422

ANDREI VIDRARU

!~OTRU

• Lupta pentru

'fJ •

seneatit

.' Monamentul via •. Ce.le 23 de intrebdrl ale .lui Den

I' I

'KONRAD FIALKOWSK'I

P010H.lA

PLOXIS

RADU HONGA

CRAIO'VA

• Vizionarul

Colecfta "POYESTIRI $TIJNTIFlCD.F ANIASTlCEu

editata de revists

r.4!~int~ ~iehnlca

Anul XVII

15 iunie 1971

ANDREI VIDRlRU

Nascut 18 16 lunie 19U.

Andrei Vidraru !Ii-a inceput sooata in Arad, IiceUl urmiudu-l in CapitaHi. Dupa absolvlJoea ill 1963 a studiilor superioare (facultatea de instalaW. in cadrul Institutului de eonstruetii Bucure~ti). !j:i-a Iuat imediat in prim ire postul de Ingmer pe ~antierul Hidrocentratei "Gb. Gheorghlll-Dej" de pe valea Arg~ullli, uude a Jucrat ta turnarea barajuilli Vidraru. Odata ell terminarea acestor lucrari a fost transferat la Hidrocentrala .. LotTu", unde muneeste ~i acum,

Pasionat de science-fiction inca din copilarie, Andrei Vidraru n-a Inceput sa serle decit in decembrie 1911. Perio ada de mcubatie a fost Iunga, dar - luindu-ne dupa ealltatea povestirilQE pe care le publlcam - in acelasi timp necesara si fecundii. Necesarii. deoarece 0 buna litera tUfa de anticipatie nu este posibilli in zilele noastre fara acumularea unei multilaterale cuUuri !j,i a unei bog ate cxperiente de viatli; fecunda. intrucit fecunditatea nu inseamnli numai prolificitate. d. uneort, intr-UD sens opus,' este sinonjmaCII productivitatea, adica reprezintii 0 maxima eficien(il ob- 1inuUi. cu cea mai mare economic a mjJloacelor folbsite.

2

ANDREI VtDRARU

.Lupta pentru senzatii } ..

a nava spatiala se Intorcea spre Pamint, La bordul ei, un om ¢ un robot constatau ca defectiuni grave Ia sistemul de innare ~i de comunicatie ii ooligau Ia 0 arnerizare fara precedent, Mai mult deeit attt, in mod inexplicabil, nid until dintre cele trei sisteme de salvare nu mai functiona,

In aceste conditii, 0 fiinta umaria are foade pujine sanse sa reziste iilocurilor de contact, dar niei nu renunta la viata aUt de usor,

F:,ata lui The~ era impietrita.l\IIintea lui diuta febril firul de care sa-~i agate viata, r~i vedea trupul zdrobit si, deci, creierul - lipsit de instrumental de actiune §i de supravietuire,

Idei ciudate ii dadeau tircoale. Nu meiavea ce pierde, Creierul lui trehuia salvat, hifiicar creierul,

Thea coneeta medicul automat. Deschise capacul etans al unuia dintre cilinclrii operator! ~ introduse in el, ca pe 0 torpila, corpul robotuluj de rezerva, Inchise apoi capacul :;;1 apasa pe butonul de program are verbals.

- Doctore! Vei scoate hiocreierul din craniul robotului ll'i te pregiHe~ti 8a-1 pui pe al men in locul lui. Ai grija sa modifici metabolismul in confermitate cu caracteristlcils creierului meu, apoi comunicl robotului de serviciu reglajele pe care trebule sa mi Ie facil Incenl operatia la treizeei de secunde dupa ce voi intra in cilindru, t,H acum, doctore, succes !

'I'heo deschise eapaeul eelui de-al doilea cllindrn operator, se dezbdicii :;;1 se streeura Insuntru,

Doctorul·incepu sa rnareheze timpul,

Dupa treizeei de secunda incepu operatia ~i, dupa alte o suta optzeci de secunde, capacele eelor doi cilindrl s'€ deschisera automat.

