Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • CPSF 365

    Încărcat de

    pascalaugeorge
    214 vizualizări19 pagini

    Titlu original

    CPSF_365

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    214 vizualizări19 pagini

    CPSF 365

    Încărcat de

    pascalaugeorge

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 19
    365 NATHALIE CH. HENNEBERG | STAPINII ORE! CURSA PASARI BUM-BUM we ve a sz3y REZUMATUL e Stage CAPITOLELOR Q=HVUz PRE VE @oe<4 Cate Actiunea —povestirli _,,Stapini ZegQw orei se desfdsoara in timpul ce: a7-“38 lui de-al_doilea razboi_mondiat = saad Anne Osten Iuereazi la_cenzura el &y militarad din Damase ( In ae Se toamna lui ea se pomeneste qcazd intr-o seard cu un necunoscut eo 4% care se recomandi Frank Allen oT seat din Fortele Fr: Linere. Io \ See aceeasi epoca, A ) 5u~us i in Siria. | S45 2, 3 * o~- 8 | sree _,Cursa_ pasirii Bum-bum", f | BuKsez ind parte din cronics Jaxia- } B%oe8 lelor“, relateazi 0 bis aven- Ba0ss iura ‘ce are loc in anul 2170 pe 3°%,,02 Miage din sistemul astru- muVad Ornitologul Kellus Berg isi propune sa studieze si si dez~ Tege misterul urlagel pasiri, Bum- bum, a cdrei comportare contra- zice ‘toate notiunile zoologiei. In acea vreme animalele sdlbatice, pe cale de disparijle, mai existau doar intr-o vasta rezervatie condusd de un om la apropierea cdruia fiarele se imbiinzeau. In aceasta ambian{ta se consuma epi- logu! dramatic al unei iubiri nemarturisite la timp. lata o parte din cele ce se ascunde indaratul nu- melui bizar ASTITOT. Povestirea cu acest titlu, cea_ mai recenté lucrare SF a lui Gheorghe Sasarman | va aparea incepind din numéarul viitor al colectiei, Colectia ,POVESTIRI STIINTIFICO-FANTASTICE* editata de revista sjtiinta iéhnica Anul XVI 1 februarie 1970 NATHALIE CH. HENNEBERG STAPINI Une (URMARE DIN NUMARUL TRECU 1 4. Lo orele 20, sfintia so Gondiji fusese chemot la cépatiiu! unui muribund. Ciudat lucru, in timp de razboi se vit cd oamenii pot muri in patul lor. Sfintia sa nu presupuse nici o clipé cd putea fi vorba de un muribund adevé- rat. Mesajul venea de Ia hotelu! Abasizilor, frecventat indeosebi de negutatori si de diplomati ne- utri. Traficul de stupefiante si pie- tre pretioase lvase acolo pro- portii nemaiouzite. Uneori, cite un scotian ratacit o lua la sand- toaso vazind preturile camerelor. Dar, lo acest nivel, preturile — mai degrobé decit ~~ impestritarea Posapoartelor — garentau imv- nitateao pasagerilor. Cucernicu! Gondji’ n-avea decit rare con- tacte cu asemenea meteori siré- luciti. Aportinind unei faune moi sedentare, evangheliza (pe seoma unei secte obscure) un cartier de- osebit de cGpatinos, in core, de lo Cruciade incoace, nu se mai VGzuse nici un convertit. Princi- pala lui calitate consto in foptul cG se topea in pereti si in mul- time : la doud secunde dupa tre- cerea lui, portarul une! mosche jura c& nu vazuse pe nimeni. Un anume mimetism il facea sa piord. Morile focuri-ole razboiv- lui vor arde si se vor stinge, or- matele vor potopi bolnite si c pitolii, dar oamenii de felul Gondji vor dainui mereu. EI, cel putin, era sigur de osteo, Cum in ziua aceea n-oveo de gind sé treacé neluat in seams, isi legase peste hainé un briv larg de métose portocelie. Se in- trebé ce sd-si pund pe cap. Tur- ban sau marea példrie clasics, de fetru ? Fetrui er: dar ‘ochelorii se potriveau moi bine cu turbanul ; il lua deci pe acesta. Un groom de culoores ezurului il primi cu legivitul so- lam si-| piloté prin séli si culoore cu aurérii. Evidentul prost gust ol locului si multimea heteroclité foind acolo, toste-I intérira pe sfintia sa in greseold: nu era decit un contact obisnuit si avec: s@ slujeascé drept obisnuité cu- tie de scrisori. Cu toate acesteo, cind cineva invizibil i! introduse in anticamera cu perdele trase si cind un puternic miros de medi- camente il izbi in fote, isi spuse 6 se inselase poate. In ocelosi timp se deschise © usa in fund si, desfiguraté de o paloare verzuie, © infirmieré scrobité iesi_ cl tinindu-se, tinindu-se de perdecua moi discre’, 3 ynei usi, pentru a se prabusi fara a scoate vreun strig&t. Un alt ins, de nerecunoscut sub masca lui de chirurg, 0 intercept in clipa cind era gata sé atingd covorul si o cara de parca ar fi fost o pa- pusé de cirpd, zvirlitaé curmezis pe umerii lui largi. 