Optimizarea procesului didactic de

receptare a textului liric in gradinita de copii

 Particularitatile memoriei copilului de varsta prescolara

Perioada de 3-7 ani din viata copilului imprima cele mai profunde
amprente asupra personalitatii in devenire, deoarece aceasta este perioada unei
proeminente si intensive receptivitati, sensibilitati, mobilitati si flexibilitati
psihice.
Dupa psihologul A. Chirov, “actualizarea potentialului intelectual si
dezvoltarea generala a aptitudinilor intelectuale se realizeaza, de la nastere si
pana la aceasta perioada, in proportie de circa 50 %. Aceasta este perioada in
care influentele externe lasa cele mai durabile urme, in care se constituie
premisele personalitatii si se aseaza bazele <eului> cognitiv-afectiv-motivational
si volitiv caracterial.”
Dezvoltarea psihica a copilului de varsta prescolara este conditionata
de mai multi factori. Astfel, sub influenta jocului si a activitatilor comune cu
intreaga grupa de copii (observari, lecturi dupa imagini, povestiri, memorizari)
sub indrumarea educatoarei si a parintilor, copilul dobandeste particularitati
psihice noi. Experienta lui cognitiva se imbogateste, sfera reprezentarilor se
extinde, se dezvolta operatiile gandirii intuitiv-concrete, se intensifica functia
reglatoare a limbajului si se constituie noi dorinte, interese, nazuinte.
Toate aceste schimbari nu constituie procese uniforme si omogene
pentru cele trei subperioade prescolare, ci prezinta particularitati de varsta
distincte.
Prescolarii de 3-4 (5 ani) ofera un tablou al comportamentelor destul
de asemanator cu acelea ale copiilor de varsta anteprescolara. Mai ales la varsta
prescolara mica jocurile constau in repetarea stereotipa a actiunilor simple, in
ele predominand imitatia (iar continutul lor este destul de sarac). Procesele de
cunoastere: perceptia, memoria, gandirea si limbajul se desfasoara in situatii
concrete si in contextul actiunilor practice, obiectuale. Astfel, copilul:
• Percepe insusirile obiectelor care sunt intensive, mai pronuntate, mai
“batatoare la ochi”, chiar daca sunt neesentiale;
• Memoreaza si retine ceea ce este mai atractiv, il impresioneaza mai
puternic, este legat de trebuintele si dorintele momentane; chiar daca
memoreaza scurte poezii sau povestiri, elemental intentional lipseste;
• Realizeaza operatiile gandirii in activitatea practica nemijlocita, fara a le
orienta spre rezolvarea unor probleme;
• Stabileste contacte verbale generate mai mult in situatii concrete sau sub
impresia lor foarte puternica.
Varsta prescolara mare, 5-7 ani, reprezinta o noua etapa in
dezvoltarea psihica a copilului. In ceea ce priveste procesele de cunoastere la
aceasta varsta perceptia se desprinde treptat de actiunile cu obiectele. Copilul
este in stare sa detaseze un obiect din grupul altor obiecte, sa descompuna
elementele obiectului si pe baza lor sa recompuna obiectul in intregime
respectand raporturile dintre parti.

