate adopta una din urmatoarele ipoteze:

- diagrama idealizata biliniara notata cu A ill figura 2.7, se poate inlocui cu 0 diagrama de calcul (notata cu B) avand ramura superioara inclinata si deformatia limita Cud = 0,9cuk, sau in lipsa unor valori mai exacte cud = 0,02 ~i/PO,lk/ /Pk= 0,9.

- diagrama biliniara idealizata A se poate inlocui cu 0 diagrama de calcul B avand ramura superioara orizontala si Tara limitarea deformatiei.

Cerintele de ductilitate si de oboseala ale armaturii pretensionate sunt specificate in EN 10 138. Ductilitatea adecvata se considera satisfacuta daca tendoanele pretensionate ating raportuI iPQ,lk I ~lk prescris de norme. Valoarea recomandata este fpo,lk/ fpk = 0,9.

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate (Ep) poate fi luat egal cu 205 GPa pentru sarme si bare. Valoarea reala poate varia intre 195 si 210 GPa, in functie de procesul de fabricatie. In cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 si 205 GPa si se poate lua egal cu 195 GPa.

Tabelu12.8 Proprietatile armaturilor pentru beton annat

Produsele de otel, autohton sau import, utilizate ca armaturi in tara sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere §i a rezistentei de rupere sunt cele minime admise. Dupa litera S urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm2.

Tabelul2.9 Caracteristicile armaturilor flexibile

Marca otel Diametrul Limita de curgere Rezistenta de Denumire Provenienta
nominal (mm) irk [N/mm2] ll,l!lere It [N/mm~] cornerciala
S 255 6 ..... 12 255 360 OB37
S 235 14 .... .40 235
S 35S 6 ..... 14 355
S 34S 16 .... .28 345 510 PC 52 Ro.
S 335 32 .... .40 335
S 420 6 ..... 12 420
S 405 14 ..... 28 40S 590 PC 60
S 395 32.. .. .40 395
S SOO 6 ..... 28 500 550 {S2S) Bst 500S Ro.,D.,H.
S490 10 .... .40 490 590 B60,50 H.
Ro. - Romania, D. - Gennania, H. - Ungaria. Tabelul 2.10 Caracteristicile armaturilor pentru plase sudate

In general utilizarea otelului OB 37 nu este economics, iar impreuna cu otelul PC52 nu se incadreaza intre limitele de curgere prescrisa ill tabeluI2.8.

In cazuI otelurilor europene proiectantul poate sa precizeze pe plansele de executie S500, S345 etc. sau denumirea comerciala a otelului (de exemplu Bst 500S sau B50,60 etc.).

Otelul OB37 si PC52 se considera avand clasa de ductilitate C, iar Ia otelul S500 se va indica obligatoriu si clasa de ductilitate.

44

45

Densitatea medie a tendoanelor pretensionate poate fi admisa in mod normal la proieetare egala eu 7850 kg/rrr'.

c 1 [AI diagrarna

fpk ·7rw~~_~_ e>--

__ J- - __ -:fpJdys

-,- - - - - :

2.3.2 Intensitatlle caracteristice ale actiunilor

, ,

Eud

...... -.'~

Euk I':

Pk,sup = rsupPm Pk,inf = ~nfPm

(2.37) (2.38)

fpO.lk fpd=fpO.Jk/Ys

Valoarea reprezentativa principala a actiunilor este intensitatea caracteristica Fi, fiind specificata ea:

~ valoarea medie, minima sau maxima, sau ca valoare nominala (care nu corespunde unei distributii statistice);

~ valoarea impusa in documentatia proiectului, corespunzand principiilor din EN 1991. Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente poate fi: Gk atunci cand variabilitatea intensitatii este mica, sau Gk,inf respectiv Gk,sup atunci cand variabilitatea este semnificativa.

La determinarea valorii reprezentative a precomprimarii (Pk) se va tine seama de variatiile posibile ale fortei prin definirea a dona valori caracteristice, superioara si inferioara, la stare a limita de serviciu:

Figura 2.7 Diagrama efort-deformatie idealizata ~i de caleul pentru armatura pretensionata Produsele de otel sub forma de toroane TBP (703 ... 5) sau sarme 03 ... 7mm si fascicule de sarme utilizate in tara se prezinta in tabelul 2.11. Fata de otelurile obisnuite la cele pentru precomprimate dupa litera S urmeaza rezistenta la rupere minima.

Tabelul 2.11 Caracteristicile otelurilor pentru precomprimare

Diametrul Tara de
Toron nominal Ap (mrrr') Otel
(mrn) provenienta
TBP9 9,2 50 S 1770 Ro.
9,5 55 S 1770 D.,H.
12,2 90 S 1660 Ro.
TBP12 12,5 95 S 1770 D.,H
12,9 100 S 1770
TBP15 15,2 140 S 1860 D.
15,7 150 S 1770 Valorile reeomandate pentru rsup ~i Tinf sunt urmatoarele:

~ pentru armaturi preintinse si armaturi neaderente rsup=1,05 si rinFO,95; ~ pentru armatnri postintinse cu armaturi aderente rsup=J,lO si rinFO,90;

~ cand se iau masuri corespunzatoare pentru determinarea exacta a fortei de precomprirnare

(de exemplu masuratori directe) rsup=rinFI,OO.

Valoarea medie a fortei de precomprimare Pm(t) se obtine din anexa VIT. In stare a limita ultima se va utiliza 0 valoare medie P met).

Valoarea caracteristica a unei actiuni variabile Qk poate fi:

~ 0 valoare superioara cu 0 anumita probabilitate de a nu fi depasita sau una inferioara cu 0

anumita probabilitate de a fi atinsa, pe anumite perioade de referinta.

~ 0 valoare nominal a in cazurile cand 0 distributie statistica nu este cunoscuta.

In cazul actiunilor variabile se mai au in vedere urmatoarele valori reprezentative:

~ valoarea de combinatie If/OQk, folosita la verificarile la starile limita ultime si starile limita ireversibile de serviciu;

~ valoarea frecventa If/lQk, folosita la verificarile la starile limita ultime cand sunt implicate si actiunile accidentale si la verificarile la starile limita reversibile de serviciu,

in cazul constructiilor civile ~i industriale valoarea frecventa se considera acea valoare pe care actiunea 0 depaseste in 0,01 din timpul de referinta; in cazul podurilor valoarea frecventa se considera actiunea revenita la 0 saptamana.

~ valoarea cvasipermanenta 1f/2Qk, folosita pentru evaluarea efectelor de lunga durata, precum si in cazul verificarilor specificate la valoarea frecventa. Cu aceasta valoare se lucreaza si in cazul actiunilor dependente de timp.

In cazul constructiilor civile si industriale valoarea cvasipermanenta se considera acea valoare pe care actiunea 0 depaseste in 0,5 din timpul de referinta; pentru actiunea vantului sau a convoaielor mobile (la poduri) valoarea cvasipermanenta este nula (lj/2 = 0).

Marca otel Rezistenta la curgere Rezistenta de
[,0 lk [Nzmrrr'] rupere,!,k [Nlmm2]
S 1660 1494 1660
S 1770 1593 1770
S 1860 1679 1860 Toroanele produse in tara sau aduse din UE. sunt trecute in tabeluI2.12.

Tabelul2.12 Caracteristicile toroanelor

2.3 Actiuni in constructii

, ,

2.3.1 Clasiticarea actiuntlor

Actiunile (F) se clasifica in primul rand dupa variatia lor in.timp:

~ actiuni permanente (G), ca de exemplu greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe; a caii la poduri sau contractia betonului si deformatia inegala a reazemelor, etc;

~ actiuni variabile (Q), ca de exemplu incarcarile utile ale planseelor, grinzilor, acoperisurilor sau incarcarile din zap ada, vant si variatia temperaturii etc;

~ actiuni accidentale (A), ca de exemplu explozii, incendii, impactul de la vehicule sau miscari seismice (AE).

Incarcarile provenite din actiunea lichidelor, in functie de variatia presiunii in timp, pot fi

considerate actiuni permanente si/sau variabile.

Actiunile se mai pot clasifica si dupa urmatoarele criterii: ~ origine (actiuni directe sau indirecte);

~ pozitia in spatiu (fixa sau mobila);

~ natura si/sau raspunsul structurii (statiee sau dinamice).

46

2.3.3 Intensitatile de calcul ale actiunilor

, ,

Intensitatea de caleul Fd a unei actiuni F este: ~l = YjF,'ep

(2.39)

in care: F,.ep = 'P . ~ este valoarea reprezentativa a actiunii;

r r coeficientul partial al actiunii, care tine cont de posibilitatea abaterilor defavorabile ale actiunii de la valoarea reprezentativa;

'P 0 valoare dintre 1,0 sau \jIa si \jfl sau \jI2 (tab. 2.13).

47

(2.40)

- Combinatiile accidentale se pot obtine cu relatia:

'"' G . "+" P"+" A "{" (ifF sau IIF In "+" '"' III .Q .

~ lc.] d r 1,1 r 2,1 Uk,l L..,;. r 2,1 k ,

}d i>1

(2.44)

Conform relatiei 1.12 la detenninarea valorii de calcul al efortului sectional Ed valoarea de

. .

calcul a actiunilor se obtine cu relatia:

Tabelul 2.13 Valorile recomandate pentru coeficientiiw la cladiri

Alegerea intre tjll,IQk,l ~i tjl2,IQk,1 se face in functie de caracteristica situatiei de proiectare accidentala (impact, incendiu respectiv situatia dupa un eveniment exceptional).

in general combinatia accidentala contine 0 singura actiune exceptionala A (incendiu explozive sau impact) sau se refera la 0 situatie dupa un evenirnent exceptional cand A = 0.

Precomprimarea este destinata, in majoritatea situatiilor, sa aiba efecte favorabile; de aceea, pentru verificarile in starea limit a ultima se utilizeaza coeficientul Yp,fav=l,O. Aceasta valoare poate fi utilizata si in verificarile la oboseala.

Pentru verificari la starea limita de stabilitate, in prezenta precomprimarii exterioare, daca 0 crestere a valorii precomprimarii poate fi defavorabila se utilizeaza coeficientul partial Yp,nefav=1,3.

Pentru verificari ale efectelor locale se va utiliza coeficientul 'Yp,nefav=1,2. Valoarea medie a fortei de precomprimare Pm se obtine din anexa VII.

- Combinatia in situatie de proiectare seismicd se obtine cu relatia:

in care: Ysd este coeficientul partial al actiunii, care tine eont de ineertitudinile ale modelelor de calcul adoptate sau in unele cazuri chiar la modelarea actiunilor.

48

'"' G .n+n P"+"'"' If/ .Q .

L.J k ,J L..,;. 2,1 k,1

)<':.[ i>l

(2.48)

Actiuni tf'o tf'l 'F2
Incarcarile utile (EN 1991-1-1)
Locuinte si birouri: 0,7 0,5 0,3
Sali de adunare si spatii comerciale: 0,7 0,7 0,6
Depozite: 1,0 0,9 0,8
Circulatia vehiculelor, vehicole-; 30kN: 0,7 0,7 0,6
30 kN < vehicol=; 160 kN: 0,7 05 0,3
Acoperisuri: 0 0 0
indircari din zapada (EN 1991-1-3)
Pentru amplasamente situate la altitudini H > 1000
peste nivelul marii 0,7 0,5 0,2
Pentru amplasamente situate la altitudini H ::; 1000
peste nivelul marii 0,5 0,2 0
Incarcari din vant (EN 1991-1-4) 0,6 0,2 0
Actiuni din variatii de temperaturi (EN 1991-1-5) 0,6 0,5 0 '"' G . "+" P"+" A. "+11,", ur .Q .

~ k,] Ed ~r 2,1 k,1

}<:l i>l

(2.45)

La combinatiile de mai sus valorile de caleul ale actiunilor in starea limita ultima sunt trecute

, ,

in tabelu12.15.

Tabelu12.15 Valorile de caleul ale actiunilor in stare a limita ultima

Valoarea coeficientilor partiali ai actiunilor Y F sunt prezentati in tabelul 2.14.

Pentru actiunile accidentale, valoarea da ealeul Ad trebuie sa fie specificata in fiecare project, iar pentru actiunea seismica, valoarea de caleul AEd trebuie stabilita pe baza valorii caracteristice AEK sau se prescrie pentru fie care constructie pe baza raspunsului dinamic al structurii, tinand cont de specificatiile cuprinse in EN 1998.

Starea limita Actiuni permanente Actiuni
ultima YOj,SUP YCj,inf temporare
YO.I sau Yos
EQU 1,1 0,9 1,5
STR 1,35 1,1 1,5
GEO 1,0 1,0 1,35 Actiuni variabi1e care nu
Actiuni permanente sunt dorninante dar
actioneaza in acelasi
Actiuni timp
Combinatie Relatia variabile Actiunea
dominante
Favorabil Defavorabil principals Restul
(daca actiunilor
exista)
(2.41 ) Yo' sun, Gki.SUD YC' infs G'ri,inf .1Q,lQi<1 - Yo.; '1'0 iQk i
Fundamen- (2.42) Yc' sup, G!j~'1JQ_ YGi,inf, Gk;,inf Yo.,l If/a lQk [ YO.i lj/o iOki
tala -
(2.43) YC'sun, Gk· sup YO'inf, Gki.inf YO,IQk 1 - Yo.,ilj/oiQki
Accidentala (2.44) G/if,'up Gkj,inf Ad tf'1,lsau '1'2,2 T2,iQk,i
Qkl
Seismica (2.45) Gk·SllP Gk"lnf AEd - tf'2iQki Tabelul2.14 Valorile coeficientilor partiali de siguranta

2.3.4 Combinatia actiunilor pentru startle limita ultime (fara oboseala)

2.3.5 Combinatia actiunilor pentru startle Iimitii de serviciu

- Combinatiile fundamentale se constituie pentru \ situatiile de proiectare persistente si tranzitorii in baza relatiei:

Pentru verificarile la aceste stari limita se definesc urmatoarele trei situatii:

- Combinatii caracteristice pentru starile limita ireversibile de serviciu, conform relatiei:

'"' G" II plt+" Q"" '"' Q

~Y C,j k.j + Y p Y Q,l k,l + ~r Q,if//o,i k,i

}<':.1 ;>1

(2.42)

'"'G .1t+"p,,+nQ "+"'""IF .Q .

~ k,J k,1 ~ r O,J k,l

j<':.[ i>l

(2.46)

(2.41 )

sau ca alternativa la starile limita STR ~i GEO cea mai defavorabila situatie dintre urmatoarele doua expresii:

- Combinatii frecvente pentru starile limita reversibile de serviciu, conform relatiei:

'"' G n+" pn+" Q n+n,", Q

~YG,} k.) r- YQ,IIf/O,1 k,l ~YQ,if//o,i k,i

}d i>l

'"' j.: G" n P"+" Q" II '"' Q

~~jYG,J k,j + r; YQ,1 k,l + L..,;.YQ,ilf/o,i k,i

j?J. i>1

'"' G . "+" P"+"IIF Q "+" '"' IIF .Q .

L.J k .] 'r 1,[ k,l ~r 2,1 k,1

}<':.1 i>1

(2.47)

(2.43)

Combinatii cvasipermanente pentru efectele de durata si aspectul structurii (fisurarea ~i deformatiile), conform relatiei:

unde , = 0,85 eoefieient de reducere in cazul in care incarcarea permanenta actioneaza in sens defavorabil eu valoarea recomandata.

49

-- --

Daca EN 1991-EN 1999 nu dispune altfel, in cadrul starii Iimita de serviciu coeficientii partiali YF vor avea valoarea 1,0 (tabelu12.16).

3. PROIECTAREA ELEMENTELOR iN STAREA LIMITA ULTIMA

Tabelul 2.16 Valorile de calcul ale actiunilor utilizate in combinatii

Combinatii Actiuni permanent, G d Actiuni variabile, Qd
Defavorabile Favorabile Dominante Altele
Caracteristice Gkj,sup Gkj.inf Qk,l If/o,iQk,i
Frecvente Gkj,sup Gkj,inf If/l,lQk,l 1f/2,iQk,i
Cvasipermanente Gk'SUIl Gus« V/21Qkl 1f/2iQki 3.1 Incovolerea ell sao fara forta axiala 3.1.1 Ipoteze de calcul

Analizaunei seetiuni transversale in vederea determinarii rezistentei ultime a ei necesita

, ,

adoptarea urmatoarelor ipoteze simplificatoare:

- sectiunile raman plane dupa defonnare;

- deformatia specifica a armaturii aderente, la intindere ori la eompresiune, este aceeasi eu a

betonului inconjurator;

- rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza;

- eforturile din betonul comprimat se deduc din diagrama de calcul efort-deformatie din

figura 2.3 sau 2.4;

- eforturile din armatura obisnuita sau pretensionata se obtin din diagrama prezentata in figura 2.6 sau 2.7;

- deformatia specifica a betonului din sectiunile transversale supuse la compresiune aproximativ centrica (elh < 0,1) se limiteaza la ea= 2%0 pentru betoane CU/ck'S 50 Nzmm'', iar pentru valori mai mari conform tabelului 2.2;

- pentru sectiunile transversale care nu sunt in intregime comprimate, deformatia limita la compresiune se ia eCtl2= 3,5%0 pentru betoane CU/ck'S 50 N/mm2, iar pentru restul cazurilor conform tabelului 2.2;

- pentru .cazuri intermediare, deformatia specified la compresiune se obtine presupunand ca sectiunea se roteste in jurul pivotului C (fig. 3.1).

50

e"e,----,-· .... __ ...... .. ~<i ... -----,..... ----.---- e.

eo, s, 0 e.,(e,,) e"",(e",)

Figura 3.1 Distributiile posibile de deformatii in sectiunea transversala

Daca se va utiliza diagrama efort-deformatie din figura 2.4, cele de mai sus raman valabile, inlocuind ce2 ell Ce3, respectiv ccu2 cu Ccu3.

Deformatia specifica total a a armaturii pretensionate in starea limita ultima este:

Ep = Ep(o) +AEp

in care: Ep(o) este deformatia specifica din precomprimare;

A& p - deformatia specifica aditionala (cresterea deformatiei specifiee a armaturii

pretensionate Ap din momentul decompresiunii betonului in fibra adiacenta pana in momentul atingerii scurtarii limita a betonului ill zona comprimata Ecu2)'

Deformatia specifica pentru armaturile obisnuite si cele pretensionate se limiteaza la valoarea Cud conform paragrafelor 2,2.1 respectiv 2.2.2.

Distributia eforturilor unitare pe inaltimea zonei comprimate de beton rezulta de forma parabolica dreptunghiulara daca se utilizeaza diagrama (lc-cc din figura 2.3. A vand in vedere mecanismul destul de laborios de calcul, exista posibilitatea ca pornind de la diagrama specificata (lc-cc din figura 2.4, sa se foloseasca 0 diagrama dreptunghiulara pentru distributia eforturilor unitare de comprsesiune in beton, conform figurii 3.2.

51

I Ecu3 ~fcd
r-1 1
,-., ,-., .--.. ,-., ~ ,-., ,-., ---
....-< C'J M -.::t: \r) \0 r-- 00
M M M M M M M M
<;« <:» '--' '-' '-' <:» ..__, '--' As

.--------

M Bds! = MEd - NEd' Yd = -As2 • .f;,Ad - dJ

M Eds2 = M Ed + NEd . (d - Ys 1 - d2) = As2 • f;,A d - d 2)

(3.14) (3.15)

+
'" ~
't:! r.",t
~ 't:!'" kt ~
"IJ1 I 't:!N/'t:!
* "'<! ~ ~
,....... b-;:: tr) ~
~ 0 N I I 'V>
u ~ 'V>
ca ~-;:: I b ~ 'V> '-.__/ ~
U ~ e-t t.,)e '" 't:!N
~ ,,}
~ + !.Vi ~ I
"lj '" '" + II II ~
.,...., b'" )i: '" S
.,...., .....:: k1'" k1" «
...... '" "'<! ~
(Ij ~'"
....... II N ,-.._ ~ 8 ~
Il.l 't:! ~ 't:!'" '" ~ '"
~ I '§_ I ~'" ""i"
;:: I "'<!
't:! ~ ~ ~ + tr) +
~ ;;j II ~ '" 6 ""i-;::
:.?:;r--;:; '" ':) ~
-e t.,)fi I
~ ~<.; '-'
1+ 't:! N ~ +
~ 't:!
"'<! '" I II II ..Q 8 k1"' ~
I '" 't:! k1" ~.t 13 >J$ ~
~---;:; ~ -- 'ts
II t.,)-;:: N ::::t ~ ~
II b'" ~'" II "'<!
'"
:.?:;'" -ti <-, II II -ti II II II
'" ~"' b-;:: N '" .S "'" ~~
+J ~ + b"' ~ ::t ~>..
~ II
~ o ,(Ij e 't:! '(Ij
e ca S 't:! ca
._ ~ Il.l 8 .~
._ ._ >Jj; ~
..... Il.l ~ 0 ....... '"
._ ._ V ~" 1\
u 0 ;> ....... II
._ ~
....... ;> ,(Ij ;..: 0 ~ii + )(Ij ;..:
0 0 t::. o (Ij k13 '" t::.
CZl o t.8 (..5 u ~ 0
(..5 II ~~ ~
k Il Figura 3.2 Distributia deformatiilor si a eforturilor in sectiunea transversala

Factorul A din figura 3.2 defineste ina1timea efectiva de calcul Xc a zonei comprimate de beton §i se stabileste astfel:

A, =: 0,8 pentru ick S; C50/60;

A, = 0,8 - ic~~;O pentru ick > CSO I 60 ,

iar coeficientul x de reducere a rezistentei betonului tine cont de efectele de Iunga durata si efectele nefavorabile rezultand din modul de aplicare a incarcarii si se determina dupa cum urmeaza:

17 = 1,0 pentru ick ::; C501 60;

17 =: 1,0 - fc;~:O pentru fck > C50 160 .

Daca zona comprimata descreste in directia fibrei extreme comprimate, valoarea n I« se reduce cu 10%.

3.1.2 Relatii de calcul

,

Determinarea momentului incovoietor capabil se face utilizand cele doua ecuatii de echilibru static precum si relatiile dintre deformatiile specifice, relatii ce rezulta din ipoteza sectiunilor plane. De asemenea, atunci dud este necesar, se folosese curbele caracteristiee ale eelor doua materiale pentru a stabili efortul unitar in functie de deformatia specifica,

In tabelul 3.1 sunt date sehemele si relatiile de ca1cul pentru sectiunile de forma dreptunghiulara solicitate la incovoiere cu sau rara forte axiale.

CalculuI sectiunilor de forma T se face dupa schemele ;;.i relatiile de calcul din tabelul 3.2.

In cazul solicitarii la intindere eu mica excentricitate (eo =MEdl NEd < hI2-d1) nu se conteaza pe participarea betonului la preluarea eforturilor. Relatiile de calcul in acest caz sunt:

NEd = (A.d + AsJfyd (3.13)

52

~
,_,
~
:a
~
fr
.f5
l-<
0
.........
.0-< .........
~ ~
;::::l o
...... .......
...... ro
o u
~
til ~
,__, "lj
.E S
;::::l
U Il.l
""@ ,.J::i
o u
~ CZl
Il.l
0.,
._
.0-<
....,.
ro
-
Il.l
~
..-<
M
.......
;::::l
,.......
(!)
.g
~ in care MEdsl si MEds2 reprezinta momentele de incovoiere in, raport cu centre1e de greutate ale armaturilor Asl respectiv As2.

La solicitarea de intindere centrica, capacitatea portanta a sectiunii are valoarea:

NEd = ~ . ~d (3.16)

in care As este aria totala de armature dispusa simetric In sectiune.

Atunci cand momentul incovoietor este insotit de 0 forta axiala de compresiune, valoarea momentului incovoietor de caleul, obtinut din analiza statics va fi egala cu eel putin eONEd in care eo = h 130 ;::: 20mm.

Calculul sectiunilor solicitate la incovoiere se face cu relatiile prezentate mai sus, in care se considera NEd = O.

Starea limita ultima indusd de deformarea structurale (flambajul) se refera la structuri sau la elemente flexibile, solicitate indeosebi la compresiune, a carer capacitate portanta este influentata in mod semnificativ de deformatiile lor.

IS.{

"

~

"IJ>

~

~ ..Q

+ <.

~

" ..Q

I 6 I""'

II

+
'" ,.-....
~ M
A ~
"IJ> I
~ ~
~ V) '-'
b o~ '"
~~ I b"'
~ N
+ "IJ> ~o,
'" "" +
b'" ~ ""
N ~ ~
~'" II N
~
I ~ ':§_ ,-....
,-....
~ ;:,., !""") "1:
>B, ;g II ('r) ('r)
" ~ ---. <;» '-'
N
~ 1+ ~ Qj .~
!:::' ._
I '-'" '-'-
~ ;g ~ Qj Qj
I ~ ........ ......
"--' ~ Q)
II e-t l-< l-<
;g II b"' ::l 5
{l N Q
~ '" ~.., b-;:; '"
+1 ~ + b'" f-!
l-<
0
........
'§ "B
......
-. Q
Q .......
Q) Qj
tf) Q
:§ OJ
"0
::l Qj
Q S
Cd
Q Q)
...!:I
~ Q
IZl
OJ
0..,
. _
._
"<-'-
Qj
......
OJ
~
r""!
('r)
........
::l
........
Q)
..c
Qj
f-! - -- ... ---- ... ..f-

Proiectarea la stabilitate structurala tinand seama de efectele de ordinul doi trebuie sa of ere siguranta ca, pentru cele mai defavorabile combinatii de actiuni in starea limita ultima, nu se produce pierderea echilibrului static (local sau al structurii in ansamblu), sau rezistenta sectiunilor transversale individuale solicitate la incovoiere si forte longitudinale nu este depasita.

Comportarea structurala trebuie sa fie verificata in orice directie in care ruperea datorita efectelor de ordinul doi poate aparea.

Posibilele incertitudini referitoare la rigiditatea conexiunilor trebuie luate si ele in considerare.

Aspecte ale analizei efectelor de ordinul II sub incarcari axiale sunt prezentate in anexa N.

3.1.3 Dimensionarea grinzilor 3.1.3.1 Sectiuni dreptunghiulare

Conform relatiei din tabeluI 3.1 si a figurii 2.6, pentru otelul SSOO se obtine Qim, apoi utilizand relatia (3.6) se pot calcula valorile coeficientului ,lllim in functie de clasa betonului (tabelul3.3).

Tabelul3.3 Valorile coeficientilor ~lim si ,lllim in functie de cIasa betonului pentru otel SSOO

I:::~~~ ::; C50/60 C55/65 C60175 C70/85 C80/95 C90/105
tu1 n
A, 0,8000 0,7875 0,7750 0,7500 0,7250 0,7000
11 1,0000 0,9750 0,9500 0,9000 0,8500 0,8000
(lim 0,617 0,588 0,572 0,554 0,545 0,545
,ulim 0,372 0,347 0,328 0,296 0,269 0,247 ._
'§
.,.....
tf)
~
0
Q
l-<
0
'1=:
tE
.S
..-
OJ
Q
l-<
Qj
._
.,....,
'5
"0
.S
<5
Q)
"0
0:
5.
00
Q)
l-<
0
Q
~
~ :<;
('r) ~
Qj
~ Q)
.,...., 0..,
~ l-<
0
'1=:
Q)
§'
00
........
~
Q)
00
._
'+:J.
Qj
........
8
(~
* Pentru betonul usor avand cIasa LC:::; SO/5S si otel S500 valorile ~lim si ,lllim sunt trecute in tabelu13.4 pentru diferite cIase de densitate.

Tabelul 3.4 Valorile coeficientilor ~lim si ,lllim pentru otel S500 ~i beton user LC :::; SO/55

jl_ ::; 800 ::; 1000 ::; 1200 ::; 1400 ::;1600 < 1800 ::;2000
(lim 0,4988 0,5199 0,5393 0,5572 0,5738 0,5892 0,6030
,ulim 0,319 0,329 0,338 0,346 0,354 0,360 0,366 Utilizarea otelurilor PCS2 ~i OB37 la betoane cu clase superioare nu este rentabila, din acest motiv se prezinta valorile ~lim si ,lllimpentru betoane pana la clasa CSO/60:

OB37 ~lim = 0,769; fllim = 0,425

PCS2 PC60 STNB

~Iim = 0,700; fllim = 0,403 ~Iim = 0,66S; flum = 0,390 ¢4,S ... 7,1 ~lim = 0,647; fllim = 0,383

Valoarea relativa a momentului incovoietor MEds se obtine cu relatia:

fl = :;_i, (3.17)

cd

Armarea simpla se foloseste dad.,ll:::; ,lllim, aria de armature calculandu-se eu relatia de mai jos:

A =OJ.b.df'cd ±NEd (3.18)

S fYd iYd

in care: OJ=l·'7·;; (3.19)

Coeficientii ( si OJ se determina in functie de z, din tabelul 3.5a pentru betoane :::; C60175 si 3.Sb pentru betoane > C60!7S indiferent de marca otelului .

55

<C70/85 <C80/95 <C90/105
I! C cs/[%o] .; cd%o] .; c.,A%o]
OJ OJ OJ
0,010 0,0149 0,0101 25 0,0163 0,0101 25 0,0180 0,0101 25
0,015 0,0224 0,0151 25 0,0246 0,0151 25 0,0270 0,0151 25
0,020 0,0300 0,0202 25 0,0328 0,0202 25 0,0362 0,0203 25
0,Q25 0,0376 0,0254 25 0,0412 0,0254 25 0,0454 0,0254 25
0,030 0,0452 0,0305 25 0,0496 0,0305 25 0,0546 0,0306 25
0,035 0,0529 0,0357 25 0,0580 0,0358 25 0,0639 0,0358 25
0,040 0,0606 0,0409 25 0,0665 0,0410 25 0,0733 0,0411 25
0,045 0,0684 0,0462 25 0,0751 0,0463 25 0,0828 0,0463 25
0,050 0,0763 0,0515 25 0,0837 0,0516 25 0,0923 0,0517 25
0,055 0,0841 0,0568 25 0,0923 0,0569 25 0,1018 0,0570 23
0,060 0,092 [ 0,0621 25 0,1011 0,0623 23 0,1115 0,0624 21
0,065 0,1001 0,0675 24 0,1099 0,0677 21 0,1212 0,0679 19
0,070 0,1081 0,0730 22 0,1187 0,073 [ 19 0,1310 0,0734 17
0,075 0,1162 0,0784 21 0,1276 0,0786 18 0,1409 0,0789 16
0,080 0,1243 0,0839 19 0,[366 0;0842 16 0,1508 0,0845 15
0,085 0,1325 0,0894 18 0,1456 0,0897 15 0,1608 0,0901 [4
0,090 0,1408 0,0950 16 0,1547 0,0953 14 0,1709 0,0957 13
0,095 0,1491 0,1006 15 0,1639 0,1010 13 0,1811 0,1014 12
0,100 0,1574 0,1063 14 0,1731 0,1067 12 0,1914 0,1072 11
0,105 0,1659 0,1120 14 0,1825 0,1124 12 0,2017 0,1130 10
0,110 0,1744 0,1177 13 0,1918 0,1182 11 0,2122 0,1188 10
0,115 0,1829 0,1235 12 0,2013 0,1241 10 0,2227 0,1247 9
0,120 0,1915 0,1293 11 0,2108 0,1299 10 0,2333 0,1307 9
0,125 0,2002 0,1351 11 0,2205 0,1359 9 0,2441 0,1367 8
0,130 0,2090 0,1411 10 0,2302 0,1418 9 0,2549 0,1427 8
0,135 0,2178 0,1470 1O 0,2399 0,1479 8 0,2658 0,1488 7
0,140 0,2267 0,1530 9 0,2498 0,1539 8 0,2768 0,1550 7
0,145 0,2356 0,1591 9 0,2598 0,1601 7 0,2879 0,1613 6
0,150 0,2447 0,1652 8 0,2698 0,1663 7 0,2992 0,1675 6
0,155 0,2538 0,1713 8 0,2799 0,1725 7 0,3105 0,1739 6
0,160 0,2630 0,1775 8 0,2902 0,1788 6 0,3220 0,1803 5
0,165 0,2722 0,1838 7 0,3005 0,1852 6 0,3336 0,1868 5
0,170 0,2816 0,1901 7 0,3109 0,1916 6 0,3453 0,[934 5
0,175 0,2910 0,1964 7 0,3214 0,1981 5 0,3571 0,2000 5
0,180 0,3005 0,2029 6 0,3321 0,2046 5 0,3691 0,2067 4
0,185 0,3101 0,2093 6 0,3428 0,2113 5 0,3812 0,2135 4
0,295 0,5508 0,3718 2
0,296 0,5533 0,3735 2 <C50/60 <C55/65 <C60175
f1 .; csl[%O] C OJ csl[%O] .; OJ c,,/[%o]
OJ
0,010 0,0126 0,0101 25 0,0131 0,0101 25 . 0,0137 0,0101 25
0,015 0,0189 0,0151 25 0,0197 0,0151 25 0,0205 0,0151 25
0,020 0,0253 0,0202 25 0,0263 0,0202 25 0,0275 0,0202 25
0,025 0,0317 0,0253 25 0,0330 0,0253 25 0,0344 0,0253 25
0,030 0,0381 0,0305 25 0,0397 0,0305 25 0,0414 0,0305 25
0,035 0,0445 0,0356 25 0,0464 0,0357 25 0,0484 0,0357 25
0,040 0,0510 0,0408 25 0,0532 0,0409 25 0,0555 0,0409 25
0,045 0,0576 0,0461 25 0,0600 0,0461 25 0,0626 0,0461 25
0,050 0,0641 0,0513 25 0,0668 0,0514 25 0,0698 0,0514 25
0,055 0,0708 0,0566 25 0,0737 0,0566 25 0,0770 0,0567 25
0,060 0,0774 0,0619 25 0,0807 0,0620 25 0,0842 0,0620 25
0,065 0,0841 0,0673 25 0,0876 0,0673 25 0,0915 0,0674 25
0,070 0,0908 0,0726 25 0,0946 0,0727 25 0,0989 0,0728 25
0,D75 0,0976 0,0780 25 0,1017 0,0781 25 0,1062 0,0782 24
0,080 0,1044 0,0835 25 0,1088 0,0836 25 0,1137 0,0837 23
0,085 0,1112 0,0890 25 0,1159 0,0891 24 0,1211 0,0892 21
0,090 0,1181 0,0945 25 0,1231 0,0946 22 0,1287 0,0947 20
0,095 0,1250 0,1000 25 0,1303 0,1001 21 0,1362 0,1003 18
0,100 0,1320 0,1056 23 0,1376 0,1057 19 0,1438 0,1059 17
0,105 0,1390 0,1112 22 0,1449 0,1114 18 0,1515 0,1115 16
0,110 0,1460 0,1168 20 0,1523 0,1170 17 0,1592 0,1172 15
0,115 0,1531 0,1225 19 0,1597 0,1227 16 0,1670 0,1230 14
0,120 0,1603 0,1282 18 0,1672 0,1285 15 0,1748 0,1287 14
0,125 0,1675 0,1340 17 0,1747 0,1342 15 0,1827 0,1345 13
0,130 0,1747 0,1398 17 0,1823 0,[401 14 0,1907 0,1404 12
0,135 0,1820 0,1456 16 0,1899 0,1459 13 0,1987 0,1463 12
0,140 0,1893 0,1515 15 0,1976 0,1518 13 0,2067 0,1522 11
0,145 0,1967 0,1574 14 0,2053 0,1578 12 0,2148 0,1582 11
0,150 0,2042 0,1633 14 0,2131 0,1638 11 0,2230 0,1642 10
0,155 0,2117 0,1693 13 0,2210 0,1698 11 0,2312 0,1703 10
0,160 0,2192 0,[754 12 0,2289 0,1759 10 0,2396 0,1764 9
0,165 0,2268 0,[815 12 0,2369 0,1820 10 0,2479 0,1825 9
0,170 0,2345 0,1876 11 0,2449 0,1882 10 0,2564 0,1888 8
0,175 0,2422 0,1938 11 0,2530 0,1944 9 0,2649 0,1950 8
0,180 0,2500 0,2000 11 0,2612 0,2006 9 0,2735 0,2013 8
0,185 0,2578 0,2063 10 0,2694 0,2070 8 0,2821 0,2077 7
0,190 0,2657 0,2126 10 0,2777 0,2133 8 0,2908 0,2141 7
0,195 0,2737 0,2190 9 0,2860 0,2198 8 0,2996 0,2206 7
0,200 0,2818 0,2254 9 0,2945 0,2263 7 0,3085 0,2272 6
0,205 0,2899 0,2319 9 0,3030 0,2328 7 0,3175 0,2338 6
0,210 0,2980 0,2384 8 0,3116 0,2394 7 0,3266 0,2404 6
0,215 0,3063 0,2450 8 0,3202 0,2460 7 0,3357 0,2471 6
0,220 0,3146 0,2517 8 0,3290 0,2528 6 0,3449 0,2539 6
0,225 0,3230 0,2584 7 0,3378 0,2595 6 0,3542 0,2608 5
0,230 0,3314 0,2652 7 0,3467 0,2664 -, 6 0,3636 0,2677 5
0,235 0,3400 0,2720 7 0,3557 0,2733 6 0,3731 0,2747 5
0,240 0,3486 0,2789 7 0,3648 0,2803 5 0,3827 0,2818 5
0,245 0,3573 0,2859 6 0,3740 0,2873 5 0,3924 0,2889 4
0,250 0,3661 0,2929 6 0,3833 0,2945 5 0,4023 0,2962 4
0,255 0,3750 0,3000 6 0,3926 0,3017 5 0,4122 0,3035 4
0,260 0,3840 0,3072 6 0,4021 0,3089 5 0,4222 0,3109 4
0,265 0,3930 0,3144 5 0,4117 0,3163 4 0,4324 0,3183 4
0,270 0,4022 0,3218 5 0,4214 0,3238 4 0,4426 0,3259 4
0,275 0,4115 0,3292 5 0,4312 0,3313 4 0,4531 0,3336 4
0,280 0,4208 0,3367 5 0,4411 0,3389 4 0,4636 0,3413 3
0,285 0,4303 0,3443 5 0,451 I 0,3466 4 0,4743 0,3492 3
0,290 0,4399 0,3519 4 0,4613 0,3544 4 0,4851 0,3571 3
0,295 0,4496 0,3597 4 0,4716 0,3623 3 0,4960 0,3652 3
0,300 0,4594 0,3675 4 0,4820 0,3703 3 0,5071 0,3734 3
0,305 0,4694 0,3755 4 0,4926 0,3784 3 0,5184 0,3817 3
0,310 0,4794 0,3836 4 0,5033 0,3867 3 0,5298 0,3901 3 <C50/60 <C55/65 <C60175
/J .; c"A%u] .; c,,/[%o] .;
OJ OJ OJ cd%o]
0,315 0,4897 0,3917 4 0,5142 0,3950 3 0,5414 0,3986 2
0,320 0,5002 0,4002 3 0,5254 0,4037 3 0,5535 0,4075 2
0,328 0,5169 0,4135 3 0,5432 0,4173 3 0,5725 0,4215 2
0,330 .0,5211 0,4169 3 0,5477 0,4208 3
0,335 0,5319 0,4255 3 0,5593 0,4297 2
0,340 0,5429 0,4343 3 0,5710 0,4387 2
0,345 0,5540 0,4432 3 0,5829 0,4479 2
·0,347 0,5585 0,4468 3 0,5878 0,4516 2
0,350 0,5653 0,4523 3
0,355 0,5769 0,4615 3
0,360 0,5886 0,4708 2
0,365 0,6005 0,4804 2
0,370 0,6126 0,4901 2
0,372 0,6175 0,4940 2 Tabelul 3.5a Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare simplu annate supuse la incovoiere cu/fara forta axiala, pentru beton x C50/60

Tabelul 3.5b Coeficientii pentru caIculul sectiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere cu/fara forta axiala, pentru beton > C60175

56

57

Armarea dubld este necesara daca « > ,ulim, ariile de armature determinandu-se cu relatiile 3.1, 3.2;;,i 3.4 dupa cum urmeaza:

A _ M Hds - fllimbd 2 fed

82 -

(js2(d -d2)

I

ASl = -I (A,Tlfcd;limbd + AsPs2 ± NEd)

yd

cu ajutorul figurii 3.6, pentru betoane cu clasa S C50/60 Astat = Oltotbh fed / iyd

(3.30).

(3.20)

3.1.4 Dimensionarea stalpllor

. 3.1.4.1 Sectiuni dreptunghiulare

(3.21)

in mod curent, stalpii se armeaza simetric AS] = As2' Detenninarea armaturii totale ~al = As! + As2 = 2A.d se face pe baza valorilor:

Dad &.02 > Eyd se considera as2 = iyd' iar relatiile (3.20) ~i (3.21) se pot pune sub forma:

A = fl- fllim bd2 fed

s2 d -d2 iyd

ASl = Ollimbd fed + A,2 ± NEd (3.23)

iyd r;

In relatia 3.18 si 3.21 semnul superior corespunde intinderii, iar semnul inferior compresiunii. Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton usor se utilizeaza relatiile de mai sus inlocuindji., cu /zed ( conform punctului 2.1.6).

(3.22)

M, N d d

J1 = Ed. V = _____!!!l__ '. _I = ~2

bh2 1" bhi. h h

J cd ':J cd

(3.29)

Daca cantitatea totala de armatura se repartizeaza uniform pe ce1e patru fete A /4 se vor utiliza

~ stot

tabelele din figura 3.7. Coeficientul OJ/ot corespunde de asemenea pentru betoane cu clasa-; C50/60.

Stalpii solicitati de 0 forta axiala NEd si un moment incovoietor MEd, la care planul de actiune al momentului incovoietor nu coincide cu planul de simetrie al sectiunii se considera solicitati la compresiune excentricd oblicd.

Avand in vedere ca la marea majoritate a structurilor solicitarile se obtin cu ajutorul unor programe de ealeul tridimensionale, la stalpi se obtin momente dupa axele principale ale sectiunii MEdy si MEdz (fig. 3.8a).

Dad! blb.; 2: 5, in general axa neutra este in placa x ::s hr, sau daca este satisfacuta conditia:

M bh( h)

fl = ids ~ r; _ _f_ 1- 0,5 _f_

b",d fed bw d d

(3.24)

3.1.3.2 Sectiuni in forma T

(3.28)

1.60

In aceasta situatie dimensionarea seetiunilor de forma T se face eu relatiile de la sectiunile

dreptunghiulare, inlo~uind latimea grinzii cu latimea placii, "

Daca axa neutra se afla in grinda (x > hj) se determina momentul redus

hI(b J( hI]

flsl = r+: bw -1 1-0,5d

(3.25)

~i se compara cu valoarea limita din tabelul 3.3 .