5 — N-o lua in seamé, zise enti- tatea ascunsé pe upd perdele, e nebund... aici toate femeile sint nebune... din pricina cdldurii. Cu ceva barbiturice... Vino. Scena nu durase decit o se- cunda si, dupa o scurté miscare de retragere, parintele Gondji se pomeni catapultat in incdperea vecind, din care oamenii ieseau ca innebuniti. Aici mirosul de me- dicamente era pur si. simplu in- spdimintator, amestecat cu o alt duhdare fada si gretoasa, c facu sé se iveascd in creierul cu- cernicului, cu o uimitoare limpe- zime, cea mai dezgustétoare din- tre imaginile copildriei lui, pe care o credea vitatd, stearsé : un val de lava tisnind dintr-o crap4- turd si carcase de bivoli scotind fum, arzind, zbétindu-se incé... bivoli sau bdieti? erau acolo s niste p&stori... In vreme ce Gond- ji-copil se chircea in fata inferr 1- lui bestial, care determinase poate propriul lui infern si drum in viata (,,Tot ce vreti! Stiv cé-i © rusine pentru mine si-ai mei! Tot ce vreti, slujbele marunie, spionajul, dar focul nu!"), Gondji- adultul se afla inaintea unui mare _ pat alb, pe care zacea o mumie infasuraté in pansamente. Miro- sul dezgustétor venea din patul acela. $i fu cumplit: marea bila invelité in mai multe rinduri de fifon se miscé incet. Avea cam doua interstitii : acolo unde se afla gura si, poate, un oc! pata nesdndtoosd, trandafirie, se lafea in jurul fiecérei deschizé- 4 tur. $i obiectul cumplit vorbi. Spuse : — Spovedeste-ma. Individul cu _mascé de chirurg il impinse pe Gondji intre umeri, asa ca sfintia sa se pomeni brusc in genunchi, pe covorul de Ia piciorul patului. Totodaté simti cG i se ia frumosul briv porto- caliv si turbanul, Cind isi pierdu ochelarii, vazu c& in deschizd- turG se miscau niste buze negre. — Mai aproape. Sub pernd. la sulul. (Era un mic sul de pelicula fotograficd). Sint SS 86. (Gondji stia. numai cd o asemenea cate- gorie existé! Canaris. Himmler, bineinteles. Cine incé ? O pica- turé de sudoare r i se scurse intre omoplati.) Idioftii... aterizare fortata. Ceilalti... prinsi sau... Tre- buia sé plec miine, la ora 6. Ai s& te duci in locu! mev. — Dar, Excelent — Nici un dor. Nimeni nu stie c& esti aici. Cineva a si plecat cu o sutané neagr&é si cu briul dumitale galben. Sulul, de dat lui Erwin. In mind. — Excelenta Sa nu mé va orimi... — Te va. Iti dau voie sé-i tri- miti primele doué fotografii, Dar nu se poate trimite tot. Ai sé-i vorbesti in numele meu. Hai, des: Fasoaré-l... ai s& pricepi. Aj Afrika Korps, acolo Aliatii. mijloc, accesul cdtre Orientul Apropiat : fisia asta ingusta, pe malu! Mediteranei; de o parte marea, de alta depresiunea El Quatara. Bun! Drumul duce ne- aparat la un zid de carne si aramé, un baraj alcétuit din toate forfele aliate, masate. Depresiv- nea e aprioric de netrecut, cel mai scirbos desert din lume dupé Gobi, in care tancurile si bateriile se impotmolesc. La ca- pétul celdlalt, o ingusté lizieré de oaze. In starea actualé a arma- mentului nostru, 0 armata moto- rizaté nu poate fi pusa sd stra- bata El Quatara. Exclus. A in- tinde pe incd 1000 km un front de pe acum primejdios de ex- tins, a te duce sd lupti acolo, in plin& Africé, ar fi o nebunie. Si nu exista decit o sansd la o mie sG putem strépunge barajul cé- tre El Alamein : da, colina asta. Presupun c@ asa vede Erwin tue crunile + Erwin Rommel nu-iprost. Dar a invins prea a Kniebolo fnumeom pe Hitler in scri- a noastre), Kniebolo nu su- jorté invingatorii. Aici, la poa- Pie Coline: celor Doud Drapele, ii pindeste pe Rommel : la prima fui mare infringere. Am fost tri- mis sé pun lucrurile la punct. Dar om murit. — Excelents... —Taci, comandant Idziko. Nu bat cimpii. Ars in proportie de 70% in orasul sta blestemat... imi facea plécere sa mé c... in capul lui Erwin. Dor o-daia mort... Ai sé-i spui, asadar, mare- salului cé_dincolo de El Quatara au va mai trebui sé se bata. Oa- zele au fost complet evacuate : Alexander a tras totul cdtre El Alamein. Drumv-i