Protocol de observare

Scopul: reducerea agresivitatii pe care elevii clasei a VIII –a de la Scoala cu

clasele I-VIII nr.5 Husi o manifesta in timpul pauzelor. Pentru a avea mai multe
informatii despre această agresivitate, decid să observ comportamentele agresive.
Ce este agresivitatea?- comportament agresiv este orice actiune fizică sau
expresie verbală care poate produce o senzatie dureroasa sau neplacuta. Exemple
tipice: a imbranci un coleg, a-l lovi cu piciorul sau cu mana, a injura, a arunca cu
obiecte dupa un coleg. Exemple dubitative: a striga un coleg după porecla, a-l
ironiza, a-l ameninaa. Sunt aceste exemple acte de agresiune? Stabilesc o regulă
de decizie: a porecli pe cineva nu e act de agresivitate. Ironia este act agresiv
numai daca produce neplaceri celui ironizat. Amenintarile verbale sunt acte
agresive.
Asa cum se vede în exemplul prezentat, specificarea cat mai precisa a ceea ce
vrem sa observam ne clarifica definitia. In plus, dacă culegerea datelor este
realizata de mai multi observatori, specificarea tintei observatiei sporeste
concordanta observatiilor si implicit, validitatea informatiilor obtinute. Un
comportament molar este mai greu de observat decat unul molecular (ex.
observarea “interactiunilor interpersonale” e mai greu de inregistrat decât
observarea “contactului vizual.” Comportamentul are mai multe dimensiuni:
frecventa, intensitatea, latenta, durata si calitatea. In procesul observatiei
inregistrez doar acele dimensiuni care sunt relevante pentru rezolvarea problemei.
De pilda, frecventa actelor agresive are cea mai mare valoare informativa.
Celelalte dimensiuni sunt mai putin relevante pentru obiectivul nostru: reducerea
agresivitătii în timpul pauzelor.
Observatia va avea loc intr-o singura situatie sau in mai multe situatii, adica un
esantion de situatii, de pilda: ca vom observa actele de agresiune în urmatoarele
situatii: 1) cand elevii intra in scoala, dimineata; b) in fiecare dintre pauze; c) la
sfarsitul orelor de curs. In functie de resursele noastre observationale şi de
cantitatea de informatii de care avem nevoie,decid să fac observatia intr-un numar
mai mic sau mai mare de imprejurari. Daca un pattern comportamental este
dependent de o situatie precisa (ex.: arahnofobia) necesită mai putine imprejurari
 in care trebuie observat decat daca e mai putin dependent de o situatie (ex.: atacul
de panica).
Planificarea observatiei se refera la perioadele si durata sesiunilor de observatie,
poate fi permanenta sau la intervale regulate / aleatoare de timp. De pilda, în cazul
consemnez toate actele de agresivitate la fiecare 10 minute, in recreaţii, timp de o
saptamana, zilnic.
Inregistrarea se poate face in timp real, notand pe hartie rezultatele observatiei, sau
se pot face inregistrari video, care apoi sunt supuse analizei.
Pe baza acestor recomandari putem intocmi o fisa de observatie :
FISA DE OBSERVATIE

Observator: David Gh.Tatiana Botu ; Data observatiei:19-01-23-01-2009

Tinta observatiei: acte agresive în recreatie
Definitia: orice actiune fizica sau verbala care poate produce o senzatie neplacuta sau
dureroasa

Comportamente Intrarea Recreatia Recreatia Recreatia Recreaţia Terminare Total

observate la ore 1 2 3 4 a orelor
1. injuraturi 1 2 3 2 3 4 15
2. amenintari verbale 1 1 3 3 5 13

3. loviri cu mana sau 1 2 5 2 1 11

piciorul
4. ironii aversive 1 1
5. imbranceli 4 3 2 1 1 1 11
6. observatii speciale

Pe aceasta fisa am notat,la fiecare 10 minute, frecventa comportamentelor aflate în

vedere. Datele pot capata o expresie grafica: de pildă, pe abscisa asez“situatiile”, iar
pe ordonata “frecventa” comportamentelor in cauza. Din analiza graficului am putea
constata ca numarul de imbranceli e mai mare în primele recreatii, iar cel al
amenintarilor si injuraturilor creste in ultima recreatie si imediat dupa terminarea
orelor. La observatii speciale putem consemna numele celor care produc mai frecvent

2
astfel de agresiuni. In acest fel avem o serie de date care constituie punctul de plecare
al interventiei si in raport cu care putem masura eficacitatea acesteia.
Fisa de observatie prezentata este doar o varianta printre multe altele. Esential
este sa nu pierdem din vedere functionabilitatea observatiei; trebuie aleasa acea
metoda de observatie care ne ofera maximum de informatie cu costuri reduse. O
observatie laborioasa dar neinformativa, care nu ne ajuta in stabilirea interventiei, nu
are mare valoare. Utilitatea informatiilor sunt mai importante decat acribia cu care ele
sunt culese.