• daca P.d :s Plim se foloseste armarea simpla; din tabelul 3.5 se obtin coeficientii OJ ~i (' cu care se determina aria de armatura:

As =[m +r;(l-~)hflbd j~d ± NEd (3.26)

b d fyd r;

A azul ~ .. . l' ~ .. 0,0035(1- .;)

me respeetarn mega itatn &sl = .; ~ &yd;

58

59

0.80

0.60

0.40

(3.27)

0.20

o

!J.

.-=-_l__j_J._J_L.J_LJ ... .1. .... I . I ....

0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 OAO OA5 0,50 0.55

Figura 3.6 a) Diagrame pentru ealculul stalpilor dlh=O,05

In relatiile de mai sus NEd se considera eu semnul ,,-" in cazul eompresiunii §i cu ,,+" in cazul intinderii,

0.40

.tv

1.80

2.80

C 12/1S-CSO/60 d/h=0.10

1.40

1.60

1.40

1.20

1.20

1.00

1.00

0.80

0.20 f----=--:."f------~::=:__t___l_~-.L-,~'-~~~__,_ -l-~-:¥'_l_L__L_J 'LLL'-'] : 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stalpilor dlh=0,10

o

Figura 3.6 d) Diagrame pentru calculul stalpilor st» = 0,20

.t v 1.80 -! ....

",VEd

3.00 lIo..-~~----,----,

-~-I.;'"

1___]__J.~-4C-l-j_] J II Il

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stalpilor d/h = 0,15

2.40

i-b-i

-~~Tf

I dh

L__~JJ

1.60·

1 .20 t ------"'.....-+-~___P"'_:_ 1.00 ...,_i-_~_",

o

0.10 0.20 0.30 0.40 O.SO 0.60 0.70 0.80 0.90

Figura 3.7 a) Diagrame pentru calculul stalpilor d(lh=O,lO

)lEd .. J. .....

1.001.0S

0.60

0.40

0.20

o

60

61

d)

ds= d.

! .--------------.

3.00

Ed
~"'-t:-r:::-
EC121~~~C~0160"""1

J ........ d/h-0.20
1\ \'" "
~R\r' I '-- j---
b8k\"" ~
~ ~~). .- r---- ~b~
~,~ ~ t2~ t·- ll]
[\ \~\<,~ ~
~~,,,.\ I
1\.)\ ,,~~\ ~ x rr+:
L\._~b ,'" ~ 0 ,-",I
1\ \l" "" ~ ~ \\1\ ......... I
L:, \"" .\ ~ ~Ti ~'
G'~ ~SS 0'~G K 1--
...... _ .",.
r'\. . -. . " \\l,\~ \ \1 .- - 1- -
~'~>'" .\ ,,\,\~\ 0\\"'1~
........ - r----
f\. ,"\. 0- .\ ih_\ \ ~\~
G ~~I\\ l~ ~ ll\_~ __ I- ._-_ .....
~,~ ~[\\ 0'\\~ci ....... --
~~'" .\\l ~tx\s:r~ ..... .... _-_ ... . ...............
~ _ \\.\ ~ II \ \ \
_~~~\_\\\I~IU~ i l~ , ... ............... . ........
............ " '\!\ \'~\I\ ~~\ ~~j\ - . .... -
_ ...... I ...
~ }ll 11 l \ J\~ I I_I,_I\ I" I .. -
1- -- r----
I Ij_ 'l'/!Jll 1 -JIl ........ ......... -
-----~p;71i1 1/ If 1IIll
...
...... J - ... _ .
tz'J/J caa. I_L 1ilUUI IlE
..... . ...... L ..
-.
-, l\
I', ~ ..
/
/L 1/
a) M'"+
I
,
I u;
J
h --_.___ «
ltv
,
I
,
I
I
.r b ·r 1040

b) ds=d.

4, r----------,

~

dl! L_____/ ,I

c)

2.80

2.60

2040

2.20

2.00

1.80

As,tot

2

/

Jily d2.r~il ~ d~pl

Figura 3.8 Compresiune excentrica oblica

Daca J.iEdy C: J.iEdz atunci pentru modurile de arm are din figura 3.8b ~1 3.8e se considera J.il = J.iEdy si J.i2 = J.iEdz , altfel J.1J = J.iEdz si fl2 = flEdy .

Pentru modul de armare din figura 3.8d J.il = flEdy si fl2 = flEdz'

Din diagramele prezentate in figura 3.9 se obtine coeficientul OJtot eu care se determina cantitatea de armatura eu relatia 3.30 .

1.60

1.20

1.00

0.80

0.60

0040

0.20

o

d

o 0.10 0.20 0.30 0040 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.001.05 Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stalpilor d1Ih=0,20

) iJ:2 0.50

a iJ:2 ~ r------'R:--'l=-- A

0.40

0.30 0.20

In absenta unei metode detaliate, se accepta un calcul de dimensionare separat pe cele doua directii principale ale sectiunii, asa cum s-a aratat mai sus dupa care se verifica sectiunea obtinuta la eompresiunea excentrica oblica eu relatia de mai jos:

(MEdy/MRdY'f" + (MEd)MRdJa" :::::1 (3.31)

unde: MEdy si MEdz sunt momentele incovoietoare de caleul pe cele doua directii, inclusiv efecte1e de ordinul doi;

MRdy si MRdz sunt momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii, calculate in ipoteza compresiunii exeentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul NEd;

an este coeficientul care se determina din tabelul 3.6 ill functie de valoarea de caleul a fortei axiale de compresrune NEd ~l de forta axiala capabila la compresiune centrica NRd = bhf, + AstotfYd .

Tabelul3.6 Valorile eoeficientului an

I NE~~Rd

0,1

0,7

1,0

1,0

1,5

2,0

Dimensionarea armaturilor se poate face si eu ajutorul diagramelor de interactiune din figura

3.9. Aeeste diagrame de interactiune sunt reprezentate pentru tipurile de armaturi din figura 3.8: - armaturi concentrate in colturi (fig. 3.8b);

- armaturi uniform repartizate pe patru laturi (fig. 3.8e);

- armaturi repartizate pe dona laturi (fig. 3.8d);.

Se calculeaza coeficientii

v - NEd . _ M Edy· M Edz

d - bhf ' flEdy - bh2 I' ~1 J.iEdz = b2 hI'

':J cd J cd ':J cd

..' .. _-'--"_ 112

0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 iJ:2

III 111

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, M,

(3.32)

63

62

C .. CC1~115-C5DI.6· ..... 0) .. j. ~/h=0.10

b/b=0.10

. . .

c)

b)

0.50 0.40 0.30 0.20

111 111

0.10 0.00 0.10 0.20 0.30

I 121'5-0 ..... 5 .. OffiO 1

~/h=O.10

b/b=O.10

...... ,_ ....

0.40

0.50 0.40

0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50

111 )11

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, M,

0.40

0.30 0.20 0.10 0.10 0.20 0.30 0040 0.50

-~--

~A",oIF .... ·.···

~',o,b,

0.50 0.40 0.30

0.00

)11 111

0.20 0.30 0.40 0.50 ~

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, M,

64

3.1.4.2 Sectiuni circulare ~i inelare

Armatura rezultata din ealeul se distribuie uniform pe perimetrul sectiunii, dispunandu-se eel putin sase bare .

Aria totala de armatura rezulta din relatia:

Astat = mtotAc J,fcd (3.33)

yd

- pentru sectiuni circulare eoefieientul IDtot se obtine din figura 3.10 in functie de d1/h

_MEd . _NEd~ A_7rh2 (334)

respectrv J-iEd - ~1 V Ed - -- ill care c - 4 .

Achfcd Acfcd

- pentru sectiuni inelare coeficientul WtrH se obtine din figura 3.11 pentru rapoartele: 3_ = 0,90

ra

respeetiv ( dj ) = 0,5 in functie de coeficientii flEd si VEd determinati ell relatiile 3.34 in care aria

ra =r.

de beton se obtine eu relatia Ac = 0,597r} = 0,149h2 •

Diagramele sunt valabile pentru betoane eu clasa s C50/60.

2.20

2.00

1.80

1.00

0.60

0040

a

!lEd _____..

o 0.10 0.20 0.30 0040 0.50 0.60 0,65

Figura 3.10 a) Diagrame pentru caleulul stalpilor circulari d] h = 0,10

65

0.75

3.2 Forta taietoare

,

~1~.-.·.·.C.·. _.5016g ~-0.20

3.2.1 Determinarea fortel taletoare de calcul VEd 3.2.1.1 Grinzi simplu rezemate san continue

1.80

Forta taietoare de calcul VEd, se determina, intr-o sectiune considerata, din incarcarile exterioare aplicate si din precomprimare (armaturi aderente sau nu).

Ca si la moment incovoietor verificarile se efectueaza la valoarea maxima a fortei taietoare. In urma calculului static forta taietoare maxima se obtine ill axul reazemului.

In apropierea reazemelor 0 parte a incarcarii poate fi preluata de reazem prin transmiterea directs, deci, se poate admite 0 reducere a fortei taietoare de solicitare (fig. 3.12).

a)

b)

c)

p

1.20

o

~

o 0.10 0.20 0.30 0040 0.50 0.60 0.65

Figura 3.10 b) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari dr/h = 0,20

VEd

A.s!

%~~ +- d .. ,j'. d f

VEd VEd VEd

Figura 3.12 Preluarea directa a fortelor uniform distribuite a), b) ~i a celor concentrate c) de catre

reazeme.

G ... C~2!~C50t60J

rA,-0.90

/(1;'-0=0.50

-------- .. "".

Astfel daca pe 0 placa sau grinda actioneaza incarcari uniform distribuite, VEd,red se poate determina la distanta d masurata de la fata reazemului in cazul unui reazem direct (fig. 3.B.a) ~i la fata reazemu.1ui in cazul unei rezemari indirecte (fig. 3.B.b).

b )'1 k 1 1 1 1 1 L 1 ~ q

k I I * * * I lq i I :{

~ h 1 ~t I ! 1'--------------~ 1 In-,~

~ ~ ~ .

VEd-i'-------'=-------+ V Ed

V Ed,red V ~d,rcd

1AO

ill! ~ d ~ -t--fu-+

'I 'I 'I

Figura 3.13 Reducerea fortei taietoare la 0 placa sau grinda ill cazul unei rezemari directe a) sau indirecte b)

0.10 0.20 0.30 OAO 0.50 0.60

Figura 3.11 Diagrama pentru calculul stalpilor inelari

Si ill cazul fortelor concentrate aplicate la 0 distanta de O,5d:: ay:: 2,Od de la fata reazemu.1ui, se poate admite transmiterea directa la reazem a unei paTti din incarcare. (fig. 3 .12.c). Dad distanta dintre forta ~i reazem este mai mica decat av :: O,5d se poate considera in calcule a; = 0,5d.

Reducerea fortei taietoare de calcul VEd, pe portiunea situata intre reazem si forta concentrata P se poate obtine cu relatia:

L'lVp = Vp(l- p) (3.35)

unde peste un coeficient subunitar si se determina dupa cum urmeaza:

66

67

(3.41)

f3=~ 2d

(3.36)

in care: MEds = MEd - NEd' Zs

Fpd = P,,,t - forta de precomprimare medie probabila (vezi anexa VII).

in figura 3.14 se prezinta un exemplu de determinare a fortei taietoare de calcul tinand cont de reducerile de mai sus.

3.2.1.2 Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice

a) Structuri in cadre multietajate

La grinzi, pentru fiecare sectiune de capat, se calculeaza dona valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima VEd,max ~i minima VEd,min corespunzand valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb.i, care se dezvolta la cele doua extremitati (i = 1 si 2) ale grinzii si incarcarea verticals din gruparea seismica:

V = IMdbll + IMdh21 + (g+1fI2q)Zc/

Ed 1 2 cl

U1 J. ~J] tl * I-tV IJ---'-J----;Jr--,-t-r{ q

I -I £c

_i_ t ld

av 1 I

I I

I I

I I I

I I I I I I I I

I

d

~i

Momentele de la extremitati se determina conform figurii 3.16.

M - M . (1 L M Rc J

dhJ - YRd Rb,i mm 'LMRb

in care: MRb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extrernitatea i, in sensul mornentului asociat sensului de actiune a fortelor;

YRd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, pentru clasa de duetilitate inalta (H) YRd = 1,2; iar pentru cea rnedie (M) YRd = 1,0;

L.M.Rc si 'LMRb - sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 3.16); valoarea L.M.Rc trebuie sa corespunda fortei axiale din stalpi in situatia asociata sensului considerate al actiunii seismice.

WM'i1F~'fiMJfMRh) g+t{f2q

I Prr~LMRhfiMRc)MRc,2

LMRh<LM~~ -1-ijptLMm) . itk&

m

-r-

t

;.:,.., I 11

II. ~I

6.l1 ;.:,..,

~I

I

_yo .. ,.

Figura 3.14 Forta taietoare de calcul VEd la 0 grinda sirnplu rezemata

La elementele eu inaltime variabila forta taietoare de calcul VEd pe lilnga cele aratate mai sus, se mai poate corecta si cu componentele vertieale ale fortelor inclinate (fig. 3.15).

v -v -v -V-V

Ed,red - Ed ccd td pel

(3.37)

Vccd - componenta fortei de compresiune din beton, paralela cu VEd, daca fibra comprimata este inclinata;

Vtd, Vpd - componenta fortei din armatura intinsa (obisnuita sau precomprimata), paralela cu VEd, daca fibra intinsa este inclinata,

1

__ - --- -- - C---ate ___ - - - - - - . eo1U\?Ilt!l -

- - - - a z,onel_ -

e.g· - -axa_ I_l_el,ttra - - --

_: Fed

;~Vccd

<pc

_ c.g. _

2

Figura 3.15 Corectia fortei taietoare la elementele cu sectiune variabila

v = MEds tg,n

ccd 't'c

Z

V. = (M Eds + N )tgm

td Ed 't's

Z

(3.38)

(3.39) (3.40)

Figura 3.16 Deterrninarea valorilor de proieetare ale fortei taietoare

68

(3.42)

69

70

Etapele de calcul sunt:

~ stabilirea diagramei fortelor taietoare de ealcul VEd; ~ eoreetarea diagramei eu reducerile posibile;

- ealculul capacitatii portante a sectiunii de beton Vss»;

- se verifica conditia:

VEd,red S;; v.:

daca inegalitatea este satisfacuta armaturile transversale se aleg constructiv,

(3.50)

La stdlpi valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la fieeare nivel, sub momentele de la extremitati, corespunzand pentru fiecare sens al actiunii seismiee, formarii articulatiei plastice care apare in grinzile sau in stalpii conectati in nod (fig. 3.16):

V _IMde,11 + IMdc•21

Ed - I

cI

(3.43)

q - factorul de comportare care se obtine in functie de clasa de ductilitate: (H)q = 4 si (M)q = 3 pentru pereti si (H)q = 5 si (M)q = 3,5 pentru cadre, sisteme duale si pereti cuplati, In cazul structurilor neregulate pe verticala aceste valori se reduc cu 20%.

Incertitudinile legate de distributia eforturilor in raspunsul inelastic se pot lua in considerare in mod acoperitor prin adoptarea unei diagrame infasuratoare de momente de proiectare ca in figura 3.17. S-a notat: M 'Ed - momentele rezultate din calculul structuralla incarcarile seismice de proiectare;

MEd - momentele de proiectare obtinute prin deplasarea diagramei de calcul M1Ed (cele cu linie punctata);

h, - inaltimea primului nivel de deasupra bazei.

Momentele incovoietoare de dimensionare se pot redistribui intre elementele verticale ale structurii in limita a 30%, iar intre elementele orizontale in Iimita a 20%, pe baza capacitatii inalte de deformare plastica realizata prin aplicarea masurilor prevazute in [28].

La dimensionarea la forta taietoare a peretilor care fae parte din structuri duale se va utiliza diagrama infasuratoare din figura 3.18 pentru a tine seama de efectele modurilor superioare de vibratie.

'In unna redistributiei, valorile insumate ale eforturilor nu trebuie sa fie inferioare celor obtinute din ealculul structural.

, In figura 3.18 diagrama ( a) reprezinta valorile fortelor taietoare obtinute din calculul structural la fortele seismice de proieetare, diagrama (b) este cea asociata mecanismului de plastifieare (momentului de rasturnare capabil), iar diagrama (c) este inIa§uratoarea de proieetare.

Momentul de la cele doua extremitati se determina eu relatia:

- . (1 L:MRbJ

Mdc,i-YRdMRc,imln 'L:MRc

(3.44)

in care: MRe,i este valoarea de proiectare a momentului eapabil la extremitatea i, corespunzatoare sensului considerat;

LMRc si LMRb - ca si la relatia 3.42; valorile momentelor eapabile in stalpi sunt stabilite pe baza valorilor fortelor axiale din situatia corespunzatoare sensului eonsiderat al actiunii seisrmce.

Coefieientul YRd se determina astfel: - clasa de duetilitate inalta (H):

YRd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei; YRd = 1,2 pentru restul nivelelor.

~ clasa de ductilitate medie (M):

YRd = 1,0 indiferent de nivel.

La noduri valorile fortelor taietoare orizontale se pot stabili cu urmatoarele expresn simp lifi eate:

- pentru noduri interioare:

Vi"d = YRAAsl + AS2)!Yd ~ VEd (3.45)

- pentru noduri marginale:

,-

I MEdIi ;'

I

I I

Ms«. I

I I

I I

I I

I I

I I

M'Ed

I I

I I

I I

I I

(3.46)

I I

I I

rJ".j).. ( /1

..s:1' I I

't

I I

in care: A.d, As2 - ariile armaturilor de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzilor;

Ve - forta taietoare din stalp corespunzatoare situatiei considerate obtinuta cu relatia (3.41) §i (3.43);

YRt:F 1,2 - factor de suprarezistenta.

b) Structuri eu pereti si sisteme duale

Structurile in care peretii verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incarcarilor verticale si orizontale sunt sistem tip pereti, iar structurile in care incarcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spatiale, in timp ce incarcarile laterale sunt preluate partial de cadre si partial de pereti sunt numite sisteme duale.

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se stabilesc cu expresia:

" ( I

A! I!

\

sistem eu perete

sistem dual

v.;

/.

Figura 3.17 Infasuratoare de proiectare a momentelor incovoietoare in pereti zvelti

Figura 3.18 Infasuratoarea de proiectare a fortelor taietoare in peretii unui sistem dual

VEd =£·Q·V1Ed cu respectarea conditiei

1,5V'Ed S;; VEd S;; q V1Ed

(3.47)

In cazul peretilor scurti, eu raportul inaltime/lungime ~vllw :::; 2, valorile de proiectare ale momentelor sunt eele obtinute din calculul structuralla incarcarile seismice de proiectare.

Forta taietoare de proiectare se calculeaza cu expresia:

V MRd V' < V1 (3 49)

Ed = M Ed - q Ed •

Ed

in care valorile MRd si MEd sunt determinate la baza peretilor, iar q ca si la relatia (3.48).

(3.48)

3.2.2 Calcululla forta taietoare 3.2.2.1 Etapele de calcul

in care: V'Ed - este forta taietoare rezultata din calculul structural la incarcarile seismice de proiectare;

.Q - raportul dintre valoarea momentului de rastumare (momentul capabil), calculat la baza suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare a peretelui (sau peretilor cuplati) si valoarea momentului de rasturnare rezultat din ealculul la incarcarile seismice de proiectare; la evaluarea momentelor capabile se va considera un coeficient de suprarezistenta YRF 1,1;

e - coeficient de amplificare care introduce efeetul modurilor superioare de vibratie; E = 1,2;

71

- ~ - - ----- --- -------- --- ---- - ------- --- - - - --- --------- - ---- ----- -- ----- -- ---- - --- ------- -

45:

(

__ ___:__- ~ ~- : I

~ ~ ~45:

IA VEd

.,1

..... ~ ... =.l+t.;:.;:==I::: ======::..:: I;

- '·~5

Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:

VEd S VRd

(3.60)

F orta taietoare capabila a elementului Tara armatura transversal a specifica VRd,c se determina cu relatia:

Forta taietoare de calcul VEd, determinata Tara reducerea cu fJ pe portiunea av, trebuie sa satisfaca relatia:

VEd s 0,51hbwdifcd (3.57)

ill care v este factorul.de reducere a rezistentei, care tine searna de fisurarea betonului datorita fortei taietoare, avand valoarea recomandata:

v = 0,6(1- fck ) pentru beton greu 200

v = 0,5171(1- J;ck) pentru beton usor (3.58)

250

Pentru elementele de beton precomprimat cu 0 singura deschidere, care nu au armatura pentru forta taietoare, forta taietoare capabila in zone fisurate la incovoiere poate fi calculata cu relatia (3.54). In zonele nefisurate la incovoiere (in care efortul de intindere din incovoiere este mai mic decat fctk.O,05 Ire)' se limiteaza capacitatea In forta taietoare prin rezistenta la intindere a betonului.

In aceste zone forta taietoare capabila este indicata de:

- in cazul in care VEd > VRd,c' se calculeaza capacitate a portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max in functie de tipul de armatura transversala utilizata (verticala sau inclinata) si se verifica conditia:

VEd S VRd,max (3.51)

daca inegalitatea nu este satisfacuta se maresc dimensiunile sectiunii de beton;

- se calculeaza capacitate a portanta a armaturilor transversale VRd,s prin alegerea unui diametru si a unei distante dintre bare Asw/s dupa care se verifica conditia:

VEd,red S VRd,s (3.52)

- in lungul elementului raportul AsJ s se alege in concordanta cu diagrama VEd.

3.2.2.2 Elemente care nu necesita armiiturii transversala din calcul (VEd < VRd,e)

(3.54)

VRd,C = I ;w . ~(fctd Y + al • =; . fetd in care: 1 este momentul de inertie;

b» - latimea sectiunii la nivelul centrului de greutate, prezenta canalelor fiind luata in calcul conform expresiilor:

- bW,I101l1 = bw - 0,52:¢ pentru canale injectate , cu diametrul ¢ > b,j8 ;

VRd,c == [ CRd,cT//r:(100Plfck)± + k1(Jcp }",d dar avand ce1 putin valoarea:

VRd,e = (v min + k1(Jcp 'p",d

ill care:.fck este rezistenta caracteristica la compresiune, N/mm2;

k == 1 + ~2~0 s 2,0 in care d este in rnm;

PI = A,l S 0,02 - coeficientul de armare longitudinala; bll'd

Asl - aria armaturii longitudinale intinse; ASl trebuie sa depaseasca sectiunea de calcul

considerata I-I cu 0 lungime 2: ha+d (fig. 3.19); hd - lungimea de ancorare a armaturii longitudinale;

b ; - latimea minima a sectiunii in zona intinsa, in mm;

(Jcp = NEd 1 Ac < 0,2 fed - efortul unitar mediu sub efectul fortei axiale NEd (NEd> ° pentru compresiune) in Nzmrrr";

Ac - aria sectiunii transversale de beton, in mnr';

CRd.e, Vmin ~i k1 sunt date In anexele nationale, valorile reeomandate fiind:

CRd,c = 0,181 rc pentru beton greu

CRd,e = 0,151 rc pentru beton usor (3.55)

(3.53)

(3.59)

vmin = 0,035k3l2fcV2 pentru beton greu v . 0= ° 030k3/2 {'1/2 pentru beton usor

mm' J ck 'S

- bw,Ilom = b., pentru canale injectate, cu ¢ < b",/8;

- bw,IJom = bw -1,22:¢ pentru canale neinjectate.

S - momentul static al suprafetei situate deasupra axei ce trece prin centrul de greutate, in raport cu aceasta axa;

al = I, II pl2 S 1,Opentru armaturi preintinse

= 1,0 pentru alte tipuri de armaturi pentru beton precomprimat;

Ix este distanta de la sectiunea considerata Ia originea lungimii de transmitere;

lpt2 este limita superioara a lungimii de transmitere a armaturii conform expresiei

lpt2 = 1,21"/ ;

(lcp este efortul de compresiune in beton la nivelul centrului de greutate sub forta axiala datorita incarcarilor si/sau precomprimarii «(leI' = NEdIAe in MPa, NEd> 0 la compresiune ).

Pentru sectiunile drepte la care latimea variaza in functie de inaltime, efortul principal poate fi maxim in alt loc decat la nivelul centrului de greutate.

In acest caz, valoarea minima a fortei taietoare capabila se stabileste calculandu-se VUe fata de diferite axe ale sectiunii,

(3.56)

kl = 0,15

'h = 1,0 pentru beton greu

n, conform punctului 2.1.6 pentru beton usor

3.2.2.3 Elemente care necesitii armiitura transversala din calcul (VEd > VRd,e)

:~

ill care: VRd este forta taietoare capabila a elementului cu armatura transversals specifica, definita in cele ce urmeaza,

Calculul dupa modelul grinzii cu zabrele (figura 3.20) se bazeaza pe ipoteza ea ruperea se poate produce fie prin cedarea armaturilor transversale intinse (VRd = VRd,s), fie prin zdrobirea betonului din diagonalele comprimate (VRd = VRd,max), Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar sa fie satisfacuta (VRd,s'::: VRd,max).

Valoarea unghiului e trebuie sa respecte limitele:

73

......... "'~ I

Figura 3 .19 Definirea ariei de armatura As1 in sectiunea considerata I-I

72

21,8" ::;; g::;; 45", (2,5 ~ ctgi) ~ 1,0)

a). VR~m"

1- ,~ ~:;;. ~\~ ;- r-~v- -, ~ - - - :. ..

I , , /' ,

I ,<,e'~;'->. .: - -,,'

(3.61)

(3.66)

in care: Asw - aria tuturor ramurilor de armature dintr-un plan transversal;

/ywd - rezistenta de calcul a armaturii transversale; dad ,t;~"d ::;; 0,8/yk, in relatia (3.61) se ia {' - 0 8f .

.J }wd - , yk'

IVRd,s I

.... . .. ----~ .. F

___ ..L ~

j'uw/ ,': i

, N

,

,

N

Z - bratul de parghie al fortelor interne, pentru caleul se poate adopta valoarea aproximativa

Z = 0,9 d (daca nu exista forta axiala); S - distanta dintre etrieri (fig. 3.20a);

b.; -latimea minima a sectiunii transversale (fig. 3.20c);

VI - factorul de reducere a rezistentei; valoarea recomandata pentru VI este V din relatia (3.58);

daca j~"'d ::;; 0,8fyk' se ia VI = 0,6 pentru betoane cu t; ::;; 60 Nzmrrr' sau

VI = 0,9 - Ie" > 0,5 - pentru betoane cu fek > 60 N/mm2 .

200

<Xew = 1,0 - pentru betonul armat daca anexele nationale nu dau alta valoare; <Xew= 1 +CJep/.fcd - pentru 0 < O"cp ::;; 0,25 fed;

<Xew = 1,25 - pentru 0,25fcd < O"cp ::;; 0,5 fed ;

<Xew = 2,5(1-O"cp/.fcd) - pentru 0,5 led < O"cp ::;; 1,0.fc'd '

unde O"ep este efortul unitar de compresiune in beton din forta axiala de calcul.

In vederea asigurarii unei ruperi ductile, sectiunea etrierilor nu va depasi valoarea maxima data de relatia:

,\ V~d" ~," s."" \A.

r ~ ...... {

F'd

s

- - - - - - - bare comprimate bare intinse

c).

qy Il JI

Figura 3.20 Modelul de calculla actiunea fortei taietoare a) armat eu etrieri; b) armat cu bare inclinate

(3.67)

Forta taietoare capabild a elementelor armate eu bare inclinate (fig. 3.20b) este cea mai mica valoare data de relatiile:

VRd s = ASH' z· .f.nVd (ctg 0 + ctg a )sin a

, s ~.

V _ (ctgO + ctga)

Rd,max - ac",b",zvlfcd (1 + ctg2g)

Valoarea maxima a ariei sectiunii armaturii transversale se obtine cand ctgt9 = 1 eu relatia:

(3.68)

(3.69)

A'lI',maXJ;~Vd < 0,5acwvlfcd

b",s - sin a

in cazul in care la elementele cu incarcari concentrate s-a luat in considerare reducerea cu jJ a fortei taietoare de caleul VEd aceasta trebuie sa respecte si relatia:

(3.70)

(3.71)

in care: ASH! este armatura transversals care intersecteaza fisura inclinata dintre forta concentrata si reazem, luand in considerare doar cele de pe intervalul 0,75av (fig. 3.21).

, ,

'075 a/

~_2__ I

Forta taietoare capabila a elementelor armate cu etrieri (fig. 3.20a) este valoarea cea mai mica data de relatiile:

________ L

V As", f t 0

Rd, .. = -z· ),wdC g

S ..

Figura 3.21 Cazuri speciale de preluare a fortei taietoare

(3.65)

75

74

Ibd='t(fEtAsl) : I

E~ 1~!JJJ]]]~illlJJlllllllj

0~ ~ -RillIllllilllllllllllllll

I : 6.Ftd=f( ctg8) I

" ~ ~ ~ ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -i- - - - -

shr>~ -- - - - -:.--- ----- -l~f

11 LL_LLJ___l_[LL1_L_j___!_JL_l__j__I_j__Ll__l_j_l_l_L_l_lLLJ=,,="JJ¥=-':.:~_I_j__Ll__L_L_.L.C"=-'- Rd, min

" ai+d .~ VEd,3=VRd,c

, 1=O,9d ctg8 1=O,9d ctg8 .,annare constructiva,r

etrieri) dar forta la care se ancoreaza este dubla (lungime de ancorare mai mare sau 0 cantitate de armature longitudinala mai mare).

La e1ementele cu armaturi pretensionate inclinate, se prevad armaturi longitudinale pasive (ne pretensionate) la fata intinsa pentru a prelua forta de intindere Iongitudinala datorata fortei taietoare, calculata cu relatia (3.72).

Calculul la forta taietoare dupa mode1ul grinzii cu zabrele conduce la 0 valoare mai mica a efortului de intindere Ftd in armatura longitudinala in raport cu situatia reala.

Forta de intindere aditionala din armatura longitudinala este data de relatia: i1F;d = O,5VEd (ctgB - ctga) pentru armaturi inclinate,

i1F;d = O,5VEdctgB pentru etrieri (3.72)

MEd + A 17 < MEd,maK ilJ.·ld -

(3.73)

.Ap ~\sa:"

, / - ~""'~.' .. ~'----; --

~ ,.11></--

l~iAsl=F E/ yd +rr»:

Figura 3.23 Asezarea armaturilor longitudinale pasive la elemente cu armaturi pretensionate

inclinate

cu conditia:

z z

In zonele unde nu sunt discontinuitati ale lui VEd (de exemplu, pentru incarcari uniform distribuite), determinarea armaturilor pentru forta taietoare pe 0 lungime 1= z(ctgB + ctga) se poate face utilizandu-se cea mai midi valoare VEd de pe aceasta lungime.

In figura 3.22 se prezinta dependenta dintre valoarea aleasa pentru ctgB, armatura transversals (distanta s) si armatura longitudinala (lungimea de ancorare hd) pentru 0 grinda simplu rezemata actionata de 0 incarcare uniform distribuita ~i armata transversal cu etrieri verticali.

3.2.3 Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale 3.2.3.1 Forfecarea intre inima ~i placa grinziior T

I ---- G----- --------"--
A+-,,--+ bw
!~bl!4l1!~ ~ 1 1 1 1 ! 1 1 ! 1 1 ! ! lq Fe
-: i r>--=
I ./
I V V I~
s. ·SI SI SI 1'Ii' l,..sr 5, S, S, S2 S, 54 5, S, S, S. 5) S, S, I
V let i 11:
/'/~ ill I.
,
~ I l« 1
I ~
1 ~H

d

La grinzile cu sectiunea transversala in forma de T, suprafata de legatura a inimii cu placa hJiX, trans mite un efort de lunecare longitudinal VEd (fig. 3.24) dat de relatia:

I1Fcd V -

Ed - h .AX

f

in care: ~feste grosimea placii in sectiunea de imbinare cu grinda; Mcd - variatia fortei normale in aripa pe lungimea AX;

AX - lungimea considerata (fig. 3.24), care se ia eel mult jumatate din distanta dintre punctul de moment nul si eel de moment maxim; in cazul fortelor concentrate, M este eel mult distanta dintre doua forte concentrate.

~

(3.74)

Ax=l,/2~.

ai «d < O,9d ·ctgB ,

Figura 3.22 Calculul distantei dintre etrierii s ~i lungimea de ancorare a barelor longitudinale Ibd la 0 grinda simplu rezemata actionata de 0 incarcare uniform distribuita

Dupa cum se observa pentru ctgB = 1 rezulta 0 cantitate mai mare de etrieri (distanta s mai mica) dar forta la care se ancoreaza armatura longitudinal a este mai mica si invers, daca se alege pentru ctgB 0 valoare peste 2, distanta dintre etrieri rezulta mai mare (un consum mai mic de

I,

·f

76

Figura 3.24 Modelul pentru lunecarea intre inima si placa daca placa se afla in zona comprimata

77

Variatia fortei nonnale I1Fcd este:

- daca placa este in zona comprimata a sectiunii (pentru x?: hr se admite ca sectiunea

cornprimata de beton luata in considerare sa se limiteze prinx =: hr)

M' -l. M1 . beff -bw (3.75)

cd - 2 b

Z eff

- dad placa este in zona intinsa a sectiunii ~i 0 parte din armatura longitudinala As s-a asezat in zonele de placa aferente

I M1 Asr

M' =_·-·->05A . + (3.76)

cd A - , sf Jyd

2 Z s .

in care: Asj- este partea din armatura intinsa As plasata in aripile sectiunii (fig. 3.25); ~ - variatia momentului incovoietor pe lungimea &;

Z ;::::; (d -hjI2) - bratul de parghie.

Forta taietoare capabila a e1ementului din zdrobirea diagonalelor comprimate de beton, trebuie sa respecte condi tia:

VEd s, V· fed sinOr cos Or (3.77)

unde v este factorul de reducere a rezistentei, definit la punetu13.2.2.2.

Figura 3.25 Modelul pentru luneearea intre inima ~i placa daca placa se afla in zona intinsa

Aria armaturii transversale asjpe un metru de placa se determina din conditia: hr ,sr

a,r ?: VEd --ctgOr (3.78)

fyd

In eazul in care intre placa si inima solicitarea este deforta taietoare combinata eu incovoiere pe directia transversala (fig. 3.26), aria de armatura trebuie sa fie eea mai mare valoare dintre cea rezultata din relatia (3.78) si suma dintre aria de armatura necesara din incovoiere ~i jumatate din aria rezultata din relatia (3.78).

,._._bare comQrtmate . __lirmare~._1

1 a sistemului zabrelit asr reazem i

I I

I

I

I r----

L---I

I I i I

~ ti

1..0 -+~+_--~~~--~_+----r_--4__T--~. V

l_._

AsFAsf,l + Asf,2 As=Asr+Ast

Dad v Ed S, lifetd' unde /ctd este rezistenta de calcul la intindere, nu este necesar ca1culul armaturii, fiind suficienta armatura rezultata din calculul placii la incovoiere; coeficientul k este dat de anexele nationale, valoarea recomandata fiind k = 0,4. In caz contrar armatura transversala asj se calculeaza cu relatia (3.78).

Valoarea recomandata a unghiului 81 este:

45' 2: Or?: 26,5° (1,0 s, ctgOr S; 2,0) - pentru aripi comprimate (3.79)

45' 2: Or 2: 38,6° (1,0 s, ctgti, s, 1,25) - pentru aripi intinse (3.80)

3.2.3.2 Verificiiri ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite

In planul de contact dintre betoanele tumate in etape diferite, de exemplu intre un element prefabricat si stratul superior tumat ulterior (fig. 3.27 a si b) sau intre elementele prefabricate (fig.3.27c), se prevad conectori sub forma de etrieri (fig. 3.27), iar suprafata prefabricatului in planul de contact se executa rugoasa sau profilata.

a) /0<"

// <. /

/"""':~

l-------

.---_.»1

b)

~ , 11 I

c)

Figura 3.27 Exemple de suprafete de contact

Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incftt sa fie satisfacuta relatia:

VEdi < VRdi (3.81)

Efortul unitar tangential intre fetele de contact se obtine din forta taietoare de calcul dupa cum urmeaza:

Mplaca, /as,inc+o,sas,f>as,f Mplaca

C ::.-! ====:;;;.;:;:::=;_:_ .. ;_:_ = ;_:_ ===::~=~~)

", O,5as,f

v

V =: fJ __§i!__

Ed; b

Z i

(3.82)

in care: fJ = ;'di - raportul dintre forta longitudinala in betonul turnat ulterior si forta longitudinal a

cd

totala (din zona comprimata sau intinsa a elementului) calculate pentru sectiunea considerata (fig, 3.28);

Figura 3.26 Asezarea armaturilor in placa pentru solicitarea combinata forta taietoare cu incovoiere

78

79

VEd - forta taietoare de calcul; Z - bratul de parghie;

b, -latimea suprabetonarii (fig. 3.27)

axa

/3=1

P22%l- beton turnat in prima etapa

Figura 3.28 Stabilirea coeficientului fJ pentru axa neutra: a) in suprabetohare; b) in betonul turnat in prima etapa

- suprabetonare

Efortul unitar tangential rezistent din rost se determina cu relatia:

VRdi = Chid + ua; + pJ;,Aj.1sina + cosa)::; 0,5ifcd

(3.83)

in care: C si f.l sunt coeficienti care depind de rugozitatea suprafetelor de contact; !etd - rezistenta de calculla intindere;

all < 0,6 !cd - efort unitar de compresiune din forta exterioara normala minima pe rost, care poate actiona simultan cu forta taietoare;

daca an este intindere atunci Cfcd = 0;

P = Ai 'A, - raportul dintre aria de armatura care traverseaza rostul de tumare, incluzand armatura transversal a obisnuita (daca exista), ancorata suficient In ambele betoane (As) ~i suprafata rostului (Ai);

a - unghiul armaturii transversale care traverseaza rostul de turnare, care poate varia intre 45° si 90° (fig. 3.29);

v - factor de reducere a rezistentei (vezi relatia 3.58).

45°< a« 90°

>5mm

Figura 3.29 Rost cu amprente

In absenta unor informatii suplimentare coeficientii c si f.l se pot lua in functie de urmatoarea c1asificare a suprafetei de beton:

- foarte neteda (de exemplu 0 suprafata turnata in tipar de otel, plastic sau cofraje speciale din lemn) c = 0,25 si f.l = 0,5;

- neteda (de exemplu suprafetele elementelor turnate in cofraje glisante, sau 0 suprafata lib era lasata lara alt tratament dupa vibrare) c = 0,35 si f1 = 0,6;

80

- dura (de exemplu 0 suprafata rugoasa, cu denivelari de eel putin 3 mm la eel mult 40 mm distanta intre ele, obtinuta prin profilare) c = 0,50 si f1 = 0,7;

- amprentata (de exemplu realizarea unor amprente cu respectarea dimensiunilor din figura 3.29) c = 0,50 ~if1 = 0,9.

La elementele solicitate dinamic sau la oboseala, coeficientul c se injumatateste fata de valorile de mai sus.

in cazul in care rostul dintre elementele prefabricate (fig. 3.27c) este fisurat in lung, coeficientul de rugozitate se considera c = ° pentru suprafete fine si dure ~i c = 0,5 pentru rosturi

amprentate. .

Se poate folosi 0 distributie in trepte a armaturii transversale, dup)<!m este indicat in figura 3.30.

t ~ t t ~ t ~ t t t t ~ t ~ t t ~ t t t t t:

1111111111 1 1 1 1 1 1 1 1

~

V Edi P j;>1(jt sinat cos a)

Figura 3.30 Distributia etrierilor conectori in lungul grinzii

Contributia armaturilor din rost la vsa: se poate lua si ca suma fortelor din fiecare armatura cu conditia ca unghiul de intrare a barei sa fie intre 45°< (I. <135°.

in cazul planseelor alcatuite din e1emente prefabricate si incarcate cu 0 sarcina uniform distribuita forta taietoare de cal cul care actioneaza in lungul imbinarilor se determina cu relatia:

, ,

v: = qEd' be [leN/m] (3.84)

Ed 3

in care: qsa este valoarea de ca1cul a solicitarii de exploatare [kN/rn]; be - latimea elementului.

3.2.3.3 Console scurte

In mod teoretic se considera console scurte acelea la care:

«. < Za (3.85)

in care: a; este distanta de la punctul teoretic de aplicare a fortei pana la sectiunea de racordare cu stalpul sau grinda;

z., - distanta la forta orizontala (Ftd) din armatura longitudinala si intersectia bielei comprimate cu sectiunea de racordare a consolei cu stalpul (fig. 3.31); inclinarea bielei este limitata de 1,0 :S tgt9:s 2,5.

In mod practic se poate utiliza relatia de verificare:

ajhc ::; 1 (3.86)

in care he este inaltimea consolei la sectiunea de racordare cu stalpul (fig. 3.32).

in afara fortei verticale FEd pe consola, de obieei, actioneaza ~i 0 forta orizontala HEd. Se recomanda ca forta orizontala sa respecte conditia:

HEd ?:. 0,2FEd (3.87)

81

Consolele seurte se armeaza eu armaturi longitudinale si etrieri orizontali sau vertieali in functie de marimea raportului aclhc. In unele cazuri se pot prevedea si armaturi inclinate.

Figura 3.31 Model biela-tirant pentru 0 consola scurta

Armatura longitudinala se deterrnina cu relatia:

A . =FEdctgB+HEd =FEdaC+HEAaH+zO»OSFEd

s ~mam I' -I' - , -I'

1 yd Zol yd 1 yd

in care Zo se determina conform figurii 3.31 sau se considera ill mod aeoperitor la valoarea Zo = 0,8Sd , iar HEd chiar dad nu rezulta din calculul static se va considera la 0 valoare minima de 0,2 FEd.

Figura 3.32 Forme uzuale ale consolelor seurte

Ftd ~--

FEd

a)

rticali

a" , /"'-'---,f

r -

"\ ]
.... ", -, ~
I:'" .. <~\:\
..... ~
Etrieri ve b)

ancoraje

r-

LA~,il1k"> LA •. main Etrieri orizontali

biela eomprimata

tirant

Figura 3.33 Annarea console1or seurte pentru: a) aclhc-:::' O,S;b) a.Ih.> O,S

Consolele seurte ale grinzilor si placilor se armeaza eu bare longitudinale si etrieri vertieali sau bare longitudinale si bare inclinate in conformitate eu cele doua modele bazate pe .Irieletiranti",

Deeuparea elementelor la eapete poate avea diverse forme ~i dimensiuni (fig. 3.34). Consolele seurte se pot realiza la grinzi si la placi groase. Daca raportul hclh 2: O,S se poate alege pentru annare modelul din figura 3.3Sa), iar daca deeuparea este foarte mare, adica hc1h < a,s se va utiliza varianta cu armaturi inelinate din figura 3.3Sb).