liber. — Pricep. — N-are importanta ce pricepi. Ai sd fii pansat. Imbarcat pe targa. Singur. Nu s-a eliberat de- cit un singur bilet de libera tre- cere. — Dar dumneavoastré, dom- nule general... — Ev nu mai exist. Da-i lui Erwin filmul. Si spune-i cd ma e... pe Kniebolo. Doué pete insingerate napa- deau tifonul. Bulgdrul alb se ros- togoli pe pernd. Mai fu rostit un singur cuvint, dar atit de incet ca numai infirmierul mascot, il per- cepu : — Morfind. Peste o jumdtate de ceas Ca- davrul pe jumétate calcinat, inve- lit intr-un covor, fu coborit cu lif- tul de bagaje; legat zdravan, Gondji zcea in pat, ca o mumie. Un infirmier milostiv lésase sub pat, la indemtmé, o sticla cu li- chid chihlimbariv. Dar coman- dantul Idzico nu bea alcooluri stréine. Nemiscat, foarte linistit, aveg doar impresia neplécuta ca 6 cineva ascultase convorbirea tui (ce nu putea totusi fi auzita) cu un mort. Bs Gradinile se inchideau toate la miezul noptii si Anne avu ideea s-O porneascé spre singurul loc deschis zi si noapte : cercul mi- litar. Dar multi altii avusesera aceeasi idee, toate sdlile erau pline. Se aflau acolo ofiterii unui regiment neozeelandez in tre- cere, care ocupay o masé more in fundul sdlii ; asezasera in fo- toliu! prezidential efigia de ceara a.unui camarad cézut intr-una dintre primele lupte si pe care isi fagdduisera s-o ducd, impreuna cu ei, la victorie. ,,|-am spus : Mii de milioane de tunete, Mac ticdlosule, ai sé fii aldturi de noi la toate serbarile ! $i, cind o sé-i scoatem lui Adolf matele, ai sd ai partea ta de caltabos !" — explica un energic preot militar. In finuté de campanie, cu toate decoratiile pe piept, papusa de mérime naturalé sedea teapana in fotoliu ; avea o fata de ceard, destul_de find, 0 mustaté ros: cované si, pe piept, o pata in- tunecatd. Anne intelese deodata c@ era chiar uniforma mortului si se simfi rau. Allen’si cu ea stra- batura sala; citive americani fluieraré admirativ atunci cind trecu pe linga ei. G., un coleg de serviciu pe care nu-l iubea pen- tru cG banuia c& incliné cétre anumite metode brutale, dar pe care fu totusi bucuroasé sd-! in- tilneoscé printre toti acei necu- noscuti, se ridicd de la o masé. G. ii invité la masa dui: nu era intr-adevér nici una libera; in seara aceea cercul era un bilci.. — Jumétate din localurile ora- sului sint inchise, explicé el. Vina- toarea de spioni e in toi... — De ce vinétoorea ? se mird Frank. Parea cé din nou cade din cer. Numarul lucrurilor pe.care nu le stia era intr-adevér ulvitor, la fel cv cel al cunostintelor lui intim- platoare. (SG fi fost atunci, sou in grédina, cind Anne isi dadu seama caé vorbeste o franceza cit se poate de curaté ? Nici um- bra de accent, dar alegea de fie- care daté expresiile exacte... ca un strdin_ instruit !) — la spune, de unde vii ? Din Lund ? rise binevoitor G., ai cérvi obraji tremuraré. Damascul e cu susu-n jos, nu ne mai pasd de o- fensiva lui Rommel — exista m6- car un maistru spion care se plimb@ pe-aici in libertate. Ce-i mai caraghios, spuse el intor- cind hotarit spatele unei mese cu australieni care-i ardtay An- nei-o admiratie masivé si disci- plinaté, e ¢@ s-ar pdrea ca incar- Aproupe. De fapt, Ge: bum trebuie sé réspundé la uni Natasa ridic& din umeri. — Muzica linistité pare si-i faca placere, de acord. Si se infurie cind sporovaim pe unde. Dar de cici pind !a a-ti inchipu Jignit, Kellus nu rGspunse, Peste doud zile aflaserd, a departe? Vreau sai spun: credeti #4 de ras superioara, cu care poti id, seful biologie’, crede cé Bum- stimuli radio. 