Trupurile iura basculate in cabind,

Un corp de robot cu creier uman 1\11 un corp urnan ell creier de robot stateau fata-n fata §i se priveau,

Tacutl, cei doi Ineepura ·sa se tmbrace, fie-care ell CDStumul emit pe masura lui.

3

Pe bratul drept a1 Iiccarula, ~U1 ecuson, care acum nu mal corcspundea realitatij, purta intiparita fotografia posesorului, numele, functia, numarul :;;i misiunea ex-

psdltiei,

"X-105, robot hlomecanic de I'CZCl"va. Expcditia 0273.

Misiune diplomatidi", cUi Thea inseriptia de pe bratul sau. Examina apoi fotografia. 0 rata barbliteasdi, energid'i., cu un par aproape tepos, 11 prlvea parca cu ochii unui tip care-ji plaseaza 0 marfa pe sub mina. Noua lui lnra.~i~are i1 aroma. Avea 1,70 m inaltime, era bine legat f}i 0 rezistenta mecanica deosebitii ii punea creierul la adapost de orice neplacere .. Un captor al energiei mediului inconjurator fo>l un sistern de hranire ~i oxigenare, care Iucra in circuit 'inchis, ii aslgurau 0 funetionare de cincizeci de ani. CinUirea cu totul treizeci de lrilograme. Facu citeva mi~cari de control, apoi hji mcerca voces. ,,50- prana" ! constata nemultumit Theo ~i dadu imediat ordin

robotului de serviciu. '

_ Reglajele l Vocea "~baritone, !

Robotul executa rapid operafiile cerute, apol trecu la

pupitrul de comanda.

Apelurile centrului de urmarire se. auzeau chinuitor

de clar, Zece reactoare de recuperare "Super-Jet" au pornit spre locul probabil al amerizarii.

_ Suspendati receptia, zise Theo. A~ezati-va in Io-

tolii ! Preiau comanda [ Conectez sistemul magnetic de

siguranta.

o tesatudi metalica foarte fina incorporata in. costu-

rnele de zbor, atrasa de cimpul rnagnetical fotoliilor, ii fixa in pozitia culcat.

Nava intra in patura densa a atmosferel, Forma ei

aorodinamica 0 va ajuta sa faca un zbor razant cu oceanul.

Socuri puterniceanuntara contactul cu suprafata agi-

tata a apei, Deodata in fata lor aparu un radiofar plutitor, Un uragan de groaza infil1ita invada figura umaria a celui care fusese pina nu de mult Theo. Nava nimeri in plin ~l, facuta tand.iiri, se prabusi In ocean.

;X-I05 gustase prima ~i ultima lui senzajie,

II.

Recupel'atoare1e lntirziasera timp jndelungat deasupra celar citeva rama.~ite plutitoare ale radiofarului, care

4

marcau locul catastrofei, In cele din urma, unul dintre ele cobori incet deasupra unui corp neinsufletit, care plutea in costumul sau alb de zbor,

Un cablu care avea la capat 0 pastila magnetiea il rididi Sncet in cablna, Sub privirca ingrozita a echipajului, pe fata mutilate, 0 dantura puternica rinjea sinistru.

De pe micul ecuson, simpaticul Thea le zlmbea Iinistit;

Theo se trezi plutind. Zece reactoare 'in forma tie trecura eu zgomot infernal pe deasupra lui. Un urlet fantastic i Be naseu ~i-i muri pe buze, Niei un semnal nu voia sa iasa din micul sau emitator intern destinat legatumor apropiate,

Deodata se auzi strigat. Thea Intoarse privirea intr-acolo. Robotul de serviciu tnota frenetic spre el, fiicind apa .. sa. spumege In urrna lui.

- Thea! . 'fi-au recuperat corpul ~i-au intins-o.