(3.89)

hclh>O,5

hJh=O,5

hclh<O,5

l

:

j

-S::::!

hJh<O,5 i

I 1+

Figura 3.34 Consola scurta la capatul grinzilor prefabricate de beton annat

Armatura transversal a sub forma de etrieri se determina dupa cum urmeaza (fig. 3.33): • daca :c -s; 0,5 se prevad etrieri inchisi orizontali sau inclinati, cu

c

Figura 3.35 Modele biele-tiranti la 0 grinda decupata a) armaturi orizontale ~i etrieri verticali, b) armaturi orizontale si inclinate

As,lnk ;:>_ 0,2SAs,maill

(3.90a)

Ariile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obtin eu relatiile:

A = FEde+ HEAaH +zo)

sl .{'

J ydZO

(3.91)

• daca a,s < :c -s; 1 si FEd> VRd,c se prevad etrieri inchisi vertieali, cu

c

A > ° 5 FEd

s,lnk - , -j'

yd

VRd.c se obtine cu relatia (3.53) sau (3.S4).

82

(3.90b)

A = FEd s2 a 8f

, yd

A = FEd

83 sin fJ . 0,8 fyd

(3.93)

(3.92)

83

in care e este excentricitatea fortei FEd fata de centrul de greutate al etrierilor vertic ali (fig. 3.35 si 3.36) situati pe 0 lungime maxima zl2, masurata de la capatul decupat, iar Zo = 0,85d.

In capatul grinzii, pentru aneorarea armaturilor longitudinale de rezistenta As se prevede 0 armatura As4 in forma de agrafa (fig. 3.36). Sectiunea acestor bare va fi egala cu sectiunea etrierilor suplimentari As4 = As2 .

La grinzile frante cu a :::; 10°, se admite ca armatura intinsi; (ASl) sa fie dusa continuu peste unghiul intrand, In zona schimbarii de directie a armaturii longitudinale in afara etrierilor din forta taietoare se prevad etrieri suplimentari de suspendare pe 0 lungime s/2 de 0 parte si de alta a unghiului intrand (fig. 3.38).

Lungimea pe care etrierii se considera aetivi ca armatura de suspendare, se determina cu relatia:

~

Figura 3.36 Armaturile caracteristiee capatului de grinda cu consola

I I I I

Asl I

(3.97)

,~sn+! .sa~

---- ---t-a::::: 10 Q

a)

b)

I...s:::

I I I I

In cazul in care reactiunea orizontala HEd nu se determina in mod explicit, se va considera aproximativ la valoarea H Ed = 0,2FEd' iar relatia (3.91) se scrie sub forma:

Cantitatile efective de armatura se verifica cu urmatoarele re1atii:

, ,

(4"1 Zo + 0,8As3 cos fJ)!Yd Zo ~ FEd

e e+ 0,25zo

(4.2 + As3 sin fJ )!yd ~ 1,75FEd

A = FEd. e+0,25z0 's 1 f

yd Zo

3.2.3.4 Cotturue grinzllor friinte

Figura 3.3 8 Zona de armare eu etrieri suplimentari la a) grinzi frante eu a :::; 10°, b) grinzi eu vute

(3.94)

Aria totala a etrierilor (Asw) se obtine din inegalitatea:

A ~ A /yd ctg(90° _ a)

SIV .. 1 f 2

ywd

(3.98)

Daca armaturile din zona intinsa se intersecteaza in sectiunea de frangere si sunt prelungite pilna in zona comprimata a sectiunii, eu respeetarea lungimilor de aneorare lu, nu este neeesar un calcul al etrierilor ca armaturi de suspendare.

Etrierii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de ancorare a armaturilor longitudinale intinse (fig. 3.39).

(3.95)

a<45

(3.96)

In eazul elementelor solicitate la incovoiere, eu sau lara efort axial, care prezinta unghiuri intrande in zona intinsa a sectiunii (fig. 3.37) exista perieolul smuIgerii armaturilor longitudinale de rezistenta de pe traieetoria prevazuta in project. In aceasta situatie, in functie de particularitatile de armare ale zonei frante, se dispun etrieri suplimentari eu rol de armaturi de suspendare.

.. ~-_/ ME:d

Figura 3.37 Tipuri de grinzi frante eu unghiuri intrande in zona intinsa

a=90

etrieri .suplimentari

~--+---"'----'

-I

1--1

L

Figura 3.39 Variante de armare pentru grinzile frante, solieitate la momente pozitive (etrierii din forta taietoare nu sunt figurati)

'\ )

/

MEd

Solutiile alternative de armare, prezentate in figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente pozitive moderate. Daca solicitarile sunt mari, pentru prevenirea aparitiei unor fisuri care se dezvolta incepand din frantura spre interiorul grinzii, se prevede armatura suplimentara (Ass) (fig. 3.40) .

84

85

Figura 3.40 Variante de annare pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive mari (etrierii din forta taietoare nu sunt figurati)

Cand ancorarea arrnaturilor longitudinale intinse se face fara bucle sau inaltimea sectiunii este mai mare de 100 em (in acest caz nu se poate dovedi eficienta buclei) se prevad ~trieri suplimentari si/sau armaturi inclinate,

Cantitatea de armatura Ass se determina din tabelul 3.7 in functie de procentul de annare longitudinal p si unghiul franturii u.

(3.100)

etrieri /suplimentari

/ I

&4:; :A

' sl

Figura 3.41 Variante de annare la un nod de cadru

Deoarece asezarea etrierilor suplimentari in pozitie inclinata este dificila (rezultand lungimi diferite pentru fiecare etrier) ~i ingreuneaza betonarea nodului, se prefera prevederea unor etrieri orizontali si verticali (fig. 3.41c), avand aria:

La grinzile de acoperis poate sa apara situatia in care talpile nu sunt paralele (fig. 3.42). In acest caz fortele de compresiune Fed isi schimba directia, dand nastere la 0 forta de intindere pe verticala U = 2Fed sin{a/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari.

a/2 C- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _

-------

)

Tabelu13.7 Determinarea annaturii Ass a["]

>45 :s 100

max ;[%])

Ass

Figura 3.42 Armarea eu etrieri suplimentari la 0 grinda de acoperis

3.2.3.5 Noduri de cadru

/

<0,4

annare constructiva

2':0,4 :::: 1,0

Ass 2': 0,5 max s:

Pentru eomportarea sigura a nodurilor de cadre la actiunea seismica este necesar sa se asigure o sectiune suficienta de beton (pentru a evita ruperea fragila a stalpului de la partea inferioara), si 0 armare corespunzatoare a nodurilor.

F orta de compresiune inclinata (produsa in nod de mecanismul de diagonala comprimata) nu va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversalla intindere. Aceasta cerinta se considera satisfacuta dad:

- la noduri interioare:

V}M ::; v 1",~1- ~ hjhj' (3.101)

in care: v = 0,6{1- j~J250)

Vd = NEd - forta axiala normalizata in stalpul de deasupra;

Ae· fed

bj = min{bc;{bw + 0,5hJ} - latimea de proiectare a nodului (be, he dimensiunile sectiunii transversale ale stalpului, b; Iatimea grinzii);

hje - distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului. - la noduri exterioare:

VjM ,;; O,8v . h' ~ 1 - ~?;h;,

> 1,0

Ass 2': 1,0 max As;

hi ~i h2 < 100 em

Etrierii din forta taietoare nu sunt fi rati

> 100

in toate eazurile

este nevoie de vuta Ass 2': 1,0 max Asi

In cazul in care din anumite motive se renunta la armatura suplimentara Ass, armatura longitudinala Asl trebuie suplimentata eu 0 cantitate de armatura LlAsl (fig. 3.41) care in mod obisnuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii fJ = 45°) se considera la valoarea:

(3.102)

(3.99)

Armatura transversal a sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dirnensiona pe baza

relatiilor: -

86

87

3.2.3.6 incarcari aplicate pe inal{imea grinzii sau suspendate

Annarea transversala se calculeaza cu relatia:

FEd :S ASlvl.t;o"d + Asw2iyd sin J3 As", = ~Ed

.J yd

(3.105) (3.106)

- la noduri interioare:

Asw,lJ)'IVd ~ 0,8(Ad + AsJ.t;Al- 0,8vd)

- la noduri exterioare:

Asw,hi}'JVd ~ 0,8As2iyd (1- 0,8v d)

(3.103)

Armatura de suspendare va fi de preferinta, alcatuita din etrieri si armatura principal a a elementului purtator, Parte din acesti etrieri vor fi distribuitii inexteriorul volumului de beton, care este comun celor doua grinzi, conform indicatiei din figura 3.46.

(3.104)

grinds purtatoare eu inaltimea hi

<:: h.n.

a

bare verticale in nod

_ _ t

I ..

a "

" ~r

: I

: I

etrieri orizo~tali -"j mnoli(£,~

ASI

As,

grinda purtata eu lnii11imea hz (h2<hl)

~-' - _ .. +
/ / /
/ /7//)/ :
/ 1/(1/ /I~!.D
/ 1/ /\ I
,/L/./ I ,I
",,_j /'//U'4-
~__ I grinda

7. ,b,~,, __ ~

r

Figura 3.45 Modul de armare la intersectii de grinzi

Figura 3.46 Pozitionarea armaturii de suspendare in zona de intersectie a doua grinzi

Figura 3.43 Annarea nodurilor cadrelor rezistente la seism

Forta axiala normalizata Vel corespunde stalpului inferior. Relatiile (3.103) si (3.104) sunt valabile daca exista grinzi care intra in nod in directia transversala, In caz contrar coeficientul 0,8 se mareste la 1,0.

Cateva cazuri de solicitare cu forte concentrate se prezinta in figura 3.44.

In cazul rezemarii unei grinzi pe 0 alta grinda, armatura de suspendare din grinda purtatoare, va fi dispusa si calculata sa preia intreaga reactiune adusa de grind a purtata (fig. 3.45).

~ -- j~

U~·",,,, ~ UI~,,/ P -: / I

( ) <. (.) '" ... -: ... ~... l

~.. '-'r- _ _ <, ~ fl1__________/":/ I

t"-'" I CD ~: ·t:.:::.~::;:,-,. CO j .. [J-'./.·./.I·.~:l/·-·)?;>,/r "'(l)p ...

m,,; jJiQ P)2 l'c-c cc-- ~; / i;J

'~~:1;,~ g~ ~~~ Ni:T~:>d L,/' P

3.2.3.7 Goluri in inima grinzilor

Pentru a permite trecerea unor instalatii pe inaltimea grinzilor, este nevoie de prevederea unor goluri in grinzile de planseu la cladirile etajate sau in grinzile de acoperis la halele parter.

Forma, dimensiunile si pozitia golurilor pe lungimea grinzilor poate fi foarte variata (fig. 3.47a, b si c), dar si solicitarile pot fi diferite (fig. 3.47d).

a).

b)

::---IOOmm J-------tl

b).

e).

c)

d) ;~::::;.;;-;-> . ..1~

~;/--%0 gnnUd-_

;/ W;~ / de beton annat

~ ::/ pUicuta

~;0 / metahca lnglobam

d).
M M M
( ) (t N'" -r-r-e-N
V ~~~~~~~~. I. 'dID

~~ .

profil I

Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plansee monolite sau prefabricate; c) conducte si/sau tavan fals; d) grinzi de rulare

Figura 3.47 Clasificarea golurilor in inima grinzilor dupa:

a) dimensiuni, b) forma, c) pozitia in lungul grinzii, d) tipul solicitarii

88

89

v'up = (0,8 - 0,9 )VEd ~l1f = (0,2 - 0,1 )VEd

(3.112) (3.113)

Deoarece in jurul golurilor traiectoria eforturilor unitare principale prezinta un sistem complex de linii calculul eforturilor este 0 problema dificila, In principiu se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul:

- procedeul modelului de bare;

- procedeul echilibrului eforturilor.

Principiul modelului de bare consta in inlocuirea zonei in care ipoteza sectiunilor plane a lui Bernaulli nu este respectata ca un sistem de bare, sistem al carui alcatuire se stabileste pe baza starii de tensiune. Directia acestor bare este determinata de directiile majore de scurgere ale eforturilor unitare principale (fig. 3.48). In general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele intinse de armaturi, Pentru fiecare caz de aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda are avantajul ca armarea corespunde cazului dat, dar ~i dezavantajul ca dezvoltarea unui model global folosibil, in limite de timp acceptabile in practica, necesita experienta in domeniul mode1e1or de armare.

2a

Vsup~~p I

I I

: Nsun

I

~~, -e

MEd

N

I

VEd

N

-:"".-
-...... ""L I# .. t # ""',.. .. ..,. ...... _-.'
····""-n 'r >
,.. ~ ~ ..,."
, , .,
«" ~ ,
.. , ,
~' 1#' v

~ )flMv

I

Vinf~I~. : ,+il~mfJ

F~

iv

Msup, Minf

Ac,inf

--------~----~~~

Asl

Ai,slIp Ac,sup +( n -1 )As2 Ai,inf nAsI

n-Es/Ecm Ii,sup=Ic,sup+(n-l )As2 l1;up hin£- Ai,inf llIm

Ir= li,SlIP + Ii,inf

Figura 3.51 Modelul de cadru pentru calculul eforturilor la goluri mari

Vsup,Vinf

+

Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor

Dad diametrul golului circular nu depaseste 0,4 h sau la cele dreptunghiulare dimensiunea maxima a laturii este mai mic decat 0,35 h, transmiterea fortei taietoare se poate face eu analogia grinzilor eu zabrele (fig. 3.49).

Forta axiala, forta taietoare si momentul din talpi se obtin eu relatiile:

N = N l]inf + M Ed

sup Ed Z Z

(3.108)

max(a,hl)SO,35h

N - N l]sup + M Ed

inf - Ed

Z Z

(3.109)

l' _ . /

/7/1 <p<O,4h

T,T T,T Ii,sup

y sup = Y Ed -- ,

t,

Msup = + V:upa ,

1., f V -V ~ inf - Ed 1.

I

(3.110)

Figura 3.49 Analogia cu grinda eu zabrele la gauri nu foarte mari

(3.111)

In cazul golurilor insiruite distanta minima dintre ele se determina din conditia (fig. 3.50).

(3.107)

In relatiile de mai sus NEd, VEd respeetiv MEd sunt solicitarile de ealcul din incarcarile exterioare, in mijloeul golului.

Daca axa neutra intersecteaza golul trebuie sa se verifice daca betonul si armaturile din talpa comprimata ramasa pot prelua forta de eompresiune.

Pentru situatiile in care in exploatare se presupune 0 talpa inferioara fisurata sau eu 0 arie de beton foarte mica se poate utiliza 0 metoda mai simpla pentru determinarea fortelor taietoare:

I...c::

I

90

In cazurile eurente se propune urmatoarea regula simplificata de dimensionare: - dimensionarea grinzii in afara golului la incovoiere si forta taietoare;

- dimensionarea la forta taietoare a talpii inferioare ~i superioare pentru valorile obtinute eu

relatiile (3.112), (3.113);

- dimensionarea talpilor la forta axiala si moment incovoietor;

- lang a gol pe ambele fete se prevad etrieri suplimentari dimensionati la 0,8 VEd;

~ la grinzile mari se prevad armaturi inclinate la coltul golurilor.

Figura 3.50 Stabilirea distantei minime dintre goluri

La goluri avand lungimea mai mare de 0,5 h ealeulul se va face dupa un model folosit la cadre, similar eu 0 grinda Vierendeel. Transmiterea fortei taietoare depinde in mare masura de rigiditatea talpii superioare si inferioare. Se recomanda ca eforturile sa se distribuie in raport eu rigiditatile efective ale talpilor asa cum se prezinta in figura 3.51.

91

3.3 Torsiunea

3.3.1 Stabilirea sectiunii de calcul

Rezistenta la torsiune a elementelor eu sectiuni simple se calculeaza inlocuind sectiunile transversale pline cu sectiuni echivalente cu pereti subtiri (fig. 3.52).

Sectiunea cu pereti subtiri este caracterizata de urmatoarele valori:

Ak - aria cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subtiri care formeaza sectiunea,

inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluri; tef,i - grosimea efectiva a peretelui sectiunii ecbivalente;

u - perimetrul exterior al sectiunii de arie A;

z, - lungimea laturii i masurata intre punctele de intersectie a liniei mediane a sectiunii eu pereti subtiri,

lillie mediana

DETALIU A

l!ef,l/~1

I~ te[,1 .1

Figura 3.52 Sectiunea echivalenta de calculla torsiune

Grosimea efectiva a peretelui sectiunii se determina cu relatia:

A

ter =. U

in care: A - aria totala a sectiunii transversale, inclusiv aria golurilor interioare daca acestea exista (sectiunea chesonata).

Valoarea astfel obtinuta nu poate fi mai mica decat dublul distantei dintre margine a sectiunii si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in cazul sectiunilor chesonate nu poate depasi grosimea efectiva a peretelui.

In figura 3.53 se prezinta pentru cateva sectiuni simple caracteristicile sectiunii echivalente.

__,_____lh __ -, us

(3.114)

-~

Figura 3.53 Sectiuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torsiune

Daca sectiunea are forma mai complexd, ea se subdivide in forme simple,apoi acestea se modeleaza prin sectiuni echivalente cu pereti subtiri, Impartirea sectiunii trebuie realizata astfel incat sa se obtina rigiditatea maxima la torsiune.

Calculul fiecarui element se face separat dupa ce momentul de torsiune este distribuit proportional cu rigiditatea la torsiune a elementelor, determinata in stadiul elastic, nefisurat. Capacitatea portanta la torsiune este in acest caz suma cap acita til or portante individuale ale elementelor.

92

in figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de forma I, L ;;i Scare se descompun in sectiuni dreptungbiulare. Momentele de torsiune aferente aeestora se calculeaza eu relatiile:

(3.115)

;=1

CD

Figura 3.54 Sectiune compusa din dreptunghiuri

Momentul de inertie la torsiune se determina cu relatia:

Iti = 17;h;b;3 (3.116)

in care coefieientul 1] este dat in tabelul 3.8 in functie de raportul laturilor hlb a sectiunilor dreptunghiulare.

Tabelul 3.8 Coefieientul 11 pentru ealculul momentului de inertie la torsiune a sectiunilor dreptunghiulare

3.3.2 Modelul de calculla torsiune

Elementul real, solieitat la momentul de torsiune TEd, se modeleaza sub forma unei grinzi eu zabrele spatiale, alcatuita din patru grinzi cu zabrele plane, de tipul eelor utilizate la ca1cululla forta taietoare (fig. 3.55), fie care ferma cu zabrele plana urmand sa suporte 0 forta taietoare VEd. Intrucat procentul de armare al etrierilor este acelasi in toti peretii sectiunii easetate eehivalente, rezulta ca diagonalele comprimate de beton vor avea aceeasi inclinare, In aceasta situatie se poate eonsidera ca actiunea momentului de torsiune poate fi inlocuita eu 0 forta de luneeare Tt,i uniform distribuita in lungul conturului ui,

/

/

/? //

/ ~

--___ i / //

! ----fo;.~,=~=~J/ .>c ///

1:u I // I ~i /

t / 'f, /

l_'_~-=~=~~~=~-:-: ~ /(/

~J.) P_k ~~--y

Figura 3.55 Modelul de calculla torsiune

93

In cazu1 torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina cu relatia:

TEd TI . =

" 2AkteJ,i

in care TEd este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static.

Porta taietoare rezultanta VEd intr-un perete este data de relatia:

VEd = Tt'/eJ,jZj

3.3.3 Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunii

Annarea sectiunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri ~i bare longitudinale suplimentare. Annatura longitudinala necesara din torsiune rezulta:

L T U

A = Ed k ctgB st 2A {'

k.l yd

in care: e este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton ~i armatura longitudinala intinsa (fig. 3.20) /yd- rezistenta de calcul a otelului din care este confectionata armatura longitudinala Asl.

Armatura longitudinala din torsiune se distribuie pe perimetrul ui; numai in cazul sectiunilor de dimensiuni mici, poate fi dispusa concentrat, in colturile sectiunii.

Armatura transversals sub forma de etrieri necesari din torsiune rezulta:

in cazul solicitarilor combinate, se poate utiliza 0 metoda simplificata, in care se considera separat fiecare solicitare. Ariile de armatura se determina pentru incovoiere, forta taietoare si pentru torsiune, urmand apoi sa fie aditionate (fig. 3.56).

b). ~ (A.n,)v

: I I r/I I I I 1 1 I' (A mls) ,

a). montai

~J1

n=2 . r M+vl

Asw=nA" I '--

!

(3.117)

s = STSV (3.122)

ST +sv

Distanta dintre etrieri (sau barele transversale cand se utilizeaza carcase sudate) cat ~1 diametrul acestora trebuie sa ~especte prescriptiile constructive mentionate in capitolul 5.

Capacitatea portanta maxima a elementului cu sectiune plina supusa 1a efectul fortei taietoare si a momentului de torsiune este limitata de cedarea diagonalelor comprimate, conform conditiei:

TEd + VEd :S; 1 (3.123)

TRd,max VRd,max

in care: TEd - momentul de torsiune de calcul; VEd - forta taietoare de calcul;

TRd,max - momentul de torsiune capabil ce poate fi preluat de sectiune fara a se produce zdrobirea betonului comprimat;

VRtl,max - forta taietoare capabila a elementului.

Momentul de torsiune capabil se obtine cu relatia:

(3.118)

prevederile de alcatuire a elementelor (date in cap. 5) pentru cele dona solicitari, Se recomanda insa ca armatura longitudinala dimensionata la torsiune sa fie dispusa, pe cat posibil, uniform pe peri feria sectiunii transversale de beton si in acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a acestor armaturi difera de cele dimensionate la incovoiere.

Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de regula in corelare cu dimensionarea etrierilor la forta taietoare data fiind afinitatea intre diagramele celor doua solicitari.

Armature transversals rezultata din calcululia torsiune se poate insuma cu cea dimensionata la actiunea fortei taietoare numai daca aceasta din urma este .asezata la periferia sectiunii transversale de beton.

in cazul in care se folosesc etrieri cu doua ramuri de forfecare pentru dimensionarea 1a forta taietoare, se adopta acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune.

Unghiul e dintre diagonalele comprimate de beton :;;i armatura longitudinala intinsa in cazul actiunii combinate a fortei taietoare si a momentului de torsiune este limitat la 1 :5 ctg e:5 2,5. in acelasi timp, trebuie subliniat ca inclinarea diagonalelor comprimate e pentru torsiune trebuie sa fie aceeasi cu cea rezultata din calcululla forta taietoare.

Distanta dintre etrieri, ce urmeaza a se prevedea in element se determina pe baza principiului:

(3.119)

(3.121)

cu relatia:

(3.120)

1- -I r/ -I 1 1 1

.... _ ..... -

(A.",/s)r

(3.124)

in care v 1 si acw au valorile definite la punctul 3.2.2.2.

Forta taietoare capabila a elementului se determina cu relatia (3.66), in care In loc de b.; se introduce tej

rrl· • fl·ll--1 _1··1_+_:

(A.,wls)v+ (A,"'/S)T

v _ aClIleJZtVlfcd

Rd,max. - ctgB + tgB

In elementele cu sectiunea transversala apropiata de un dreptunghi, se poate dispune doar armatura construct iva, dad este indeplinita conditia de mai jos:

(3.125)

Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii

a) dispunerea armaturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (Asw - aria tuturor ramurilor forfecate, As - sectiunea transversala a barei)

Armatura longitudinala dispusa din ca1culul de incovoiere se rnodifica astfel: in zona intinsa cantitatea de armatura se mareste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona comprimata poate fi redusa, in functie de marimea fortei de compresiune.

Armaturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (Asz) pot suplimenta (eel putin partial) ariile armaturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (As) cu conditia ca asezarea armaturilor in sectiunea transversala de beton si traseul acestora sa satisfaca deopotriva

T V

_!isj_ + ____Ef__ :S; I

T V

Rd ,c Rd,c

(3.126)

in care: TRd.c - momentul de torsiune de fisurare, care se determina luand Tt,; = fctd ; VRd,c - forta taietoare capabila din relatia (3.53), (3.54), (3.55) §i (3.56).

94

95

3.4 Strapungerea

3.4.1 Perimetrul de control

Verificarea la strapungere se face in lungul unor perimetre de control (fig. 3.S7).

Daca placa are inaltimea constanta, sectiunea de control este perpendiculara pe planul placii, Daca placa are inaltimea variabila (de exemplu, talpa fundatiei), d se mascara la perimetrul ariei incarcate (fig. 3.S8).

cane

1\\ '

I-:---~-;~:. ··.S-:~-;rH

Figura 3.S7 Perimetrul de calcul pentru strapungere

'A..al doilea perimetrul i

. perimetrul de control -"" de baza, u,

de control u."",

Inaltimea utila a placii in mod curent se considera constanta, fiind egala cu media inaltimilor utile pe cele doua directii, dr si d.:

d = (dy + dz)12 (3.127)

Perimetrul de baza de control Ul se considers la distanta 2,Od fata de aria incarcata ~i se construieste astfel incat sa aiba 0 lungimea minima (fig. 3.S8a).

a) "

: ,.,Q

',......HI

.- '

"r----~ + '2d

12d "perirnetru de

b control u,

l>'----,-y-,- (

b)

, ",___Jid "" __ /

",L"" 2d

)[>l~

, I

- -- -- -----=--.-

Figura 3.S8 Perirnetrul de control de baza pentru diferite situatii

In situatii in. care 0 forta concentrata este aplicata mai aproape de 2,Od fata de Alaad, se ia in. considerare un perimetru de controlla 0 distanta mai mica dedit 2,Od (perimetrul de control trece prin punctul de aplicatie al fortei).

Daca aria incarcata este situata langa un gol, 0 parte din perimetrulde control este considerata inactiva, asa cum se arata in figura 3.S8b). In cazul in care aria incarcata este situata in apropierea marginii sau in coltul placii, perirnetrul de control se determina ca in figura 3.S9.

Alte perimetre de control u, din interiorul sau exteriorul ariei de control de baza, vor avea aceeasi forma ca ~i perimetrul de control de baza.

96

<2d

---------~~

~--+------

'1::1' '/tIl

~,: 1

, .... ,

\ u,

'+-,

,

,

2d "

Figura 3.S9 Perimetrul de control pentru stalpi marginali sau de colt

Placile rezemate pe stalpi circulari prin intermediul unor capiteluri circulare cu IH :S 2,OhH (fig. 3.60a) se verifica la strapungere numai intr-o sectiune de control situata la distanta rca!!t fata de centrul de greutate al sectiunii stalpului:

a) IH >2hH L\!"

capitel cu dala /\ capitel simplu

Ly6

rc:(l_llleXI _ .1/\ .... ,,' rC(~'l(~!. ..

/' r("OI~[ illi. i'- reOJI1 int }'

. __ ._______ ._. ." "".""" ",.i "", "", """ .. ,."" ,,,,.,1, ,,,,", ," .. ,

'1::-l"~.. ..." Ii\ .. "'(~~ej '"t-l" .•

" • H (1 -2;.,. ".. / ,"-

~ · <:~;;< ··~··I t I"{e;f~·>:

o)H--/

,- -.(

! C

,.y ..

A - sectiunea de control de baza

B - suprafata incarcata

Figura 3.60 Modelul de caIcul pentru strapungere - stalp cu capitel

rco"t =2,Od +lH +O,Se (3.128)

unde: IH - distanta de la fata stalpului la marginea capitelului;

e - diametrul stalpului,

Dad stalpii si capitelurile au forma rectangulara, cu IH:S 2,Od, pentru rconl se alege valoarea cea mai mica data de relatiile:

r-: = 2,Od +0,S6Nz (3.129)

reollt = 2,Od + 0,691[ (3.130)

unde: li= Cl + 21Hl, 12= C2+ 21H2 cu conditia h:S 12.

In situatiile in care ln > 2,Od, se verifica atat sectiunea ce trece prin capite! (perimetrul interior), cat si cea care trece prin placa (perimetrul exterior), conform figurii 3.60b).

Prevederile referitoare la perimetrul de control de baza, respectiv la calcul se aplica inlocuind d cu dH(fig. 3.S60b).

Distantele de la centrul de greutate a sectiunii stalpului parra la sectiunile de control pot fi luate (fig. 3.60b).

rcollt,ext = IH + 2,Od + O,Se rcollt,int = 2,0(d + hH) + O,Se

(3.131) (3.132)

3.4.2 Determinarea efortului de caleul VEil

Valoarea efortului de calcul VEd se determina din relatia:

v = j3 Ved (3.133)

Ed d

Uj

unde d este inaltimea utila medie, conform relatiei (3.127);

u, este lungimea perimetrului de control considerat, care poate fi perirnetrul stalpului sau perirnetrul de control de baza;

97

f3 este un coeficient care depinde de distributia eforturilor unitare de strapungere, Coeficientul

f3 se calculeaza cu relatia:

j3 -1 1 MEd », - +I[~---

VEd W;

unde u, este lungimea perimetrului de control de baza;

k este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor sectiunii stalpului c, si C2, avand valorile date in tabelu13.9;

WI este 0 functie de Uj pentru distributia fortei taietoare din figura 3.61a.

(3.134)

2

w; = EL + cjc2 + 4c2d + 16d2 + 2m1c1 (3.136)

2

unde C] si C2 sunt dimensiunile sectiunii stalpului, considerate conform figurii 3.61a.

Pentru un stdlp circular interior, valoarea coeficientului f3 se determina cu relatia: e

j3 = 1 + O,6Jl' (3.137)

D+4d

unde D este diametrul stalpului circular.

Pentru un stalp dreptunghiular interior unde, incarcarea este excentrica fata de ambele axe, se poate utiliza relatia aproximativa:

~----

(3.138)

b) < 1,5d; ~ 0,5C2

r~

Tabelu13.9 Coeficientul kpentru suprafete Incarcate dreptunghiulare

2,0

.. ~.J)~,_. /_

j3 = 1 + 1,8 (ey J2 + (_s_J2

bz by

unde ey si ez sunt excentricitatile MEjVEd ill lungul axelor y si z;

by si b, sunt dimensiunile perimetrului de control (fig. 3.58a).

Pentru un stalp dreptunghiular marginal, daca exista excentricitate dupa ambele directii ortogonale, ~ se poate determina din relatia:

2

j3 Uj 1 Uj

= -. + If-epar

uj W;

unde: ui este lungimea perimetrului de control de baza din figura 3.57;

Uj * este lungimea perimetrului de control de baza redus din figura 3.61b;

epar este excentricitatea paralela cu margine a placii, rezultand dintr-un moment aplicat ca in

figura 3.61b);

k se poate detennina din tabeluI3.9, in care raportul CjfC2 se inlocuieste cu cII2C2; WI este calculat pentru perimetrul de control de baza UI din figura 3.58a.

Pentru un stalp dreptunghiular ca in figura 3.61b, Wj rezulta:

(3.139)

* Ul

2

W; =2+C1C2 +4c1d +8d2 +ndc; (3.140)

4

Daca excentricitatea este dirijata spre exteriorul placii, se utilizeaza relatia (3.134).

La calculul Wj, excentricitatea e trebuie masurata de la centrul de greutate al conturului de calcul.

Pentru un stalp de colt unde excentricitatea este dirijata spre interiorul placii, fJ se determina cu relatia:

c) ~ 1,5d; ~ 0,5C2

I

he .

-r---- .. -""" .{

j3 = u~

u1

Daca excentricitatea este spre exteriorul placii, se utilizeaza relatia (3.134).

Pentru structuri la care stabilitatea laterala nu depinde de interactiunea de cadru intre placa si stalp §i Ia care deschiderile adiacenta nu difera cu mai mult de 25%, se pot utiliza valori aproximative. In anexele nationale se precizeaza valorile pentru fJ; valorile recomandate pentru f3 sunt date in figura 3.62.

(3.141 )

< 1,5d; ~0,5Cl

Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placa-stalp a) nod central, b) nod marginal, c) nod de colt

Functia WI corespunzatoare distributiei fortei taietoare din figura 3.61a se determina cu relatia:

(3.135)

@- stalp interior (8)- stalp marginal ~)- stalp de colt

.(C)

• iJ.""I 5 ,p ,

o

unde dl este lungimea elementara a conturului, iar e distanta de la lungimea elementara dl pana la axa in raport cu care actioneaza mornentul MEd.

Pentru un stdlp dreptunghiular interior, tinand searna de relatia (3.135), Wi este:

(B) iI' ·13",,1,4

---.~

:@ -------.-l@iF-:(.1=1 15

,p ,

Figura 3.62 Valorile recomandate pentru coeficientul fJ

98

99

................................. -- .. -- .. -------------------------------------------------------------~I

Dad. 0 forta concentrata actioneaza aproape de stalp, nu se face reducerea fortei taietoare de ealeul conform punctului 3.2.2.

Ll VEd - forta din presiunea solului din care se scade greutatea proprie a placii fundatiei (actioneaza de jos in sus).

Efortul unitar de strapungere in jurul perimetrului de control se determina cu relatia:

3.4.3 Calcululla strapungere 3.4.3.1 Etapele de calcul

VEd red VEd =--'-

ud

iar capacitatea portanta:

(3.147)

Calculul la strapungere se bazeaza pe verificarea unei serii de sectiuni de control, care au a forma similara cu sectiunea de control de baza. Se definesc urmatoarele eforturi de taiere cu valoarea de calcul, distribuite pe unitatea de suprafata a sectiunii de control:

VRd,c - capacitatea portanta la strapungere a placii rara armature pentru preluarea eforturilor din strapungere in lungul sectiunii de control considerate;

VRd,cs - capacitate a portanta la strapungere a placii cu armatura specificata in lungul sectiunii de control;

VRd,max - capacitatea portanta maxima la strapungere in lungul sectiunii de control considerate.

VEd < vRd,rnax (3.142)

Nu este necesara prevederea armaturii pentru preluarea eforturilor din strapungere, daca este indeplinita conditia:

_ ( )1/3 2d > . 2d

VRd - CRd J71k 100Jfck - 17J vntin

, a a

in care: a este distanta de la marginea stalpului la perimetrul de control considerat;

'71 = 1 pentru beton greu ~i conform punctului 2.1.6 pentru betoane cu agregate usoare;

(3.148)

(3.143)

VEd = VEd,red [1 + k M EdU J

u d VEd,redW

in care: Weste similar cu Wj si se calculeaza pentru perimetrul u; k este dat in tabelu13.9.

(3.149)

CRd,c, Vmin si k - coeficienti definiti mai sus.

Dad forta de solicitare actioneaza excentric:

, ,

Daca VEd > VRd,c este necesar calculul armaturilor specifice, conform punctului 3.4.3.3. Pentru ca sa se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul de strapungere VEd, distribuite pe perimetrul stalpului sau al ariei incarcate determinate cu relatia (3.133).

3.4.3.3 Capacitatea portantii la striipungere a placilor en armatura specified (VEd>VRd,c)

3.4.3.2 Capacitatea portantii la striipungere a pliicilor jara armiaura specificii (VE.-r<VRd,c)

Elementul real, solicitat la strapungere si moment incovoietor, se modeleaza sub forma unei grinzi cu zabrele spatiala, alcatuita din suprafete eonice de beton (diagonale comprimate), talpi comprimate din beton, talpi intinse din armatura si montanti din domuri speciale ambutisate la capete (fig. 3.63a).

Ca1culul capacitatii portante la strapungere a placii cu armatura specifica pentru preluarea eforturilor din strapungere in lungul sectiunii de control, VRd.cs se face eu relatia:

Capacitatea portanta la strapungere a placii Tara armatura specifica trebuie evaluata pentru sectiunea de baza de controL CaIculul se face cu relatia:

, ,

VRd,c =CRd,J7/r(100pJckY/3 +kp'cp z(vrnLn +kPcJ (3.144)

unde:fck este exprimat in Nzmm'';

k =1+~2~0 :s;; 2,0; cu dinmm;

p, = ~ PlyPlz :s;; 0,02; Ply, Plz se refera la armatura intinsa ancorata dupa directiile y ~i z; Ply si Plz se calculeaza ca valori medii, tinand seama de 0 latime a placii egala eu latimea stalpului plus 3d de fieeare parte;

171 = 1 pentru beton greu ~i conform punctului 2.1.6 pentru beton usor;

Cs.u, Vmin si kl sunt date in anexele nationale, valorile recomandate fiind eele date in relatiile (3.56) ~i (3.57), respectiv k, = 0,1, pentru beton greu ~i lq = 0,08, pentru beton usor.

Efortul unitar normal in sectiunea critics se obtine din semi-suma eforturilor unitare pe directiile y respectiv z:

a = ° 5(NEd,y + NEd,z J (3.145)

cp , A A

(.y CZ

(3.150)

unde: Asw este aria barelor de pe un perimetru al armaturii de strapungere din jurul stalpului; s; este distanta dintre armaturile de pe perimetre succesive, rnasurata ca in figura 3.63; /ywd,e/ este rezistenta efectiva de caleul a armaturii pentru strapungere, conform relatiei:

fywd,e! = 250 + 0,25d :s;; fywd' in N/mm2 (3.151)

a este unghiul dintre armatura transversals pentru strapungere ~i planul median al placii, Daca se prevede doar un rand de armaturi inclinate, in relatia (3.150) se inlocuieste s, cu 1,5d. Detaliile de armare pentru preluarea fortei taietoare din strapungere sunt date la punctul 5.2.1.4. Langa stalp, efortul unitar de strapungere este limitat la valoarea:

- j3VEd < - 0 5 ,/.

VEd - d ~ VRd,rnax - , VJcd

Uo

unde: un depinde de pozitia stalpului, stalp interior, uo=perimetrul stalpului; stalp marginal, Uo = c2 + 3d :s;; C2 + 2cj ; stalp de colt, Uo = 3d :s;; c1 + c2 ;

(3.152)

unde: NEd,y ~i NEd,z sunt fortele axiale in placa din incarcari (sau din precomprimare), considerate dea lungul deschiderii pentru stalpii interiori, respectiv de-a lungul sectiunii de control pentru un stalp de colt;

ACY'9i Acz sunt ariile de beton definite in aceleasi situatii ca fortele axiale corespunzatoare, in cazul unor fundatii solicitate cu forte centrice se poate aplica 0 reducere:

VEd,red = VEd - LlVEd (3.146)

in care: VEd este forta taietoare aplicata;

ci, C2- dimensiunile sectiunii stalpului, ca in figura 3.61; v - conform relatiei (3.58).

Perimetrul de control de la care armature de strapungere nu este necesara, UOllt sau UOllt,4' (fig. 3.63b), se calculeaza eu relatia:

j3VEd

uoII1,e! = --dVRd,c

Daca armatura pentru preluarea strapungerii este necesara din calcul, ea trebuie plasata intre aria incarcata A/oad si la eel mult 1 .Sd fata de perimetrul Uolli sau Uout,e/(fig. 3.63).

(3.153)

100

101

h";>_(h2-hl) si '?_(d2-dl)

-,

actiune a fortei

Figura 3.64 Indircfui locale

In eazul betoanelor eu agregate usoare forta de eompresiune limita se determina eu relatia:

F =A r [Acl]__£__<30r A (__£__) (3.155)

Rdu co} /cd Aco 4400 - , } led cO 2200

in care: fied este rezistenta de calculla compresiune a betonului cu agregate usoare; p - densitatea in stare uscata conform tabelului 2.6.

Pentru preluarea eforturilor de intindere transversala se prevad armaturi.

Rezistenta la oboseala a structurilor ~i elementelor structurale se verifica in cazuri speciale, atunei cand ele sunt expuse la incarcari ciclice regulate, cum ar fi: grinzile de rulare ~i podurile cu trafic frecvent.

Verificarea se face separat pentru armatura si beton .

Combinatiile de actiuni pentru calculul amplitudinii eforturilor unitare /}.U = a max - 0- min sunt:

- combinatia actiunilor statice (combinatia de baza), echivalenta eu combinatia frecventa

pentru starile limita de serviciu (SLS).

Ed = LGk,j +P+ 'l'1,lQk,1 + L'l'2,IQ"J (3.156)

j;O-l i>1

in care: Gkj este efectul actiunii permanente; P - efectul precornprimarii;

Qk,l si Qk,i - efectul actiunilor neciclice, nepermanente.

- combinatia actiunilor ciclice relevante pentru oboseala defavorabila:

Ed = L Gk,) + P + 'l'l,lQk,1 + L'¥2,1QkJ + Qlal

b)

~- _-

o

000 000 000 000 000

<

3.6 Verificarea in stare a limita de oboseala

00000 00000 /

'<.

000 000 000 000

-< 000 >

-, ~"o.-r

. , -. _- ~/ ;(/'

Figura 3.63 Strapungere: a) model spatial cu zabrele in zona de strapungere, b) perimetrul de control pentru stalpi interiori in functie de modul de asezare al armaturilor transversale

3.5 Incardiri locale

in cazul incarcarilor locale uniform distribuite pe 0 suprafata Aco (fig. 3.64), forta de compresiune limita se determina cu relatia:

r.: = Acoled fA:.:<::: 3,OfcdAcO

vA:

(3.154)

jd

i>1

in care: !cd este rezistenta de calculla compresiune a betonului; Aco - aria incarcara;

Acl - aria maxima de difuzie utilizata pentru calcul.

Cele doua arii Aco si ACl au aceeasi forma, iar centrul de greutate se afla pe Iinia de actiune a incarcarii. Valoarea FRd se reduce daca incarcarea verticala nu este uniform distribuita pe suprafata Aco sau daca exista si forte orizontale mari.

Daca sectiunea de beton este supusa la mai multe forte de compresiune, ariile Acl,i nu trebuie sa se suprapuna.