24 SOSIRE — $i vorbeste ? : — Cinta, sa zicem, raspunse Kellus. Necazul e ci schimba ades lungimea de undé si-i nevoie de multa atentie ca s-o poti urmari... — $i ce povesteste ? — Copilai Lucruri faré mare importanja. Mai_ mers cifiva pasi. Scurta primavara de pe Miage facea loc verii. Roiuri de muste albastre virstau dupad-amiaza sub razele arzéitoare ale lui Wiz. Copacii-fluturi erau de un rosu aprins si cele de pesti microscopici fisneau in apele riului, intre doua bulboane. — De fapt, zise Kellus, inc&é nu prea injelegem foarte bine discursurile lui Bum-bum. Dar de un lucru sintem sigi stie ci o asculitim, E android nespus de destept. Dacd ajungem sa ne facem infelesi, ne va fi o aliata folositoare. — Atunci nimic nu te mai nelinisteste ? intrebé Natasa. — As dori sd-i cunosc pe cei care au creat-o pe Bum-bum si bond pdianjenii-dansatori si sfredelitele.. As vrea sa stiv dact au pierit say dac&é ne asteapta undeva. Dar, mai ales, mi-ar placea s@ cunosc rostul lui Bum-bum... Ajunseseré la cercul vorbéret al barbatilor si femeilor de la baza. Nemiscaté asemenea unei uriase statyi caricaturale, Bum-bum isi indrepta pliscul rosu cétre complexul aparat pe care, cu doud zile in urm@, Dozzi il botezase ,,bum-bumor”. — Berg, spuse cu un zimbet radios Chafiro, nu stiv cine ne-a l&sot un asemenea dar, insti pasdrea asta draceasca ne va fi cindva folositoare. — Intocmai, raéspunse Kellus, ma intrebam dacé a fost facuta pentru a fi folositoare... sau pentru altceva. — Bum-bum ! facu Bum-bum, de parcii i-ar fi inteles cuvintele. Vara trecea $i iarba ingélbeni. Rivl se facu un firicel de api. Copacii-fluturi se Preschimbara in tufe triste. Pe cerul aproape alb, Wiz era o scinteie toridé. Transmitétorul re} a de constructie menit mGririi bazei. Erau anunji — lata, spuse Kellus intrind in biroul lui Chafiro. — lati ce? Omitologu! depuse un volum urias in fata directorului. — Dosarul Bum-bum complet. Adicti al androizilor de ine necunoscuta descoperiti pe Micge din sistemul lui Wiz de céitre glo- riosii_cercetétori ai Confederai celor Patry Provincii. Chofiro morméi, zimbi, mingiie dosarul si facu o strimbaturd. — Cu dumneata, Berg, niciodaté nu sint sigur ci am terminat. — Si aveti dreptate... Chafiro ofta. — la ce te mai gindesti, Berg? Vrei si faci din strutul du- mitale muzical un mare compozitor ? — Dac& se aflé cici un mare compozitor, acela sint eu, spuse Kellus. lertati-mi lipsa de molestie. Scouse din scurid un teanc de foi. Dosarul dsto va veni in continuarea celui pe care vi |-am predat. — $i subiectul ? 25 — Tot Bum-bum. Sav, mai degraba, rostul lui Bum-bum, Kellus igi incrucisa miinile si privi tinté spre director. DupG parerea dum- neavoastra, Chafiro, de ce a putut fi pus la punct un asemenea on- droid ? insectele astea ingrozitoare erau strain inte pe care, fara ind nu le vom cunoaste niciodaté. $i crede-ma, asa e bine. Miage va fi deschisa colo: Bum-bum. va constitui o curiozitate, o atractie. Kellus zimbi. — Dar trebuie sé stim! spuse el. Pe unele lumi se affé rui date si arheologii extrasolari incearcé sé ghiceascé ce civilizatie le-a putut indltc. Pe Luna-Urii, in sistemul lui Vialle, a fost desco- Perit... tiv ! Dar Bum-bum e un android, ca si cirtitele si celelalte plagi... Se reproduce si se comporta ca o fiinté vie, chiar dacé e un fel de... de jucdrie. Kellus se ridicé dintr-un salt. — Ce afi spus? — Eu? Ca Bum-bum n-are nici o... — Nu. Ati spus c& e o juct un fel de jucirie... — Dumnezeule mare, Berg, doar n-ai sa... Dar Kellus si ajunsese in curte. »Bum-bumorul” era pregétit si Kellus asez@ banda in fata ochiv- lui de lectura. Apoi isi indrepta trupul si intinse un deget : — Am inregistrat pe banda asta o compozitie muzical fost niciodataé un artist si regulile fundamentale ale muzic scapat intotdeauna. Dar am folosit toate cunos! intele adunate in cursul ultimelor luni asupra pasdrii Bum-bum. Ridic&é fruntea spre Pasdrea cea mare. Ochii ei fatetati reflectay soarele si gitul ei lung se legana usurel deasupra asistentei. De fapt, muzica pe care © vom transmite e 0 sintezd a diverselor bucati cunoscute prin faptul cao miscai simtitor pe Bum-bum. Ele nu seamén@ totusi cu nimic cunoscut locmai muzica asta evocd, poate, limbajul pe care frebuie si-I fi folosit cei ce au creat-o pe Bum-bum, odaté cu cei- lalti_ androi: Técu, iar Varkov porni banda. O stranie muzicd se inalté atunci. Ritmul ei era destul de sprinten, de iute. Notele goneau cu stranii aliteratii, cu intreruperi si suisuri Neasteptate, Te duceau cu gindul Ja o cursé extraordinard, la o sarja rézboinicd. $i pasérea Bum-bum poru sG se trezeased. Prudenté, asistento se departa. Cele dova picioare lungi tremuray convulsiv. Chafiro Privi cu neliniste spre