- Nici nu-i de mirare. Au giisit ce-au eautat ~i apoi

eu costumele noastre negre nu vad cum ar fi putut sa ne observe. De ce n-ai Intrat in legatura eu ei ?

- Nu mi-ai dat un asemenea ordin,

- Fad pe prostul !

- Nu fae ! Tu de ce n-ai Iansat apelul ?

- lndraznest! sa-mi pui intrebari, X-S9'?

In timpce arunca a privire taioasa robotului, Thea

- t~i storcea ereierul incercind sa-!?i explice Inexplicabilul.

Pana de curent de la ernitatorul intern nu putea surveni decit provocata in mod Jntentionat de el lnsusi.; san de IOBml X-105. De fosml X-lOa? Ideea aprcape di. ar fi facut explozia in mintea lui, daca n-ar fi tinut-o strins In pumnul de fier alvointei, Calm, diidu ordin robotului :

-. Nu te misti de aid! E dar? Ma due sa villd ce a mai dimas din nava, Daca apare eeva, Iansezi apelul, Thea plonja aspirtnd apa in camerele de lest.

Prezenta unui radiofar in aceasta zona era 0 indicatie pretloasa. 1n primul rind adtncimea nu putea fi mai mare de 100-150 de rnetri, in al doilea rind se gaseau, cu siguranta, pe 0 Iinie de trafic naval.

Apa era Iimpede, ~i Theo gasi repede resturile torsionateale epavei, Obiectul cautat era acolo, neatins, intr-o boxa secreta a pupitrului de comanda. Era convins di acest microimprimator de sunet ~i imagini pastra in

5

III.

e1 chela tragiculu] accident. Incepea sa priceapa motivul pentru care collziunea eu radiofarul schimbase cursu! evenimentelo:r in Iavoarea lui, dar inca nu-si imagina exa£'t cum s-ar fi desfa~urat ele daca nava a:rfi reu-?it sa amerizeze.

Thea mtroduse imprtmatorul ink-un buzuner care se IDchidea eu 11m fermoar special, en cifru, ~i, golind apa din camerele de lest, se ridica Ia suprafata.

X-89 11 astepta nerabdator,

- Am reception at un radiofar. Daca 0 Iuam spre vest. s-ar putea sii dam de el destul de repede. Semnalcle sirrt foarte puternice.

- In regula. Ia-o inainte!

Robotul se roti meet, orienttndu-se spre semnalul de put ere maxima, iii se lansa intr-o veritabila cursa contracronometru,

Cu aceleasi resurse fizice, Thea n urma ell u§urinta. Dupa numai 60 de minute, dintre crestele valurilor rasari pilonul masiv al farului.

Cei dol se ditarara pe platforma lucioasa de metal, Cu miseari rapide, X-89 de~uruba piulita chepengului de 1a lncaperea de salvare pentru naufragiati.

Thea coborl scarita, si inspects camera. Pe un patrat mic de culoare rosie, doua butoane albe atrageau atenjia, Sub ele, pe niste etichete cu lumina proprie scria : "S.O.S. automat" ~i "Comanda de 1a d:istanta a chepenguhzi". Apasa pe primul buton, apoi verifica functionarea celui de-al doilea. Chepengul se inchise bruse, lasind incaperea in intuneric, dar numai pentru citeva elipe. 0 sursa de lumina destul de puternica se aprinse lin. Thea apasa din nou pe buton iii iesi pe platfcrma. Dadu Instructiuni robotului, apoi ooborr grabit.