3.6.1 Eforturi pentru verificarea Ia oboseala

(Qjat), §1 combinatia de baza

(3.157)

CaIculul eforturilor unitare se bazeaza pe ipoteza sectiunilor fisurate, neglijand rezistenta la intindere a betonului, dar satisfacand compatibilitatea deformatiilor,

In baza schemei de calcul din figura 3.65 se calculeaza eforturile unitare in fibra extrema cornprimata de beton (O'c) , cresterea eforturilor in armaturile pretensionate peste valoarea de decompresiune (~O'pl §i ~(Jp2), pre cum si eforturile in armaturile nepretensionate (O's1 si (J,d cu ajutorul relatiilor:

M + Ap2;:po(ho ~dJ v. = [BI +(bl -1)Bp + Bt~d2

102

103

(3.158)

Efectul aderentei diferite a armaturii active si pasive se ia in considerare prin sporirea amplitudinii eforturilor unitare din armatura nepretensionata calculata in ipoteza aderentei perfecte prin interrnediul coeficientului

17 = As + Ap (3.167)

A, + Ap~ C;( $fo J

(bf-b )hfObf

',/!~) Ap OP+As2OS2

'Lnpl 0,90 1,05 1,15
~0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 1,00 1,;0 It [{]
\ \ \ 1\ \ \
~ \ \ \ \ \ I I
r. [\ \ , \ j
r-, i'-.. \ 1\ 1\ \
(\ r-, f'-. \ \ \ \ \
"'< r-, -. r\. \ 1\ 1\ \ \ j
i'-- r-, '<, r'\. f\\ \ \ I
~O4 r-, r-, t--., ........ r-... ..... I'-.. '\ ['\.\ l\ \ .\ , J
~ t---.
r-- - t--.. ~ ~ r:::; ~ ~\~ j
t--
l.£:Q 0 - r--. ;:::: ~ ~ ~\, ,\ '-I II K 0,50 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05

o 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3

Figura 3.66 Diagrama pentru stabilirea inaltimii relative a zonei cornprimate

M2

+ t----~

tr)

o ~

h d

~-' ~ Figura 3.65 Ipoteze pentru calculul eforturilor unitare in stadiul II

l-q

~O-Pl = »»: T

q-5'

~O-p2 = npO-c-q-

l-q

O'sl = »». -q-

(3.159)

(3.160)

B 0,22

0,20 0,18 0,16 0,14

15

p
_ ... r -
--I-- I I 1-- hJ=D,
v- I -
-- p 0,
I i--' P I
t-lV V
f-f- V i-- a,
I- I/v
f- f-
1//1/
r a,
!--' 1-;--
/8. y - ---
f-t- ~-~ 0,

I ~I
I
! I
---- --- i--- L I 0,
I r- I

1- . __ . I I
I
I I i 1._ t- ;
II I I (3.161)

30 25

q-5'

0'82 = n,o-c-q-

Mai sus s-au utilizat notatiile:

B. ~ M, ~ ~bXO"{d-~) ~_!_~(3-~)

bd2o-c bd2o-c 6

B =h q-0,5hf(1_05h)

p f q , f

B2 = Lnpq-5'(1-5')

q

d - be h E E X

in care: 5'= _2 ; hf = :; hf = : ; "» = E p ; ns = E S ; q = d'

d = =

Inaltimea relativa a zonei comprimate se calculeaza cu relatia:

(3.162)

20

0,12
(3.163) 0,10
0,08
(3.164) 0,06
0,04
(3.165) 0,02 10

05

° 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0

Figura 3.68 Diagrama ajutatoare pentru calculul coeficientului Bp

(3.166)

0,50

Lnp2
h1=0~ 0(\ 0,2~ 0,28 .... 0,29 0,30 0,31 0,32 0,33 0,34 0,35 r@
~ \ '\, \ \ \ \ j
I\_ \ \ \ \ \ \ II
i'\ l~ \ :\ \ \ \
<, 1\ \ :\ \ \ \ \
~2{ "i'-, \ '\ .\ ,\1\ I
-,
r-, r-, ~\ .\ ,\ l\ ~ f--
0)- r-, "~ <, '\~ ~\ l\ \
ro:,., r--. r--. t- <, ~ 0 ~"\ ~\ If_
"'--., f--
m-, t-- C:::- t::- ~ 8: ;;::: ~ ~ II K
I II 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05

° 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3

Figura 3.67 Diagrama ajutatoare pentru calculul coeficientului B,

B2
~
~ I\.
l0 v 7v
...
l-0 ./ j
k/ V t:.< k;:-\) ~
0 t%: V ../ V
~ ~ /" V
~ ~ V
L& ~ I,n
~::_- 0,20 0,18 0,16 0,14 0,12 0,10 0,08 0,06 0,04 0,02

°

0,05 0,1 0,15 0,2 0,25

Figura 3.69 Diagrams ajutatoare pentru calculul coeficientului B2

K reprezinta gradul de precomprimare al sectiunii.

Valorile q, Bs, Bp, B se pot obtine mai expeditiv cu ajutorul diagramelor din figurile 3.66, 3.67, 3.68 si 3.69.

unde: As, <Ps sunt aria si diametrul maxim al armaturii pasive; Ap, <Pp - aria ~i diametrul echivalent al armaturii active;

~ - raportul dintre aderenta tendoanelor ~i a armaturilor pasive.

Relatiile de mai sus se pot particulariza pentru cazul elementelor din beton precomprimat integral considerand A,l = 0, As2 = 0 ~i K = 1, respectiv pentru elementele din beton annat

considerand ApI = Apl,1 + Apl,2 + ApI,3 = 0, Ap2 "" 0 si K = 0 .

104

105

b=kx t-----..~ 1

Eforturile unitare din armaturi (pretensionate sau nepretensionate) calculate sub actiunea incarcarilor de oboseala nu trebuie sa depaseasca rezistenta de calcul la curgere a otelurilor, verificata prin incercari la intindere.

Amplitudinea eforturilor din barele sudate nu 0 va depasi niciodata pe cea a barelor drepte si indoite.

In locul verificarii explicite prezentata mai sus, verificarea la oboseala in cazurile standard, cu incarcari cunoscute, se poate face cu ajutorul amplitudinii echivalente de degradare (LlrJs,eq!l)' conform relatiei:

, ,/I. (N")<,/I.(JRSk(N") (3.169)

r F,PCI' (Js.equ -

r.i:

in care: ,/1.0- Rsk (N°) este amplitudinea de efort pentru N* cicluri de incarcare ~i se calculeaza cu ajutorul figurii 3.70 si a tabelelor 3.10, respectiv 3.11. In cazul cladirilor ,/I.O-Rsk(N*) poate fi aproximata prin amplitudinea maxima (,II.(Js,maJ sub combinatia relevanta de incarcari.

Se poate admite de asemenea ca rezistenta la oboseala a arrnaturilor intinse este satisfacatoare sub combinatia frecventa de indrcari daca:

,/1.0-;:' 70MPa - pentru armaturi nesudate; (3.170)

3.6.2 Procedeul de verificare a armaturilor

Deteriorarea produsa de 0 singura amplitudine a eforturilor =. poate fi determinata cu ajutorul curbei S-N din figura 3.70 si a parametrilor din tabelul 3.10 pentru armatura nepretensionata, respectiv din tabelul 3.11 pentru armatura pretensionata,

Incarcarea trebuie multiplicata cu coeficientul YFjat dat in Anexa Nationals la codul european.

Valoarea recornandata este 1,0. Domeniul de efort capabil la N* cicIuri (LlrJRsk) obtinut trebuie impartit cu coeficientul de siguranta Ysjat

Iogll.CT&k

[AJ - armaturi 1a limita de elasticitate

,/1.0- ? 35MPa - pentru armaturi sudate.

(3.171)

.... -~

N' logN

Figura 3.70 Forma curbei caracteristice de rezistenta la oboseala (curba S-N pentru armaturi pasive si pentru armaturi pretensionate)

Pentru cicluri multiple cu amplitudine variabila deteriorarile pot fi insumate dupa regula Palmgren-Miner. Ca unnare, factorul de degradare DE al armaturii produs de incarcarile relevante de oboseala trebuie sa satisfaca conditia:

D =" n(,II.o-J < 1 ' (3.168)

Ed L,; N(!J.o-i)

in care: n(!J.o-j) este numarul de cicluri aplicate pentru 0 amplitudine ,/I.(Ji; N(!J.o-j) - numarul rezistent de cic1uri pentru 0 amplitudine !J.O-i .

Tabelul 3.10 Parametrii curbelor S- N pentru armaturi nepretensionate

Cand se utilizeaza imbinari sud ate sau dispozitive de innadire in betonul precomprimat, nu sunt admise eforturi de intindere in beton pana la 0 distanta de 200 mm fata de armaturi (pretensionate sau nepretensionate), sub combinatia frecventa de incarcari cu un coeficient de reducere k3 = 0,9 aplicat la valoarea medie a fortei de precomprimare Pi;

3.6.3 Procedeul de verificare a betonului

Tip de armaturi N ExponcntuI efortului unitar LlO"Rsk(MPa) pentru
kl k2 N* cicluri
Bare drepte si bare indoite 1 106 5 9 162,5
Bare sudate 1;>i plase sudate 107 3 5 58,5
Dispozitive de cup lare 107 3 5 35
NOTA 1: Va1ori1e /1rJRsk se refers la bare drepte. Pentru bare1e indoite se aplica un
coeficient de reducere .; = 0,35 + 0,026dbr / ¢
in care di; este diametrul dornului;
¢ diametru1 barei. Rezistenta la oboseala a betonului solicitat la compresiune este satisfacatoare dad sunt indeplinite conditiile:

(J 0- .

c,max < 0,5 + 0,45~

fed ,fill fed ,fat

:s; 0,9 pentru L, :s; 50MPa

(3.172)

Tip de armaturi N' Exponcntul efortului unitar /1O"Rsk(MPa)
kl k2 pentru N' cicluri
Precomprimare prin preintindere 106 5 9 185
Precomprimare prin postintindere
- monotoroane in canal din
material plastic 106 5 9 185
- armaturi pretensionate drepte sau
curbe in canal din material 106 5 10 150
plastic
- armaturi pretensionate curbe in
106 5 7 120
canal de otel 106 5 5 80
- dispozitive de cuplare :s; 0,8 pentru fek > 50MPa

unde: (Jc,max ~l O-c,min este efortul maxim respectiv nurum de compresiune intr-o fibra sub

combinatia frecventa de incarcari. Daca efortul (J c,min este de intindere, se ia egal cu zero

fed,fat = klPcC(tO)fed(l- ~~) (3.173)

k[ = 0,85 pentru N= 1 06 cicIuri;

Pcc(to) - coeficientul care defineste rezistenta betonului la prima aplicare a

incarcarii;

to - timpul inceperii incarcarii cic1ice asupra betonului in zile.

Conditiile (3.172) se aplica de asemenea la bielele de compresiune ale elementelor supuse la forte taietoare.]n acest caz rezistenja!cd,{at, se afecteaza cu coeficientul de reducere v.

Rezistenta la oboseala a betonului solicitat la forte taietoare, atunci cand nu este necesara armatura de forfecare din calculul in starea limita ultima, este satisfacatoare atunci cand se verifica conditiile:

- pentru VEd,min .::::: 0 :

VEd,max

Tabelul3.1l Parametrii curbelor S-N pentru armaturi pretensi~nate

106

107

l

'I

as ~ 0,8~'k

- pentru elemente din beton precomprimat: as < O,75fpk

Atunci cand efortul este provocat de 0 deformatie impusa: as <I;

(4.3)

::S 0,9 pana la C50/60

4. VERIFICAREA iN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE

::S 0,8 peste C55/67.

(3.174)

- pentru VEd,min < ° :

VEd,max

4.1 Limitarea eforturilor

(3.175)

Eforturile de compresiune in beton se vor limita pentru a evita fisurile longitudinale, microfisurile sau deformatiile mari de curgere lenta, unde acestea pot avea efecte inacceptabile asupra functionarii structurii dupa cum urmeaza:

- sub efeetul combinatiei earacteristice a incarcarilor, pentru partile expuse la medii corespunzand datelor de expunere XD, XF si XS (tabelul L 1):

in care: VEd,max ~i VEd,min sunt valorile de calcul maxime respectiv minime ale fortelor taietoare aplieate sub combinatia frecventa de incarcari;

VRd,c - rezistenta de calculla forfecare a elementelor lara armare transversala,

Atunci cand este necesara armatura transversal a, inclinarea bielelor de compresiune efat in modelul grinzii cu zabrele se considers

tgB/at = JiiB ~ 1,0 (3.176)

unde e este unghiul diagonalei comprimate fata de axa elementului in stare a limita ultima.

(4.1)

- sub efeetul combinatiei cvasipermanente a incarcarilor, pentru a se putea admite curgeri lente liniare:

ac ~ 0,45fek

(4.2)

peste aceasta valoare trebuie considerat eurgerea lenta neliniara (pet, 2.1.3).

Eforturile din armatura sub combinatia caracteristica a incarcarilor se vor limita in vederea evitarii deformatiilor inelastice precum si a fisurarii ~i deformarii excesive, astfel:

- pentru elemente din beton armat:

(4.4)

(4.5)

,; _ dz/

a =0' ra

.<Z s1 1-';

Pozitia relativa a axei neutre ~ se obtine infunctie de forma sectiunii dupa cum s-a aratat la punctul 3.6.1.

in ealeulul eforturilor si a sagetilor, sectiunile transversale se vor considera nefisurate eu conditia ca eforturile de intindere din ineovoiere sa nu depaseasca valoarea j~t,ejf Aceasta valoare poate fi luata egala eu !elm sau !etmj! atata vreme cat calculul armaturii intinse minime este bazat pe aceeasi valoare. La ealculul deschiderii fisurilor si al rigiditatii la intindere (al efectului de rigidizare din zona intinsa) se va utiliza valoarea/ctm.

(4.6)

4.2 Fisurarea

Fisurarea va fi limitata la 0 extindere care sa nu impiedice functionarea corespunzatoare sau durabilitatea strueturii sau sa nu produca un aspect inacceptabiL

In structurile din beton armat solieitate la incovoiere, forfecare, torsiune sau intindere provenind din actiunea incarcarilor sau a deformatiilor impiedicate sau irnpuse, fisurarea este un fenomen normal.

Forrnarea fisurilor este permisa lara nici un control al deschiderii lor, cu conditia ca ele sa nu stanjencasca functionarea normala a structurii.

Deschiderea fisurilor se calculeaza cu relatiile de la punctu14.2.2. 0 alternativa simplificata consta in limitarea diametrului barelor sau a distantei dintre ele conform prevederilor de la punctu14.2.1.

108

109

Daca este necesar controlul fisurilor, 0 cantitate minima de armdturd aderenta trebuie prevazuta in zonele intinse. Aria ei poate fi estimata din echilibrul intre forta de intindere in beton imediat inaintea fisurarii ~i forta de intindere in armatura la curgerea ei ori la un efort mai mic, daca este necesar sa se limiteze deschiderea fisurilor.

Deschiderea calculata a fisurilor se limiteaza la valorile Wmax recomandate in tabelul 4.1.

k ~ un coeficient care ia in considerare efectul eforturilor neuniforme de autoechilibrare, care due la reducerea eforturilor datorate deformatiilor impiedecate,

k = 1,0 pentru inimi cu h S 300 mm sau talpi cu Iatimea mai mica de 300 mm,

= 0,65 pentru inimi cu h ;::: 800 mm sau talpi cu latimea mai mare de 800 mm.

Pentru valori intermediare se interpoleaza liniar.

!ct,ell- valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului efectiva la timpul cand fisurile

pot £I asteptate sa apara,

Act ~ aria betonului din zona intinsa, chiar inainte de formarea primei fisuri,

Tendoanele aderente din zona intinsa pot contribui la controlul fisurarii in interiorul unei distante :S 150 mm de la centrul tendonului, Acest efect poate fi luat in considerare prin adaugarea termenului (jApllcrp la partea stanga a expresiei (4.7), in care: Ap este aria tendonului pre sau post

intins din Ac,eff.

(I ~ factor de corectie a rezistentei la aderenta luand in considerare diametrele diferite ale

armaturilor pretensionate si nepretensionate.

Tabelul4.1 Valorile Wmax recornandate

Elemente din beton annat ~i Elemente din beton
preeomprimat ell armaturi preeomprimat ell armaturi
Clasele de expunere neaderente aderente
Combinatii de incarcari Combinatii frecvente de
cvasipermanente incarcari
XO,XCI 0,4* 0,2
XC2, XC3, XC4 0,2**
XDl, XD2, XSl, XS2, 0,3 decompresiune
XS3 ~,~ Js. ¢, ¢p

( ~ raportul rezistentei la aderenta a armaturilor pretensionate si nepretensionate, dat in tabe1ul 4.2.

Nota: *) Aceasta limitare garanteaza aspeetul aeeeptabil. In lipsa conditiilor de aspect aceasta limitare poate fi diminuata,

**) Suplimentar, decompresiunea trebuie sa fie verificata sub combinatii cvasipermanente de incarcari,

(4.11)

Aria de armatura minima necesara se determina cu relatia:

As,min as := k, . k - !cf4f . Act

rjJ, - eel mai mare diametru al armaturilor nepretensionate; ¢p - diametrul echivalent al tendoanelor pretensionate

rPp = 1,6,jA; ~ pentru legaturi de 3 bare;

do = 1,75. d.. y - pentru un toron din 7 sarme;

r» 'f'samw

(4.7)

in care: As,min este aria minima de armature din zona intinsa;

O"s - valoarea absoluta a efortului maxim admis in armature imediat dupa formarea fisurii (fyk sau 0 valoare mai redusa);

k; - coeficient care ia in considerare natura distributiei eforturilor din sectiune imediat inainte de fisurare ~i schimbarea bratului de parghie,

- Pentru intindere pura kc=I,O;

- Pentru incovoiere sau incovoiere cu forte axiale:

k = 0 4[1- ac ] < 1

C , kj(h/ h *)!ct,eff ~

d. = 1,20 . d.. " - pentru un toron din 3 sarme.

¥'p CfS(Jl'ma

Tabelu14.2 Raportul intre rezistenta la aderenta (() a tendoanelor si armaturilor nepretensionate

Armatura ,;
aderenta, postintinsa
pretensionata preintinsa < C50/60 > C55/67
Bare netede si sarme nu se anlica 0,3 0,15
Toroane 0,6 0,5 0,25
Sarme amprentate 0,7 0,6 0,3
Bare profilate 0,8 0,7 0,35 (4.8)

in cazul sectiunilor dreptunghiulare sau a inimilor sectiunilor casetate si in T, respectiv:

k 0=: 0 9 Fer 0 5

C 'A t. ~,

a ' cl,eff

(4.9)

Pentru placile din beton armat sau precomprimat in constructiile supuse la incovoiere rara eforturi de intindere semnificative, nu sunt necesare masuri specifice de control al fisurarii daca grosimea lor nu depaseste 200 mID ~i sunt luate masurile corespunzatoare de alcatuire constructiva.

Acolo unde se prevede 0 armatura minima conform punctului 4.2 deschiderea fisurilor nu va fi

excesiva daca:

- pentru fisuri cauzate dominant de deformatii impiedecate, diametrul barelor nu depaseste valorile din tabe1u14.3. Efortul din armatura are valoarea din relatia 4.7.

111

Daca se foloseste numai armatura pretensionata pentru controlul fisurarii C;l = j4 .

I1crp - variatia efortului in tendoanele pretensionate de la starea de deformatie zero a betonului de la acelasi nivel.

In elementele din beton precomprimat nu este necesara 0 arm are minima in sectiunile in care betonul ramane cornprimat sub combinatia caracteristica de incarcari si a valorii caracteristice a

fortei de precomprimare.

pentru placile sectiunilor casetate si in T.

Mai sus s-au notat:

N

a = ___!l1_

C b.h

(4.10)

efortul mediu in beton actionand asupra partii considerate din sectiune,

NEd este forta axiala in starea limita de exploatare actionand asupra partii din sectiune considerate (forta de compresiune fiind pozitiva). NEd se determina considerand valorile caracteristice ale fortei de precomprimare si a fortei axiale sub combinatia relevanta de incarcari,

h*=hpentruh< 1,Om

= 1,0 m pentru h 2: 1,0 m;

ki ~ coeficient care ia in considerare efectele fortelor axiale asupra distributiei eforturilor: k, = 1,5 daca NEd este 0 forta de compresiune,

k, = 2h*/3h daca NEdeste 0 forta de intindere.

4.2.1 Controlul flsurarii fara calcul direct

110

- pentru fisuri cauzate in principal de incarcari sunt satisfacute prevederile din tabelul4.3 fie cele din tabelul4.4.

Efortul din armature, sub cornbinatia releventa de incarcari, va fi calculat considerand sectiunea fisurata,

Pentru betonul precomprimat, unde controlul fisurarii este in principal asigurat prin tendoane aderente, tabelele 4.3 si 4.4 vor fi utilizate cu un efort egal cu efortul total minus pretensionarea. Pentru betonul postcomprimat, unde controlul fisurarii se asigura in principal prin armatura obisnuita, efortul din aceasta armatura se va calcula incluzand efeetul pretensionarii.

Diametrul maxim al barelor din tabelul 4.3 trebuie eoreetat dupa cum urmeaza: - pentru incovoiere (eel putin 0 parte a sectiunii comprimata)

"" - ""*(1 /29) kc' hc!'

'Ps - 'Ps cr.eff , 2(h _ d)

(4.12)

- pentru intindere (toata sectiunea intinsa)

¢s = ¢;(fct,eJI /2,9 )8(hh:d)

(4.13)

unde: ¢\. este diametrul maxim eoreetat;

¢; - diametrul maxim al barelor din tabeluI4.3; h - inaltimea totala a sectiunii;

her - inaltimea zonei intinse imediat inainte de fisurare, considerand valorile caraeteristiee . ale pretensionarii ~i ale fortelor axiale sub combinatia cvasipermanenta de actiuni;

d - inaltimea utila (pana la centru1 de greutate al randului extrem de armatura).

Tabelul4.3 Diametrul maxim al barelor (¢;) pentru eontrolul fisurarii

Efortul din armature Diametru1 maxim a1 barelor [mm ]
[MPa] wk=O,4mm wk=0,3 mm wk=0,2mm
160 40 32 25
200 32 25 16
240 20 16 12
280 16 12 8
320 12 10 6
360 10 8 5
400 8 6 4
450 6 5 - Tabelul4.4 Distanta maxima dintre bare pentru controlul fisurarii

Efortul din armature Distanta maxima dintre bare [mm]
[MPa] wk=0,4mm wk=0,3 mm wk=0,2mm
160 300 300 200
200 300 l, 250 150
240 250 200 100
280 200 150 50
320 150 100 -
360 100 50 - In grinzile eu inaltimea ~ 1000 mm, unde armatura principala este concentrata numai intr-o parte redusa din inaltime, este neeesar sa se prevada 0 armatura suplimentara de suprafata pentru eontrolul fisurarii pe fetele laterale ale grinzii. Aceasta armatura se va distribui in mod uniform intre nivelul armaturii intinse si axa neutra ~i va fi dispusa in interiorul etrierilor. Aria aeestei armaturi nu va fi mai mica de cat eea obtinutadin relatia (4.7), luand k = 0,5 si CJ.v = hk. Distanta si diametrul corespunzator al barelor pot fi obtinute din tabelele 4.3 si 4.4, considerand solicitarea de intindere pura si efortul din armatura ega! eu jumatate din valoarea impusa pentru armatura principala intinsa,

112

-",".

o atentie deosebita trebuie acordata sectiunilor in eare au loe schimbari bruste de eforturi si anume: variatii de sectiune, zonele de langa fortele concentrate, sectiunile in care se intrerup barele si zonele eu eforturi mari de aderenta, in particular la capetele suprapunerilor. Masurile necesare eonstau in diminuarea variatiilor de eforturi oricand este posibil si in respectarea prevederilor de alcatuire constructiva.

Fisurarea datorita eforturilor tangentiale poate fi controlata in mod adecvat tot prin respectarea regulilor de alcatuire constructiva,

4.2.2 Calculul deschiderii fisurilor

Deschiderea caracteristica a fisurilor (Wk) poate fi obtinuta din relatia:

w - S (& -c )

k - r.max snt em

(4.14)

in care: Sr,max este distanta maxima dintre fisuri;

Ssm - deformatia medie a armaturii sub combinatia relevanta de incarcari, incluzand efectul deformatiilor impuse si luand in considerare efectele rigidizarii din zona intinsa;

Scm - deformatia medie a betonului intre fisuri;

1 ic/,ejf (1 )

O"s -/(;/ -- + ae· P».«

Pp,eJj :2: 06 O"s

E ' E

s s

(4.15)

in eare: as este efortul in armatura intinsa considerand sectiunea fisurata. Pentru elementele din beton preeomprirnat as se inlocuieste eu us-ap unde as este efortul total si ap este efortul din pretensionare;

k; - factor dependent de durata de incarcare; k.= 0,6 pentru incarcari de scurta durata; k,> 0,4 pentru incarcari de lunga durata,

As +~12Ap Pp.ejf = A

c,ejf

(4.16)

unde: Ac,eff este aria efectiva intinsa (aria betonului din jurul armaturii intinse pe inaltimea hc,eff) (vezi fig. 4.1);

hc,eff- cea mai mica dintre valorile 2,5(h-d), (h-x)/3 sau h/2;

ae = Es/Eclil

In situatiile in care armatura aderenta este dispusa la distante -::: 5(c+ ¢ /2) (vezi fig. 4.2).

sr,max =3,4c+0,425·k1·k2 ,¢/pp,e,u (4.17)

unde: c ~ este stratul de aeoperire cu beton a armaturii;

kl - eoeficient care ia in considerare proprietatile de aderenta ale armaturii: 1'1 = 0,8 pentru

{ bare eu aderenta superioara, k, = 1,6 pentru tendoane pretensionate,

I k2 - coeficient care ia in considerare distributia deformatiilor:

i 1'1 = 0,5 pentru incovoiere,

k: = I,D pentru intindere pura,

k2 = (SI+ E:2)/2 E:1 pentru intindere excentrica,

¢ - diametrul barelor. Atunei cand sunt bare cu diametre diferite intr-o sectiune (n] bare cu diametrul ¢ t;li n2 bare cu diametrul ¢ ) se va utiliza un diametru echivalent

"" = n,¢12 + n2¢~

'Peg .

n1¢1 + n2¢2

Acolo, unde distanta dintre bare depaseste valoarea 5(c+¢/2) (vezi fig. 4.2) sau unde nu exista armaturi aderente in zona intinsa:

113

____ .. -----------------..,4--------------------------------

Figura 4.1 Aria efectiva intinsa (cazuri tipice)

id a fisurilor (w) la suprafata betonului in functie de distanta dintre bare Figura 4.2 Dcschi ere

te dupa doua directii ortogonale, daca unghiul dintre axele principale Pentru elementelc ann~ - .. depa~e~te 15°

ale eforturilor ~i direcpa annatunt

1 (4.19)

-~

S r .max - _52?_!_f!_- + __ ~~

S sr.max.z

r.roax.y

. ~ atura dupa directia y si directia efortului principal de intindere;

e este unghmlmt:e mta dintre fisuri calculata in directia y respectiv z eu relatia (4.17).

_ dlstan, a ' ,

sr,max,y, Sr,max,z

Sr.max :c::: 1,3(h - .x)

17 I/E2=O

I

I

I

I

J

El

b) placa

IR1

~' ~'ll~WdWZ~~J

71!lf~i60~fi'wJ 1

I r-Q

c) element intins

unde:

114

(4.18)

4.3 Deformatii

nivelul centrului

de greutate al arrnaturii

Deformatiile elementelor sau ale structurilor nu vor afeeta in mod defavorabil functionarea corespunzatoare sau aspeetul. De aceea este necesar sa se stabileasca valorile limita corespunzatoare ale sagetilor, tinand cont de natura structurii, de finisaje, de peretii despartitori, de legaturi si de functionarea structurii.

Aspectul ~i functionalitatea generala a structurii pot fi deteriorate daca sageata calculata a grinzii, placii sau eonsolei, supusa la incarcari cvasiperrnanente depaseste valoarea lI2S0, unde I reprezinta deschiderea. Sageata se stabileste fata de linia reazemelor. Se pot realiza contrasageti pentru a compensa partial sau total sagetile dar orice contrasageata introdusa in structura nu va depasi in general valoarea lI2S0.

Sagetile care pot deteriora elementele adiacente ale structurii trebuie sa fie limitate la 11250 pentru incarcari cvasipennanente. Alte limitari pot fi luate in considerare in functie de sensibilitatea partilor adiacente.

Verificarea starii limits de deformatie poate fi efectuata:

- prin limitarea raportului deschidere/inaltime utila (lId), caz in care calculul explicit poate fi onus;

- prin compararea sagetii calculate cu 0 valoare limita,

aria efectiva intinsa, Ac,eff

aria efectiva intinsa, Ac,eff

Sistemul structural Beton puternic solicitat Beton slab solicitat
p = 1,5% p=0,5%
Grinda simplu rezemata,
Placa simplu rezemata pe una sau doua 14 20
directii.
Deschiderea marginala a grinzilor continue,
Placa continua rezemata pe 0 directie sau 18 26
Placa rezemata pe doua directii, continua pe
directia lunga,
Deschiderea interioara a grinzilor sau a 20 30
placilor rezemate pe una sau doua directii,
Placa rezemata pe stalp, fara grinzi 17 24
(in raport cu deschiderea lunga)
Consola 6 8 4.3.1 Verificarea rara calculul explicit

aria efectiva intinsa pentru fata superioara, Act,eff

In situatii normale este suficient sa se limiteze raportul deschidere/inaltime utila la valorile din tabelu14.S.

aria efectiva intinsa pentru fata inferioara, Acb,eff

Tabelul 4.S Valorile de baza ale raportului deschidere/inaltime utila pentru e1emente1e din beton arrnat incovoiate

1Al axa neutra

D?l suprafata de beton intinsa

11"1 distanta dintre fisuri

~ ealeulata eu expresia (4.18)

Il2I distanta dintre fisuri

calculata eu expresia (4.17)

Valorile din tabel trebuie multiplicate cu coeficienti de corectie pentru a tine seama de tipul otelului folosit si de alte variabile ~i anume:

- pentru oteluri avandhk diferit de 500 MPa, factorul de corectie are valoarea:

310 SOO

(4.20)

unde: (Js este efortul in armatura intinsa la mijloeul deschiderii (respectiv pe reazem pentru console) sub sarcinile de serviciu cu valoare de calculla SLE;

As,req - aria necesara de armatura din sectiune in starea limita ultima; As,prov - aria de armature prevazuta in sectiune,

115

- ..

- pentru sectiuni in T la care raportul dintre latimea placii si latimea nervurii depaseste valoarea 3, factorul de corectie este 0,8.

- pentru grinzi sau placi (altele dedit planseele dala) cu deschideri peste 7 m, care suporta pereti despartitori susceptibili la deteriorarea datorita sagetilor excesive, factorul de corectie este 71le.U·(leffln metri);

- pentru plansee dala cu deschiderea cea mai mare peste 8,S m, care suporta aceeasi pereti de cornpartimentare, factorul de corectie este 8,S/le.ff

4.3.2 Verificarea sageplor prin calcul

Elernentele care nu sunt incarcate peste lirnita care poate produce depasirea rezistentei la intindere a betonului, oriunde in element, vor fi considerate nefisurate.

Elementele ce sunt de asteptat sa fisureze se vor comporta intr-o maniera intermediara intre stadiile nefisurat si complet fisurat. Pentru elementele solicitate predominant la incovoiere, aceasta comportare poate fi exprimata prin relatia:

a = (alI + (l-()aj (4.21)

in care: a este parametrul de deformare considerat (care poate fi 0 deformatie, 0 curbura, 0 rotire sau 0 sageata);

ai, all - valorile parametrului calculat pentru situatia nefisurata respectiv complet fisurata;

( = 1- p(UsJ" J2

as

(4.22)

s - coeficient de distributie (care tine seama de rigiditatea la intindere). Pentru sectiuni nefisurate :: = 0;

fJ - coeficient care tine searna de influenta duratei de incarcare sau a repetarii incarcarilor asupra deformatiei medii,

fJ = 1,0 pentru 0 singura incarcare de scurta durata;

fJ = O,S pentru 0 incarcare de durata sau mai multe cic1uri de incarcari repetate;

U~T - efortul In armatura intinsa, calculat considerand sectiunea fisurata in conditiile de incarcare care produc aparitia primei fisuri;

Us - efortul in armatura intinsa calculat considerand sectiunea fisurata.

Raportul (J"sJ(J"s poate fi inlocuit cu MeJM sau NCT'/N unde Mer si Ncr sunt valorile rnomentului incovoietor respectiv a fortei de intindere la fisurare.

Deformatiile produse de incarcari pot fi stabilite utilizand rezistenta la intindere si modulul ~e elasticitate efectiv al betonului. Pentru rezistenta la intindere se utilizeaza de regula valoarea lam. In cazul deformatiilor din contractie si variatii de temperatura este indicat sa se foloseasca valoarea!ctm,f/.

Sageata maxima a unui element incovoiat se calculeaza cu relatia:

a=S.P!

(4.23)

r

unde: llr este curbura grinzii la mijloeul desehiderii, sau curbura pe reazem a consolei si corespunde stadiului nefisurat sau fisurat al sectiunii transversale pentru care se calculeaza sageata;

S - coeficient cu valorile din figura 4.3 1- deschiderea elementului.

Curbura de scurta durata a unei sectiuni dreptunghiulare din beton armat se calculeaza astfel:

- in stadiul nefisurat:

1 Mer _ b h2 fetm _ i:

rj Ee,,/ 6Ee,,/ EclI1x

(4.24)

116

S=5/48

CM-----Mj

/ _----

/

pi

/

j

~1-- --3Pl

~~. M~

/

S=1I12

1/2

1/2

/

----/

S=23/216

/

1/3

1/3 1/3

/- .. _--/---- - /

/

Figura. 4.3 Valorile coeficientului S pentru calculul sagetii

- in stadiul fisurat:

1 _ Gs _ Us

rII - d -x - Es(d -x)

S=1/8

S=1/4

S=1/3

S=1I2

(4.25)

in care: Mer este momentul de fisurare;

I - momentul de inertie al sectiunii;

Eem - modulul de elastieitate secant al betonului la varsta de 28 zile; x - ina1timea zonei comprimate In stadiul fisurat;

Cs - deformatia armaturii;

a, - efortul unitar din armatura in stadiul fisurat; d - inaltimea utila a sectiunii;

, ,

Es - modul de elasticitate al armaturii.

Inaltimea zonei comprimate a sectiunilor dreptunghiulare simplu armate se calculeaza cu relatia:

~~aeP( -1+ ~1+ a~p)

E A

unde: ae = _s_ ; p = _s_

Eem b-d

Pentru alte forme de seetiuni relatiile de caleul sunt date in [66].

, ,

Valoarea [mala a curburii se stabileste cu relatia (4.21).

(4.26)

Curbura de lunga durata se calculeaza cu luarea in considerare a efectelor eurgerii lente si a contractiei betonului.

La incarcari de durata, deformatiile totale (care includ curgerea lenta) se pot ealcula eu ajutorul modulului de elastieitate efectiv al betonului

E - Eem (4.27)

c.eff -l+<p(oo,to)

unde cp(oo,to) este coefieientul (sau caraeteristica) eurgern lente, relevant pentru incarcare ~l intervalul de timp considerate.

Curbura din contractie poate fi evaluata eu expresia:

1 S

- = cePe - (4.28)

res I

117

- --

"-

in care: llr.; este curbura din contractie;

GCS _ deformatia din contractia libera; E

a = __ s_

e E"4J

S _ momentul static al armaturii in raport cu centrul de greutate al sectiunii; I _ momentul de inertie al sectiunii,

S si I trebuie calculate pentru stadiul nefisurat respectiv complet fisurat, valoarea finala a eurburii obtinandu-se eu relatia (4.21). Curbura din contractie se insumeaza cu cea din incarcari.

Cea mai riguroasa metoda pentru ealculul sagetii, utilizand maniera expusa mai sus, necesita sa se calculeze eurbura in numeroase sectiuni de-a lungul elementului si apoi sa se obtina sageata prin integrare numerica. In cele mai multe cazuri insa este acceptabil sa se calculeze sageata de doua ori, considerand ca intregul element este nefisurat 1;'i apoi eomplet fisurat dupa care sa se faca interpolarea cu relatia (4.21).

5. REGULI DE ALCATUlRE CONSTRUCTIV A

5.1 Reguli generale pentru armare 5.1.1 Stratal de acoperire eu beton

Stratul de aeoperire eu beton reprezinta distanta dintre suprafata exterioara a armaturii (incluzand conexiunile si etrierii) ~i suprafata apropiata a betonului (fig. 5.1). Aeesta trebuie sa aSlgure:

- eon1ucrarea dintre armatura de rczistenta si beton in toate stadiile de lueru,

- protectia armaturii impotriva eoroziunii,

- rezistenta la foe.

Cnom,slV

Cv>

Cnom,sl - ¢SlI'

ICVI 1""1

Figura 5.1 Stratul de aeoperire eu beton

Aeoperirea eu beton nominala (clrom) este definita ca aeoperirea minima (Cmin ) plus toleranta admisa (~Ctot) :

Cnom = Cmin + ~Ctol ,

(5.1)

~i va fi specificata pe desenul de executie,

Acoperirea de beton mai trebuie sa respecte si conditia :

cnom2:a,

(5.2)

unde a este distanta minima imp usa de 1a axa armaturii la fata betonului din considerente de rezistenta la foe (capitolul 6).

--)_

5.1.1.1 Acoperirea minima eu beton, Cmill

Se alege pentru Cmin eea mai mare valoare care satisface atat conditiile de aderenta Giit si conditiile de me diu.

{cmin,b;

cm.in = max ~~i~: + ~Cdu,.,r _ ~Cdu,.,st _ ~cd"r,add; (5.3)

unde: _ Crnin,b _ acoperirea minima datorita conditiilor de aderenta (tabelul 5.1),

_ Cmin,dfll" - acoperirea minima datorita conditiilor de mediu (tabelu15.2, 5.3),

_ ~Cdul",y _ coeficient suplimentar de siguranta, in lipsa unor nonne speciale se poate lua 0,

- ~C(hrr,st _ 0 redueere a acoperirii minime datorita folosirii otelurilor neoxidante, in cazurile obisnuite este 0,

118

119

Tabelul 5.2: Valorile acoperirii minime, Cmin,dun din conditii cu privire la asigurarea durabilitatii

armaturilor pasive. '

Clasele de expunere
Criterii XC21 XD2/XS XD3/XS
XO XCi XC4 XDI
XC3 1 2/XS3
Durata de viata creste creste creste creste creste creste creste
100 de ani clasa cu 2 c1asa cu 2 clasa cu 2 c1asa cu 2 clasa cu 2 clasa eu 2 clasa eu 2
Clasele de 2:' C30/37 2:' C30/37 2:' C35/45 2:' C40/50 2:' C40/50 2:' C40/50 2:' C45/55
rezistenta se reduce se reduce se reduce Be reduce se reduce se reduce se reduce
clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa eu 1 clasa cu 1 clasa eu 1
Elem. cu
geometrie tip dala se reduce se reduce se reduce se reduce se reduce Se reduce se reduce
(necirculabile in clasa en 1 c1asa cu 1 clasa eli 1 clasa eu 1 clasa cu 1 clasa cu I clasa cu I
timpul constr.)
Control special al se reduce se reduce se reduce se reduce se reduce se reduce se reduce
calitatii asigurat clasa cu I clasa ell 1 clasa cu 1 clasa cu 1 clasa cu 1 c1asa eli 1 clasa cu 1 - I1cdur,add - 0 reducere a acoperirii millime datorita protectiei suplimentare (de exemplu tencuiala), in lipsa prevederilor valoarea recomandata este O.

Cfmd sU.nt asteptate c~nditii de inghet 1 dezghet sau atac chimic (clasele XF si XA) asupra elementelor din beton, trebuie acordata 0 atentie speciala compozitiei betonului. Acoperirea minima cu beton conform tabelelor 5.2 si 5.3 in mod normal este suficienta.

Tabelul 5.1: Acoperirea minima, Cmin,b, din conditii de aderenta

Bare individuale 2:'tP (tP - diametrul barei)
Beton annat 2:' rP/J (rP" - diametrul echivalent,
Bare grupate
vezi pet. 5.l.2)
bare netede sau 2:" 20 (rP - diametrul barei san toron)
Preintinse toroane
Beton bare profilate 2: 30 ( rP - diametrul barei)
precomprimat canal circular Diametrul canalului <80mm
Postintinse canal Max (cea mai midi latura, jumatate
dreptunghiular din cea mai marc latura) <80mm Tabelu15.4; Clasele de.structura pentru determinarea lui Cmindllr

, .

Clasa Clasele de expunere
structurii XO XCI XC2/XC3 XC4 XDIIXSI XD2/XS3 XD3/XS3
SI 10 10 10 15 20 25 30
S2 10 10 15 20 25 30 35
S3 10 10 20 25 30 35 40
S4 10 15 25 30 35 40 45
S5 15 20 30 35 40 45 50
S6 20 25 35 40 45 50 55 Clasa Clasele de expunere
structurii XO XCI XC2IXC3 XC4 XD l!XS 1 XD2/XS3 XD3/XS3
Sl 10 15 20 25 30 35 40
S2 10 15 25 30 35 40 45
S3 10 20 30 35 40 45 50
S4 10 25 35 40 45 50 55
S5 15 30 40 45 50 55 60
S6 20 35 45 50 55 60 65 5.1.1.2 Tolerante admisibile in pozitia armiiturilor

Se va face un adaos la stratul minim de acoperire cu beton, pentru a se tine seama de abaterile

posibile din executie (fig. 5.2). '

In lipsa unor norme speciale valoarea recomandata pentru i1C/ol este de 10 mm. In anumite situatii toleranta adrnisibila I1Ctol poate fi redusa dupa cum urmeaza:

- cand fabricarea elementelor se face pe criterii calitative si monitorizarea executiei cuprinde si masuratori referitoare la stratul de acoperire (ex. la elemente mono lite ): lO rum ::::: I1Ctol 2:. 5 mm

- cand se folosesc instrumente precise de masurare a acoperirii cu beton si elementele care nu corespund sunt respinse (ex. la elemente prefabricate): 10 mm > I1Ctol::::: 0 mm

pozitia executata

1-------..., pozitia proiectata

I

CII011l -/1Clol = Cmin

TabeluI5.3: Valorile acoperirii minime, Cmin,dun dinconditii cu privire la asigurarea durabilitatii

armaturilor pretensionate. '

I

lIT

II

~ ------------~

Dad dimensiunea nominata a celei mai mari granule este mai mica de 32 mm, sau in cazul betoanelor cu agregate usoare, valorile acoperirii minime Cmin,b din tabelul 5.1 se majoreaza cu 5mm.

La determinarea acoperirii minime Cmin,dur pentru 0 durata de viata de 50 de ani se recomanda clasa structurala 4 pentru c1asa minima a betonului indicata in anexa 1. Aceasta clasa se poate reduce sau mari (tabelul 5.4) in functie de clasa de expunere san alte situatii speciale (ex. durata de viata T-ai mare, calitatea betonului, etc.). Clasa structurala minima este clasa 1.

In situatia in care betonul este tumat peste alte elemente de beton (prefabricate sau mono lite) tumate intr-o etapa anterioara, pentru acoperirea minima de beton a armaturii (de la fata in contact) se poate accepta valoarea corespunzatoare conditiilor de aderenta daca sunt satisfacute conditiile:

- clasa betonului sa fie eel putin C 25/30, ;, , .

- timpul de expunere a suprafetei respective a betonului la mediul exterior sa fie scurt ( < 28 zile),

- suprafata elementului cu care va fi betonul in contact sa fie curatata (ex. spalata sau

aspirata).

Pentru suprafetele denivelate (ex: agregate expuse) acoperirea minima cu beton trebuie marita cu eel putin 5 mm.