Kellus. Dar ornitologul ii zimbi linistitor. Bum-bum i: incepu deodata sa alerge ii in lung si-n lat. Urmarea in felul ei ‘fitmul muzicii si, timp de citeva minute, brézdé poiana in- coace si incolo, zvirlindu-si picioarele cq pe niste resorturi si in- 60 dreptindu-si ca o sulifé pliscul rosy. Adunate indarat, pseudopenele au se miscau. fmul muzicii se precipita atunci si Bum-b por Fantastied masina_insufletita, ea atinse intr-o clipa limita poienii si pieri printre coline intr-o fisnire de frunze uscate. — Asta-i, spuse vesel Kellus. A luat-o din loc... Acum toate pri- virile erau atintite asupra-i. Linistiti-va, adduga el, are sa se intoarcé. Ne-ar lipsi prea mult, Dar cred ca am ae izbutit. Muzica asta © pune literalmente in miscare. — In miscare? intrebaé Chafiro. Zi mai degrab& c&é goneste de parca penele i-ar fi luat foc Kellus se aseza pe cutia ,,bum-bumorului”, — M-am intrebat multa vreme care a fost rostul lui Bum-bum, ce asteptau de la ea..., si zicem, constructorii ei. |-am studiat cu incépatinare morfologia si mi-am spus cé&, avind asemenea pi- cioare... — Un alergitor, zise Chafiro. O pasiire alergiitoare... Kellus incuviinté, plecindu-si capul. — Rasa asta necunoscuta trebuie sa fi fost foarte evoluaté pen- tru a crea un android inteligent ca Bum-bum — pentru ca e inteli- genta —, numai si numai ca sa fact ea un animal de curse... in clipa aceea Bum-bum se ivi iar in departare si se apropie, {asind in urma ei o dird de praf alb, Strabdtu riul, trecu ca o sd- geata pe dinaintea asistenjei uluite si se depart din nou, bicivind solul cu picioarele ei ca dout nemaipomenite biele. — Fantastic, spuse Chafiro, Se apropie de Kellus, zim ada- uga : $i totusi... care poate fi rostul celorlalti? Al bondarilor rosii, al paianjenilor si Kellus & miinile spre cer. — Asta, zise, e treaba colegilor mei de celelalte specialitati. prea bine, Chafiro, c& am oroare si pun probleme. Toamna se gpropia atunci cind Transmitdtorul se apucd sa re- verse cohorte lati pionieri (pentru Miage care ciscau ochii auzind tehnicieni seriosi fredonind in jurul lor. De pe terasa unvia dintre noile turnuri Chafiro si Kellus contemplau invazia pas- nica si zgomotoasé. — Cindva, spuse Chafiro, cind lumea asta va fi devenit inde- pendenta, ca Gsta-i destinul tuturor lumilor, ai sé fii considerat drept PGrintele planetei Miage. Vei fi omul care a pdatruns taina pésdrii Bum-bum... — Poate, raspunse linistit Kellus, afaré numai de cazul in care voi ramine genialul compozitor al Cursei pdsdrii Bum-bum, operd muzicala in sase parti pentru multe si felurite instrument jalop de proba, pornire, primul viraj, linie dreapté, al doilea viraj si sosire... Chiar in clipa aceea pastrea Bum-bum trecu intr-o viteza ulu- itoare prin fata bazei si zvirli un rasundtor si mindru Bum-bum | In romdéneste de VLADIMIR COLIN 27 A. V. FILIPCENKO \W Anatoli Vasilievici Filipcenko s-a nascut la 26 februarie 1928 in localitatea Davidovka din re- giunea Voronej ; aceasté regiune a dat si pe cunoscutul cosmonaut- savant Konstantin Petrovici Feok- fistov. In anu! 1942, tindrul_ Ana toli a terminat scoala de 7 ani in orasul Ostrogojske. Tatél cos- monautului, Vasili_Nikolaevici, decedat in anul 1955, si mama, Akulina Mihailovna, au avut pa- tru fete si doi baieti. Anatoli aveg 14 ani cind ar- mata germané a ocupat orasul natal. Tatal sau, fost soldat in primul rézboi mondial, intrase in partid imediat dupé Marea Re- volutie Socialisté din Octombrie si fusese gpoi ales de mai multe 28 De la Icar la cuceritorii Lunii ori in. functii de conducdtor al colhozului sau de organizator de partid. In timpul rézboiului, fa- milia Filipcenko s-a impréstiat, un timp unii n-au. stiut nimic de cei lalti, dar dup& terminarea osti- litétilor s-au eintilnit, din fei cire fara a trebui sé regrete pier- derea unei rude apropiate. thie timp Anatoli a terminat scoala generald si a intrat ca muncitor la o uzindé, unde s-a calificat strungar. Tot aici el a fost primil in rindurile Comsomolului. Dragostea pentru zbor Ia adus in curind pe viitorul cosmonaul in bancile unei scoli speciale or- ganizate la Voronej de fortele geriene