Scoase din buzunar imprimatorul si, indreptindu-l spre unul dintre pereti, 11 comuta pe proiectie cu viteza marita. Urmarea concentrat illmul rapid a1 diHitoriei. Deodata vazu ceva care-I Hieu sa reduea viteza de proiectie: erau pe cosmodromnl planetei Zeta-Sud. Thea ier;.ise din cabins, laslnd un program precis robotului de servieiu X-89. Contrar ordinuluiyciteva clipe mat tirziu, acesta se apropie de robotul de rezerva si lncepu manevrele de reactivare, X-lOB se ridicd in picioare ~i, uitindu-se afara pe unul dintre hublouri, facu semn ca tetul e in ordine, "Nu vrei sa renunti totusl la idee ?'~ Intreba X-S9. "Nu! Cred dl: merita sa rise orice. Creierul

6

nostru este dotat perfect ~i nurnai corpul nostru supermecanizat ne tine izolati de fantastica betie a senzatiilor, Nu vreau sa fac 0 crima, dar il voi deterrnina sa doreasca singur sa-~i schimhe corpul cu a] meu, Ai ceva Impotriva ?"

Theo simti a rniscare deasupra capului, Se Intoarse brusc ~i vazu in deschizatura rotunda figura amenintatoare a robotului ; in mina acestuia luci metalul mieului generator laser. Mai jute dectt 0 mangusta, Thea apasa pe butonul de comanda a ehepengului. Cu un pocnet sec, trapa se inchise, prinzind puternic rnina aceea metalica, copie fidela a modelulu] uman. Generatorul cazu pe podea ~iJ descarclndu-se, gauri peretele cabinet, 0 ~uvita subtire de apa ti~ni prin el. Theo ridica arma li'i incepu sa taie ell raza ei 0 deschizatura pe masura lui. Astepta incordat pina cind suvciul de apa umplu cabina, apoi se strecura prin gaura, ie~tnd in ocean.

X-89 se zbatea neputincios, prins 1n capcana de fier.

Theo Indrepta arma spre el, ochindu-l In plina figura, si trase, 0 jerba de scintei multicolore lumina, pentru 0 clfpa, fata Ingrozita a lnvingatcrului.

Creierul lui Thea realiza, in sfir~it, Imensa pierdere suferita, Se simti singur, fara rost si dintr-o data parca il in~elcse pe acel X-105, ·ce rtscase totul pentru a ob\in€ un corp eli adevarat viu.

De undeva, dinspre rasarit, sirena puternica a unui vapor atras de semnalele farului se auzea vuind, 0 salyare pe care abia 0 mai dorea venea sa-l condamne la viata, _

Monumentulviu

Planeta ar fi putut semana eu Pamintul, daca surse puternice de radiatit n-ar ii impiedicat aparitia vietii, Andrei pilota 0 nava-laborator ~i se deplasa intr-o spirala sferica Ia midi inaltime, f<kind escale seurte, Descoperirea acelei suprafete perfect circulare, eu un diarnetru de 10 km, in care nivelul radiatiilor era extrem de scazut, a- avut darul 5a-i declanseze 0 reactie violenta.

Inima-i spargea picptul, obrajii ii ardeau, iar ochii priveau fix catre acel perimetru de culoare verde. Apoi prudenta lua. Iocul nestavilitei bueurii, 1jii Andrei coborl nava 111. afara p€tei vcrzi, aproape de marginea ei, Un

7

mSlp galben, usor valurit mglutca urrnelc pasilor lui. Se opri in Eata unei borduri negre, inalta de circa trei metri, Deasupra ei, infipta intr-un sol ce nu putea Ii vazut, a vegetatte monstruoasa i~i ridica bratele spre eel'.

Pasari ciudate clntau in aceesta padure de nestrabaiut. Ochii cUrlo~i ai LIDOI' vietati diforme il urmareau atent.

Incepu sa mearga de-a lungu1 bordurii, Copacii cazuti nu-l Iasau sa se apropie prea mult de accl soclu urias pe care era asezata padurea. Niste sageti multiple se zareau totusi sapate in peretele negru 9H tndemnau sa-f'li continue drumul,

Sagetile se indesira, apoi, deodata, sub 0 streasina scurta, zari 0 lmensa placa striHudtoate, acoperita de liniute, puncte ~i flgurl geometrice.