Figura 5.2 Abaterea nedorita in executie

Pentru betonul care intra in contact eu suprafete neregulate, acoperirea se va marii prin adoptarea unor tolerante admisibile mai mario Cresterea este in functie de marimea neregularitatilor,

dar acoperirea cu beton trebuie sa fie de eel putin: '

- 40 mm pentru beton turnat pe suprafete pregatite (ex. beton de egalizare),

- 75 mm pentru turnarea betonului direct pe pamant (ex. fundatii),

5.1.2 Distanta dintre barele longitudinale

120

Armatura longitudinala de rezistenta se aseaza pe unul sau mai multe randuri in functie de aria rezultata din calcul si de latimea grinzii.

Dispunerea armaturilor in sectiunea transversala a elementelor din beton armat se face astfe1 incat ~a permita tumarea ~i compactarea (prin vibrare) corespunzatoare a betonului (tabelu15.5).

~ In absenta altor indicatii, regulile pentru bare izolate sunt aplicabile si grupurilor de bare. Intr-un grup, toate barele sunt de aceleasi caracteristici (tip ~i clasa de otel) si pot avea diametre

diferite dar raportullor sa nu fie mai mare decat 1,7. '

121

a)

b)

.r ,' ~~I

~I e·_+-T-

1 ... 1 /(~I

.+____l_ I

• aneoraje eurbe care pot fi sub forma unor carlige (eioeuri) la 150° ... 180° (fig. 5.4 b), indoituri (eoturi) la 90° ... 150° (fig. 5.4 c) sau bucle (fig. 5.4 d);

• aneoraje eu eel putin 0 bad transversala sudata pe lungimea de ancorare (fig. 5.4 e).

In ealcule grupul este echivalat printr-o bad fictiva, prezentand aceeasi sectiune si acelasi centru de greutate ca si al grupului.

Diametrul echivalent ¢" al barei se determina eu relatia:

¢" =¢~ ~55mm (5.4)

unde: nb reprezinta numarul barelor grupului, care este limitat la:

nb:::; 4, pentru bare verticale comprimate si pentru bare innadite prin suprapunere nb:::; 3, pentru toate celelalte cazuri.

Diametrul de indoire, db/') se determina cu relatia: d "?_ F. . (_!_ + _1 J. _1_

br bt 2A. I'

ab 'I' J cd

(5.5)

a) b) > 5~ A C)~;l~d'"
¢ ::150;;~ ¢! ¢j
o A-dm ) -----+- S-to-
heq ~ i; I I·· i;
90°< a<150° Figura 5.3 Asezarea armaturilor in sectiune transversala a elementelor de beton annat sau preeomprimat:

a) armaturi nonnale sau preintinse; b) eanalele armaturilor post-tensionate;

e) ¢t> O,6¢ ~ s¢ ~i

CI =====;;:::::======:=,; ~

~_____]~_.e_9 ..... ..... ~

Tabelul5.5 Distanta minima dintre bare

Element Tipul armaturii Distanta minima intre Observatii
bare s"
Cazul general > t?m" sau ¢" vezi fig. 5.3 a)
'id s"" sau S"" - 20 illlll
§ Arrnaturi ¢" - diametrul echi-
oj > {¢m.,
I=l obisnuite Dad dimensiunea valent In cazul
0 maxima a agregatului S,,], saus",. - dg +Smm
t) barelor grupate
CQ :;'16mm
r
orizontal s",,:2: dg+Smm Vezi fig. 5.3 a)
Armaturi 20mm
'id preintinse r¢p dg" dimensiunea
S vertical s > maxima a
'J:: J1I' - dg
S' agregatului
0 r~-'
Q
<l)
....
0.. orizontal ,1'",,2. dg+Smm vezi fig. 5.3 b
I=l
0 SOmm
Z Armaturi
CQ
postintinse r-m, ¢eallal - diametruI
vertical «; 2. dg
canalului
40mm Figura 5.4 Tipuri de aneoraje

Ancorajele din figura 5.4a ~i 5.4c nu se pot folosi pentru barele netede solieitate la intindere.

Indoiturile la unghi drept si carligele nu sunt recomandate pentru utilizarea in zone eomprimate.

Cedarea betonului din interiorul carligelor sau buclelor se pot evita daca se respecta un diametru minim de indoire (tabeluI5.6).

Tabelu15.6 Diametre minime ale dornului de indoire (dm)

¢ ~ 16 nun ¢ > 16 mm / ~

Ciocuri, bucle la carcase sudate

Ciocuri, bucle la bare individuale

4¢ 7¢

( san L .. ~
sau .( ~ d ~
d < 3¢ sau sudura
d e 3¢ in zona indoita
5¢ 5¢ 20¢ Barele de armatura (sarme sau plase) trebuie sa fie astfel ancorate meat eforturile la care sunt supuse sa fie transmise la beton si sa fie evitate fisurarea longitudinala si despiearea betonului. Daca este necesara va fi prevazuta armatura transversala,

Ancorarea armaturllor longitudinale se face in mod normal cu:

• aneoraje drepte, asigurate prin prelungirea armaturii pe 0 distanta h,eq (fig. 5.4 a) suficienta pentru a transrnite eforturile de intindere de la armatura la beton prin aderenta;

122

unde: - FbI este efortul de intindere dintr-o bara sau un grup de bare in contact la inceputul curbei determinat in starea limita ultima.

- as este jumatate din distanta intre centrele barelor (sau grupurilor de bare) perpendiculare planului de indo ire.

- pentru 0 bara sau grup de bare adiacente fetei elernentului, distanta ai, se ia egala eu acoperirea de beton plus ¢/2.

Valoarea lui j~d nu se va Iua rnai mare dedit cea corespunzatoare cIasei de beton C55/67. Diametrul de indoire nu mai trebuie verifieat pentru evitarea cedarii betonului daca se respecta conditiile:

- aneorarea barei nu necesita 0 lungime mai mare de 5¢ dupa capatul curbei;

- bara sa nu fie pozitionata la margine (planul de indoire apropiat de fata betonului) si exista

o bara perpendiculars cu diametrul "?_ ¢ in interiorul curbei.

In cazul betoanelor eu agregate usoare valorile diametrelor dornului de indo ire se majoreaza eu 50%.

5.1.3 Ancorarea ~i innadirea armaturllor pentru beton armat 5.1.3.1 Ancorarea armaturilor

123

Lungimea de ancorare de baza Ib,l'qd necesara pentru ancorarea fortei de intindere dintr-o bara dreapta se determina cu relatia:

(5.6)

unde: ¢ ~ diametrul barei;

O'sd - efortul unitar In stare a limita ultima, determinata ill sectiunea de unde se considera ancorarea barei, care de regula se poate considera la valoarea fYd;

fhd - efortul unitar de aderenta considerat constant pe lungimea de ancorare (tabelu15.7).

Tabelul5.7 Valoarea efortului unitar de aderenta,jbd pentru bare profilate cu diametre ¢<32mm.

~ C12/16 C16/20 C20125 C25/30 C30/3'j C35/45 C40/50 C45/55 C50/6C C55/67 C60175
aderenta buna 1.65 1.95 2.25 2.70 3.00 3.30 3.75 4.05 4.35 4.50 4.65
adereuta 1.16 1.37 1.58 1.89 2.10 2.31 2.63 2.84 3.05 3.15 3.26
nesatisfacatoare Pentru bare profilate efortul unitar de aderenta se calculeaza cu relatia: hd = 2,25 ~ h2 fctd

(5.7)

unde: fctd - rezistenta de calculla intindere a betonului, dar nu mai mare dedit valoarea corespunzatoare clasei C60175;

h, - coeficient care depinde de conditiile de aderenta ~i pozitia barei in element la tumare (fig. 5.5):

~ tAl
~ ~
" "" -.
~a ~~~
--r" ::s:: .. ~'\:: ~
2501
,
450 <a < 900 h>250mrn
tAl [bJ
~ ~
-,- >30d T
""') - _i_
I "'"

_i_
h<250mm h) 600mrn
tAl Directia de tumare
0 Conditii bune de aderenta
~~"I Conditii nesatisfacatoar~ de aderenta
, ,
Figura 5.5 Conditii de aderenta hI = 1,00 - conditii bune de aderenta ;

hi = 0,70 - pentru cele1alte cazuri si pentru elementele structurale (pereti) tumate ill cofraje

glisante;

h2 - coeficient in functie de diarnetrul barei :

h2 = 1,00 - pentru ¢ ~ 32 mm;

~ = (132 - ¢)/100 - pentru ¢ > 32 mm . 124

Lungimea de ancorare de baza h,l'qd pentru efortul unitar eapabil al barei /yd = 435 Nzmnr' se prezinta ill tabelul 5.8 ill functie de diametrul barei, precum si in anexa XVI tabelul XVL4, tabelul XVL5 unde sunt calculate lungirnile efective in em.

La barele indoite lungimea de aneorare de baza se mascara de-a lungul axei barei (fig. 5.6). In cazul barelor grupate, in relatia (5.6) se utilizeaza diametrul nominal (vezi relatia (5.4)).

Tabelul 5.8 Lungimea de ancorare de baza lb,rqd pentru (rsd = /yd = 435 N/mm2 in functie de diametrul barei