militare. Obtinind tn anui 1947 atestatul de absolvire a acestui curs, Anatoli nu se mul- jumeste cu atit, ci dé examen de admitere la Scoala militaré “de aviatie din Ciuguevsk _ (regiunea Harkoy), pe care o va absolvi cu diploma. de merit. Nu se poate trece peste faptul cd aici Ana- toli Vasilievici |-a avut ca instruc- tor pe exceptionalul pilot si. p dagog Ivan Kojedub, de trei ori Erou al Uniunii Sovietice. Dup& ce in 1950 a trecut cu note foarte bune examenul de pilot, Anatoli Filipcenko a fost repartizat la 0 unitate de aviatie. Timp de zece ani, la diferite regimente din re- giunile Odesa si Leningrad, Fi- ipcenko dovedeste 0 deoscbité pasiune pentru aeronauticd, fiind succesiv promovat pilot de vin toare, zburdtor de categoria intti, fixtona comandant de patrula si de es- cadrilé. A luat loc la mansa o numeroase tipuri de avioane mi- litare cu reactie, de la primele MiG-uri la actualele supersonice care evolueazd in stratosferd. Tn- tre timp (1952) a devenit comu- nist. Anul 1957, anu! lansarii primului satelit artificial al Ter- rei din. Uniunea Sovieticd, i-a adus pilotului Filipcenko si dova mari bucurii personale : sofia Elisaveta Aleksandrovna, orig nora din Kiev, i-a déruit primul! copil, pe Sasa. Apoi Anatoli o reusit sd devind student la faré frecventa la Academia militar de aviotie, care ulterior va primi numele de Academia ,,luri Gaga- rin”. Aici |-a cunoscut si s-a im- prietenit cu viitorul comandant cl navei cosmice ,Voshod"-2, co- lonelul Pavel Beleaev*. In pe- rioada_ sustinerii examenelor ds absolvire a academiei, cursantii, si in special Beleaev si Filipcenko, au urmarit cu © mare emotie _ex- ceptionalul pas al omului in Cos- mos, realizat de luri Gagarin. Au urmat noi zboruri pe avioane tot mai perfectionate, sute si sute de ore de antrena- ment la viteze supersonice sau !a barecameré, la trenajoore sau in sélile de documentare. In familia Filipcenko, un nou eveniment: a sosit pe lume al doilea fiu, Igor. Filipcenko urmGreste cu mare atentie desfasurarea zborurilor cosmonautilor G. Titov, P. Po- A. Nikolaev, le citeste ra- poartele si, ca pilot, incercdtor, viseaza sé fie la fel cu ei. Si iaia c& dorinta sa incepe sa se indeplineasca : este trimis la un foarte sever examen medical ; aici intilneste numerosi_ piloti, La 10 ianuarie 1970, cosmonautul Pavel Beleaev a incetat din viata in virsta de 44 de ani, ca urmare a unei hemoragii digestive superi- oare, provocaté de o maladie ulce- roasa. printre care pe Gheorghi Bere- govoi si pe Vladimir Satalov, Au urmat sGptémini de asteptare si intr-o zi de iarné Anatoli Vasi- lievici @ primit instiintarea sé se Prezinte in ,ordselul cosmonau- tilor”. Aici Filipcenko isi insuseste constructia, detaliile tehnice side zbor ale navelor cosmice ,,Vos- tok”, ,Voshod” si ,,Soiuz”. Ur- Meazé cu sirguin{é pregétirea la sald, la centrifuga si in simula- toare, iar in ianuarie 1969 este dublura_ cosmonautului Vladimir Satalov. Excelent cunoscétor al navelor cosmice ,Soiuz" (din a nireia generatie"), Filipcenko este numit comandant al navei Ona Ty la bordul céreia, im- preuné cu astronautii V. Volkov si V. Gorbatko, a efectuat in perioada 12—19 octombrie 1969 un complex periplu spatial. Comentind evolutia navei sale, precum si a celorlalte dovd, cu care a format o adevérata ntroicé — spatialé”, cosmonautul Filipcenko aréta la conferinja de presé organizaté de Academia de stiinte la 4 noiembrie 1969: vIn acest zbor, echipaijelor li sau repartizat sarcini multiple referitoare la conducerea mo- nuald a tuturor sistemelor nave- lor... Activitetea cosmonaufilor in cadrul acestei misiuni a permis obfinerea unui material suficient de amplu despre dirijarea ma- nual si despre operativitatea ac- tivitétilor intreprinse de astro- nauti. Acest vast material va fi folosit pentru pregdtirea viitoare- lor lanséri si perfectionarea na- velor spatiale, in scopul credrii unor noi sisteme de pilotaj Cosmonautul Filipcenko este un pasionat turist si pescar amator. earn ee a Te V. V. GORBATKO Ca inginer-cercetétor la bor- dul navei ,,Soiuz’-6, a fost numit Jocotenent colonelu! de oviotie Viktor Vasilie Gorbatko, in