1
 Acesta este perioara in care devine posibila aparitia scopului mnemic
care constituie nota definitorie a memorarii si reproducerii voluntare. La
inceput, in conditiile de joc, iar dupa aceea pe baza instructajului verbal,
copilul stabileste relatia dintre cele doua procese: pentru a putea reproduce
ceva, impresiile respective trebuie sa fie in prealabil memorizate. Saltul
calitativ ce se produce in evolutia proceselor cognitive se explica prin evolutia
vorbirii copilului, proces care atinge nivelul de dezvoltare al limbajului
interior. Insasi comunicarea verbala dobandeste calitati noi. Pronuntia
copilului se corecteaza, lexicul devine mai bogat, iar propozitiile formulate
respecta tot mai mult regulile gramaticale.
Prescolarii memoreaza cu usurinta diferite imagini, poezioare,
cantece, basme accesibile varstei. Rapiditatea memorarii la aceasta varsta se
explica prin plasticitatea pronuntata a sistemului nervos, care se manifesta in
durata redusa a pastrarii. Poezioarele, cantecele memorate cu usurinta se si
uita repede.
Capacitatea memoriei de a pastra materialul intiparit creste si ea
odata cu varsta. Pe masura dezvoltarii copilului, a maturizarii morfologice si
fiziologice a celulelor nervoase creste si durata pastrarii.
Pastrarea este cuprinsa in intervalul dintre memorarea si
actualizarea celor memorate. Durata pastrarii se exprima in perioada latenta
a recunoasterii si reproducerii.
Dupa cum rezulta din unele cercetari, perioada latenta a
recunoasterii la copilul de 3 ani este de cateva luni, la 4 ani atinge un an, iar
la 6 ani dureaza pana la 1-1/2-2 ani. Deci, observam un ritm relativ accelerat
al cresterii perioadei latente a recunoasterii odata cu varsta.
Comparativ cu aceasta, perioada latenta a reproducerii creste
mai incet, prin perioada latenta a reproducerii intelegandu-se intervalul
maxim de timp in care un material perceput odata poate sa fie reprodus.
Perioada latenta a reproducerii la 3 ani este de cateva
saptamani, la 4 ani de cateva luni.
Datele cercetarilor mai arata ca incepand cu varsta de 5-7 ani
unele fapte, intamplari din viata copilului se pastreaza in memorie toata
viata.
Un alt aspect al dezvoltarii proceselor memoriei se refera la
volumul acesteia. Cercetarile experimentale au aratat ca productivitatea
memoriei creste de la o grupa de varsta la alta dupa cum urmeaza: din 5
cuvinte prezentate cu voce tare o singura data, copiii de 3-4 ani memoreaza
in medie un cuvant, la 4-5 ani 3 cuvinte, iar la 5-7 ani 3-4 cuvinte (casa, mar,
minge, masina).
Dintre formele memoriei, in ontogeneza cel mai timpuriu se
dezvolta memoria motrica. Inca din primele luni de viata incepe insusirea
miscarilor, dupa aceea la varsta prescolara se dezvolta si se perfectioneaza
deprinderile motrice de baza (mersul, alergarea, catararea, aruncarea), se
precizeaza reprezentarile spatiale pe baza colaborarii analizatorului
chinestezic cu ceilalti analizatori in procesul cunoasterii.
Un rol deosebit in dezvoltarea memoriei si a functiilor ei il au
activitatile de memorizare. Invatand in mod sistematic poeziile predate, copiii
isi insusesc procedeele de memorare logica, dobandesc deprinderea de a le
reproduce constient si cu fidelitatea. In acelasi timp sub influenta imaginilor

2
poetice intalnite in poeziile invatate sau audiate, activitatea creatoare
(jocurile, povestirile, desenele) isi largeste continutul.
Orientarile noi in didactica au impus si modernizarea
metodologiei indeosebi pentru a realiza o stransa conexiune dintre scopuri,
continut, metode, devenita o norma a didacticii. Aceasta este valabila in toate
activitatile instructiv-educative din gradinita, deci si in cea de memorizare.

Utilizarea jocului didactic si optimizarea procesului de receptare si memorare a

textului

In procesul receptarii textului sunt doua laturi semnificative:

accesibilul si accesibilitatea: ele intretin miscarea dialectica si relatia dintre
copil si poezie prin actul lecturarii. “Receptarea se impune ca un fenomen
central pentru esteticile contemporane: receptarea este un act complex in
care se confrunta doi factori esentiali:
• Opera literara ca sistem organizat in diferite nivele pe baza raportului
de subordonare la dimensiunea estetica;
• Subiectul receptor angajat prin capacitatea afectic-cognitiva de a
stapani universul specific al operei.”
Aceste consideratii au fost largite de I. Itu in opera “Functia
formativa a orelor de literatura”.
In cadrul activitatilor de dezvoltare a limbajului prin jocuri-
exercitii de vorbire sau prin jocul didactic copilul invata, se corecteaza in
vorbire, repeta in mod sistematic cuvinte noi, le verifica intelesul, isi
imbogatesc vocabularul.
In acest context, activitatile de memorizare vin in sprijinul
copilului, ajutandu-l sa-si actualizeze vocabularul pasiv sau chiar sa-si
insuseasca noi termini. Invatand si recitand poezii, copiii decopera in
cuvinte sensuri noi, neasteptate, isi insusesc expresii literare, figuri
poetice, care intra in vocabularul lor, colorandu-l si nuantandu-l.
Redarea poeziilor la prescolari se realizeaza in functie de
particularitatile psihice si intelectuale ale acestora. Plecand de la acest
considerent, am urmarit ca tematica poeziilor, durata, invatarea la
nivelul limbajului folosit sa corespunda fiecarei etape de varsta.
Particularitatile psihologice ale copiilor de varsta prescolara
determina utilizarea jocului didactic in procesul de memorare si
receptare a textului liric.
Jocul si poezia- joc reprezinta forma de activitate umana
caracteristica copilariei, principala metoda de instruire si educatie in
acesta perioada.
Poeziile si jocurile dezvaluie copiilor valoarea practica a limbii
si activizeaza procesul de insusire a limbii, fiind modalitati atractive si
dinamice de aprofundare si extindere a materialului de limba asimilat in
activitatile de tip-exercitiu.
In cadrul lectiei de memorizare, folosirea acelorasi metode si
procedee in tot cursul activitatii oboseste copiii si diminueaza atentia si
interesul acestora. Pentru a evita asemenea fenomene este necesara
alternarea activitatilor.

3
 De aceea, am cautat sa am la dispozitie in practica mea, pe
langa alte metode si mijloace de antrenare a copiilor in insusirea limbii, o
gama larga de poezii si jocuri.
Desi poeziile si jocurile sunt foarte valoroase ca procedeu de
invatare a limbii romane, ele sunt in acelasi timp inegalabile modalitati de
odihna activa a copiilor.
Trebuie tinut cont ca procesul memorarii unei poezii depinde in
mare masura de interesul si emotia pe care le suscita poezia.
Poeziile despre natura si vietuitoare ii ajuta pe copii sa
dezvaluie frumusetile naturii in diferite anotimpuri, sa inteleaga universul
unor animale indragite.
Pentru memorizarea textelor din lirica peisagistica si despre
vietuitoare am folosit numeroase procedee, astfel incat raportul invatare-
joc sa-si pastreze echilibrul si valoarea.
Intrucat la varsta prescolara mica intelegerea este sincretica si
globala, am ales poezii al caror continut sa fixeze nivelul de cunostinte al
copilului de 3-4 ani.
La aceasta varsta, invatarea prin joc are un rol dominant.
Un prim moment in desfasurarea activitatii de memorizare este
captarea si mentinerea continua a atentiei intregii grupe, caci acesta este
si un exercitiu ce stimuleaza dispozitia copiilor de a invata trezindu-le
interesul. Priceperea de a capta atentia copiilor atat de activi si dinamici,
se bazeaza pe cunoasterea profunda a acestora pentru a sti sa le oferi
“surprize” potrivit varstei lor.
In activitatea de memorizare a textului “Doamna toamna” de
Cezarina Adamescu am folosit o papusa mare, cu coronita de crizanteme
si frunze ingalbenite, precum si cu un paneras cu fructe.
Am prezentat copiilor papusa-toamna, spunandu-le ca
toamna, fiica anului cea mai bogata stie o poezie, pe care ar dori sa-i
invete, suscitandu-le in felul acesta interesul.
O conversatie despre toamna i-a edificat pe copii in intelegerea
textului. Poezia “Doamna toamna” degaja un puternic sentiment de
bucurie, de voiosie, de optimism. Astfel, toamna cea “ghidusa” si
“jucausa” ne imbie sa alegem sa gustam fructele “fiindca-i darnica si
buna!”.

Doamna toamna

Doamna toamna cea

ghidusa
ne imbie jucausa
din panerele-ncarcate
sa alegem, pe gustate:
mere cu obraji de soare,
struguri, salbe galbioare,
prune brumarii, gutui
si migdale amarui.