~Cla~:t~~ Cl2/l C1612 C2012 C25/3 C30/3 C35/4 C40/5 C45/5 C50/6 C55/6 C60/7

~~~~~~~ 6 0 5 0 7 5 0 5 0 7 5

aderenta buna 66 56 48 40 36 33 29 27 25 24 23

d d d d d d d d d d d

adercnta 94 79 69 58 52 47 41 38 36 35 33

nesatiSIaCatoare d d d d d d d d d d d

Figura 5.6 Modul de masurare a lungimii de aneorare de baza

La betoanele cu agregate usoare in relatia (5.7) se inlocuieste !ctd eu field eare se calculeaza eu relatia (2.31).

Lungimea de ancorare de proiectare necesara hd se determina cu relatia:

(5.8)

in care coeficientii a[ ... a5 se obtin din tabeluI5.9.

Pentru determinarea acoperirii de beton (Cd), cu care se intra in tabelul 5.9, se vor respeeta conditiile prezentate in figura 5.7.

·--1

-------~--r

I I I I I I

~=-. i

-,

!

ij--.1Lf'l

ell Iii

I I I

" .

c

I I

a) bad dreapta I b) bad eli eioc e) bara eu bucla I

c« = min(a/2, Cl, c) cd=min(aI2, c.) Cd=C

Figura 5.7 Acoperirea eu beton, Cdpentru grinzi si placi Produsul ( a2a3aS) trebuie sa respecte conditia:

a2a3aS 2': 0,70

In tabelu15.9 s-au utilizat urmatoarele notatii:

,,1 = (LAst - LAst,min); As

LAs, - aria arrnaturii transversale de-a lungul lungimii de ancorare adoptata; "Ast . - aria minima de armature transversala

L... .mm

= 0,25As pentru grinzi ~i 0 pentru placi;

(5.9)

(5.10)

125

Tabelul 5.9 Valorile coeficientilor al' a2, a3, a4 ~1 as

Factor de influenta Tip de Bara de armatura
ancoraj Intinsii Comprimata
Drept al =1,0 al =1,0
Forma barelor Altul decat al =0,7 daca Cd 2-3 ¢
drept al =1,0 in celelalte cazuri a]=I,O
(Qt. valoarea lui Cd vezi fig. 5.7)
Drept 0,7::::: a2 =1-0,15(ca ¢)/ ¢ -S1,0 a2 =1,0
(pt. valoarea lui Cd vezi fig. 5.7)
Acoperirea eu beton Altul decat 0,7::::: a2=1-0,15(Cd-3¢)/¢ -S1,0
a2 =1,0
drept (pt. valoarea lui Cd vezi fig. 5.7)
Confinarea realizata de
armatura transversal a Toate 0,7'S a3 =l-KA :::::1,0 a3 =1,0
nesudata de armatura tipurile
principala
Confinarea realizata de Toate
armatura transversala tipurile (pt. a4 = 0,7 a4 =0,7
sudata de armatura pozitie vezi
principala * fig. 5.4 e) ).
Confinare data de Toate 0,7'S as =1-0,04p 'S1,0
presiunea transversala tipurile -
"Pentru rezemari direete hd se poate Iua mai mie decat h,mill daca exista eel putin 0 bara
transversal a sudata in intervalul rezemarii. Aceasta ar trebui sa fie la eel putin 15 mrn de la
fata reazemului (fig. 5.9) As - aria unei singure bare ancorate cu diametrul maxim; K - coeficient cu valori prezentate in figura 5,8;

p - presiunea transversals [N/mm2] in starea limita ultima, de-a lungullui lbd-

lAs J.I A t

l~ .: '

,. I

K=Ol

,

K=O,05

K=O

(5.11)

Figura 5.8 Valoarea coeficientului K pentru grinzi ~i placi

Pentru lungimea de ancorare minima lb min' in lipsa unor reglementari speciale se va considera valoarea:

- armatura intinsa

{0,31b,rQd

lb,min > max 10¢ 100mm

- armature comprimata

{0,6Ib rqd lb,rrlln > max 10¢ 100mm

(5.12)

Pentru armaturile intinse, lungimea de ancorare necesara, se poate lua si la valoarea Ih,eq care se determina intr-un mod simplificat dupa cum urmeaza:

lb,eq = a1lb,rqd - pentru ancorare tip bucla, cioc ~i cot (fig. 5.4 b), c), d)),

126

lb:eq = aib,rqd -pentru ancorarea cu bara transversal a sudata (fig. 5.4 e)).

Cand pe capatul armaturii longitudinale se sudeaza in sens transversal 0 bara cu diametrul cuprins intre 14-32 mm (vezi fig. 5.9) lungimea de ancorare de baza obtinuta cu relatia (5,8) se poate reduce cu factorul 0,td / As unde As este aria barei longitudinale, iar forta de smulgere 0,td se determina cu relatia:

(5.13)

unde: F"qJ - forta de forfecare a sudurii care se determina pentru 0 fractiune (de obicei jumatate) din

capacitatea portanta a barei longitudinale ancorate; It - rezistenta la intindere a armaturii;

(Jtd - efortul de intindere in beton;

ltd - lungimea de calcul a barei transversale;

Efortul unitar in beton se deterrnina cu relatia:

(Jtd = (feld + «; ) / y :::;; 3 fed

(5.14)

in care: (Tc", - efortul de compresiune in beton (din rezemare) care actioneaza perpendicular pe cele

doua bare (se considera 0 valoare medie pozitiva pentru compresiune);

Y = 0 015 + ° 14e(-0.18x).

, , ,

x = 2( C / ¢t ) + 1 ;

c - acoperirea cu beton masurata perpendicular pe cele doua bare, iar lungimea de calcul a barei transversale:

ltd = 1,16¢t (fyd / (T,d) 0.5 (5.15)

care nu trebuie sa fie mai mare decat lungimea efectiva a barei sau distanta dintre doua bare longitudinale ancorate;

¢t - diametrul barei transversale.

Pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 12 mm forta de smulgere se determina cu relatia:

(5.16)

in care diametrul barei ancorate s-a notat cu ¢z.

Grupurile de bare intinse pot fi intrerupte peste reazeme (de capat sau intermediare) ca si armaturile individuale. In cazul in care diametrul echivalent este ¢n?:': 32 mm barele grupului trebuie decalate pe directia longitudinala conform figurii 5.1 0.

Daca se respecta distantele de decalare precizate in figura 5.10 la determinarea lungimii de ancorare necesara se va utiliza diametrul fiecarei bare in parte, in caz contrar aceste lungimi se vor determina cu diametrul nominal ¢n al grupului de bare,

A-A ..

Figura 5.9 Ancorarea barelor longitudinale cu bara sudata la capat

Figura 5.10 Ancorarea grupurilor de bare prin decalare

127

Barele de diametru mare (¢;;:: 32 rum) vor fi ancorate ca bare drepte sau eu ajutorul unor dispozitive mecanice in afara zonelor intinse de beton. In zonele de ancorare se va prevedea 0 armatura transversala suplimentara (fig. 5.11), care nu va fi mai mica dedit:

- in directie paralela cu fata inferioara

ASh = O,25Asnl

- in directie perpendiculara pe fata inferioara Asv = O,25Asn2

unde: As - sectiunea transversala a barei aneorate;

nJ - numarul straturilor cu bare ancorate in aceeasi sectiune a elementului;

n2 - numarul barelor ancorate in fiecare strat.

a) n.=l ; n2=2 b)nJ=2; n2=2

(5.17)

(5.1S)

I Asv ;;:: O,5AS1 I Ash;;:: 0,5As[ I:Asv

LAs!'

- -----'

F'----- ..

As]

o GII~ to GIl Q

:If 'It

LJish "LAsh

Figura 5.11 Armatura suplimentara in zona de ancorare a barelor longitudinale cu ¢;;:: 32 mm

Armatura transversala suplimentara va fi uniform distribuita in zona de ancorare, la distante ce nu vor depasii aproximativ de 5 ori diametrul armaturii longitudinale.

barele transversale ale carcaselor

Ancorarea armarurtler transversale (etrieri, agrafe, sudate) se face conform conditiilor din figura 5.12.

a) > Sr/Jb) ~ 1O¢

): sO mm ~ 70 rnm

/~- rC"'~=1

"y

c)

d)

).. ,

~lOmml ~lOmm:t

L .• , '[' ~ ~g mm I-

. <SOmm

:tk _l_-

Figura 5.12 Ancorarea armaturilor transversale

S.1.3.2.innadirea armiiturilor

Innadirea armaturilor poate fi facuta:

- prin suprapunerea barelor, cu sau rara carlige, indoituri sau bucle;

- prin sudare (anexa X);

- cu dispozitive mecanice (cuple) care asigura transferul fortelor in cazul solicitarii de

intindere-compresiune sau numai de compresiune (anexa XI);.

Este preferabil ca innadirile prin suprapunere sa nu fie plasate in zonele in care armatura este solicitata la intreaga sa capacitate de rezistenta.

128

Pe cat este posibil suprapunerile barelor trebuie sa fie decalate si sa fie dispuse simetric si paralel la fata exterioara a elementului.

Distanta libera (lumina) intre doua bare innadite prin petrecere va satisface valorile indicate in figura 5.13.

::;: 0.31~ 10 ~

~~! =========4[]=-,4o:~~"'~~~'O'~t~"~~10~¢~~~

"

-

-

-

c:=============~ a

:i: ?_2 ¢

I ?_20nnn

- ================================ c================

-

Figura 5.13 Dispunerea innadirilor prin suprapunere

Lungimea de innadtre prin suprapunere se obtine cu relatia:

(5.19)

{O,3a61b,rQd unde: 10 .. > max IS¢

.nuu

200mm

(5.20)

lb,rqd -lungimea de ancorare de baza conform relatiei (5.6).

Valoarea coeficientilor de corectie apa2,a3,a4.aS sunt cele din tabelul 5.9. Pentru calculul coefieientului a3 in relatia (5.9) in locul I,Ast,min se va lua 1,OAs(usd/J;,d) cu As aria sectiunii uneia din barele innadite prin suprapunere.

Coeficientul a6 se obtine din tabelul 5.10 in functie de procentul de armatura suprapusa in intervalul 0,6510 de la centrullungimii de suprapunere considerate (fig. 5.14).

Tabelul5.10 Valorile coeficientului a6

Procentul de armatura suprapusa <25% 33% 50% >50%
intr-o sectiune
a6 1 1,15 1,4 1,5 in general barele groase (<p;;:: 32 mm ) nu se innadesc prin suprapunere. Exceptio fac sectiunile de beton cu dimensiunea minima peste 1,0 m sau cazurile in care efortul din bare nu depaseste SO% din efortul maxim calculat in stare a limita ultima.

Pentru grupuri alcatuite din doua bare cu diametruI echivalent < 32 mrn suprapunerea urmareste regulile de la barele individuale cu diferenta ca la determinarea lungimii de suprapunere 10 se va utiliza diametrul «: Daca grupul de bare este alcatuit din trei bare sau doua bare dar cu

diametrul echivalent 2' 32 rnm, la innadire barele individuale trebuie sa se decaleze pe directia longitudinala cu eel putin 1,310 , dupa cum se observa in figura 5.15. In acest caz se poate utiliza diametrul unei bare la determinarea lungimii 10•

Se vor evita situatiile in care se utilizeaza mai mult de patru bare suprapuse intr-o sectiune.

La betoanele cu agregate usoare se limiteaza la 32 mm diametrul barelor inglobate si nu se utilizeaza pachete constituite din rnai mult de dona bare. Diametrul echivalent se limiteaza la 45 rum.

129

- ------- -- - ------ - ----------- -------------------------- --

10

l- .. ..: ..... __

baraI

bara II

bara III

baraN

0,6510 · 0,6510 j-----L---+ ' ..... ' ..j

~

IAI Sectiunea considerata

!-------'01

Figura 5.14 Determinarea procentului de armatura suprapusa intr-o sectiune (ex. bara II ~i bara III sunt in afara zonei de suprapunere, deci PI = 50% ~i a6 = 1,4 )

1 1 3

r .. 1,3lo "'<01--, 1,3/0

4

2 Figura 5.15 Innadirea barelor grupate cu ¢?: 32 mm

In zonele de suprapunere a barelor longitudinale se va dispune 0 armatura in sens transversal pentru a prelua fortele de intindere ce apar pe directia perpendiculara barelor innadite dupa cum urmeaza:

- dad bara suprapusa este intinsa si are diametrul mai mic decat 20 mm sau procentul armaturilor innadite intr-o sectiune este sub 25%, atunci arrnatura transversal a minima prevazandu-se din alte motive (ex. armatura pentru pre1uarea fortei taietoare, bare de repartitie) este considerata suficienta.

- dad diametrul barei este mai mare de ¢ > 20 mm atunci armatura transversals trebuie sa

aiba 0 arie totala (fig. 5.16a) nu mai mica decat aria unei bare innadite (LAst?: 1,OAst) si trebuie pozitionata intre armatura longitudinala si suprafata betonului in zonele de capat a suprapuneru.

- daca mai mult de 50% din armaturile longitudinale sunt suprapuse intr-o sectiune si distanta intre innadirile adiacente a s: 10¢ (fig. 5.13), se vor utiliza etrieri sau armaturi transversale

in forma de U bine ancorate in corpul sectiunii.

- daca bara innadita este comprimata atunci armaturile transversale se vor aseza ~i in exteriorul zonei de suprapunere la 0 distanta maxima de 4¢ fata de ambele capete (fig. 5.16b).

Etrieri

/ ji'--suplimentari

O,5U, O,5U,

r=>:, r=>:, s_150mm

) l~~~b+q'~' '="=!;~""'=j~=!In ~_(=-*,,;ssl" ~- -=-=1),=-,-4

a)

II ! ~ ~ ~

~A¢ 10/3 10 /3 ~¢

~ 10 "I

Figura 5.16 Armarea transversala in zona de innadire a barelor longitudinale cu diametrul mai mare de ¢ 20 mm: a) intinse; b) comprimate; .

130

. : ... ~

Innadirea plaselor sudate alcatuite din bare profilate se poate face atat in directia barelor principale (de rezistenta) cat si in cea a barelor secundare (constructive).

• Innadirea barelor de rezistenta se poate realiza fie prin intrepatrundere (fig. 5.17 a), fie prin suprapunere (fig. 5.17 b).

a)

.-B- ''ii'. =v=s =='i'" .. ;==='P!;;:. ~ •• ;===,.~,:::,,:p==='''''==::'':::Je ~

b) .-E-

. • . • R • L
i .. .. .. 9 . ..
~- 10 Figura 5.17 Innadirea plaselor sudate: a) prin intrepatrundere; b) prin suprapunere

In cazul plaselor innadite prin intrepatrundere (la elemente solicitate la oboseala) aranjamentul barelor longitudinale (lipite) se va realiza conform figurii 5.13. Efectele favorabile ale armaturilor transversale vor fi neglijate (a3 = 1,0) .

In cazul plaselor innadite prin suprapunere, innadirea se va amplasa in zone le in care arrnatura este solicitata la eel mult 80% din intreaga ei capacitate. In caz contrar:

- in calculele de rezistenta bratul de parghie se va considera pana la centrul de greutate al randului de armature eel mai indepartat de fata intinsa a elementului;

- la verificarea deschiderii fisurilor in zona imediat dupa innadire, efortul in otel cu care se intra in tabelele 4.3 si 4.4 se va majora cu 25% din cauza discontinuitatilor de la capatul innadirii.

Procentul de armatura principals ce poate fi innadita intr-o sectiune trebuie sa respecte: - pentru plase sudate intrepatrunse prevederile din tabelul 5.10;

- pentru plase sudate suprapuse urmatoarea regula

100% dad (A Is) ::;; 1200 mm2/m si

s prov

60% daca (A)s)prov > 1200mm2/m;

s - considerandu-se distanta dintre bare, iar As - aria sectiunii transversale a plasei.

Imbinanle straturilor multiple trebuie sa fie decalate cu eel putin 1,310 unde lungimea 10 se determina cu relatia (5.19).

Armatura transversala suplimentara in zona de innadire nu este necesara.

• Innadirea p1aselor sudate in sensul armaturilor transversale (secundare) se poate face in aceeasi sectiune. Valorile minime ale lungimii de suprapunere sunt date in tabe1ul5.11.

a)

.r

b)

Fs +--

• • • • a

• • • 0 ..

Figura 5.18 Innadirea plaselor sudate in sensul armaturilor transversale: a) eel putin un ochi de plasa; b) eel putin doua ochiuri de plasa,

Tabelul5.11. Lungimi de suprapunere recomandate in sens transversal

Diametrul barelor (mm)

Lungimi de suprapunere

::::150mm;

eel utin un ochi de Iasa in intervalul de innadire fig. 5.1Sa.

::::250mm;

eel utin doua oehiuri de las a In intervalu1 de i'nnactire fig. 5. I 8b. _--j

::::350mm;

eel utin doua oemuri de lasa ill intervalul de innadire fig. 5.1Sb.

_-'

6 < ¢ _::;; 8,5 8,5 < ¢ < 12

131

5.1.4 Ancorarea ~i cuplarea armaturilor pretensionate 5.1.4.1 Ancorarea armiiturilor preintinse

La armaturile preintinse se definesc trei lungimi (fig. 5.19):

• I pi - lungimea de transmitere este lungimea armaturii pretensionate necesara transmiterii

intregului efort de pretensionare betonului;

• I disp - lungimea de disipare (a zonei de transmitere) este distanta pe care tensiunile din beton

ajung la 0 distributie liniara in sectiunea transversala;

• 1 bpd - lungimea de ancorare este distanta pe care forta totala de intindere din bad In starea

limita ultima, este complet ancorata in beton (adica ruperea barei intervine mai repede

dedit smulgerea). .

-.--
/1 <, 1
// 1 -, (Jpd
-, I
d / I \ I apr
/ \
/ I I h
/ I \ I
/ \
/ I \ I
Ipf I 1 _.L,_
Z,liSP-1 ~ iPt ibpd
~ - Distributia liniara a tensiunilor in sectiunea transversala

Figura 5.19 Lungimi caracteristiee la transferul fortei de precomprimare la beton

Valoarea de baza a lungimii de transmitere se determina eu relatia:

, .

1 = a a J, IJl'mO

pi 1 2 If' I'

J bpi

(5.21)

unde: al = 1,0 - pentru transfer lent;

= 1,25 - pentru transfer brusc;

a2 = 0,25 - pentru tendoane eu sectiune transversals circulara; = 0,19 - pentru toroane din 7 sarme:

,

¢ - diametrul toronului;

0' pmO - tensiunea din armatura pretensionata in momentul transferului:

,

L; - efortul unitar de aderenta la transfer;

~ Efo~~ ~nit~r ~e aderenta, considerat constant in lungul armaturii pretensionate, se calculeaza

In starea limita ultima cu relatia: . ' ..

(5.22)

fbpI = 17 pI 171 fe/d(t) unde: 171'1 = 2,7 - pentru sarme profilate;

= 3,2 - pentru toroane din 3 si 7 sarme;

Pentru alte tipuri de armaturi pretensionate se va lua valoarea data in fisa produsului. 171 = 1,0 - pentru conditii bune de aderenta:

, , ,

= 0,7 - in eelelalte eazuri (in situatii justifieate se poate lua 0 valoare mai mare)

fetd(l} - este valoarea de ealeul a rezistentei la intindere a betonului in momentul transferului

-F (t) = act' 0,7 . fet'" (t)

J ctd •

Yc

132

In functie de situatia de proieetare valoarea de ealeul a lungimii de transmitere se ia cea mai defavorabila dintre eele doua valori (fig. 5.20):

11'11 = 0,8l pi - pentru ealculul solicitarilor locale la transfer;

lpl2 = 1,2/1'1 - pentru caleulul in starea limita ultima (la forta taietoare, ancorare etc.) tensiunea

in toron

distanta fata de c'apat

Figura 5.20 Tensiunea in zona de ancorare la elementele pretensionate: (1) 1a transfer (2) starea limita ultima

Lungimea de disipare se obtine eu relatia:

IdiS!' = ~/p/ + d2 (5.23)

Lungimea de aneorare pentru 0 tensiune de O'pd in armatura pretensionatii se determina eu relatia:

0' -0'

1 = I + a do I'd 1'11100

bpd 1'12 2'f' j,

bpd

unde: O'pd - efortul unitar in armatura pretensionata (inclusiv efeetul forrei taietoare) calculat intr-o sectiune fisurata (adica 0 zona unde efortul unitar de intindere din beton depaseste valoarea fe,k,O,05);

O'pdoo - efortul unitar in armatura pretensionata dupa consumarea tuturor pierderilor de

(5.24)

tensiune;

hpd - efortul unitar de aderenta in starea limita ultima.

Valoarea efortului unitar de aderenta se determina eu 0 relatie asernanatoare ca si la transfer:

hpd = 171'2 n, feld

unde: 17p2 = 1,4 - pentru sarme amprentate;

= 1,2 - pentru toroane din 7 sarme;

L; - rezistenta de calcul1a intindere a betonului.

(5.25)

5.1.4.2 Ancorarea armiaurilor postintinse

Armaturile postintinse transmit fortele de precomprimare betonu1ui prin intermediul ancorajelor. Tipul acestora depinde de felul armaturilor active, de marimea fortei de precomprimare, de modul de intindere a armaturilor si de utilajele folosite pentru intindere. Practica precomprimarii cunoaste in prezent 0 diversitate foarte mare a tipurilor de ancoraje in functie de firma producatoare,

Forta de compresiune exercitata de armatura pretensionata prin ancoraj trebuie sa fie preluata

de rezistenta betonului la compresiune :;;i de armaturile prevazute in acest scop.

133

Forta concentrata din zona de ancorare, reprezentand efectul precomprimarii, are valoarea de calcul bazata pe valoarea medie a fortei de preeomprimare ~i trebuie sa fie in concordanta cu valoarea caracteristica minima a rezistentei la intindere a betonului,

Tensiunile de intindere din beton datorita actiunii fortei concentrate se determina eu ajutorul unui model biele-tiranti sau alte metode adecvate. Armaturile prevazute pentru preluarea acestor eforturi de intindere se vor considera eu rezistenta lor de calcul, Daca efortul in armature nu depaseste 300 MPa verificarea deschiderii fisurilor nu este necesara.

In mod simplificat se poate considera ca forta de precomprimare se disperseaza sub un unghi de 2fJ (fig. 5.21) pomind de la ancoraj, unde fJ se poate considera arctg 2/3 .

vedere de sus

I I

. P I

------- .-- ----l

- -_:_. _:__: :....:_ :_:__:_- _:__: .:....:. - - : . ....:. _ _:__: - . :_:_ ._:_- __j -

p i

I p=arctg(2/3)=33.7°

vedere laterala

5.1.4.3 Cuplarea armiuurilor pretension ate

Cuplarea a doua armaturi se poate face inainte de intindere, cand cuplele sunt mobile, sau dupa intindere (a uneia sau a ambelor armaturi), cand cuplele sunt fixe.

Dispozitivele de cuplare vor fi astfel pozitionate (luand in considerare interferenta creata de aceste dispozitive) incat sa nu afecteze capacitatea portanta a elementului si sa permits introducerea intr-o maniera satisfacatoare a unor ancoraje provizorii necesare in timpul executiei.

in general, dispozitivele de cuplare trebuie amplasate departe de reazemele intennediare. intr-o sectiune transversala nu se vor cupla mai mult de 50% din armaturi.

Ca1culele pentru efecte locale in beton si pentru armatura transversals trebuie sa se faca in conformitate cu capitolul 3.

5.2 Reguli de armare pentru elemente structurale

5.2.1 Placi .

5.2.1.1 l1rosimi

Grosimea placilor din beton annat se determina prin calcul ca unnare a verificarilor in starile limit a ultime sau de exploatare normala tinand seama toto data de criterii economice, de necesitati de tipizare a eofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie,

Dimensionarea grosimii placilor trebuie sa asigure:

~ realizarea unui procent mediu de armare sub 0,5% la placile annate pe doua directii si sub

0,8% la cele armate pe 0 directie;

~ deformatii (sageti) in limite le admise;

~ masa necesara pentru asigurarea izolarii la foe ~i la zgomotele din aer;

~ rezistenta la strapungere, in cazul planseelor rezemate direct pe stalpi (rara grinzi). Grosimea minima a placilor se va lua dupa cum urmeaza:

134

a) La placi armate pe doua directii (/2/l1<2 unde latura scurta este II) : 11/40 ~ cand plaea este simplu rezemata pe contur;

11/45 ~ cand placa este incastrata elastic pe contur.

b) La placi armate pe 0 directie (blll>2) :

11/30 ~ cand placa este simplu rezemata pe tot conturul; h/35 - cand placa este incastrata pe tot conturul;

hl25 - cand placa este simplu rezemata pe doua laturi paralele; l]/30 - cand placa este incastrata elastic pe doua laturi paralele; h/12 - cand placa este in consola.

c) La plansee rara grinzi:

li30 - cand stalpii sunt rara capitel; lz/32 - cand stalpii au capitel simplu;

l2/35 - cand stalpii au eapitel eu frantura sau cu placa,

Grosimea aleasa pentru placa trebuie sa respecte si valorile prevazute in tabelul4.5.

Grosimea minima a placii pline pe grinzi, din conditii de rezistenta, este de 50 mm, dar trebuie sa respeete si prevederile minimale din eapitolul6 referitoare la rezistenta Ia foe.

Placile de beton armat pot indeplini rolul de diafragma orizontala pentru incarcari aplicate in planul lor, daca au grosimi de eel putin 80 mm. La dalele unde se prevede armatura pentru forta taietoare grosimea minima va fi de 200 mm,

Pentru placile pline portante, turnate in situ, armate pe doua directii sau armate pe 0 directie ~ pentru care b 2:. Shf~i lej]'2:. 5hj(vezi anexa II) - se aplica prevederile de mai jos.

5.2.1.2 Dispozitii privind armiaura din incovoiere

Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. Diametrul barelor si distanta dintre ele, pentru 0 sectiune data, se alege folosind anexa XVI.

La placile avand Mh > 2, cu armatura de rezistenta dispusa pe 0 directie, se prevede 0 armatura de repartitie perpendicular pe cea de rezistenta, reprezentand eel putin 20% din aria armaturii de rezistenta din sectiunea cea mai solicitata. Armatura de repartitie se aseaza atat in campurile eat si pe reazemele placilor continue (fig. 5.22).

In eazurile cand arrnatura de rezistenta este prevazuta in aceeasi sectiune atat la partea

inferioara cat si la cea superioara a placii, armatura de repartitie se dispune pe ambele parti,

Procentele minime ~i maxime de armare vor respeeta prevederile de la pet. 5.2.2.2. Diametrul minim, pentru bare profilate de rezistenta se ia dupa cum urmeaza:

- la plansee eu grinzi 6 mm (5 mm la plase sudate)

- la plansee rara grinzi 8 mm (10 mm pe reazem)

- la fundatii si la placi situate in medii corozive 10 mm (8 mm la plase sudate).

Diametrul minim la bare netede de rezistenta se ia de 6mm in camp si 8 mm pe reazem ~i de 6 rnm (indiferent de pozitie) pentru barele de repartitie,

Diametrul maxim se considera 0,lh;+2 mm, unde hjs« ia in mm. Distanta maxima dintre axele armaturilor se va Iua:

• la arrnatura de rezistenta:

{200 mm la placi cu hf ~ 300 mm,

smax = 3 hf ~ 2S0 mm la placi cu 300 mm < hf ~ 400 mm, 330 mm la plaei cu h f > 400 mm,

smax = 2hf ~200 mm pentru placi incarcate cu forte concentrate.

(5.26)

• la armatura de repartitie:

{250mm,

smax = 3,S hf ~

200 mm (Ia plase sudate),

(S.27)

135

pentru placi incarcate cu forte concentrate. armature de f'~, rezis tenta

! \" '

/ \ ""'"

, • .1 I \ " !...L4' -, -l_1

I' \ -, 1

I \ -,

armatura de /\\repartitie

/\

I \

La placile clreptunghiulare cu hll[ > 2 armatura de rezistenta se dispune dupa deschiderea de calcul a placii (paralel cu Iatura mica h) in zonele intinse conform diagramei momentului incovoietor,

Placile sunt armate de obicei ca in figura 5.22a, adica armatura de rezistenta este alcatuita dintr-o plasa legata asezata continuu la partea inferioara a placii si plase legate izolate alcatuite din calareti dispuse deasupra reazemelor.

Placile mari pot fi annate ca in variantele din figura 5.22b si 5.22c. Cel putin jumatate din aria sectiunii armaturii intinse din zona momentelor pozitive si minimum 3 bare pe metru, se continua dincolo de marginea reazemului, respectand recomandarile din figura 5.23.

Armatura de la partea inferioara care nu se prelungeste dincolo de reazem se poate ridica si folosi la preluarea momentelor incovoietoare de pe reazem (fig. 5.23).

b

!... 1., I 4

41" armatura de
Ji r-:i >l F\ repartitie
/ " ,
U • ~l I -. ,
I
• • t. -~
,
I
1
5 I"
1",,",',', ".J'
'" !i .... -.

- hi:

___ -l... cruare!

s<!-u

c)

___ ---'- calare]

'y- bad ridicata r- bara dreapta

/
~ I" m-{ 1

""------

Limitarile in mm din relatiile (5.26) si (5.27) sunt din reglernentarile in vigoare la ora actuala in tara noastra.

Norma europeana BC lasa la latitudinea fiecarci tari aceste limitari, prevazand insa urmatoarele valori maxime: 400 mm pentru armatura de rezistenta (250 mm la forte concentrate) si 450 mm la armatura de repartitie (400 la forte concentrate). Numarul maxim de bare in camp ~i pe reazeme este de 12 bare I metru.

lntreruperea armaturilor de rezistenta se va face in conforrnitate cu reglementarile de la grinzi,

inlocuind in figura 5.43 pe a[ cu d (adica at = d).

Armarea placilor din beton armat depinde in principal de urmatorii parametri:

• modul ~i caracterul actiunilor (directe sau indirecte);

• dimensiunile geometrice ale placii; " conditiile de rezemare;

• tipul armaturii utilizate (plase legate sau sudate).

Cateva procedee de arm are a placilor monolite continue, folosind bare independcnte asociate inplase legate, sunt prezentate in figura 5.22.

I_~rrnatura de rezistenta

Figura 5.23 Armarea placii rezemata pe centura din beton armat

Daca nu se face un caleul special, conform figurii 5.22 ridicarea armaturilor se face la 111/5 (In - fiind distanta dintre fetele opuse ale celor doua reazeme consecutive, numita si lumina). In cazul placilor continue cu deschideri egale (in aceeasi situatie se incadreaza si cazul cand deschiderile nu difera intre ele cu mai mult de 20%) arrnaturile ridicate intr-o deschidere patrund in deschiderea vecina cu eel putin Ij4, unde se pot termina clrept sau cu 0 indoitura la 90° (fig. 5.22).

Daca armatura ridicata pe reazeme nu este suficienta pentru preluarea momentului negativ, aceasta se completeaza cu calareti care patrund in campurile adiacente , de fiecare parte a fetelor reazem~lui cu III 14. Calaretii se termina drept sau se pot termina cu picioruse de rezemare (fig. 5.22). In cazul placilor continue cu deschideri inegale, locul de oprire a barelor ridicate sau a calaretilor se calculeaza in functie de lumina cea mai mare aferenta reazemului respectiv.

La reazemele marginale ale placilor simplu rezemate se recomanda ca ridicarea armaturii de rezistenta sa se faca la 1,/10 (fig. 5.22). Simpla rezemare se considera atunci cand placa nu face corp comun cu grinda sau centura pe care reazema sau dad reazema direct pe zidarie (fara intennediul unei centuri) precum si atunci cand grosimea peretelui este mai mica decat 250 mm sau latirnea pe care reazema placa (dimensiunea a din fig. 5.22) este mai mica decat 1,5h;:

Atunci cand placa este incastratd elastic in reazemul marginal, adica face corp comun cu grinda sau centura marginal a, sau patrunde in zidarie pe 0 latime de eel putin 2hf, modul de asezare a armaturii de rezistenta pe reazemul marginal va fi acelasi cu eel de pe reazemele intennediare.

In cazul cand la reazemele marginale exista posibilitatea realizarii unei incastrari elastice, de care nu s-a tinut seama in calculul solicitarilor, se va prevedea 0 armature la partea superioara a reazemului de eel putin 0,25 din armatura din carnpul adiacent.

La dimensionarea placilor incastrate in zidarie, efectele defavorabile ale momentelor de incastrare perfects se iauin proportie de 100%, iar efectele favorabile in proportie de 50%.

La placile arm ate pe 0 directie se prevad armaturi transversale secundare reprezentand eel putin 20% din armaturile de rezistenta. in vecinatatea reazemelor nu sunt necesare armaturi transversale pe barele de rezistenta superioare dad nu exista un moment incovoietor transversal.

1"-._----/

Figura 5.22 Procedee de armare a placilor continue cu armatura de rezistenta pe 0 directie folosind plase legate a) deschideri mici, b), c) deschideri mari

136

137

La placile cu armatura de rezistenta pe 0 directie, se prevede peste reazemele paralele cu armatura de rezistenta din placa, 0 armare suplimentara alcatuita din calareti asezati perpendicular pe armatura de rezistenta din placa (fig. 5.24). Sectiunea calaretilor va reprezenta eel putin 7 ¢ 6 mm/m pentru bare profilate sau 5 ¢8mm/m pentru bare netede. Calaretii vor patrunde in placa de fiecare parte a reazemului pe 0 lungime de 1f4 din deschiderea de calcul a placii (latura scurta). Reazemul deasupra caruia se aseaza armatura suplimentara poate fi 0 grinda principala (ca in figura 5.24), un perete de zidarie sau din beton armat (diafragma). In cazul cand placile sunt solicitate de incarcari temporare sau mai mari dedit 10 kN/m2, se recomanda ca aria armaturii suplimentare a calaretilor sa fie verificata ~i prin calcuL

0201

o 25t

o 25l

F , n ~ I II
hL~ I' I
~
U·· I I
. . . . . . . . I . . .

'M t. , L,
025/n~ r-J IT /,>2/,

-.-------.r---:d___j_--. ----+-

I r 'I l. grinda '

"secundara

J ,

I calareti

11 ["II I I

I 1 [Ill. I-- b! 1 • ~

r 4 ' 4 +j gnnda

T - -~ - -- -11- secundara

_L I

1 ~ -11- _' - -:-=;;;t---

'I f I ::~~~ala

Figura 5.24 Armarea suplimentara a placii pe reazemele paralele cu armatura de rezistenta dispusa pe 0 directie

?"0 J
b) ~
:/:: .. I .
~ ....... /" ~

0, tsz

H

t:

SECTIUNEA 1-1

grinda _

princi pala '--------'--------'

grinda secundara

(q/1
c) ~~
~
/; I" I"
/":: / 'l::
/ / arrnatura

de rezistenta din plasa

,

~r/0;:/::;/I~~/;-;P~I~~~P~2~~rT"I!~=0'~25=;S:::::d~

d) ~t / / ~ Jhf

~"?f/, l_" __ -----.-jl 111--- t. __

1:b:_

I

Figura 5.25 Armarea placilor mono lite din beton cu armatura de rezistenta

pe 0 directie folosind plase sudate

Armarea cu plase sudate se face utilizand sortimentele catalogate sau plase alcatuite in conformitate cu anexa XIV.

Modul de armare a placilor mono lite cu arrnatura de rezistenta pe 0 directie este prezentat in figura 5.25. Se utilizeaza plase plane (fig. 5.25 a ... c) sau in ruiouri (fig. 5.25 d). Cel putin 112 din aria sectiunii armaturii aferenta momentului incovoietor maxim din camp se prelungeste peste reazeme.

Deasupra reazemelor intermediare, plasele plane patrund in placa de fiecare parte a reazemului cu 114 din lumina cea mai mare aferenta reazemului respectiv (fig. 5.25 a). Cand aria armaturii este mai mare se pot utiliza, pe reazeme sau / si camp, doua randuri de plase plane de aceeasi latime asezate decalat (fig. 5.25 b) sau cu latimi diferite asezate suprapus (fig. 5.25 c). La utilizarea plaselor in rulouri, acestea se ridica pe reazemele intermediare la 114 din lumina, acolo unde se intrerupe si eventual a armature suplimentara necesara campului marginal (fig. 5.25 d).

Daca exists posibilitatea unei incastrari partiale a placii in reazemele marginale, de care nu s-a tinut seama in calcul, se prevede 0 plasa suplimentara care patrunde in deschidere pe 0 lungime de 0,20 In masurata de la marginea reazemului (fig. 5.25 a). Armatura perpendiculars pe reazem, din aceasta plasa, va reprezenta un procent de armare de 0,13%, recomandandu-se sa nu fie mai mica de 6¢5,6 mm/rn . Ancorarea acestor plase se face prin dispunereaunei bare transversale dincolo de reazemul teoretic.

In cazul unei incastrari de un grad mai ridicat, ancorarea plaselor se face pe 1,5 ochi de plasa, capatul acesteia putandu-se indoi in jos la 90" (fig. 5.25). Diametrul barelor transversale dispuse dincolo de reazemul teoretic trebuie sa fie minim jumatate din diametrul barelor longitudinale de rezistenta,

La planseele cu grinzi principale si secundare (la care armatura de rezistenta din placa este de obicei paralela cu grinzile principale) se aseaza peste grinzile principale plase sudate cu 0 armature minima 5 ¢/150 mm, in conditiile prevazute la plasele legate (vezi fig. 5.24).

La pliici dreptunghiulare cu 12 ll, < 2 (12 - fiind latura mai mare a panoului) in camp, armatura paralela cu latura mica a placii (II) se aseaza mai aproape de partea inferioara a placii, La placile i'ncastrate pe contur (placi continue) eel putin 1/2 din aria armaturii din camp, dar eel putin 3 bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem, ancorandu-se (daca se intrerup) conform prescriptiilor din acest capitol. Restul barelor se ridica pe ambele directii dupa un calcul aferent sau la distanta de 1/5 din. lungimea masurata dupa deschiderea mica (fig. 5.26). Barele ridicate se pot intrerupe in campul alaturat la 114 din lumina masurata dupa deschiderea mica.

-rt-r- -,,',-
JI~ T
T I
.s I'" ....:§ r-
,. ,.
+
....]~ ~+
1111 -::0 I'" 1111 r-~-l~-i
"4" t " l r-"'4"
l-
I I I "- ,
r r-:---... / ~41~
[111 .. r-1sI,.
.. 5
I I""
-I /-T
"";1'7 -.::i'"
t t
"7
-tr -~
-.::il -!.( i'"
t t
----{'-~ I- - ~ T

I

t:

.l

Figura 5 .26 Asezarea armaturii de rezistenta pe doua directii sub forma de bare independente asociate in plase legate

- -- - - - - - - -- - - - - - - - ---- -- --- ------ ------ --------- - --- --------------- ------------ -- -------------- ------------ ----

La placile eu 0 suprafata mai mare de 15 rr2, armatura din camp dimensionata la moment maxim pe fieeare directie se poate reduce cu SO% in f:i~iile marginale.

Latimea fasiilor se stabileste in functie de modul de rezemare conform precizarilor din figura 5.27.

a), 1111 I i 1111 b) I till ! I L

I" 4.... 1"4--1 1"5 .... ' ! .... 5~

iT I : , ;-;~=(.&' ==~LLL&==~=~

-3i j"l" I 0,5 A.<2 I ...:§ ill") 0,5 As2

I I I _L _. __ . _. .....

_!-I ..

I

~ ~lA'2 . ~
~ ""l <n
0 0' 0,5 As2 •

i:

~----------------

I

- ----1

c) .l; I '--81

,----- +

I liil , I'" 5""'

....... _ .. ,,"_ ... __ .. --_ .. + ... - ... _,,-

~~Oc I

_1.. _

~-

Figura S.27 Fa~ii marginale la placi arm ate crucis in functie de modul de rezemare

La placile marginite pe tot conturul de grinzi cu care fac corp comun, se pot reduce momentele incovoietoare sau aria sectiunii de armatura, dupa cum urmeaza:

- in toate campurile intermediare ~i pe reazemele intermediare incepand cu al treilea de la margine, cu 20%;

- in deschiderea marginala si pe at do ilea reazem de la margine eu 20%, dad Mil < 1,5 ~i cu 10% daca 1,5< hill < 2.

Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce cu SO% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se cornpleteaza fie cu barele ridicate din campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la l,4 din lumina deschiderii miei a placii (fig. 5.26).

Armarea zonelor de colt se face la placile simplu rezemate pe contur, ale carer colturi sunt impiedecate a se ridiea (fie prin aneorare, fie prin incarcarea fiecarui colt cu eel putin 1116 din incarcarea totala a placii). Aria sectiunii de armatura se considers egala cu cea maxima din camp, iar modul de asezare este precizat in figura 5.28.

Tinand seama de solicitarile ce apar in colturi, armatura rationala este eea oblica, eare necesita insa 0 manopera mai mare. In practica se prefera utilizarea unor plase ortogonale, mai usor de executat desi consumul de material este mai mare (aproximativ de trei ori) fata de varianta precedenta.

Dad se utilizeaza plase sudate la annarea placii:

- asezarea armaturii in camp se face tinandu-se seama de posibilitatea reducerii eu SO% pe fasiile marginale definite in figura 5.27. In acest scop in zona centrala a placii se aseaza plase suplimentare intr-una sau mai muIte bucati cum se arata in figura 5.29. Innadirea

140

.il·'.··· .. ··

'1" .

I

I .. ..

I'

t· •• :

!-:'.:

i.":".:::

;'"

",l:'

i·"'·

j"-".:

.j.'. r.:

r·:·"_::

!'.'-:

l-··,: r':

i:-"

i,·,-:·

roO:

~ . .:

~ - .

/i::,-·'·

['::':

1·,·.,:.·

plaselor se face conform figurilor 5.17 si S.18. Peste sectiunea in care armaturile plaselor suplimentare (pe randul Z) nu mai sunt necesare din calcul, acestea se ancoreaza astfel:

- la reazeme incastrate, cu 15 d sau eel putin cu 200 mm, din sectiunea 0,2 II masurata de la marginea reazemului;

- la reazemele simple, cu 30 d respectiv cu un ochi de plasa, din sectiunea 0,12511 masurata de la marginea reazemului.

b) O,3L'l

sau

sau euplase ortogonale

saueu plase obliee

lllll

I

I

i i

I

__I____ .

!...._ .......

~ ~..... ll/2 ..j

Figura 5.28 Annarea zonelor de colt ale placilor simplu rezemate pe contur avand colturile ancorate: a) armare superioara; b) armare inferioara

Ca si in cazul plaselor legate, armatura din fasiile marginale trebuie sa satisfaca conditiile de procent minim de armare, diametre minime si distante maxime dintre bare.

Annarea pe reazeme cu plase sudate se face utilizandu-se 0 singura plasa, plase suprapuse de latimi diferite sau plase suprapuse de aceeasi latime montate decalat (fig. 5.30).

Armature se aseaza uniform pe reazeme, Iatimea plaselor si modulul de suprapunere se determina din conditia ea plasele din primul rand sa patrunda in campul adiacent cu 0,2Slmin, iar cele suprapuse cu 0,151min intocmai ca ~i la armarea pe reazeme pe 0 directie cu plase sudate (vezi fig. 5.25). Pe fasiile de margine, armatura de pe reazeme se poate reduce cu SO%.

a)

Figura S.29 Moduri de armare in camp a placilor armate pe doua directii folosind plase sudate suprapuse: a) plasa suplimentara dintr-o bucata;

b) piasa suplimentara din doua (sau mai multe) bucati.

Annarea zonelor de colt a placilor simplu rezemate se face conform precizarilor de la plase1e legate, utilizandu-se plase sudate ortogonale, asezate la partea inferioara si superioara a colturilor la dimensiunilor aratate in figura 5.28.

141

- ~ - - -- -- ------ ---- ------------ ------------ - ---- - -- -- --------- - - - - ----- -- - ------- ------ -----

--- -- --

T

Figura 5.30 Moduri de annare eu plase sudate a reazemelor intermediare ale placilor annate pe doua directii: a) un singur rand de plase;

b) plase suprapuse de latimi diferite; c) plase suprapuse mont ate decalat

In lungul marginilor libere (rara reazeme) atat la placi armate cu plase legate cat si la cele sudate), placa va contine armatura Iongitudinala si transversala suplimentara conform figurii 5.31. Armaturile proprii ale placii pot juca rolul de armaturi ale marginii.

~- i_ 1.~2~-1 :i:l~~:~:j

Figura 5.31 Armarea marginii lib ere a placii

5.2.1.3 Dispozitii privind armarea la fortii taietoare

o placa in care se prevede armatura la forta taietoare va avea grosimea de eel putin 200 mm. Pentru dispunerea armaturii la forta taieroare se vor aplica regulile de la grinzi, cu exceptia modificarilor prezentate in cele ce urmeaza. Unde este necesara arrnatura la forfecare, aceasta nu va fi mai mica decat 60% din valorile minime prevazute la pet, 5.2.2.3 pentru grinzi.

In placi, daca IVEdl ~ * vRd,max (vezi cap.3), armatura la forfeeare este constituita in intregime din bare ridicate ori din ansambluri de forfecare.

Distanta maxima (smax) dintre etrieri este 0,75d, iarlntre barele inclinate d (smax se mascara dupa axa placii).

Distanta transversala maxima intrc armaturile de forta taietoare se limiteaza la 1,5d.

, ,

5.2.1.4 nn« tip dalii

• Armatura de rezistenta pentru preluarea momente1or incovoietoare

in zona stalpilor interrnediari, 0,5 Asl din armatura rezultata in urma dimensionarii la momentul negativ se va repartiza pe 0 latime egalacu suma a 0,125 ori latimea panoului de dala de o parte si de alta a stalpului; Asl reprezinta aria sectiunii armaturilor necesare pentru a prelua momentul negativ total care actioneaza pe surna a doua jumatati de panouri adiacente stalpului.

La partea inferioara a dalei se vor prevedea eel putin doua bare dupa cele doua directii principale, ortogonale (5.32).

142

In zona stalpilor marginali si de colt armatura de rezistenta se va amplasa pe Iatimea activa be conform figurii 5.32b, unde y reprezinta distanta de la marginea dalei la fata stalpului interioara dalei. Putem avea situatia y > cy pentru stalpii de margine sau z > Cz si y > cypentru stalpii de colt.

a)

2 bare I

Figura 5.32 a) Armatura de rezistenta pentru preluarea momente1or incovoietoare la placile tip dala; b) Latimea acti va, be, a unui p lanseu dala

143

Modul de armare ~i locul de oprire al barelor de rezistenta dupa [IJ se prezinta in tabeluI5.12. Tabelul5.12 Modul de annare si locul de oprire al barelor de rezistenta

CUCAPlTEL

PARA CAPITEL

~ f:3 50 In! 0.2:~~ In 0,3:~'~ In ~ 0.2:.:.3 In O.:~~: 1, ! 11

~ Vl restul H~:f-- -iiI----' ! : 11

; Q I 00 I'L-fi':-+""",,""""7""~---+:-- __ -I- j: + Ii --L>_h_a_re_co_ut_in_uc __ H---f-J: II

""' i \ eel putin l in accasta zona ~e permit jontari l i! _

2 hare' 1 _

~ ~ 100 III 0.221. , om I! I on I. I " 0221. I! II ~ Q ~:"I-I-I~I-----'o~lnl .. -. ----~I-I-! I

inter ax -J

lumina - 1.

lumina -I"

I I i

rata rcazcmului

rata reazcmului

I i

inter ax « l

1

C Reazem de margine

(Iara continuitate in placa)

-I

Reazem de margine

(ram courinuitate in placa) C

i Reazern intermedinr C (continuitate in placa)

• Armatura necesara din strapungere

La strapungere se poate lua in considerare numai armatura situata intre aria incarcata (aria stalpului) si perimetrul de control A (fig. 5.33a,b).

Armatura sub forma de etrieri se va aseza perimetral, pe eel putin doua randuri, iar distanta intre acestea nu trebuie sa depaseasca 0,75d (fig. 5.33a), la fel in cazul utilizarii unor domuri speciale cu capete in forma de ancoraje (fig. 5.33b).

Distants intre etrieri masurata in jurul perimetrului de baza de control (A) nu trebuie sa depaseasca 1,5d, iar in jurul perimetrului pana unde se aseaza armatura transversala (B) sa nu fie mai mare de 2d (fig. 5.33b).

Intre perimetrul B ~i perimetrul de unde nu mai este nevoie de armatura C , distanta trebuie sa fie mai mica decat 1,Sd.

In cazul utilizarii barelor inclinate dispuse conform figurii 5.33c). un singur rand de etrieri perimetrali este suficient,

Acolo unde este nevoie de armatura transversala pentru strapungere aria minima a unui etrier

(sau echivalent) se verifies cu relatia: -_

I,Ssina+cosa A . >008K

SlI},lnm -, f.

~.~ ~

unde: s; - distanta in sens radial intre etrieri;

s, - distanta in sens tangential intre etrieri;

a - unghiul dintre armatura transversala si cea longitudinala (pt. etrieri verticali a = 90" si sina = 1).

Numai ace1e armaturi inclinate se pot lua in considerare in calcule care tree pnn zona incarcata sau la 0 distanta ce nu va depasi 0,25 d de la periferia acestei zone (fig. 5.33c).

Distanta intre fata interioara a reazemului si armatura inclinata cea mai apropiata luata in considerare conform calcului, nu va depasi 0,5 d (aceasta distants se va considera de la nivelul 144

(S.28)

armaturii intinse). Daca barele ridicate sunt prevazute numai intr-un singur plan, inclinarea lor se poate reduce la 30".

[61 - perimctrul de baza de control

~ - perimetrul de control pana unde este uevoie de armatura transvcrsala [9 - perimetrul de control de unde

nu este nevoie de armatura transversal"

((.

(Vclnen

b)

_.-.- ---- ..•.

.--

.sc· .. - -.,.

-.-

• •

•

c)

1 ---l'-==[ < O,5d
f---
7- III .\\\ 7-
... ....
f.. tl r
'-;:2d Figura 5.33 Annarea la strapungere:

a) pozitia etrierilor, b) pozitia dornurilor, c) pozitia barelor ridicate

5.2.1.5 Realizarea golurilor in placi

Capacitatea portanta a placilor cu goluri depinde de pozitia, marimea §i forma golului, de modul de rezemare si de armare a placii precum ~i de modul de aplicare al incarcarilor.

La placile cu armatura de rezistenta pe 0 singura directie, asezarea armaturilor in jurul golului depinde de marimea acestuia. Cand dimensiunile golului sunt mai mici decat I/S. ~in deschiderea placii, armature echivalenta cu cea care intersecteaza golul se aseaza la marginile

acestuia prelungindu-se cu lungimea de ancorare (fig. 5.34). . .

In cazul golurilor mari asezate la mijlocul deschiderii placilor annate pe ~ dlrectl~ (fig. S.34) armatura pe deschiderea de calcul (lx) se dimensioneaza la un moment incovoietor majorat dat de relatia aproximativa:

=. ~[0.125+0'19 ~ O~ nql/

(5.29)

145

si se aseaza de 0 parte si de alta a golului pe 0 latime:

s; ~(O,8- ~}


CI .1

a,
aI

C2 N (5.30)

max (al ; a2) < 0,2 L

Gi I »> 2+ bd

are suplimentare de bordaj

Figura 5.34 Asezarea armaturii in jurul golurilor mici

Pe directia armaturilor de repartitie, de 0 parte si de alta a golului - atunci cand b] a :.:>: 0,5 - se aseaza 0 armatura dimensionata la momentul incovoietor: my =0,125qa(a+2blll)

(5.31)

Daca b] a < 0,5, rnornentul de margine my se calculeaza ca pentru 0 placa rezemata articulat pe trei laturi 8i libera pe latura a.

Marginile golului se armeaza prin indoirea barelor (sau a plaselor) din camp sau prin prevederea unor armaturi speciale in forma de agrafe (fig. 5.35a) respectand cele aratate in figura 5.31.

Placile dreptunghiulare armate pe doua directii, prevazute cu goluri, se pot trata, in cazul golurilor mid ca si in figura 5.34, iar pentru golurile mari in mod simplificat, ca placi rezemate pe trei laturi (fig. 5.35b). La 0 alegere rationala a conditiilor de margine se pot determina solicitarile ce1e mai defavorabile in scopul dimensionarii armaturii. Armaturile suplimentare, care marginesc golurile, se dispun pe lungimea deschiderilor de la reazern la reazern. Marginile golurilor se

. armeaza longitudinal, la partea inferioara si cea superioara, realizandu-se grinzi avand inaltimea egala sau mai mare decat grosimea placii. Armatura superioara are menirea de-a acoperi eventualele incompatibilitati ce nu pot fi evitate la utilizarea unor metode aproximative de calcul a solicitarilor, Armatura inferioara pe directia solicitarilor maxime se continua pe reazeme tara a se reduce sectiunea transversala,

SECTIUNEA 2-2 .J_

~1

I . ~1J~ay

di ib . ~ pentru m,

stn una

armaturii dupa ly

Figura 5.35a) Zonele si modul de armare a placilor in vecinatatea golurilor mari la 0 placa armata pe 0 singura directie;

I. bm .'
I
I I
I I
I b I
I I
I I
I ....
I r
I
-. I
-c-'
1 I
----r---
I
I
I
I b
I
I
, I
> t. I
-r- I

I

I IX

il-

I L

2,

,

> L

a

... ~." .

146

SEC1TIJNEA 1-1

~ ..... ~ i~

~.... b; ~ "lJ.agrafa

)ITITTJ1T1J.TTTA ox

~/~penLtru-- qlx.' "Z "--<;~a~lc~:;;-ul;at pentru In,

>--!.l 8

distributia armaturii dupa I,

CD

--------0--------

w w

~~-~---- --------

(4)

-- latura rezemata

- - - latura libera

Figura 5.35b) Modul de calculla 0 placa armata pe doua directii prevazut cu un gol mare

5.2.1.6 Armarea pliicilor frtinte (rampa scarii ~i podestul)

In figura 5.36 se prezinta armarea unei rampe si a podestului la 0 scara, Daca podestul este mai lat se poate prevedea grinzi de yang la partea superioara si inferioara a rampei.

Treptele

.~ .....

13-' "'_j sus-----,;;;;;;_.....,

> h,d se va tine cont de momentul negativ

'2!

JOs----\~-j------~

(1)

JOs----~--------~

Figura 5.36 Armarea rampei ~i podestului la 0 scara

5.2.1.7 Centuri

Se recomanda ca planseele din beton annat care reazema pe zidarii marginale la cladiri situate in zone seismice sau amplasate pe argile contractile sa fie prevazute cu centuri de beton annat (fig. 5.37) avand aria sectiunii transversale cel putin 50.000 mm' (250 rom x 200 mm), Latimea si inaltimea sectiunii transversale a centurilor vor respecta si urmatoarele conditii rninimale:

- latura mica ~ 250 mm dar ~ 2/3 din grosimea peretelui;

- inaltimea minima 200 rnm;

- procentul minim de armare longitudinala va fi;

1% pentru zonele seismice Cll ag ~ 0,20 g;

147

- 0,8% pentru zonele seismiee eu ag:::; 0,16 g.

Diametrul barelor longitudinale va fi de eel putin 10 mm. Diametrul etrierilor va fi :;:. 6 mm ~i se dispun la 0 distanta maxima de 150 mm in camp eurent si 100 mm pe lungimea de innadire prin suprapunere a armaturilor longitudinale.

Innadirea barelor longitudinale din eenturi se va face prin suprapunere, rara carlige, pe 0 lungime 10 :;:. 60 d. Sectiunile de innadire vor fi decalate cu eel putin 1,0 m; intr-o sectiune se vor innadi eel mult 50% din bare1e longitudinale.

Centurile vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui contururi inchise. La colturile, intersectiile si ramificatiile peretilor structurali se va asigura legatura monolita a eenturilor amplasate pe eele doua directii, iar continuitatea armaturilor va fi realizata prin aneorarea barelor longitudinale in centurile perpendieulare eu hd :;:. 60d.

Centurile dela nivelul planseelor eurente si de acoperis ale constructiilor din zone seismiee cu ag:;:' 0,20 g nu vor fi intrerupte de golurile de zidarie. Pentru ag:::; 0,16 g se accepta intreruperea in dreptul easei scarilor sau a Iucarnelor eu conditia sa se prevada doi stalpisori de beton armat mono lit la marginea golurilor.

I~ bz ·1

Ac ::: 50000mm' 0 Etrieri rjJ 2: 6mm

U I Sf,max> 150mm
hI
d?:_10mm p> 1 % pt. ag 2: 0,2 g
p > 0,8% pt. ag:::; 0,16 g


be be> min {250mm
Ie ·1 - 2/3 b, Figura 5.37 Armarea eenturilor

5.2.2 Grinzi

5.2.2.1 Forma ~i dimensiunile sectiunii transversale

Forma sectiunii transversale a grinzilor mono lite este de regula in T ~l mat rar dreptunghiulara, trapezoidala sau alte forme.

Inaltimea minima a grinzilor se considera 0 fractiune din desehiderea de calculI, dupa cum

urmeaza:

- pentru rigle de cadru si grinzi prineipale IIl5

- pentru grinzi seeundare si nervuri dese simplu rezemate lI20

- pentru nervuri dese incastrate elastic 1125

- pentru nervuri la plansee casetate simplu rezemate pe contur. 1130

- pentru nervuri la plansee easetate eu eontinuitate pe eel putin 0 latura 1135

Inaltimea aleasa pentru grinda trebuie sa respeete si valorile indicate in tabelu14.5.

Raportul dintre inaltimea ~i Iatimea sectiunii transversale va fi mai mic decat 4, dar se recomanda urmatoarele valori: hlb = 1,5 .. .3 pentru grinzile eu sectiunea dreptunghiulara ~1 hlb = 2 ... 3 pentru cele cu sectiunea in T.

Daca stabilitatea laterala a grinzilor este asigurata (ca de exemplu la planseele casetate), se pot adopta ~i rapoarte mai mario Grinzile solieitate la ineovoiere cu torsiune, cand momentul de torsiune este eel putin 1/3 din momentul de incovoiere, se recomanda sa aiba raportul hlb :::; 2.

Latimea sectiunii transversale de beton b trebuie sa respeete si prevederile de la punctul 6.2.1, adica dimensiunea minima pentru rezistenta la foe. Latimea minima a grinzilor va fi eel putin 200 mm. La grinzile monolite dimensiunile sectiunii transversale se stabilesc de regula multiplu de 50mm.

148

Grinzile monolite au, de regula, sectiunea transversala constanta pe deschidere. La solicitari si deschideri mari grinzile se pot ingrosa pe reazeme sub forma unor vute (fig. 5.38). Panta maxima a vutelor ce se ia in considerare in caleul este de 113.

I

Figura 5.38 Geometria vutelor

In functie de raportul dintre desehiderea grinzii 1 si inaltimea h a sectiunii transversale,

grinzile se considera:

- lungi (zvelte), daca 1lh :;:. 8;

- scurte (scunde), daca 2:s llh < 8;

- pereti, daca II h < 2.

5.2.2.2 Dlspozitii constructive privind armarea longitudinalii

Procentele minime ~i maxime de armare vor respecta urmatoarele dispozitii: - sectiunea minima a armaturii intinse se determina cu relatia:

, ,

As min = 0,26 fet'" b, d ;::: O,0013bt d in zona neseismica

, iyk

As min = 0,50 fen" b, d in zona seismica indiferent de c1asa de ductilitate

, iYk

(5.32)

(5.33)

unde b, este Iatimea medie a zonei intinse (pentru 0 grinda in T, cu placa ill zona comprimata, se considera numai latimea inimii).

- suprafata efectiva a sectiunii armaturii intinse trebuie sa fie mai mare decat cea necesara din verificarea Ia fisurare (vezi cap. 4);

- sectiunile de beton cu arii de armature mai mici decat eea data de relatia (5.32) se vor eonsidera ea nearmate.

- sectiunea maxima a armaturii intinse sau comprimate, in afara zonelor de suprapunere, eorespunde inaltimii maxime a zonei comprimate x = C; . d admisa de normele din tara, unde:

c; S;; 0,25, pentru zonele plastice ale grinzilor, C; ::; C;[im , pentru eelelalte cazuri

dar nu va depasi 4% din aria sectiunii de beton (As,max = 0,04Ac)'

Proeentele medii de armare recomandate in cazuri obisnuite de armare (in absenta unor eonsiderente deosebite) se situeaza intre 0,8 si 2,0%.

La reazemele marginale ale grinzilor continue, este indicat sa se prevada 0 cantitate de armatura la partea superioara a grinzii.

Aria armaturii se determina dintr-un moment de incastrare partiala reprezentand eel putin 15% din momentul incovoietor maxim al campului adiacent reazemului respectiv, dar trebuie sa fie mai mare dedit cea minima determinata eu relatia (5.32).

Asezarea armatnrii. Rationalizarea armaturii in sensul reducerii pretului de cost, este influentata in mare parte de operatiile de fasonare si de montaj.

149

Armatura longitudinala de rezistenta este constituita de regula din bare flexibile asociate, cu ajutorul armaturilor de montaj si a celor transversale, in carcase spatiale legate (eu sarma) sau sudate sau in earcase plane sudate.

Asezarea barelor de rezistenta in sectiune transversala trebuie sa respecte distantele minime precizate la pet. 5.1.2 . Se recomanda ea distanta maxima dintre axele barelor de rezi~tenta sa nu

depaseasca 200 mm dedit in cazuri justificate. '

La reazemele intermediare ale grinzilor continue, (care nu face parte dintr-o structura antiseismica) cantitatea totala de armatura intinsa As pentru 0 seetiune in T, se va repartiza pe Iatimea efectiva a talpii superioare. 0 parte din aceste armaturi poate fi concentrata pe latimea

inimii (fig. 5.39). In zone seismice se va respeeta prevederile de la punetu15.2.4.4. '

In zona comprimata a sectiunilor din camp, daca nu rezulta din caleul armaturi comprimate, se prevad minimum doua bare de montaj necesare pentru sustinerea etrierilor (fig. 5.40).

Cand grinzile sunt mai inalte de 700 mm, pe fetele laterale se dispun armaturi longitudinale constructive la distanta maxima de 400 mm intre e1e. Aceste armaturi pot fi prinse la fiecare 2 etrieri cu agrafe avand diametrul de 6 mm. Se recomanda ca aria totala a armaturii longitudinale laterale sa reprezinte eel putin procentul minim din aria de beton ha~urata (fig. 5.40).

annaturi de montaj

;... .....

bell

._. As

armaturi

constructive laterale

agrafe

• •

armaturi

Figura 5.39 Pozitionarea armaturii intinse in reazemele intermediare

de rezistenta Figura 5.40 Dispunerea ba;elor constructive

Cand grinzile au inaltirnea 2" 1000 mm se respecta prevederile de la punctul 4.2.1 privind armaturile de pe fetele laterale.-.

A~e:area ~aturii in~ l~gul gri~zii, depin~e ~ai c~ s:~a, de alura diagramelor solicitarilor (moment mcovoietor sau intinderea III armatura si forta taietoare), de conditiile de rezemare a grinzii (rezemare simpla, incastrare sau continuitate), de zveltetea grinzii (raportul Ilh) si de tipul armaturii folosite (carease legate sau sudate).

La grinzile seurte simplu rezemate, solicitate moderat de 0 i'ncareare uniform distribuita, armatura longitudinala se prevede constanta pe intreaga lungime. Aeeasta armature poate fi 0 carcasa spatiala legata sau mai multe carcase plane sudate (fig. 5.41a).

La grinzile continue solicitate predominat eu incarcare uniform distribuita avand 0 intensitate redusa, oprirea armaturilor longitudinale se poate face in mod simplificat in locurile indicate in figura 5.41b.

150

a) [J 111.1.11 J .11. t.1 t I. r 61 I I I I I III I

~11111!j III Lllllllllll~Ilrl Q) ij(l£

SEC'fIUNEA

a-a

CD bare independente en etrieri (2)

san

- san

1IIInTniTii IIII IiltC)

b)

0.251~1 l'

armatura

·constructlVa' "

---_ ... _. __ .",._.", .... ", .. ,;,.

>max(0.31nl,0.312) t·---------/,

>max(O.31nl, 0.312) t- -1'

armatura / constructiva

.. -r-: _-_------

-.(

, 10 , +-i(-

F---------"'-··-·· [nl

\_?,114A.1I p.i2Sq_

min 2 bare - !

A,II

1 _

Figura 5.41 Armarea grinzilor solicitate moderat de 0 incarcare uniform distribuita: a) grinda scurta simplu rezemata; b) grinda continua

La grinzile continue solicitate de forte concentrate importante plasate in apropierea reazemelor (salturi mari In diagrama de forta taietoare) se poate opta pentru ridicarea barelor longitudi~ale (fig. 5.42). Pe reazeme armaturile ridicate pot participa pe langa barele independente (calareti) la preluarea momentelor negative.

r

p

1

calareti

> 0.7 hd Bara constructiva

....---~'--,--I --______,/)

11\

I

\ > l(4AsIl min. 2 bare

\ > 1/4As12 min. 2 bare

Figura 5.42 Ridicarea armaturii intinse (Sl,max este distanta maxima dintre etrieri, vezi pCL5.2.2.3) Aria barelor longitudinale si lungimea carcaselor, atat la grinzile simplu rezemate cat si la cele continue, se stabileste din conditia ea momente1e capabile sa urmareasca (cat mai aproape) diagrama momentelor cauzate de incarcari (fig. 5.43).

La grinzile puternic solicitate locul de oprire a barelor drepte si a celor ridicate se poate stabilii In functie de diagrama momentelor capabile sau in functie de diagrama fortei de intindere 151

a)

eapabile din armatura de rezistenta care se obtine, de fapt prin reducerea diagramei de momente capabile cu valoarea bratului de parghie z,

In zone le seismice eel putin jumatate din sectiunea de armarura 'intinsa se prevede ~i in zona cornprimata.

Se prevede armare continua pe toata deschiderea grinzii dupa cum urmeaza:

- la partea superioara si inferioara a grinzilor se prevad eel putin cate doua bare eu suprafata profilata eu diametrul :::: 14 mm;

- eel putin un sfert din armatura maxima de la partea superioara a grinzilor se prevede continua pe toata lungimea grinzii.

b) t::~ :;~

//// /////

/ / /

~ _]J_~

Figura 5.44 Ancorarea armaturii inferioare Ia un reazem marginal: a) direct, b) indirect.

a

b

Ancorarea armaturlt inferioare la un reazem marginal, cu sau rara incastrare partiala, se va face astfel:

- eel putin 1/4 din armaturile longitudinale ale campului vor fi prelungite pe reazem,

- ancorarea armaturii va fi capabila sa reziste la 0 foyta de intindere:

IVEdl·a,

FE + NEd (5.34)

z

unde NEd reprezinta forta de intindere de calcul,

- Iungimea de ancorare se mascara de Ia linia de contact dintre grinda ~1 reazemul ei (fig. 5.44) ~i se va Iua conform relatiei (5.8).

152

153

I' I

I

! lbd . .-4.-~

I

: 1bd

'"!::"":..!"l

I I

Ancorarea arrnaturii inferioare pe reazemele intermediare se va faee astfel:

- eel putin 1/4 din armaturile longitudinale ale campurilor vor fi duse peste reazeme,

- ancorarea armaturii va avea lungimea de eel putin lOd (pentru bare drepte) sau nu mai

putin decat diametrul dornului d.; la d c:; 16 rom ~i 2dm la d > 16 mm (pentru Indoituri si cioeuri) (fig. 5.45a)

- se recomanda ea annarea sa fie continua ~i capabila sa preia rna mente pozitive accidentale

(tasarea reazemului, explozii), (fig. 5.45b sau c).

~a)_ ------1 !') t-Ibd=~~ _I teL -tlbdid

I ~ I ! I ~I ---------------I~--+I~I

I . I I ! 'd I

I d lid",: L~d~-..::=:--==-~I I~I. :....-===---~==._ .. ~I

1~lOdt~~-+;:S~2d." l_~JI:: IOd ' , [

Figura 5.43 Curba infasuratoare pentru ca1culul elementelor incovoiate, Lungimi de ancorare: a) tinand cant de variatia liniara a efortului in armatura pe lungimea l&d, b) in mod acoperitor

Lungimea armaturilor longitudinale intinse se determina respectand urmatoarele recomandari:

- eurba infasuratoare a fortei de intindere din armaturile longitudinale se obtine printr-o deplasare eu aj fata de curba infasuratoare a lui Fur (Ftd este forta de intindere din armatura Iongitudinala determinata din ca1culuI sectiunii transversale, vezi cap. 3);

- daca armatura transversala este necesara din calcul, at ';-0,5z· (ctgtJ - ctg a);

- dad armatura transversala nu este necesara pentru preluarea fortei taietoare, a, = d ;

- pentru armatura din talpa, situata in exteriorul inimii, a, va fi sporita cu distanta de Ia bara

pana Ia inima (figura 5.39);

- din punctuI in care barele nu mai sunt necesare ele vor fi prelungite cu lungimea 'hd 2 d,

- diagrama efortului capabiI de intindere in armatura la starea limita ultima trebuie sa se

situeze 'in afara curbei infasuratoare a efortului de intindere in armatura produs de actiuni, deplasata ca in figura 5.43,

- este permisa, de asernenea, utilizarea unei diagrame 'in care rezistenta la intindere este scazuta progresiv pe lungimea 'M'

- Iungimea de aneorare a bareIor inclinate, care lucreaza la forta taietoare, nu va fi mai mica de 1,30 ·lM in zona intinsa si de 0,70 ·lbd in zona comprimata,

Figura 5.45 Armarea pe reazemele intennediare

5.2.2.3 Dispozitii constructive privind arm area transversale

Armatura necesara pentru preluarea fortei taietoare va respecta urmatoarele prevederi: - va forma unghi de 45° ... 90" cu axa longitudinala a elementului structural,

- va consta dintr-o combinatie de:

- etrieri ce euprind armatura longitudinala intinsa si zona comprimata (fig. 5.46),

- bare inclinate,

- ansambluri de forfecare in forma de carcase, scarite etc, din bare de inalta aderenta,

independente de arrnatura longitudinala dar care trebuie ancorate corespunzator in zonele comprimate ~i 'intinse.

- etrierii vor fi ancorati corespunzator;

Este permisa 0 innadire prin suprapunere a ramurii de langa suprafata inimii grinzii, cu conditia ca etrierii nu sunt solicitati la torsiune;

~ eel putin 50% din armatura necesara pentru preluarea fortei taietoare va fi sub forma de etrieri si agrafe.

etrieri

~-~-~ interiori ~

- - etrieri "perimetrali>

etrier perimetral deschis

etrier etri er

interior perimetral inchis

etrieri interiori

Figura 5.46 Exemple de combinatii de etrieri si armaturi transversale

Coeficientul efectiv de armare transversala Pw se determina eu relatia:

(5.35)

p", b .

S, lV' Slna

unde: Asw - aria armaturii transversale ill interiorullungimii s; S - distanta dintre armaturile transversale,

b.; - Iatimea inimii elementului,

a - unghiul dintre armatura transversala ~i axa Iongitudinala (pentru etrieri a = 90" ~i sin a = 1)

Coeficientul efeetiv de armare transversala trebuie sa fie mai mare dedit valoarea minima obtinuta eu relatia:

Pwmin = 0,08 f]; (5.36)

. fYk

In zonele plastice potentiale ale grinzilor partieipante la strueturi antiseismiee eu ag?:_ 0,12g trebuie sa se respeete ~i conditia Pw,min ;:>: 0,002.

Distanta maxima Sl,max pe directia Iongitudinala intre ansamblurile de forfecare (fig. 5.47) este definita eu relatia:

sl,max = 0,75d(1 + ctga) (5.37)

si nu va depasi valoarea de 300 mm.

< 300 mm

< 50 mm c <: SI,ITlliX

L_~11 ~Sb~ ~s_b~ n a _

-.

r7

l

Figura 5.47 Distante maxime intre armaturile transversale.

Distanta maxima pe directie longitudinal a dintre barele inclinate este definita de: sb,max = 0,6d(1 + ctga)

(5.38)

Distanta transversals dintre ramurile de etrieri sau agrafe nu va depasi:

_ St,max = 0,75d:S 600 mm (5.39)

La grinzile late b > 650 mm se prevad etrieri suplimentari sau etrieri dublati (fig. 5.48).

154

a)

supra beronare

- - --~/"- /_-:/ /_~

.." / --

,.....--d--h-----,d-ri:! r'

III..!!:::::;::=OO--==i=- J

conectori

b>650mm

-~

b)

) -------------- ------

r- l

l

rfi' r- [J - Ai
@ @
@ @
- .. "_,,,,,,, _1 ______ -- [J

Figura 5.48 Annarea transversal a a grinzilor late a) prefabricate, b) mono lite

La grinzile care fae parte din structuri antiseismiee zonele de la extremitatile grinzilor eu lungimea leI' masurata de la fata stalpilor (fig. 5.49), pre cum si zonele cu aceasta lungime, situata de o parte si de alta a unei sectiuni din campul grinzii unde poate interveni eurgerea in eazul combinatiei seismice de proiectare, se considera zone critice (disipative).

;( 50mm

"t I

fer = 1,5h - pentru clasa de ductilitate H

fer = h - pentru clasa de ductilitate M

Figura 5.49 Zone critice la grinzi

Etrierii prevazuti in zona critica trebuie sa respecte conditiile: - diametrul etrierilor dbw ;:>: 6 mm ;

- distanta maxima dintre etrieri va respecta conditiile:

sl,max :s min{ ~; 150 mm;7db/} pentru clasa de duetilitate H

sf,max :s rnin{ ~; 200 mm;8dbl} pentru clasa de duetilitate M in care db! este diametrul minim al armaturilor Iongitudinale,

(5.40)

(5.41)

5.2.2.4 Armarea la torsiune

in cazul grinzilor solicitate la torsiune trebuie sa se respeete urmatoarele reguli:

- etrierii vor fi inchisi si ancorati prin suprapuneri sau cu carlige la capete, conform cu figura 5.50 si vor forma un unghi de '900 eu axa elementului structural,

155

- eel putin 50% din armatura necesara pentru preluarea fortei taietoare va fi sub forma de etrieri ~i agrafe.

etrier perimetral deschis

I ., Ir\/W

t.;

etrieri

_ - --- interiori ~

- / etrieri ~ 'I'- ... / perimetrah

J

etrier etrier

interior perimetral inchis

etrieri interiori

Figura 5.46 Exemple de combinatii de etrieri ~i armaturi transversale

Coeficientul efectiv de armare transversals Pw se deterrnina cu relatia:

(5.35)

Pw b .

s- w -sm zr

unde: Asw - aria armaturii transversale in interiorullungimii s; S - distanta dintre armaturile transversale,

b.; - latimea inimii elementului,

a - unghiul dintre armatura transversal a si axa longitudinala (pentru etrieri a = 90° si sin a = I)

Coeficientul efectiv de annare transversal a trebuie sa fie mai mare dedit valoarea minima obtinuta cu relatia:

, ,

-008P;;

Pw,min~' -I

yk

In zonele plastice potentiale ale grinzilor participante la structuri antiseismice cu ag?_ 0,12g trebuie sa se respecte si conditia Pw,min ~ 0,002 ,

Distanta maxima Sl,max pe directia longitudinala intre ansamblurile de forfecare (fig. 5.47) este definita cu relatia:

s/,max =0,75d(l+ctga) si nu va depasi valoarea de 300 mm.

(5.36)

(5.37)

<300mm

< Sb,max

< Sb.max

<SOrum T ~)

""-'-8P,~?mm

a I f-ob __ .j

Figura 5.47 Distante maxime intre armaturile transversale.

-- 1 I ........ .. I .. - 1
--.------·---·r. - a I ._-
"" " " I
r- I
"'~ -, '" I 17
r-,
~ I
~"lc~,----.-- - - ._ .. ---
, Distanta maxima pe directie longitudinala dintre barele inclinate este definita de: sb,max = 0,6d (1 + ctga)

(5.38)

Distanta transversala dintre ramurile de etrieri sau agrafe nu va depasi:

, sf,max = 0,75 d s; 600 mm (5.39)

La grinzile late b ?_ 650 mm se prevad etrieri suplimentari sau etrieri dublati (fig. 5.48).

154

a) If.[ JJI~

7"
.--
r-- "r
b>650mm
,f-- I
b) I
0
t-- 1
rr'i' .--- [J ~ Ail r--- *

® @ ®
@ , @
--_._---_._.,,-_._ ... _ ....... t Figura 5.48 Annarea transversala a grinzilor late a) prefabricate, b) mono lite

La grinzile care fae parte din strueturi antiseismiee zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea leI' masurata de la fata stalpilor (fig. 5.49), precum si zonele cu aceasta lungime, situata de o parte si de alta a unei sectiuni din campul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proieetare, se considera zone critice (disipative).

---- --L
,,;;_50mrn
, -r
I
I
I
, I
I
f,-> ~I.r jax ~I,m"" _____ r
r-- t: ler
---------:::________,.
-- -- leI' = 1,5h - pentru clasa de ductilitate H

leI' = h - pentru clasa de ductilitate M

Figura 5.49 Zone critice la grinzi

Etrierii prevazuti in zona critics trebuie sa respecte conditiile: - diametrul etrierilor d hit' ~ 6 mm ;

- distanta maxima dintre etrieri va respecta conditiile:

s[,max < min{ ~ ; 150 mm;7 db/} pentru clasa de duetilitate H

sl,max :::;; min{ ~; 200 mm;8db/} pentru clasa de ductilitate M in care dbl este diametrul minim al armaturilor longitudinale.

(5.40)

(5.41)

5.2.2.4 Armarea fa torsiune

In cazul grinzilor solicitate la torsiune trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:

- etrierii vor fi inchisi si aneorati prin suprapuneri sau cu carlige la capete, conform eu figura 5.50 si vor forma un unghi de '900 cu axa elementului structural,

155

I'

I·····

i,

( r

- marimile prevazute 1a pet. 5.2.2.3 referitoare la procentul minim de armatura transversala si distanta maxima dintre armaturile transversale sunt valabile si la elemente1e torsionate.

- sup1imentar, distanta longitudinala dintre etrieri nu va depasi s',JilllX :::; Uk 18 ,

- armatura longitudinala va fi astfel distribuita ca in fiecare colt sa se afle cate 0 bara;

cele1alte vor fi distribuite uniform pe conturul interior a1 etrierilor la maxim 350 mm distanta intre axele lor.

5.2.2.6 Armarea in jurul golurilor

Golurile se pot prevedea in zone eu forta taietoare mari numai eu conditia sa nu se intrerupa bielele eomprimate importante (fig. 5.52a) sau dupa deeupare talpile sa formeze un eadru inchis eu rigiditate suficienta, In zona eu forte taietoare mici se pot admite goluri eu lungimi relativ mari (fig. 5.52d).

Golurile rotunde sunt mai avantajoase dedit cele dreptunghiulare. La cele dreptunghiulare, daca este posibil, colturile se rotunjesc.

a) b) c)

!'

I

I i !

a) r'- - " ~ - - I 1"\- «» I
0
o· I ~I
• • • • ~ •
sa~/ 0
~
VI
• • • o • • • eI
* • • • • • • ~ . . .. .j >axa neutra

I !

__ I

r.

d)

F orta taietoarc rcdu~i! __ i-

Figura 5.50 Exemple de armare Ia torsiune: a) situatii recomandate, b) situatie nerecomandata

5.2.2.5 Armarea de supra/alii

/\

in anumite cazuri este necesara prevederea unei arrnaturi de suprafata, fie pentru controlul fisurarii, fie pentru asigurarea unei rezistente adecvate Ia exfoliere a stratului de acoperire.

Armatura de suprafata destinata impiedicarii exfolierii, de exemplu la actiunea focului (capitolul 6), sau unde sunt utilizate grupuri de bare, sau bare eu diametrul peste 30 mm, va fi alcatuit sub forma unei plase din sarme eu diametrul mic, de inalta aderenta si va fi amplasat in exteriorul etrierilor, conform figurii 5.51.

Aria armaturii de suprafata (pe ce1e doua directii) As,swj trebuie sa nu fie mai mica dedit O,OIAct,ext sau 0,005Act,at pentru stratul de acoperire mai mare de 70 mm, unde Act,ext este aria betonu1ui (hasurat in figura 5.51) care se exfoliaza.

Acoperirea minima necesara a armaturii de suprafata va respecta prevederile de la pet. 5.1.1. Barele longitudinale ale armaturii de suprafata pot fi luate in considerare ea si armature longitudinal a de incovoiere, iar bare1e transversale ea armatura de forfecare, cu conditia satisfaeerii

necesitatilor de dispunere si de ancorare, pentru aceste tipuri de armatura. '

Figura 5.52 Pozitionarea golurilor in zona grinzii

Armarea suplimentara in jurul golurilor se prezinta in figura 5.53. Distanta minima intre doua goluri suecesive se determina eu relatia (3.107), dar va fi mai mare decat 5 em.

etrierl suplimentari A,IV A,," pentru 0.8 VPd ~~-~-------::::-~.

I I

1- _

(d-x)~ 600mm

, ;\ I
I
I I I
I I
1 l
I I
: 1
I
: I
I
I
I
I I ¢?:. 32 mrn

".~ , \ 1,3Ll ~ ~ 1,311", \ 2>1 \ 1,31", ~

"'~ dona bare circulard .., 1 .. armarura inclinata - - - bare obisnuite

" 11 suplimcutarc in JUJUI suplimeutara pentru 0,3 Vtu - bare suplimcntnre

gol urilor rotundc

Figura 5.53 Armarea cu bare suplimentare a grinzilor in zona golurilor

As.swf

1

I

-I-

0.01 ACI.et, < As."",!

5.2.3 Stalpi

5.2.3.1 Forma ~i dimensiunile sectiunii transversale

Act,ext

I «: 150 nun

,..

Forma uzuala a sectiunii transversala a stalpilor este patrata sau dreptunghiulara. Dimensiunile sectiunilor patrate sau dreptunghiulare se iau multipli de 50 mm. Se pot admite si alte marimi in conditii speciale care impun anumite dimensiuni sau forme diferite ale stalpilor.

Dimensiunile minime ale sectiunii se stabilesc din conditia ca flexibilitatea stalpilor Clo/i) sa

respecte valorile:

10 Ii = 140, pentru betonul obisnuit;

10 Ii = 70, pentru betonul ell agregate usoare; 10 Ii = 35, pentru stalpii fretati,

in care 10 este lungimea de flambaj, iar i raza de giratie,

Dimensiunile minime ale sectiunii transversale se iau 250 mm la stalpii cu solicitari reduse si la stalpisorii zidariilor si 300 rnrn in restul cazurilor.

x - inaltimea zonei comprimate in starea limita ultima Figura 5.51 Exemplu pentru armarea de suprafata

156

157

Daca efectul de ordinul doi este semnificativ, adica e > 0,1 dimensiunile sectiunii transversale a elementelor seismice primare nu trebuie sa fie mai mic dedit 1110 din distanta intre punctu1 de inflexiune a momentului si capatul stalpului, pentru incovoierea intr-un plan paralel cu dimensiunea stalpului considerata.

Coefieientul de sensibilitate la deplasari relative de nivel, B, se determina eu relatia:

P -d

B = tot,. (5.42)

~al ./

unde: Plot -tndircarea verticala totals la nivelul considerat in gruparea speciala;

dr - deplasarea relativa de nivel, determinata ea diferenta deplasarilor medii la partea

superioara si cea inferioara a nivelului eonsiderat; VtOI - forta taietoare totala de nivel;

1 - inaltimea etajului (masurata inter ax).

La stalpii eu sectiunea circulars se recomanda ca diametrul sectiunii transversale de beton sa fie eel putin 250 mm, iar eel al samburelui fretat de eel putin 200 mm.

Raportullaturilor sectiunilor dreptunghiulare va fi de regula h/b :::; 2,5 . La stalpii eu sectiunea de L, T, cruce etc. limitarea se refera la raportul dintre dimensiunile maxime de pe cele doua directii. Fac exceptie stalpii halelor cu pod rulant si ai altor structuri la care, pe directia dimensiunii mici a sectiunii stalpilor, se prevede 0 structura distincta de contravantuire precum si stalpii structurilor de tip tub perforat.

Recomandarile de mai jos se refera la stalpii care au dimensiunile sectiunii transversale h :::; 4b , unde b este dimensiunea minima, iar h dimensiunea maxima a sectiunii transversale.

5.2.3.2 Armiitura longitudinalii de rezistentii

In zonele critice ale stalpilor (vezi punctul 5.2.3.3) se vor utiliza oteluri cu alungiri specifice corespunzatoare efortului unitar maxim de eel putin 7,5% pentru clasa inalta (H) de ductilitate ~i de eel putin 5% pentru clasa medie (M) de ductilitate.

Diametrul minim se considera de 8 rum; (la stalpii de beton annat turnati in pere]i de zidarie), Pentru zone seisrnice se recomanda 12 mm.

Procentul minim de armare al intregii armaturi longitudinale se obtine din aria minima determinata cu relatia:

A. 0,10NEd:;;, 0,002 A (5.43)

v.mm I' C

,J yd

unde: NEd este solicitarea de calculla compresiune axiala; iYd este lirnita de curgere de calcul a armaturii;

Ae este aria sectiunii transversale de beton.

Pentru zone seismice aria minima trebuie sa respecte urmatoarele conditii in functie de clasa

de ductilitate

- inalta (H) As,min :;;, O,OIAc;

- medie (M) As,min ~ 0,008Ae

Procentul maxim total de armare longitudinala se considera 4%. in cazul innadirii prin suprapunere a barelor aria de armatura nu poate depasi limita de 8%.

Barele longitudinale vor fi distribuite la periferia sectiunii (fig. 5.54) dupa cum urmeaza:

- pentru sectiunea poligonala in fiecare colt va fi prevazuta cate 0 bara, iar in zone seismiee pe fiecare latura eel putin cate 0 bad intermediara;

- pentru sectiunea circulara numarul minim de bare este 4, dar se recomanda 6.

158

a)IDi

~ 200mm < 200mm (M) ~ 150mm~ 150mm(H)

I- 'I' '1

~
"
~ b)

II: ':II
~ -
I[ ':II etrier perimetral

r l____ _I [

etrieri suplimentari

c)

stalp de colt special

. C =::J.- a:::ITJ n/

.- ~-",,--.'" '...__.," ..___' .• ''''----.lL-.WL.......I!l....

~~t 150 nun (H); 200 nun (M)

( '7

Figura 5.54 Armarea stalpilor: a) cu sectiunea dreptunghiulara; b) cu sectiunea in forma de "I", c) cu sectiune lame lara

5.2.3.3 Armatura transversale

Diametrul armaturii transversale (etrieri, buc1e sau spirala elicoidala) trebuie sa respecte conditiile urmatoare:

- clasa de ductilitate inalta (H) db",:;;' 0,4dbl~fYdl/ iydll'

in care ds: este diametrul maxim al barelor longitudinale (Omax);

hdl, fydw - rezistenta otelului din care se confectioneaza armatura longitudinala respectiv cea transversals.

d bw :;;, {d hi / h ; 6mm

Diametrul sarmelor plaselor sudate uzinat, ca arrnatura transversala nu va fi mai mic de 5 mm. La stalpii participanti la structuri antiseisrnice, care prezinta deformatii post-elastice semnificative, zonele de la extremitati pe 0 distanta ler (fig. 5.55) se vor considera zone critice.

- clasa de ductilitate medie (M)

159

zona critica

grinda sau placa

.:

I

-.:l

zona critica

-, "grinda sau placa

I

~

Figura 5.55 Zone critice la stalpi participanti la structuri antiseismice

In afara cazului cand este determinata printr-un ealcul riguros, lungimea zone1or critice se obtine in functie de clasa de ductilitate cu relatiile:

ductilitate inalta (H) 1 < min{15h . lei . 600 mm} .

cr - 'c' 6 ' ,

duetilitate medie (M) t;« min { he; l~ ; 450 mm} (5.44)

unde: he este cea mai mare dimensiune a stalpului;

tel este lungimea stalpului intre grinzi sau placi (lumina).

Daca lei I he < 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica si se va arma in consecinta.

La baza stalpilor zona critica se mascara de la partea superioara a fundatiilor. Daca exista 0 pardoseala rigida deasupra fundatiilor, lungimea lcl',p calculata cu relatiile (5.44) se va masura

incepand de la pardoseala (fig. 5.56), iar zona critica totala se considera incepand de la baza stalpului.

Daca stalpul reazema pe peretele din beton armat al unui subsol rigid (fig. 5.57) zona critica se mascara de la nivelul de incastrare al stalpului, adica de la nivelul planseului situat peste subsoL

,;_; [pardoseala ,_§! t:l

I '-·C.· , +

II rigida i:?

7.·/··.·/./ ~ -1 S".··· "

//:/:/"//r i ~ ! J

--- irlL!;datie ~l

/1_ L .

Figura 5.56 Pozitia zonei critice in cazul unei pardoseli rigide

160

I .... !
~
i
-- ....
I --
!
,
1 subso rigid

Figura 5.57 Pozitia zonei critice la 0 structura cu un subsol rigid

In zonele entice se VOl' prevedea etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze 0 stare de solicitare triaxiala eficienta.

Procentul minim de armare transversala cu etrieri va fi: - pentru clasa malta (H) de ductilitate:

- 0,5% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;

- 0,035% in restul zone1or critice;

- pentru c1asa medie (M) de ductilitate:

- 0,035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;

- 0,025% in restul zonelor critice.

Distanta dintre etrieri in functie de c1asa de ductilitate nu vadepasi:

{6db/ {8db/

inalta (H) seI,max :::; min bo/3 ,medie (M) scI,max < min bo/2

125 rum 175 rum

unde: db! - este diametrul minim al barelor longitudinale;

bo - este latura minima a sectiunii utile (situata in interiorul etrierului perimetral).

La stalpii cu solicitari reduse sau care raman in stadiul elastic sub actiunea seismica, precum si la cei participanti la structuri antiseismice in afara zonelor critice, distanta dintre arrnaturile transversale (Scl,max) nu va depasi cea mai mica valoare din urmatoarele trei distante:

- de 20 ori diametrul minim al barelor longitudinale;

- cea mai mica dimensiune a sectiunii transversale;

- 400mm.

(5.45)

Distanta dintre armaturile transversale determinata mai sus va fi redusa prin inrnultire cu factorul 0,6 la stalpii eu solicitari reduse sau La eei care raman in stadiul elastic sub actiunea seismica:

- in sectiunile situate deasupra si dedesubtul unei grinzi ori placi, pe 0 inaltime egala cu dimensiunea maxima a sectiunii transversale a stalpului;

- pe zonele in care jonctarile sunt realizate prin suprapunerea barelor daca diametrul barelor longitudinale este mai mare de 14mm; pe lungimea suprapunerii sunt necesari minim 3 etrieri.

Sectiunile circulare se armeaza cu etrieri circulari individuali (petrecuti sau sudati) sau eu etrieri in forma de spirals continua.

Sectiunile transversale de forma dreptunghiulara sau patrata se armeaza cu etrieri perimetrali si cu etrieri suplimentari (fig. 5.54a). Utilizarea etrierilor suplimentari depinde de dimensiunile sectiunii, de numarul barelor pe 0 latura si de gradul de protectie antiseismica,

Armaturile transversale vor fi aneorate adecvat (vezi pet, 5.1.3.1).

Pe inaltimea intersectiei cu 0 grinda sau placa, etrierii din stalp se prevad la aceleasi distante cu eele din zonele de capat ale stalpilor adiacenti (fig. 5.55).

Acolo unde barele longitudinale i$i modifica directia (de ex.: stalpul i$i modifica dimensiunea), distanta dintre armaturile transversale se va calcula considerandu-se in acelasi timp si eforturile transversale asociate.

Daca panta de reducere este egala sau mai mica decat 1 la 12 nu este nevoie de acest calcul. Fiecare bara longitudinal a sau grup de armaturi longitudinale plasate in coltul sectiunii de beton trebuie sustinute de armatura transversala (fig. 5.54c).

Armatura transversala (etrierii) poate sa asigure impiedicarea flambajului pentru maximum trei bare longitudinale, dispuse in fieeare colt (sau in apropierea lui) al ansamblului de armaturi transversale.

In stalpii participanti la structuri antiseismice (care au deformatii post-elastice semnificative) se vor respecta suplimentar cerintele:

- portiunile drepte de la capatul etrierilor se majoreaza de la 5dla lOd (fig. 5.12);

161

- la prime1e doua niveluri ale cladirilor eu peste 5 niveluri si la primul nivel in cazul cladirilor mai joase, se vor prevedea la baza etrieri indesiti 1;>i dincolo de zona critica pe 0 distants egala cu jumatate din lungimea acestora,

- distanta dintre barele longitudinale consecutive aflate in coltul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 150 mm.

5.2.4 Noduri de cadre

5.2.4.1 Tipuri de noduri mono lite

In figura 5.58 sunt prezentate diferite tipuri de noduri exterioare monolite, dintre care unele sunt intalnite la cadre plane, iar altele la cadre spatiale. Aceste exemple fac parte din sisteme1e de cadre rectangulare.

Figura 5.58 Noduri exterioare mono lite

In practica curenta, ins a, intalnim frecvent 1;>i grinzi dispuse oblic fata de stalpi (fig. 5.59).

Placile de planseu, monolite sau prefabricate, nu au fost reprezentate in aceste figuri.

in zonele seismice puternice ancorarea sigura a armaturii grinzilor este strict necesara pentru mentinerea efortului capabil al grinzilor in timpul deformatiilor plastice, 0 posibila rezolvare reprezinta solutia cu realizarea unor capete de grinda in consola (fig. 5.60).

Figura 5.59 Nodurile unui cadru Figura 5.60 Stalp de colt cu capete de

cu unghiuri obtuze grinda pentru ancorarea armaturilor din grinzi

In figura 5.61 sunt aratate nodurile interioare tipice, Dificultatea principala la executia nodurilor pe santier, in special a celor interioare, consta in amplasarea etrierilor orizontali in miezul nodului. in cazul in care armatura principala strabate nodul pe trei directii, prezenta suplimentara a unor etrieri de sectiuni diferite produce probleme mari. Dificultatile pot fi reduse prin alcatuirea unor largiri ale grinzilor in zona stalpilor cu "vute orizontale" (fig. 5.62), formandu-se un bloc rectangular in jurul nodului.

Figura 5.61 Noduri interioare monolite

Figura 5.62 Noduri de cadre cu vute orizontale ale grinzilor

162

In ultima vreme este la moda, datorita unor solutii constructive, utilizarea grinzilor late. Ca si regula generala, latimea grinzii, masurata perpendicular pe planul cadrului, nu trebuie sa fie cu mult mai mare dedit cea a stalpului. Se recomanda respectarea conditiilor din figura 5.63.

Conlucrarea stalpilor cu grinzile la actiunile seismice trebuie sa fie asigurata si in cazul latimilor excesive sau aI stalpilor excentrici (fig. 5.72)

~n?a.

},

stal

~/ bg ~/

Figura 5.63 Latimi maxime recomandate pentru grinzi

5.2.4.2 Armarea coltului de cadru monolit

,

Colturile de cadru solicitate la momentele negative (intinderi la fata exterioara) se armeaza astfel inc at, armaturile intinse sa acopere momentele incovoietoare din rigla si din stalp, in acest scop se pot utiliza armaturile din stalpi prelungite in grinda, cele din grinda prelungite in stalp sau coltari (fig. 5.64).

Locul de oprire a armaturilor de rezistenta intinse se stabileste cu ajutorul diagramelor de momente capabile construite conform indicatiilor date la grinzi (vezi punctuI5.2.2.2). Barele intinse indoite se vor racorda cu 0 raza de curbura (dm) prevazut Ia punctuI 5.1.3.1. In caz contrar este necesara prevederea unor armaturi constructive, in concavitatea curburii, pentru preluarea eforturilor de despicare din beton.

In zone seismice puternice, se recomanda ca barele intinse din stalpi sa se ancoreze in grinda in afara nodurilor (fig. 5.65).

Armaturile comprimate din stalpi si din rigla se prelungesc de la fetele inferioare ale coltului sau a vutei, cu lungimea de ancorare hd, considerandancorarea in zona comprimata,

Colturile de cadru solicitate la momente pozitive (intinderi la fata interioara) se recomanda a se arma ca in figura 5.66. Armaturile intinse de pe laturile interioare ale coltului se prelungesc pe laturile exterioare (comprimate) printr-o racordare cu raza de eel putin egala cu valorile indicate in tabelul5.6. Se prevede de asemenea 0 armatura inclinata la 45°, sub forma de vutar.

Etrierii se pot aseza in nod conform figurii 3.40 sau 3.41.

II II II

~~-~~+-+

"-.__A ME"

Figura 5.64 Arrnarea colturilor de cadru intinse la fata exterioara (fara etrieri)

163

I ~4/

Figura 5.65 Armarea colturilor de cadru in zone seismice

_ IL____ _ ~ME'd Figura 5.66 Annarea colturilor de cadru intinse la fata interioara (etrierii nu au fost figurati)

5.2.4.3 Armarea nodurilor superioare monolite

Ancorarea armaturilor din stalp se va realiza conform figurii 5.67.

La nodurile superioare interioare capacitatea de rezistenta la incovoiere a grinzilor depaseste, in majoritatea cazurilor, pe cea a stalpilor, Din acest motiv in zonele seismice putemice articulatia plastica se va forma in stalp, deci ancorarea armaturilor longitudinale din stalp devine esentiala, In acest scop poate fi avantajoasa prevederea unei prelungiri a stalpului, in care bare1e de armatura sa poate fi ancorate si terminate in bucle (fig. 5.68). Daca prevederea acestor prelungiri nu este posibila se pot utiliza placi sudate de ancorare.

I~~'

-y-- "TT; t-:- / _::;~:i-

A" / /./

"-1-.. I / ~-'r- .

i/ ~,.-<

1/ /!

.. _'

, ~ _"".
lr)! ..s:!
J t-:l
0"
o I >lqdl!l J~I' "
-i'-. -/
_I IdM
I. ++--+-+-+ I ~.. I

! idbl

-~. -

~~)

articulatie plastica potentiala

Figura 5.67 Aneorarea armaturilor din stalpi, in nodurile superioare

Figura 5.68 Nod eu stalpi inelastici

5.2.4.4 Armarea nodurilor de cadre etajate monolite

Ca regula generala, este de preferat ca innadirea arrnaturilor sa se realizeze in zonele in care ele sunt mai putin solicitate. Totusi in cazul stalpilor structurilor etajate, din necesitati tehnologiee, innadirea barelor se face in zone in care sunt eel mai solicitate si anume deasupra nivelului fiecarui planseu. La nodurile intermediare (eurente) armatura din stalpul inferior se poate innadi cu cea din stalpul superior in functie de dimensiunile relative ale sectiunilor transversale ale stalpilor si de cantitatea de armatura (fig. 5.69).

La aceeasi sectiune transversala, armatura din stalpul inferior se prelungeste in eel superior unde se innadeste pe lungimea de suprapunere (fig. 5.69a). Daca stalpul superior are dimensiuni mai reduse, armatura din stalpul inferior (in totalitate sau partial) se racordeaza prin inclinare si se prelungeste in stalpul superior pentru innadire, Armatura prelungita trebuie sa aiba aria eel putin egala cu cea necesara la baza stalpului superior. Armatura oprita in grinda se prelungeste de la marginea inferioara a grinzii eel putin cu lungimea de aderenta (fig. 5.69b). Daca diferenta intre

164

c) or

dimensiunile stalpilor este mare, iar inclinarea barelor inferioare pentru racordare ar duce la tga > _!_, atunei se pot utiliza bare speciale de innadire (fig. 5.69c) a caror lungime este egala eu 6

lungimea de suprapunere to plus lungimea de ancorare hd. Barele de innadire trebuie sa aiba aria sectiunii eel putin egala cu cea a armaturii de la baza stalpului superior.

a) CD

CD

"'l

.-

J-

1

b) (5)

-'j,-" .... -

"---

(7)

Barede

innadire

I - +Q. Hf-'-:-----"T""+1 - -- l

a! r11~

tga<1I6!1----;

__ Jt-----f

0) (4: C~)(4) t---~

C~)I-----I

_j(.-

Figura 5.69 Armarea stalpilor la nodurile intermediare ale cadrelor etajate

Pe inaltimea intersectiei cu grinda, etrierii din stalpi se prevad la aceleasi distante eu eele din

zonele de capat ale stalpilor adiacenti, .

La nodurile marginale (fig. 5.70), armarea stalpilor se face ea si la stalpii intermediari. Barele din rigla se prelungese in staIp eel putin pe lungimea de aneorare. Barele longitudinale din stalpul inferior, care nu sunt neeesare in stalpul superior, se pot prelungi, prin raeordare, in rigla in scopul preluarii intinderilor.

.."

~I

1

... _,,__.

. - - '""1

tga<1/6

Figura 5.70 Annarea stalpilor la nodurile marginale ale eadrelor etajate

Daca stalpii sunt participanti la structuri din zone seismice, la nivelul de baza, situat deasupra fundatiilor sau a peretilor strueturali ai subsolului, se evita innadirea armaturilor. Barele se due continuu pe inaltimea primului nivel (fig. 5.7Ia). In cazul cladirilor eu subsol de tip eutie rigida sunt permise mustati din fundatie (fig. 5.7Ib).

a) b) - -

L_ Figura 5.71 Innadirea barelor longitudinale ale stalpilor

165

nivel I

nivellI

_j

Daca in situatia de proiectare seismica, forta axiala din stalpi este de intindere, lungimea de ancorare a barelor va fi majorata cu 50% fata de valorile prezentate la punctu15.1.3.

La stalpii de fatada, adesea, grinzile sunt asezate excentric pe 0 directie (fig. 5.72a).

Excentricitatea grinzilor genereaza un efort de torsiune in nod si stalp. Chiar daca acest efect nu este dominant, el trebuie luat in considerare la alcatuirea nodului.

Figura 5.72 Nod ex centric

Latimea utila a nodului bj; definit la punctul 3.2.3.5, delimiteaza zona in interiorul careia trebuie sa fie dispusa intreaga cantitate de armatura transversal a orizontala (fig. 5.72b). Pentru a asigura conlucrarea grinzii cu stalpul, armarea necesara a stalpului pentru preluarea momentelor incovoietoare din grinda va fi dispusa in limitele latimii b;

Se recomanda ca excentricitatea axei grinzii fata de ceea a stalpului sa se limiteze la eel mult hcl4 unde he este cea mai mare dimensiune a sectiunii transversale a stalpului.

In zone seismice putemice ancorarea armaturilor de rezistenta din grinzi prezinta probleme datorita propagarii deformatiei plastice in nod si diminuarii, in consecinta, a aderentei.

Se recomanda ca barele superioare ~i cele inferioare sa aiba indoituri separate (fig.5.73a), deci sa nu se utilizeze bucla continua (fig. 5.73b).

b) - - - - - -

Figura 5.73 Ancorarea armaturilor din grinzi in nodurile exterioare

Armaturile longitudinale din grinda, indoita in noduri pentru ancorare, trebuie sa fie plasata intotdeauna inauntrul etrierilor inchisi ai stalpului,

La alcatuirea constructiva a nodului exterior vor fi luate in eonsiderare urmatoarele:

- daca se asteapta formarea articulatiei plastice in apropierea sau in dreptul fetei stalpului, lungimea de aneorare va fi calculata de la eel putin 5dbl (dbl diametrul barei din grinda), dar mai sigur de la mij locuI stalpului;

- portiunea dreapta (orizontala) inainte de indoitura poate fi redusa, cu conditia ea betonul comprimat din interiorul indoiturii sa fie asigurat impotriva despicarii premature; aeeasta se poate asigura prin prevederea unor eapete mai seurte de armature pe partea interioara a indoiturii (fig. 5.74a);

166

a)

I ~bl

---k+----\!~'[> ~+ I\l

I--+-_~' -------v

_,,_

J ~I

:31

/I.

I

+

1--+-_-' -------v

R> 10dbl

1-- __ --:' -------v

~~

-e :

/I.-'!-

b)

~ ..... h::. __ ~

c)

.... L


I
1
L
.0-




- -- -- - - ----- T5dbl
, .. db,
J r-'




-



........ ~dj

ancora~

Figura 5.74 Masuri aditionale pentru ancorare in nodurile exterioare grinda-stalp

- dad in stalpii zvelti nu este spatiu sufieient pentru aneorare, exista posibilitatea utilizarii unor diametre mai mici ale barelor de armare a grinzilor sau se pot prevedea placi de ancorare sudate pe grupuri mai mari de armaturi (fig. 5.74b);

- ori de cate ori conditiile arhitectonice 0 vor permite, se va prelungi grinda catre fata exterioara a stalpului, in vederea asigurarii ancorajului (fig. 5.7 4c ).

In noduri intermediare ancorarea armaturilor inferioare se va realiza in conformitate cu figura 5.75. Barele de armatura inferioare se vor termina cu cate 0 indoitura la 90° spre interiorul nodului, avand capatul drept vertical de lungime egala eu eel putin 10dbl, unde dbl este diametrul barei care se ancoreaza, Armatura inferioara din grinda mai putin inalta poate fi ancorata tara a fi indoita (fig.5.75b).

a)

>40mm - ----'+- !

b)

I I i>0,75
i
-I 1t.~1
Il ~* I
I
01 ,
I ...... 1
I I / /I.t+-
! 1,\ I I
, d Ibd -- .. --<_.~J ,
I
I 1 .... I

>0,75hc

··-i;. '"

"I 7i

Figura 5.75 Forma si ancorarea armaturilor longitudinale in riglele cadrelor seismice, a) fasonarea armaturilor grinzilor, in nodurile intermediare; b) grinzi eu sectiuni inegale

Diametrul barelor longitudinale din grinda ce tree prin noduri trebuie limitat dupa cum urmeaza:

167

- pentru noduri marginale

d < 7,5hJ'Clm . 1 + 0,8Vd (5.46)

bl - r.J; 1 + 0,75kD p'/

/ Pmax

- pentru noduri intermediare

dbl ::;; 7,5hJ~tm . (1 + 0,8vJ (5.47)

r.J;

in care: he este Iatimea stalpului paralel cu barele;

v" = NEd - forta axiala normalizata (redusa), de proiectare, luata cu valoarea minima din fcdAc

situatia de incarcare seismica;

kd - este factorul clasei de ductilitate si este egal cu 1,0 pentru (H) si 2/3 pentru (M);

p' - eoefieientul de armare pentru armaturile eomprimate din grinda, care tree prin nod; pmax - coeficientul de annare maxim permis pentru armaturile intinse;

YRd - factorul de suprarezistenta datorat consolidarii otelului si este egal cu 1,2 pentru (H) si 1,0 pentru (M).

Este recomandabil ca majoritatea barelor de armatura de la partea superioara si inferioara sa fie amplasate in latimea sectiunii aeesteia ~i sa fie continuate pana in miezul stalpului sau continue prin acesta.

In zone seismice cu ag ~ 0,12g se recomanda ca eel putin 75% din armatura longitudinala

trebuie sa treaca prin, sau sa fie ancorata in stalpi. In grinzile cu sectiune in T si L armatura activa sup limen tara fata de eea din sectiunea propriu-zisa a grinzii se considera de pe urmatoarele latimi active de placa in zona intinsa:

- in cazul grinzilor, in dreptul stdlpilor interiori, latimea activa de placa se poate lua 4 hf de fiecare parte a stalpului, daca exista 0 grinda transversals in nod (fig. 5.76a);

- in cazul grinzilor rezemate pe stdlpi intermediari dar rara grinda transversala in nod, latimea activa de placa se considera 2,5 hf(fig. 5.76c);

- in cazul grinzilor rezemate pe stdlpi marginali si cand exista grind a transversala in nod, latimea activa de placa se considera 2 hf(fig. 5.76b);

- in cazul grinzilor rezemate pe stdlpi marginali dar rara grinda transversala in nod, latimea act iva de placa se considera Iatimea stalpului (fig. 5.76d);

a)

Orinda // traiisversaI~

/"'/"StaIp intennediar

d) -

~'-+--T"T7--,--,--+----j! 'I -r 1-,hr

~ "~

i,. L-. Stalp

t: 'mai'ginal

~, ... -.~

Figura 5.76 Latimea grinzilor pentru ea1culul armaturii active din aripa 168

5.2.5 Pereti din beton armat (diafragme) 5.2.5.1 Forme si dimensiuni

In cele ee urmeaza vor fi analizate diafragmele 1a care lungimea pe orizontala este eel putin egala eu de patru ori grosimea diafragmei ~i in care armatura rezulta din ca1culul de rezistenta la 0 solicitare de eompresiune cu moment incovoietor.

Pentru peretii supusi predominant la incovoiere in afara planului lor (de exemplu peretii rezervoarelor, etc.), se aplica regulile de la placi (vezi pet. 5.2)

in EC2 sunt putine prevederi privind alcatuirea peretilor strueturali, facandu-se trimiteri la instructiunile nationale. in cele ce urmeaza se vor prezenta prevederile din normativul P8512004 si PlOO/2006 respeetiv EC8.

Pentru elementele structurale verticale, pereti individuali sau pereti cuplati, se vor alege, de preferinta, forme ale sectiunii cat mai simple (fig. 5.77).

a) talpa

/ -

gol /-

bulb

·~,lamela

(l. !U1i10

~"r

"" __ i

b)

.Iamela /

/

!~ .. ---_ .. _--

Figura 5.77 Definirea zone1or de capat si a inimii diafragmelor

Capetele diafragmelor, in sectiune orizontala, pot fi:

- lamelare, cand au aceeasi grosime cu inima diafragmei;

- cu ingrosari (bulbi) simetrice sau nesimetrice;

- eu talpa, la intersectia a doua diafragme ortogonale.

Diafragmele pot ave a eapetele lamelare cand sunt mai putin solicitate si in orice caz se considera ca atare in dreptul golurilor. La solicitari mai putemice (cum ar fi de pilda cladirile situate in zonele seismice cu -,> 0,20g, eu pereti structurali rari sau/si la cladirile cu mai mult de 6

niveluri), diafragmele au capetele ingrosate, simetric sau nesimetric, sub forma unor bulbi.

Cand functiunea cladirii 0 impune, se vor prevedea in diafragme siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, conducand la pereti formati din plinuri verticale (montanti), legate intre ele prin grinzi (rigle) de cuplare.

In situatiile in care se urmareste obtinerea unor elemente structurale cu capacitati sporite de rigiditate si de rezistenta (de ex. nuclee centrale de pereti) se recomanda decalarea golurilor pe inaltimea cladirii. Se recomanda ca plinul dintre golurile la doua nivele suceesive sa fie minim 600 mm lungime.

Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre in aproprierea capetelor lib ere ale peretilor. Se recornanda ca distanta de la extrernitatile peretelui strueturallarnelar pana la marginea primului gol sa fie mai mare de 1200mm, in caz contrar se vor prevedea bulbi sau talpi la capatul montantului (fig. 5.77).

Grosimea minima a inimilor ~i talpilor peretilor structurali, la care este impiedicata pierderea stabilitatii (fig. 5.77a) trebuie sa respecte conditia:

169

{lSOmm

b",o::=:: max /

hs 20

in caz contrar (fig. S.77b):

{200mm b1l'o (bf)::=::max hs!lS

(S.48)

in care h, este inaltimea libera a nivelului.

La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta ~i conditiile:

{2bw

- daca lc < max atunci

0,2/",

b", > h,/lS

{2bw

- daca l, > max

0,2/11'

atunci

bw > hs/IO

(S.49)

Se considera talpi, lamelele cu grosimea minima de 200 mm si lungimea de eel putin hjs

dispuse transversal.

In zonele seismice cuplarea peretilor prin intermediul placilor nu trebuie Iuata in considerare pentru ca nu este eficienta,

Riglele de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea de regula aceeasi grosime cu restul peretelui. In eazurile in care din ealeul aceasta grosime rezulta insuficienta, riglele se vor ingrosa eu conditia ingrosarii si a peretelui pe 0 lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda,

Se admite inglobarea in peretii strueturali a tuburilor vertieale de instalatii eleetriee, respectand conditia ea in grosimea peretelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima intre dona tuburi, in lungul peretelui sa fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maxim 118 din grosimea peretelui si se vor poza intre cele doua plase de armare curenta.

5.2.5.2 Armarea peretilor

La armarea peretilor structurali se vor avea in vedere satisfacerea unor coditii care sa confere .acestor elemente 0 ductilitate suficienta, iar pentru structura in ansamblu sa penn ita dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil.

Inaltimea regiunii critice her (fig. 5.78) de deasupra bazei peretelui poate fi estimata la:

~~~~r]l ~,~ j_ N,

//.///./ r->

r- _lw_.~

Figura S.7S Definirea zonei plastic potentials a diafragmelor 170

dupa PlOO dupa Ees

her ~ 0,41", + O,OSHI1' her = max(lw,H,J 6)

(5.50)

{hS pentru n ~ 6 niveluri her < 2hs pentru n ::=:: 7 niveluri

. 21w

in care h, este inaltimea libera a etajului, iar baza este definita la nivelul fundatiei sau al infrastructurii (la partea superioara a subsolului cu diafragme rigide si pereti perimetrali).

cu limitarile:

a.) Armarea in camp se realizeaza din plase formate din bare independente ortogonale, dispuse continuu cate una la fiecare fata a diafragmelor (fig. 5.79).

..-/~ ..

a)

.. \

b)

:

:

~350 ~1~350 rum

I I ... ~

agrafe ¢ 6 mrnJ4 sau 6 buc.lm

Figura 5.79 Armarea continua a inimii: a) sectiune orizontala; b) sectiune verticala.

Aria armaturii verticale, in zona A, va fi cuprinsa intre 0,003 Ac ~i 0,04 Ae. In general jumatatea acestei armaturi va fi dispusa pe fiecare fata a peretelui. In zonele cu seismicitate redusa (agS O,OSg) sau in zona B de perete indiferent de intensitatea zonei seismiee, cantitatea minima de armatura va fi O,OO2Ae.

Diametrul minim al barelor se va lua 10 mm, iar distanta maxima intre bare se va lua 3S0 mm in cazul armarii cu bare independente.

Armatura orlzontala va fi dispusa intre armatura verticala si cea mai apropiata fata a peretelui si va avea aria eel putin 0,0025 Ae in zona A de perete si 0,002 Ac in zona B sau in zone seismice cu agS O,OSg indiferent dad se armeaza zona A sau B de perete.

Diametrul minim al barelor se va lua S rum, la distanta maxima de 2S0 rum, in cazul armarii cu bare independente.

Plase sudate din sarme ecruisate pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive.

Daca se asigura 0 comportare a sarmelor in domeniulliniar elastic printr-o asigurare superioara fata de eforturile sectionale se pot utiliza si ca armature de rezistenta, Procentele minime in acest caz sunt 0,2S% pentru armaturile orizontale si 0,20% pentru cele verticale.

Plasele se Ieaga intre ele cu agrafe in numar de 4 pe m2 daca diametrul barelor este eel mult 10 mm si de 6 pe m2, in caz contrar.

De regula nu se admit innadiri ale armaturilor vertic ale in zona A in special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitatile sectiunii, Daca nu se poate evita innadirea armaturilor ill zona A, se recomanda ca innadirea armaturilor principale concentrate la extremitatile sectiunilor peretilor sa se faca prin sudare cap la cap sau prin mansonare (sau alte dispozitive similare).

Pentru arrnaturile din bare independente, lungimile minime de innadire prin suprapunere vor respecta prevederile de la punctuI5.1.3.2 dar nu vor fi mai mici de SOdbl, iar in zona B aperetelui

40dbl (db! diametrul barei vertieale sau orizontale).

Barele verticale de rezistenta se ancoreaza direct in fundatie pe 0 lungime de ancorare hd dar minim SOdbl (fig. S.SOa).

La intersectia intre diafragme si plansee se creeaza 0 centura in care se dispune 0 armatura fermata din eel putin 4 bare cu diametrul minim de 12 mm.

171

Barele orizontale din centuri si barele orizontale independente din armarea de camp la intersectiile in forma de T sau L, se vor ancora cu 0 lungime minima de 40dhl (fig.5.80b).

In cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armaturile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilita tin and seama in calcul de aceste goluri.

Figura 5.S0 Aneorarea armaturilor:

a) verticale in fundatii; b) orizontale la intersectii.

In jurul golurilor de dimensiuni miei in raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza in mod semnifieativ comportarea ansamblului aeestuia, se va prevedea 0 armare constructiva avand pe fieeare latura eel putin doua bare ¢ 10 mm si eel putin sectiunea echivalenta armaturilor intrerupte

pe portiunea de gol aferenta

Pentru barele de bordare a golurilor, lungimea de ancorare (ls,o respectiv Is.v) se stabileste in eonformitate eu eele prezentate in figura 5.S1; ls« reprezinta lungimea de aneorare stabilita pe baza prevederilor de la punctul 5.1. 3.1.

Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin introducerea golului.

Aria minima de armature in zona critic a va fi 0,006 Ac ~i 0,005 Ac pentru zona B de perete, iar aria maxima 0,04 Ac.

_!_~+--+-+I-+I--+.-+-.....i---l +-1 +-+-+-!: ::-,l:Hfl-+-+-+f-+ ... ~ tIl-

1 .... +--+-+- ..... +--1 .. -+----+1,-+-,+--1. +.-+- .....~i------+--'- __ .k+-+:-I>----+-L +- --11----.-

k-t0'J - 1/ -.. P,~l\ [bd

Figura 5.S1 Ancorarea armaturilor vertic ale de bordare a golurilor

b.) Armarea zonelor de capat, pe suprafetele indicate in figura 5.82, se realizeaza eu earcase de tipul celor utilizate la armarea stalpilor cu armature longitudinala cuprinsa intre 0,005 Ac (pentru zona A) ~i 0,04 Ac.

172

.jh}.
IbllO ~t4
a) W~hl I
I
"
L.-_Q,y,~ 1", L. 0,1/.,
i..
,hi
~
• Ibllo wi~
b) t

I'O,U. .• ! til' ! .0,1l".~
!" I
,
gol i"···
• ---=~--- I
c) WE//;) --~-- !

1\,
I 0,11"1..1 10,1/"1, p,l/,,~ ~,11,,~
~...... I 1",1 r-------! r-i 1,,2 - ...•.... ~
-~i i Figura 5.S2 Suprafete cu armari locale pentru: a) sectiuni lamelare; a) sectiuni cu bulbi; c) sectiunile peretilor cuplati,

Pentru zona seismica ag~ O,OSg indiferent de zona de perete aria minima va fi de 0,004 Ac.

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm.

Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei si numarul minim de bare, detaliile din figura 5.S3.

Armature transversals sub forma de etrieri si agrafe se va realiza din bare cu diametrul minim de 6 mm sau d hi /4 (d hi - diametrul minim al barelor vertieale).