virsté de 35 de ani. El s-a ndscul lo 3 decembrie 1934 in localita- fea Venta-Zarea din regiunea Krasnodar, iar copildria si-a pe- trecut-o in Kuban, unde locuiau toote rudele sale. Si astazi Viktor Gorbatko isi aminteste cu mul! placere despre ferma ,,Rasdritul”, speciolizata in cresterea cailor dé curse. In familia felcerului ve- terinar Vasili Pavlovici si a colhoznicei Matriona Alexgn- drovna Gorbatko au fost cinci copii: Boris, Elena, Valentina, Viktor si Ludmila, ultima fiind néscuté putin dupa incepe- rea celui de-al doilea razboi mondial. Acesta si-a pus o pu ternicé amprenté asupra familie’ Gorbatko : tatél si fiul cel mare — Boris — av plecat pe front. De {a acestia, un timp n-au mai venit de loc vesti, iar ocupantii foscisti au facut tot mai de nesu- portat viata celor rémasi... De-z- bia dupd ce fascistii au fost alungati dincolo de peninsula Ta- mansk, s-a oflat cé Gorbotko-ta- tal si-a pierdut un picior in lup- 30 tele de la Harkov, iar Boris a fost doborit intr-o lupté aerioné deo- supra Stalingradului. Desi ronit, aviatorul Boris Gorbatko a reu- sit sé aterizeze in tara nimo- nui” si sG se intoarcé Ia ai sai. Dupd alungorea —cotropitorilor viata si-a reluat cursul, iar tinarul Viktor si surorile sale Valentina si Liudmila au putut urma scosia primaré si medie chigr in locai tatea in care se afla casa pai teasca. Tindrul Viktor Gorbatko era apreciat pentru cd invata bine, era un pasionat sportiv, indré- gea arta, si in special teatrul de amatori. A fost primit in Comso- mol, unde s-a distins ca activist cultural, demonstrind totodaté talent de artist amator. Aici o cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Valentina Ordinska ; intre cei doi adolescenti s-a ndscut o afectiune care dupa citiva ani va face co tinérul locotenent Gorbatko si studenta in medicind Valea Or- dinska s& péseascé aldturi in foto ofiterului starii_ civile. Dupé absolvirea liceului (1952), Viktor — Ja fel ca si fraiele mar mare, Boris — a intrat la Scoala speciala a fortelor aeriene mi} tare. In acest scop, el a fost chemat la comitetul de Comso- mol, unde, la intrebgrea docé nu doreste sa urmeze scoala de ofi- teri, Viktor a réspuns prompt »Da, dar numai la aviatie |. Aici s-a imprietenit cu un all viitor astronaut, Evgheni Hrunov. Proaspetii locotenenti de ovio- tie, V. Gorbatko si E, Hrunov sint reportizati in 1956 lo un regiment de vindtoare din ri giunea militaré Odesa. Aici i: desdvirsesc pregétirea, familiari- zindu-se cu avioanele reactive de more vitezG. In anul 1959, pi- lotul V. Gorbatko este primit: in portidul comunist. Prietenia care i-a legat pe zburdtorii Gorbatko si Hrunov s-0 extins si lo familiile erry bie et tea. for, intre profesoara Svetlana Hrunova si doctorita Valentina Gorbatko stabilindu-se o solida amicitie. Cei doi-nedespGrtiti prieteni au pornit tot impreund si pe drumul spre Cosmos. In aceeasi perioada au fost selectionati in grupul as- tronautilor si tot um@r linga umar s-av pregatit temeinic pentru_pri- mu! periplu spatial. Intre_ timp V. Gorbatko s-a inscris la cursurile fara frecventa ale Aca- demiei tehnice militare de aviatie WN. E. Jukovski", pe care a ab- Solvit-o, in 1968, devenind ingi- ner. : In tot acest timp, pregatirea de cosmonaut n-a fost intrerupta, Viktor Gorbatko avind vesnic vii in memorie cuvintele renumitului constructor principal”, academi- cianul §. P. Koroliov: Nu se poate pleca in Cosmos fara cu- nostinte temeinice. Baieti, toti tre- buie sa invatati, dar sé invétsti virtos Ca rezultat al exem- plarei sale pregdtiri, Gorbatko este selectionat, aléturi de E. Hru- nov, in echipajul de rezerva al navei ,Voshod"-2. In luna ianvarie a onului 1969, cu. ocazia _ lansérii _ navelor ,Soiuz"-4 si 5, Viktor Gorbatko a fost din nou pe cosmodrom, de aceasté dota in colitate de du- bluré a lui Evgheni Hrunov. Pregatirea acestui zbor, care a coincis, de fapt, cu organizarea pe orbité a primei statii cosmice experimentale prin cuplarea ce- tor dova nave ,Soivz", a impus un antrenament dur si complical. In cazu! lans&rii navei ,,Soiuz”- 7, unde V. Gorbatko a fost al doiler pilot si inginer cercet&tor, misiunea