Doamna toamna ni
le-aduna
fiindca-i darnica si buna!

4
 Prin recitarea model a educatoarei am urmarit pronuntia clara
a textului, intonatia si expresivitatea lui. Pentru insusirea textului am
utilizat si jocul “Recita mai departe!”. Am ales cativa copii, am recitat
primele doua versuri, apoi pe rand, copiii indicati au continuat.
Incheierea activitatii am realizat-o prin intonarea unui cantec
vesel de toamna (Toamna).
Pentru memorizarea textului “Ratoiul bucatar” de Mircea
Pop am folosit numeroase procedee, astfel incat raportul invatare-joc sa
fie eficient. La introducerea in activitate am prezentat copiilor o jucarie
ratoi, spunandu-le ca vom invata o poezie despre ratoi. O conversatie cu
copiii despre cuvantul “mac” i-a edificat pe copii in intelegerea textului:
“mac”-onomatopee si “mac”-floare ale carei seminte sunt folosite la
prajituri si cozonac.
Pentru a facilita memorarea am utilizat jocul: un copil recita si
grupa raspunde prin onomatopeea “mac”. Copiii ordonati unul dupa
altul, sugerand locomotiva si vagoanele trenului, executa miscari de
imitare a mersului trenului, cel din capul randului recitand poezia ajutat
de educatoare.

Ratoiul bucatar

La vagon restaurant
E ratoiul elegant…
Cu un sort legat la gusa
Scoate capul grav pe usa;
Pentru pranz am sa va fac
Cozonac cu mac…mac….mac!

Incheierea activitatii a cuprins o scurta prezentare a textului

pentru fixarea continutului si a termenilor nou invatati.
Etapa grupei mijlocii marcheaza un progres in capacitatea de
intelegere a copilului, ca si gradul de stapanire a limbajului. Capacitatea
de analiza creste, ca si puterea de sinteza, care desi inca neformata deplin,
prezinta un salt calitativ tocmai prin baza sa analitica mai larga. Copilul
intelege acum mai bine relatiiile logice de esenta dintre fenomene si dintre
cuvinte.
In activitatea de predare a poeziei “Iarna” de Elisabeta
Novac introducerea in activitate am realizat-o printr-o ghicitoare care in
rezolvarea ei contine tema poeziei:
“Cine vine
Cu stelute albe-n frunte
Dinspre munte?” (Iarna)
Prin prezentarea unui desen adecvat copiii au vizualizat
textul si le-am trezit interesul pentru activitate. Dupa crearea cadrului
emotional favorabil, am recitit poezia expresiv, cu respectarea pauzelor
gramaticale, logice si psihologice, cu respectarea ritmului adecvat
continutului poeziei.

5
 Iarna

Norii cu caciuli pe frunti

Au adus iarna in munti
Ea coboara de pe creste
Frumoasa ca o poveste.

Mai inati a pus pe strada

Un covor alb de zapada
Dalbe flori a prins in ramuri
A pictat stelute-n geamuri.

Si podoabele si-a-ntins
Peste tara mea de vis.

In incheierea activitatii in vederea fixarii textului memorat

am desfasurat cu copiii jocul-exercitiu “Sa facem un tablou de iarna”.
Astfel copiii au primit siluete reprezentand: nori, o zana, fulgi, covor alb,
casute, strazi, flori de gheata. Un copil a recitat poezia si copiii pe rand in
conformitate cu versurile au asezat la panou siluetele.
Am constatat ca jocul i-a ajutat pe copii sa-si insuseasca
continutul intr-un mod accesibil si placut lor.
Pentru a optimiza procesul de receptare si memorare a
textului “Cumatra vulpe” de Otilia Cazimir am utilizat jocul “Vulpea si
gastele”. Grupul care recita poezia in cor sunt gastele, iar vulpea (un
copil) sta in tufis la panda.
Jocul s-a dovedit a fi atractiv si eficient in partea de
incheiere a activitatii, sporind astfel insusirea textului memorat.

Educatoare,
Botu Tatiana
Gradinita cu P.N.nr.4 Husi