Distantele maxime admise intre etrieri si agrafe vor fi urmatoarele: - in zona A de perete: 150 mm in zona seismica cu ag~ 0,08g si

120 mm, dar nu mai mult de 10db/, pentru restul zonelor seisrnice; - in zona B de perete: 200 mm, dar nu mai mult decat I5dh/.

Sectiunile se vor alcatui astfel incat barele longitudinale sa se gaseasca la punctul de indo ire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor.

Ariaetrierilor trebuie sa respecte eel putin aceeasi capacitate de rezistenta cu armatura orizontala din campurile adiacente, In situatia cand armatura orizontala din camp se intrerupe in dreptul carcasei din capatul diafragmei, aeeasta se va suprapune corespunzator cu etrierii careasei.

c.) Armarea intersectiilor interioare lntre diafragme se prezinta in figura 5.84. Carcasa de armatura va avea doi etrieri in cruce care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor.

Armarea vertical a minima a zonelor in intersectie va fi de 12¢12 pentru zona A ~i

4¢12+8¢10 pentru zona B de perete.

Etrierii avand diametrul minim 6mm se aseaza la distanta maxima de 200 mm.

Cand armatura in camp este de rezistenta, etrierii carcasei de intersectie trebuie sa aiba aceeasi arie (pentru aceeasi calitate de otel) eu cea a armaturii orizontale din campul diafragmei.

Armatura continua din camp se innadeste cu carcasa de intersectie pe lungimea de suprapunere.

I

I

173

b)

I etrier 7

c)

etrier

7

r 3bn~O_--I

lung. de inadirc

r---j

lung. de iniidil'e r-"1

armare cu bare independente

I etrier 7

lf~

etrier 7

,___----",,3 b«. '1

b)

,~ .....

~ ..

~~_2¢lO 3bll~ ..... ~

Figura 5.84 Armarea intersectiilor interioare ale diafragmelor: a) eu plase sudate; b) cu bare independente

174

5.2.5.3 Armarea riglelor de cuplare

ele

Rigle1e de euplare se pot anna eu bare orizontale ~i etrieri verticali (fig. 5.85a) sau cu bare inclinate incrucisate (fig. 5.85b).

Armatura longitudinala de rezistenta rezultata din dimensionarea la moment Incovoietor, se dispune la partea superioara ~i inferioara a sectiunii, cate doua bare eu diametrul minim de 12 mm.

Barele longitudinale intermediare se dispun pe fetele laterale ale riglei de euplare eu diametrul minim de 12 mm. Aria barelor longitudinale intermediare va fi de:

- pentru grinzi de cuplare la care h :::;; 10/2

As.a :::: O,0020Ac pentru zone seismice eu ag2':. O,12g As.o 2': O,0025Ac pentru restul zonelor.

- pentru grinzile de cuplare la care 10/2 < h

As,a 2': O,0030Ac pentru zone seismice eu ag 2':. 0,12g 4",0:::: 0,0040Ac pentru restul zonelor.

) ~ _A se dispun intre bar
'I r-- f-- v
s: carcasei verticale
- - -i a-a
dbl la L§,J
_.
--~- - r-- - I- -- -f- -- --I-
I---
~ I :0.-
r-- I =
~su
dJ la
Sw
1-1
60dbl r-- I-- 60dbl J 1'()\
I. (.) dm
10 -1/
~ t-- ... I--~
~ a

dura

-.

dbl>22mm

v I

I b"Qi ~bllo~

Figura 5.83 Armarea zonelor de capat a diafragmelor: a) capat lamelar; b) capat eu bulb; e) capat cu talpa

a-a

o o

b>2S0mm ~~

Figura 5.85 Armarea riglelor de cuplare:

a) ell bare orizontale ~i etrieri; b) eu armaturi incrucisate inclinate

175

Armatura transversala fermata din etrieri vertieali eu diametrul minim de 6 mm va avea 0

arie minima de 0,002 Ac.

Distanta maxima intre etrieri va fi:

. {s:. Sdb1 Sw = mill

s:.150mm

unde dbl este diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si inferioara.

La grinzile tumate In dona etape la care se conteaza pe intreaga inaltime, etrierii se prevad pe intreaga inaltime a aeestora si se dimensioneaza pentru a indeplini si rolul de eonectori.

In cazul utilizarii unor armaturi longitudinale cu diametrul mai mare sau egal cu 22 mm se recomanda ea extremitatile barelor sa fie curb ate ~i innadite prin sudura (fig. 5.85a).

La riglele cu armaturi principale incrucisate (fig. 5.85b), armaturile inc1inate se asambleaza sub forma de carcase eu cate eel putin 4 bare longitudinale si etrieri sau freta eu pasul redus la maxim 60 (0 diametrul armaturii inclinate),

Lungimea de aneorare a barelor inclinate va fi minim 600. Diagonalele pot fi realizate si din profile metaliee.

Acest sistem de armare necesita 0 grosime minima a diafragmei de 250 mm pentru ea eele doua carease inclinate incrucisate sa incapa in mod convenabil 9i sa permita betonarea.

Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.

Aria tuturor armaturilor orizontale va reprezenta eel putin 0,003Ac, iar proeentul de armare transversala cu etrieri va fi eel putin O,002Ac.

(5.51)

5.2.5.4 Armarea intersectiilor de pereti la rezervoare # bazine

La rezervoarele de lichide ~i granule preeum 9i la bazinele de apa armarea intersectiilor intre pereti se rezolva in conformitate eu figura 5.86.

incarcare

--" !

.... ---,/ ... ,

r

Figura 5.86 Armarea intersectiilor la pereti 176

5.3 Reguli suplimentare pentru elemente §i structuri prefabricate 5.3.1 Plansee

5.3.1.1 Elemente prefabricate de suprafatii

Pentru plansee se folosese elemente prefabricate de tip fa~ii cu goluri sau pline (fig. 5.S7a), predale eu nervuri dese din bare de otel sau simple precomprimate (fig. 5.87b), pre dale cu nervuri la partea superioara din beton precomprimat (fig. 5.87e), elemente II sau T (fig. 5.87d) si chesoane (fig. 5.87e). Elementele se pot realiza din beton armat sau in cazul unor incarcari si/sau deschideri mari se executa din beton precomprimat.

I 1200sau 2400 mm ~I

~~~~,1ifYf~_~ +200AOOmm

a) ~~~4k~~~\rt'~-}

b) -~....A.i#;$.,J,k". '0@"~~~~+5(}'lOOmm

c)

d)

I 250-900mm . 1250-900=

e)

Figura 5.87 Tipuri de plansee prefabricate

Fasiile cu goluri din beton armat, de obieei se realizeaza in cofraje individuale, iar cele precomprimate pe standuri lungi (L = SO ... 90 m) dupa care se taie la lungimea dorita, Cu instalatiile existente se obtin :ffi;;ii eu inaltimea h = 200; 260, 320; 400 mm

Elementele II sau T se executa, de obieei eu dimensiunile prevazute ill figura 5.88.

Dimensiunea in rum
d" 200 I 300 T 400 T 500 T 600 I 700 I 800
b" 190
bo 210 I 220 I 230 I 240 I 250 I 260 I 270
hr ;:>60 Figura 5.88 Caracteristicile geometriee ale elementului de planseu n

5.3.1.2 Alciituirea planseelor

Atunci cand se ia in caleul redistribuirea transversala a sarcinilor intre elementele adiacente, trebuie prevazute imbinari de forfeeare corespunzatoare la rosturi. Transmiterea fortelor taietoare in irnbinari poate fi realizata in diferite moduri (fig. 5.89).

Figura 5.89 Exemple de imbinari intre elemente prefabricate de planseu: a) imbinari monolite, b) imbinari sudate, c) suprabetonare armata

177

Peste elementele de suprafata folosite la alcatuirea planseelor se prevede 0 suprabetonare de eel putin 40 mm grosime. La dimensionarea planseului se poate tine eont de aceasta suptabetonare daca se asigura 0 conluerare intre eele doua betoane turnate in etape diferite (vezi punetu13.2.3.2).

In zone seismice eu ag?":. 0,12 suprabetonarea trebuie sa asigure monolitismul ansamblului planseului pentru formarea saibei rigide orizontale. De aeeea va avea 0 grosime de eel putin 60 mm si va fi armata eu plasa de otel beton cu aria > 250 mmvrn.

Verifiearea elementului prefabricat trebuie efeetuat in toate stadiile constructiei, inainte ~i dupa intarirea betonului din suprabetonare.

5.3.1.3 Decofrarea !ji montajul elementelor de suprafafa

La proiectarea elementelor prefabricate trebuie sa se precizeze schemele de decofrare, transport si montaj. '

Elementele de agatare (fig. 5.90) trebuie sa se dimensioneze la forta de intindere Z care se determina cu relatiile:

Z=G'OJ'~/n Z = G·o;·lf//n

Ia decofrare

(5.52) (5.53)

la montaj

in care: G este greutatea e1ementului de planseu;

OJ - coeficient care depinde de unghiul de inclinare a cablului de agatare (tab. 5.13); c; = 2 - factor de desprindere;

If- coeficient dinamic (tab. 5.14).

TabeluI5.13 Valorile coeficientului OJ

a Factorul co
0° 1
30° 1,04
60° 1,16
90" 1,41 Figura 5.90 Schema de montaj la elementele de planseu

Tabelu15.14 Coeficient dinamic reeomandat

Dispozitiv de ridicare Viteza de Coeficient dinamic !fI
ridicare m1min
Macara fixa, rotativa sau <90 1,0
pe sine 2'90 2' 1,3
Ridicare si Neted - 2'1,65
transport pe
teren Denivelat - 2'2,0 Urechile de agatare se pot realiza din agrafe obisnuite sau elemente speciale (vezi pet. 5.3.2.3). Cablul de ridicare are rol de amortizare a socurilor, cu cat cablul este mai lung cu atat efectuI de amortizare este mai mare. Folosirea unor lanturi seurte de ridicare sunt dezavantajoase.

5.3.2 Grinzi

5.3.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale

Grinzile prefabricate pot fi realizate intr-o varietate de forme mult mai mare decat celc mono lite (fig. 5.91).

o eficienta maxima se poate obtine prin proieetare nurnai daca se acorda atentie sporita dimensiunilor optirne si daca se urmareste reducerea armaturilor constructive la minim posibil.

178

La elemente prefabricate se pot adopta si inaltimi rnai mici daca se verifica prin ealeul, pe Ianga conditiile de rezistenta si eele privitoare la deformatii. Inaltirnea minima la grinzile precomprimate poate fi mai redusa, fata de cele din beton armat.

fi,~j h(mm) b" bo [max (m)
400 150 190 7,50
190 230 10,00
500 150 200 10,00
190 240 12,50
600 150 210 11,00
190 250 15,00
800 190 270 17,50
,.._ ... bu=40~ h (mm) b" bo lma~ (m)
9-+-~
~~o
o "'" 850 190 250 20,00
<:"!
J±l.-- 950 190 270 20,00
.,r.ho----+ h(mm) bo b 'max (m)
I I I_'-k 600 400 190 15,00
~~i,~~: tl50
800 400 190 20,00
i \ -, ~.S 1000 400 190 25,00
,.<:1 Xi 1200 500 190 25,00
iii 1400 600 190 30,00
~> 1600 700 250 35,00
+- .:.i 1800 800 250 35,00
g;.1{tsOo'!J~60 ~1
2000 800 250 40,00 h(mm) bo b du im"x (m)
{bo-----+ 800 400 120 150 20,00
+- __",.
1000 400 120 150 25,00
1200 500 120 160 30,00
,.<:1 1400 600 120 250 35,00
1600 700 120 250 40,00
ldu 1800 800 150 250 40,00
'\,
h~l/20-1116 I b I 2000 800 150 350 40,00
ba=1/50-l/40 ~
du~150-350.( b, I 2200 800 150 350 40,00
b,~30()-400 '----"->1'"
2400 800 150 350 40,00 Figura 5.91 Tipuri de grinzi prefabricate

Din punet de vedere economic, se indica pentru grinzile cu armatura preintinsa urmatoarele

1.. 1 h 1

irmte: ->->-. 20 I 30

La stabilirea dimensiunilor sectiunii transversale de beton trebuie sa se respecte ~i prevederile de la punctul 6.2.1, adica dimensiunea minima dupa rezistenta la foe.

5.3.2.2 Aparate de reazem

Pentru rezemarea grinzilor prefabricate ~1 armarea specifica din zona se vor respecta prevederile prezentate in anexa XII.

179

5.3.2.3 Montajul grinzilor prefabricate

La grinzile prefabricate, in general, iar la cele zvelte in mod special, trebuie sa se tina cont de posibilitatea pierderii stabilitatii si rasturnarii laterale in timpul transportului, manipularii si montajului. Stabilitatea laterals se obtine prin respectarea prevederilor pre zen tate in anexa VI.

Pentru a evita rastumarea laterala, puncte1e de prindere trebuie sa fie deasupra centrului de greutate a grinzii (tl). Daca grinda se ridica dintr-un capat exista un pericol si mai mare de rasturnare. De aceea pe capatul opus trebuie sa se prevada sprijiniri laterale sau punctul de ridicare trebuie indepartat (/2) fata de linia care leaga centrul de greutate si capatul fix al grinzii (fig. 5.92a).

a).

fi~~5

.. .. -_.--_. 1/.,

G

I~_a, ... ~ ~ a,.~

~. __ ' . . L ._ . ~

.(-

·~1a/Z..(.

--=a, __ ,)o_

L

... _7,-

Figura 5.92 Stabilirea punctelor de ridicare la 0 grinda prefabricata

Punctele de fixare se prevad la eel mult:

- ar.:s. Ll5 la grinzile de beton arrnat;

- a; .:s. LIS la grinzile din beton precomprimat;

dar se va pastra si 0 distanta minima fata de capatul grinzii pentru a perrnite ancorarea armaturilor longitudinale; - a; 2' al',min

In cazul grinzilor grele ~i cu lungimi mari in mod obisnuit se prevad patru puncte de agatare (fig. 5.91b) reducandu-se astfel forta de intindere care actioneaza pe urechea sau piesa de ridicare. In acest caz distanta ar.:s. Ll5 atilt la grinzile de beton arrnat cat si la cele precomprimate.

Dad in grinda sunt lasate urechi de agatare, confectionate in mod traditional cu agrafe din bare de armatura, unghiul cablului de ridicare cu verticala poate fi eel mult 60°. In cazul utilizarii unor piese speciale de ridicare (fig. 5.93) unghiul cablului trebuie sa fie mai mic sau egal cu 45°.

piesa specials

de cauciuc

(se indeparteazs dupa betonare)

/(~Pi~'

/(('''Jili de agatare

)1.&1;/1 '

/(i /c 04'

I~'(b,/

=: .. '-_/

-_- .. -,

boltul del ridicare

Figura 5.93 Dispozitiv de ridicare

180

Dimensiunile boltului, precum si distanta minima de la capatul grinzii difera in functie de capacitatea de ridicare si producator (Peikko, Halfen-Deha, Pfeifer, Terwa etc.). In anexa XIII se prezinta caracteristicile pieselor de ridicare produse de firma Deha.

In zona piesei de ridicare se prevad armaturi suplimentare sub forma unor etrieri deschisi sau Inchisi si bare longitudinale. In cazul in care pozitia cablului de ridicare este mult diferita de verticala (10° :::: a :::: 45°) se prevede ~i 0 armatura longitudinala in forma de agrafa (fig. 5.94). Valorile minime pentru distanta boltului de ridicare fata de capatul elementului (a.) se prezinta in anexa XIII (tabelul XII!.!).

CD - etrier inchis

(2) .

..... _--, / / CD (2) - agrafa suplimentara

1= ~ I /3") .. li i d h"

~tlotrTl-mn (,- - etnen sup nnentan esc 1$1

9?J~_~ ~ (1) - bara suplimentara longitudinala

''--(4)

Figura 5.94 Armarea suplimentara unei grinzi in zona eu dispozitiv de ridieare

Daca grind a este lata si are 0 inaltime mica (greutatea proprie este mare) se pot folosi bolturi de ridicare cu placi de ancorare (anexa XIII, tab. XIII.2). In acest caz se prevad armaturi suplimentare deasupra placii de ancorare (fig. 5.95) .

Figura 5.95 Armare suplimentara la un dispozitiv cu placa

5.3.3 Stfilpi

5.3.3.1 Forma si dimensiunile stdlpilor

Stalpii halelor parter sau etajate au sectiunea patrata, dreptunghiulara, T sau L Pe inaltime, pot fi executati cu sectiunea constanta sau variabila, La eforturi mari stalpii pot fi cu goluri, cu sectiunea constanta sau variabila. La eforturi mati stalpii eu goluri dreptunghiulare, tip Vierendeel, reprezinta 0 solutio avantajoasa datorita reducerii greutatii proprii a elementului (transport mai ieftin). Dimensiunile golurilor si modul de arrnare se prezinta in figura 5.96.

La constructiile etajate se recomanda ca pe inaltime pe cat e posibil sa se adopte sectiunea constanta. Stalpii se pot executa din bucati intregi pe toata inaltimea constructiei (lmax = 36 .. .40 m) sau se alcatuiesc din tronsoane de 1...3 niveluri.

181

a

- _,. D - -
f-- -
f-- -
f-- -
- -






- ,--- -
- -
- -
I-- ~
f-- f--
f--
f-- -
f-- -
f-- -
f-- -
f-- -



L_ - Sectiune a-a

~
1\1
~~Q2
0l1~
1\1 .... 1\ I
~
0 a
.-<
VI
~
M co
~'_;a..'--"
0l1~
I\I_T_ 1\1 Figura 5.96 Modul de annare la stalpi eu goluri dreptunghiulare

5.3.3.2 Imbtnarea stlilpilor

Imbinarile stalp-stalp din regiunile eritiee sunt permise numai la clasa de duetilitate M.

Este preferabil ea innadirea stalpilor pe inaltime sa se faca la 0 anumita distanta fata de nivelul riglelor, atat datorita faptului ca solicitarea de incovoiere este mai redusa, cat si faptul ca se lucreaza mai usor in timpul executiei imbinarilor (fig. 5.97).

detaliu de annare Peikko

-t~.:-:-'"~I-

1-·' ·-1 1:1 I . .1

- - - -- .

piesa metalica inglobata ~~~~~

gauri in stalpi

+...s:::

N! ~i

1

I

I: .j

I ... t

,1.· ·1

I . . I

_L~__:~~_:L

.\

'I

mortar .. It-~~.

---I-

de poza I-- ! -·--IIh{-;'----j

I

J r

< ~

(-.~ ..

I /) ,J tl,

il(

d-,," 1= '_

mortar eli epodur

Imbinarea stalp prefabricat-fundatie pahar este cea mai simpla si mai putin sensibila la erorile de executie (fig. 5.98).

Adancimea paharului eu pereti netezi trebuie sa fie suficient de mare sa asigure incastrarea

stalpului in fundatia pahar. Se recomanda ea: 1 ?1,2h sau I? Ij8Hs (h - este dimensiunea cea mai mare a sectiunii transversale iar H, - lungimea de ealeul a stalpului ee se ia de la mijlocul inaltimii golului paharului pana la grinda de rulare a podului sau la grinda principala).

La stabilirea lungimii 1 de inglobare a stalpului in pahar se va tine eont ~i de lungimea de aneorare hd a armaturilor longitudinali din stalp.

182

[

-4,-

Figura 5.98 Stalp-fundatie pahar cu suprafata imbinarii neteda

Pahare1e care prezinta, din fabricatie, peretii amprentati sau nervurati pot fi considerate ea actionand monolit cu stalpul (fig. 5.99).

Figura 5.99 Stalp-fundatie pahar cu suprafata imbinarii amprentata

Caleulul la strapungere se efectueaza ea in cazul unui ansamblu monolit stalp-fundatie, conform eelor prezentate la punetul 3.4.1, eu conditia sa se verifiee transmiterea forfecarii intre stalp si fundatie. Daca aceasta conditie nu este indeplinita caleulul la strapungere trebuie facut ca pentru pahare eu pere]i netezi.

Cand transmiterea momentului genereaza eforturi vertieale de intindere, suprapunerea armaturilor din stalpi si a armaturilor din fundatie trebuie sa respeete prevederile din figura 5.99 (to este lungimea de suprapunere, vezi punetul 5.1.3.2).

Paharul se poate realiza si in varianta prefabricata (fig. 5.100) cand armaturile care se introdue in talpa fundatiei trebuie sa fie aneorate eu eel putin lungimea hd , iar prin buclele lasate din pahar, trebuie sa treaca eel putin dona bare longitudinale din armatura talpii.

Pentru montajul paharului se prevad eel putin trei distantieri din teava eu lungime mai mare decat a mustatilor (fig. 5.100).

ahar

teava pentru

prefabricat

montajul paharului pe betonul de egalizare

mustati dinpahar

~~

,

·1 I 1·1 I' . . -I

[·1

1....-,---, _:_: ~ ._l_ _

Figura 5.97 Imbinarea stalp-stalp

talpa 1 monolita I"" Cmbt: : : ~.~. ~:::.~~~c~.:::.I::~I::. =,,=~~'::::::::l_~I=::::~_:

armatura

de rezistenta de egalizare

Figura 5.100 Pahar prefabrieat amprentat 183

5.3.3.3 Montajul stiilpilor

Articulatia se realizeaza cu ajutorul unui dom in forma de U, care porneste din consola stalpului, traverseaza placa neopren si intra in golul lasat in grinda (fig. 5.102c). 0 alta varianta este de a lasa domul din grinda care se va introduce in golul lasat in consola (fig. 5.102d). Dupa montarea grinzii golul se umple cu mortar de ciment expansiv.

Domul se dimensioneaza la sohcitarea de forfecare :;;i incovoiere (datorita placii neopren) obtinuta din reactiunea orizontala. La constructiile aflate in alte medii dedit XO :;;i XCI, domul din articulatio trebuie sa fie dintr-un material rezistent la coroziune.

Pentru montajul stalpilor, de obicei se folosesc gauri amp las ate in doua sau intr-un singur loc in functie de lungimea :;;i greutatea stalpului,

Pentru un montaj cat mai precis la stalpii cu H ~ 10m se va utiliza un dispozitiv special (din doua piese metalice) care se prevede la tumare in capatul stalpilor (fig. 5.1 01), iar in fundatie se fixeaza cu un mortar de poza. Capatul de jos al stalpului va fi drept sau tesit in functie de latimea (fig.5.101c).

a).

Stalp prelabricat

a)

Dispozitiv de centrare '--ingtobntill srnlp

b). dispozitiv de centrare metalic

A r Scctiunc A-A

A

,. ,

,. ,

Ganra Tabla

<i~~~~~< "~~/

\J/

qj" )/

" ~~V{'

~t

b)

stalp prefabricat

stalp prcfabricat

c). stalpi cu h ~ 400 mm

-i--

V

CD dam

i 1=1= I

I . I

~-----,------

Figura 5.101 Dispozitive de montaj

Q) placa neopren

CD darn

(2) placa neopren

Figura 5.102 N oduri articulate

5.3.4 Noduri de cadru 5.3.4.1 Tipuri de noduri

La asezarea armaturilor in consola stalpului sub forta concentrata, mai ales in cazul armaturilor cu diametru mare (0) I6mm), care necesita raza de indoire mare (fig. 5.103a) trebuie tinut cont de posibilitatea ruperii coltului consolei. Din acest motiv este de preferat asezarea armaturilor de rezistenta As,main (vezi punctul 3.2.3.3) in pozitie orizontala (fig.5.103b) sau prevederea unor ancoraje la capetele barelor (fig. 5.1 03c).

Una din problemele esentiale ale constructiilor prefabricate din beton armat este legata de conceptia si realizarea nodurilor. Modul de alcatuire a irnbinarilor depinde de tipul structurii si de conditiile de montaj.

Dupa cum sunt realizate imbinarile din nod (daca pot prelua momente incovoietoare sau nu)

aceasta se clasifica in:

- nod articulat (imbinare rara continuitate);

- nod rigid (imbinare cu continuitate);

- nod partial rigid (imbinare cu continuitate partiala).

a)

b)

I w

c)-- in

III', I

\/

Ii! ~

,i i 'II placa de

===:C:=====Firl ancoraj I~I

5.3.4.2 Noduri articulate

'''-7 ![\/

II I

==;;c===)J I

i! i

l ~ 1

_ iU

[1

I'

)1~ 1

II

La nodul articulat atat stalpul cat si grinda sunt prefabricate (fig. 5.102). Rezemarea grinzii pe consola stalpului se realizeaza cu ajutorul unor placi de repartitie (neopren). Capatul grinzii po ate fi

intact (fig. 5.I02a) sau decupat (fig. 5.102b). .

Placile de rezemare trebuie sa prezinte proprietati de rezistenta si de deformatie conform cu ipotezele de calcul, Dimensiunile placii de rezemare :;;i distantele rrumme fata de margine a elementelor rezemate se prezinta in anexa XII.

Figura 5.103 Ancorarea armaturilor de rezistenta in consola

Chiar si in cazul armaturilor asezate in plan orizontal ancorarea lor cu bucle trebuie sa se faca in asa fel, incat forta de compresiune sa actioneze pe betonul aflat in interiorul armaturilor orizontale :;;i verticale (fig. 5.104a).

]84

185

J _l: -Atriti1ls

: Jt __ ···· . ·11·· ..... ······11··· ···Jl~

II. ·11········· II· 11-

t- __ JI J[____l_ · ••....... 11

··············'[F"··-····-----,·u".·,,.

I

a) ,

-".

1

placa' neopren

b),

Pe inaltimea he se vor aseza armaturi constructive sub forma de agrafa, intr-o cantitate de eel putin 113 Asl.

.. /

a)

etrieri suplimentari /r\~

-,

p]~ca . ~'-Jo.:;/'" \

""" 0 ;.

I ..... ~~:",:;.!.J

1------.

bare Iongitudinale de rezi senta (As I )

-- ---.r-JH

/ //

'-r__:'---.,--

tFEd --,

I ~

1't lad <, agrafa

-,/:'f-----------+f Iongitudinala

bara etrieri bare longitudinale

inclinata supljmentari de rezisenta (As!)

- _ i // /1----------------------------
, . . _ .
~ /;I} I
'''~ /l\ ::: 113 (A I) j
~ /// "-.: \ I
.. "'-., \\ I
~ h, + Ilkl "I· .. j
?-/ I
I FEd ~ .'\ I
" 1,31M ,- \ I
-Jr:.-- I
-'10- "
, b)

C2 -/-

Figura 5.104 Modul de asezare a placii de repartitie in functie de tipul armarii

Dad armatura orizontala are diametrul d, eel mult 16 mm se va fasona in eonformitate cu figura 5.104b, iar dad este mai mare conform figurii 5.l04c. in cazul in care armatura de rezistenta se aseaza in plan vertical (de exemplu consolele de la partea inferioara a grinzilor din figura 3.44b) se VOl' respecta prevederile prezentate in figura 5.105.

FHd >CI

- t >4ds

'agrafa

] ongi tudinala

\ bare constructive

Figura 5.105 Pozitia admisa a fortei concentrate fata de marginea consolei

Figura 5.107 Armarea console lor scurte ale grinzilor

Lagrinzile secundare sau la elemente de planseu TT consolele din beton se pot inlocui cu console metalice. In anexa XVII se prezinta 0 astfel de rezolvare elaborata de firma Peikko.

Daca Iatimea grinzii nu permite indoirea armaturilor cu raza minima, prevazuta pentru diametrele utilizate (fig. 5.106a), se prevad placi de ancorare la capetele barelor (fig. 5.1 06b).

5.3.4.3 Noduri rigide sau semirigide

La nodul rigid sau semirigid grinda este prefabricata iar stalpul poate fi prefabricat sau turnat monolit.

Dad grinda ~i stalpul sunt prefabricate (fig. 5.108) in nod armaturile de legatura se vor continuiza. Aceasta continuizare se poate rea1iza prin suprapunerea barelor sau sudarea lor, dar si cu ajutorul unor piese speciale 1a care imbinarea se rezolva cu mufe ~i bare filetate (fig. 5.109).

b)

I

.. ~- .. - ... ~-~-,-----.--

I

_____ OJ

Figura 5.106 Ancorarea barelor inclinate la grinzile cu console scurte: a) cu bucle; b) cu placa de ancoraj

·t·,_,"·':.

Consolele scurte ale grinzilor se armeaza cu bare longitudinale si etrieri verticali (fig. 5.107a) sau cu bare longitudinale, etrieri vertic ali si bare inclinate (fig. 5.1 07b). Indiferent de varianta de armare adoptata 1a capatul barelor longitudinale de rezistenta din camp se prevad agrafe de ancorare.

186

Figura 5.108 Noduri prefabricate stalp-grinda 187

v:::::-::

\

- ,

Figura 5.109 Piese de imbinare a barelor de armatura

De obicei la partea superioara a nodului armaturile de continuitate sunt asezate in suprabetonare. La partea inferioara barele de continuizare se pot introduce in canale speciale las ate in grinda, care dupa realizarea imbinarii se injecteaza cu mortar expansiv (fig. 5.11Oa), sau cu ajutorul unor confectii metalice lasate In stalp si grinda (fig. 5.11 Ob).

In anexa XI se prezinta caracteristicile pieselor de imbinare.

a).

SECTIUNE A-A

131 [---_.

, II

~ . ..:..:...:.....:...:..- .. :.:,: .. ,,-j 1,,-.:-:.: :.:.::.:.:... ',' ~ . .:..:. .~ ~~!

: ,c __ ~:_"", r Mortarde;;C pi",

I II _

I' II ./

I ~ II ?"" J\

I~~ _; I ::JC

I~\ u

,-------,

SEqIUNEB-B

suprabetonare II fAr

Ie ·,t . 1·-·

,A L

predaH'L1

® ® ® @ ®

Tevi din tabla ondulati~f\ -Z;f~~ d~ a~risir; I I

Bl

:J

b).

Mufa de imbinare .~_l:Irra_beto_n~

. ... - - 'J/ ;' Mortar _~: . l'redala

... - •... -.-.-- ",'~" --.------".'. .~"o~.:.:~·~ .. ~~o:o::"'_~"_'_;::::::_,:=l·

II,\,':,V&~'~'\."":"'?;''''':-<~: ,:/ - : ;- .?..-

LG"m~

L ; I uif!' t- ---------:::::

165 .~

+---.(- l'

(' .-,~

I ·1

I. '-l

"~C! .(

. 00 I (I(_J i

WU '_I~

L( 1_f__~d lL

650

u

- - - - - --- --

I

I \'" Piesa de conectare/:

/ RBC36DR

.. /

\ -. //

r BarCp;~,nc~rare

Figura 5.110 Continuizarea armaturilor de rezistenta la un nod rigid - grinda si stalpi prefabricati

La nodurile de eadru compuse din stalpi monoliti si grinzi prefabricate de regula, grinzile prefabricate vor fi oprite la fata nodului (fig. 5.111).

188

,

!

1-·

i·

r:

,

i···

Detaliu A

armaturi de rezistenta \\ dispuse in suprabetonare

CQ.i \

~'X0./~~~~~'>;~T~~ VEd1X~:~

T~~~ill ~;<~X~~)VY'X\(

II \XG~~;'\2<:;~::-/~~i:j.2rofil metalic

~;;;:;:¢::~~::Det. A_\ grinda' de reazem

.'~ prefabricata

". '. stalp turnat mono lit

Figura 5.111 Continuizarea armaturilor de rezistenta la un nod rigid - grinda prefabricat si stalp monolit

- ?::J~,

In cazurile speciale cand eforturile rezultate din ealculul strueturii sunt excesiv de mari, grinzile prefabricate pot fi retrase de la fata nodului cu lungimi de h ... l,5h (h este inaltimea grinzii), dad prin aeeasta solicitarile dintre betonul monolit din nod si beton prefabricat din grinzi se micsoreaza sensibil.

Nu se recomanda ca, prin patrunderea in nod a unor elemente de reazem din grinzile prefabricate, sa se intrerupa armaturile longitudinale din stalpi sau etrierii din nod.

Fetele de capat ale grinzilor prefabricate vor fi verticale, sau usor inclinate ~i prevazute cu profilaturi astfel proportionate incat transmiterea fortei taietoare de calcul in sectiunea grinda-nod sa se faca in bune conditii (VEd 5, 0, 7b1va n iba)'

5.3.5 Pereti

5.3.5.1 Forma elementelor prefabricate

Elementele prefabricate de pereti care alcatuiesc structura cladirii vor fi realizate, de regula, sub forma de elemente plane denumite "panouri mari".

Forma elementelor prefabricate rezulta prin sectionarea peretilor prin taieturi orizontale si verticale (fig. 5.112).

- -\)'------r-:

Ii i'

h, i I

I I

L _

Figura 5.112 Pereti structurali din elemente prefabricate

Panourile de pereti interiori vor avea 0 grosime de eel putin 140 mm pentru. cladirile cu maxim 5 niveluri si de minim 160 mm pentru cladiri mai inalte.

Panourile de pereti exteriori pot fi cu sau rara termoizolatie inclusa. Cele cu termoizolatie sunt alcatuite din 3 straturi si anume:

- un strat interior de rezistenta din beton armat, grosimea minima a acestuia poate fi cu 20 mm mai mica de cat cea indicata pentru pereti interiori;

- un strat termoizolat intermediar din polistiren extrudat;

- un strat exterior de protectie, din beton annat; cu 0 grosime minima de 60 mm.

189

Legatura dintre stratul exterior ~1 interior se va realiza eu ajutorul unor piese metaliee (fig. 5.113) sau eu nervuri de legatura din beton armat eu 0 grosime de 40 - 60 rnm. Pozitia si numarul elementelor de legatura se va stabili in functie de dimensiunile si forma panoului si a golurilor ~i de marimea solicitarilor.

CD - stratul interior de rezistenta

.. dill beton annat; ,

Q) - terrnoizolatie;

CD - stratul exterior de protectie

_ din beton annat; ,

(4) - piese metalice de legatura

Figura 5.113 Piese metalice de legatura dintre stratul interior si exterior de perete

Armarea verticals si orizontala a panourilor va respecta prevederile de la diafragmele mono lite (vezi punctul 5.2.5.2). Trebuie prevazuta Confinarea minima a betonului la marginea tuturor panourilor prefabricate cu 0 sectiune patrata cu dimensiunea b.; (bw este grosimea peretelui).

5.3.5.2 imbinarea elementelor prefabricate

Prin modul de realizare, imbinarile elementelor prefabricate care alcatuiesc peretii structurali, trebuie sa le asigure acestora, sub to ate aspectele (rezistenta, rigiditate ~i ductilitate) 0 comportare similara eu eea a peretilor monoliti.

Imbinarile dintre panouri, atat cele verticale cat si cele orizontale, vor fi obligatoriu de tip deschis pentru a permite controlul vizual al calitatii betonului tumat.

Fortele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (dinti), armaturi care traverseaza imbinarea si care sunt corespunzator ancorate.

La irnbinari, fortele de compresiune se transmit de la panou la panou nemijlocit si/sau prin intermediul betonului din imbinari, iar fortele de intindere exclusiv prin armaturile innadite.

a) Imbiniiri verticale: Fetele laterale ale panourilor vor fi profilate sub forma de dinti avand de regula configuratia din figura 3.29 cu recomandarea ca raportul dintre lungimea si adancimea amprentei sa fie mai mic de 8, iar adancimea 2: 25 rnm.

Lungimea totala a sectiunilor de forfecare a dintilor va fi circa jumatate din inaltimea panoului. Mustatile orizontale, de minim 5 bucati pe inaltimea unui etaj, se pot realiza cu bare drepte, caz in care pozitia lor este la jumatatea grosimii peretelui, sau sub forme de bucIe petre cute (fig. 5.114).

b)

n ~@ yCD 1>5'

Figura 5.114 1mbinari verticale: a) cu bucle lungi suprapuse; b) cu bucle scurte si etrieri suplimentari

Diametrul maxim din care se poate confectiona bucla semicirculara rezulta din grosimea peretelui de beton si diametrul minim de indoire dbl al barei (fig. 5.115). Bucla se va dispune in

190

r.:

interiorul celor doua plane de armare a inimii peretilor, La bucle de diametru relativ mare se vor lua masuri de asigurare a unui ancoraj corespunzator prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate.

bare orizontale

agrafe indoite si fixateg:u:plJ.!!~te 1 de sudura

'~Q_l,l91~()rizontala Figura 5.115 Modul de dispunere a buclelor

Diametrul minim al etrierilor suplimentari din imbinare va fi de 6 rnm. Distanta maxima intre legaturile transversale ale barelor vertic ale 10 db/.

In imbinarile total comprimate, trebuie sa se prevada un procent minim de armare de 0,10%, iar in eel partial intinse - partial comprimate un procent minim de armare de 0,25%.

Cantitatea de armatura din imbinari trebuie limitata la maxim 2%. Armatura trebuie sa fie distribuita pe intreaga lungime a imbinarii. Pentru clasa de ductilitate medie M aceasta armare poate fi concentrata in trei zone (varf, mijloc, baza). Procentul de armatura longitudinal a in imbinare trebuie sa fie eel putin 1 %.

La imbinarile orizontale se pot adopta amprente cu adancimi de 20 - 25 rnm sau chiar suprafete plane cu rugozitate sporita (vezi punctul 3.2.3.2). La nivelul panourilor de planseu montate provizoriu pe popi se vor realiza centuri continue (fig. 5.116). Se admi te rezemarea panourilor de planseu pe peretele inferior prin intermediul unor bucle intarite.

a)

Figura 5.116 Imbinari orizontale a) perete exterior, b) perete interior

Se recomanda ca fetele laterale ale panourilor de planseu sa fie realizate eu 0 usoara inclinare fata de vertic alii (cca, 10°). Armaturile verticale din panouri cu ro1 de conectori ~i armatura de rezistenta intermediara de incovoiere se realizeaza, de regula, din bare mai putine si cu diametrul de cel putin 14 mm.

Continuitatea acestor armaturii trebuie sa fie asigurata printr-o sudura ductila in nise special prevazute in aeest scop (fig. 5.117).

Se adrnite si alte solutii de realizare a arrnaturilor verticale care traverseaza imbinarea orizontala cum este de exemplu solutia cu bucle petreeute, dad acestea satisfac conditiile structurale privind transmiterea eforturilor ce le revin.

Armatura transversala a centurilor este realizata de mustatile din panourile de planseu (bucle si etrieri suplimentari) cu diametrul minim de 6 mm.

Armatura longitudinala din centuri se alcatuieste din eel putin doua bare bine ancorate la capete.

191

Figura 5.117 Continuizarea armaturilor in rosturi orizontale

5.3.5.3 Decofrarea §i montajul panourilor

in cazul panourilor tumate in pozitie orizontala, in timpul decofrarii apar momente incovoietoare importante care dupa ridicare in pozitie vertic ala ~i in exploatare dispar; la proiectare trebuie sa tina searna de aceasta conditie de executie (vezi pet. 5.3.1.3).

Elementele de agatare pentru transport si montaj (fig. 5.118) trebuie sa se dimensioneze la forta de intindere Z care in cazul panourilor de perete se obtine cu relatia:

Z=(G+ hdA)mln (5.54)

in care: G - este greutatea proprie (kN);

/bd - efortul de aderenta care se considera la lkN/m2 in cazul cofrajelor netede si unse, 2kN/m2 netede dar ne unse si 3kN/m2 pentru un cofraj cu suprafata rugoasa;

ill - coeficient in functie de unghiul de inclinare a cablului (tab. 5.12);

n - numarul prinderilor.

Piesele de ridicare se aseaza fata de margini la 0 distanta minima ar (fig. 5 .118) si tabelul XII!. 1.

In cazul panourilor cu trei straturi piesele de ridicare vor avea 0 forma speciala (fig. 5.119).

Figura 5.118 Schema de montaj pentru un panou de perete

l1/~b/; 1/ bmin1'

Figura 5.119 Dispozitiv de ridicare la un panou cu trei straturi

192

6. PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SI

•

PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDIILOR

6.1 Criterii de rezistenta la incendiu

,

Pentru a evita izbucnirea unui incendiu major sau pentru a reduce efectele acestuia asupra constructiilor sunt necesare masuri cornplexe de siguranta care depind de tipul si destinatia, de riscul de incendiu, de gradul de rezistenta Ia foe al constructiei si de nivelul de echipare eu instalatii de sernnalizare si stingere. Masurile tehnice de siguranta care trebuie sa se respecte in proiectare ~i executie sunt euprinse in nonnele tehnice specifice intocmite, pe baza experientei acumulate.

It Rezistenta la foc. Pentru proiectantul de structuri important este sa cunoasca limita de rezistenta la foc a unui element, adica durata pana la care acesta isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui incendiu. Rezistenta la foc (R) se exprima in minute. Pentru elemente structurale de beton annat sau precomprimat, cu rol portant (de ex. stalpi, grinzi, ferme, etc.), se pot prescrie 30, 60, 90, 120, 180 si 240 de minute de rezistenta la foe.

In afara criteriului de capacitate portanta elementele pot avea ~i rol de izolare termica (I) sau de etanseitate (E). Daca rezistenta la foe se determina dupa toate aceste t~ei criterii, se va considera valoarea cea mai mica si se noteaza cu REI urmata de durata in minute. In aceasta eategorie se pot incadra planseele intermediare si de capat (acoperis) sau peretii portanti,

Rezistenta la foe se obtine in functie de tipul elementului si de gradul de rezistenta la foe din tabelul 6.1. Timpii tree uti in tabel sunt valori minime; pentru anumite elemente cum sunt de exemplu peretii antifoe, normativul prevede ~i 4 pana la 7 ore de rezistenta la foe.

Tabel 6.1 Conditii minime pentru ineadrarea constructiilor in grade de rezistenta la foe

Nr. Tipul elementelor de Gradul de rezistenta la foe
crt. constructie I II III IV V
0 1 2 3 4 5 6
1. Stalpi, coloane, pereti co CO Cl C2 C4
portanti 150 min 120 min 60 min 30 min -
2. Pereti interiori CO Cl C2 C3 C4
neportanti 30 min 30 min 15 min 15 min -
3. Pereti exteriori CO Cl C2 C3 C4
neportanti 15 min 15 min 15 min - -
Grinzi, plansee, CO CO Cl C2 C4
4 nervun, acoperisuri 60 min 45 min 45 min 15 min
-
terasa
Acoperisuri
autoportante rara pod
5. (inclusiv CO Cl C2 C3 C4
contravantuiri), 45 min 30 min 15 min - -
sarpanta acoperisurilor
rara pod
Panouri de invelitoare CO Cl C2 C3 C4
6. si suportul continuu al
invelitorii combustibile. 15 min - - - - • Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea globala a constructiei de a raspunde la actiunea focului. 0 constructie sau un compartiment de incendiu (portiunile din cladire separate prin pereti antifoc) se incadreaza in cinci grade de rezistenta la foe.

Gradul de rezistenta la foe se determinade catre arhitecti in eolaborare cu specialisti in domeniu, in functie de destinatia cladirii si de riseul de incendiu:

193