a avut nu- merogse teme — $tiintifice. In interventia sa, cu ocazia infor- marii publicului dupa zbor, V. Gorbatko s-a referit Ia con- ditiile de lucru si trai pe care fe oferé echipojului navele »Soivz". Dupa ce g trecut in re- vista alimentatia cosmonautilor si parametrii microatmosferei_ca- binelor cosmice, el a decla- rat: ,Navele «Soiuz» sint de © constructie moderna, destinate unor cercetéri spatiale ample si de perspectiva; ele pot rdas- punde Ia numeroase probleme. stiintifice si utilitare”. Sotii_ Gorbatko au dové fetite, trina, 12 ani, si Marina, 9 ani, Vv. N. VOLKOV Vladislav Nikolaevici Volkov, inginerul de bord de pe nava cosmicé ,Soiuz"-7, s-a ndscut la 23 noiembrie 1935 in Moxcova, in apropiere de aerodromu! T sino. El si-a petrecu! copilério in zgomotul motoarelor avioanelor, iar una dintre marile-i bucurii 9 constituia asistarea la impresio- nantele pardzi aeriene organ zate la Tusino cu ocazia Zilei flotei_geriene. Pdrinjii sdi, ingi- neru! constructor de avioane N' kolai Grigorievici si Olga Mihai- lovna, tehniciand intr-o uzind de ayioane, i-au insuflat micului Vla- dislay dragostea pentru aeronay- ticd. Vecinii Volkovilor, piloti, in- gineri sau tehnicieni din aerongu- precum si copiii acestora sorcminacacmapgee «SE aveau ca subject preferat de dis- cutie aviatia. Viadislav a invatat la scolile 294 si 212; a luct tot- deauna note bune, era responsa- bilul_gazetei de perete, membru in Comsomol si mare iubitor al jocului, de sah. Toate visurile tind- rului Volkov erau indreptate spre arta zborului, iar tatal séu, ingi- ner geronautic, si unchiul din par- tea mamei, pilot distins pentru bravura in ‘rézboi, erav exemple vii pentru planurile sale de vi- itor. Pind la urma, el goa bet tru ingineria de aviatie si, dupd -terminarea scolii medii, s-a in- scris la Institutul moscovit de a- viatie ,,S. Ordjonikidze“, pe care cu ani in urma il ur- mase si tata! séu. Curind ting- rul student si-a cistigat stima si admiratia colegilor atit _ pentru rezultatele la invatéturd, cit si pentru performantele sale spor- tive la fotbal, hochei, box si te- nis. Pasiunea sa pentru aeronau- fica nu numai ¢@ nu s-a redus, dar, la recomandarea cunoscutu- lui pilot de incercare Serghei Apohin, a urmat sia absolvit cursurile Aeroclubului central, de- venind pilot sportiv. Tn timpul, studentiei, neobositul Vladislav si-a gdsit timp. sa fie si membru activ al clubului ,,ex- ploratorilor Cosmosului”, cu care ocazie a putut afla foarte multe aménunte despre evolujia rache- telor si zborurilor interplanetare. Tn 1959, Vladislav Nikolaevici a obfinut diploma de inginer con- structor de avioane. Pentru capa- citatea si studiile sale strdlucite, ingineru! Volkoy a fost repartizat la un institut de cercetari in do- meniul tehnicii reactive, unde lu- ¢rau numerosi ingineri, _printre care viitorul _cosmonaut-savant Konstantin Feoktistov, precum si Viktor Gorbatko. In acea pe- rioadaé era foarte apreciaté prin- tre inginerii colegi cu Volkov pé- rerea c@ in curind vor zbura in Cosmos nu numai pilofi, ci si in- gineri cu diverse specialitati, ~ Intr-o zi, tingrul si entuziastul inginer Volkov a indréznit sa-i impGrtéseascé celebrului_,,con- structor principal”, academicianul Serghei Koroliov, visul séu de a zbura in Cosmos. Au fost aduse 31 _,argumente”, din care n-au ipsit brevetul de pilot sportiv si © oarecare experienté in saltu- rile cu parasuta. Convins, acad. Koroliov |-a recomandat pentru a _da examenul de intrare in grupul cosmonautilor, si peste putin timp la. antrenamente, aldturi de Valeri Kubasov si Aleksei piles fi vazut si Vladislav Vol- ‘ov. Au urmat numeroase zile de lucru la trenajoare, barocameré, centrifugé, camera surdé si la alte instalatii de — antrenament. Ca urmare a pregatirii sale, Vol- kov a fost inclus in echipajul na- vei ,Soivz"-7 ; iaté ce a declarat el dup& zbor: ,,Prin efectuarea mésuratorilor de navigatie si dirijare, am putut indeplini con- ducerea aparatului cosmic cu aju- torul sistemului manual de orien- tare, plasat in compartimentul orbital. Nava este extrem de do- cilé, reactioneaza rapid la

    S-ar putea să vă placă și