Andrei fixa Iascinat imaginea unei pasari in zbor, ce Incheia [nscriptia, ca 0 semnaturiL

Pe jos, Ia plcioarele lui, zeci de placute din acelasi material aveau gravate pe ele textul in miniatura. 0 rididi pe cea mai apropiata de el si, slringinc1-o user in palma, ramase a clipa nernlscat. Apoi se tntoarse brusc sl se i11- drepta aproape alergind spre nava.

in drumul lung spre Terra, gindul lui Andrei se intorcea adesea Ia acel loc atit de ciudat si care ii trezise atunci un dureros dol' de acasa, Purta placu~a legata cu un lan~i)or de platina la git, Ierind-o cu indipatinare de ochiul agel' al ealcu1atQrului de bard. Curlozitatea acestuia si tnstnuarea in tainitele suflctului omenese erau de nesuportat.

Intr-unul dintre viselc sale li aparu un barbat inalt, cu pielc:a arsa de scare, cu 0 mantle alba pe umeri, Buzele Iui eu trasaturi ferme tradau un caracter neobisnuit. Sub sprincenele albe, ochii verzi ca smaraldul, sclipeau, Voce a lui puternica, guturala, genera ecouri stranii in spatiul nemarginif: .,,\'jntuI ~i ploile, soarele ~i gerurile mac-ina piatra si fierul. Nisipul Iierbinte acopera cetatile p~h-asitc ... Oare, CLl, 'I'hot, fiul pamintului, ce marturie mai trairnca dccit viata a9 fi putut lasa pe aceasta planets pustie ... ~~

Andrei so trezi brusc, 0 sudoare rece ii acopcrea fruntea,

Ochiul ager al calculatorului statea aplecat asupra

lui, clipind.

- Accasta este traducerea exacta a textului, ziso el,

li'j se rerrasc multumit.

8'

Cele 23 de intrebari

- - - - - -

ale lui. Den

I.

Dupa zece ant de stwlii ~'?i de cercetihi, obaseala jizica $i nervoasaa sat:antului Tima Ropala amenin.ta sa bareze pentru muit timp CQnsacrarea dejinitivii a exceptionclei lui inventii. Dar iatCi. eli 0 tntimpZare a reugit sa f07'teze impasul, stimulind 'll.nul dintre cele 11:w,i projunde sentimente umene.

tn numai 37 de are, Timo Ropala reusi sa finalizeze $i sa puna in ftLnctiune 0 int-reaga aparattl1'a extrem de complicata pentru atenuarea $i convertirea undelor telepaiice, ell ajutorul ciirora ciiuia de unul sinqur sa elucisleze disparitia fiului sa'll. Den,

Epuizat, eu un ultim ejort, dilclu comasula intTii1'ii pe receptie $1:, inchizind ochii,. incepu setectarea imaginiLoT pe baza indicatiuului psihic allui Den,

Penirti 0 fractiune de secunda, int'aluitii inir-o puiernidi lumina portocatie, reoiizu. propria lui figura, dar intinerita. ell aproape 30 de ani, Era pe receptie ! Den triiia t

Imaginile se succedeu rapier. Se vdzu. in.t1'-Un. de$ert §i se simti suiocat de ciildw'a# doborit de oboseaUi, In fata tId, un, om ciiuiai, de statll1'a mijlocie, zmbrlicat intr-uii cosium. tara niei: 0 cusiiiurii, il priuea eu ni$te ochi inteligenti $i exirem de expresiud, Eaia lui em aurie ,~i nU t1'lida nici 0 vi1'stii, 0 aureola 'vibranta i.l inviiluia proqresiu. Dupii ciieoa clipe, in care intensitaiea ei aiinse o vuloare maxim,Cr.., irnaginea disparu bruse ouata ell misterioasa creatura,

Desertul se uuiruiea acum nesJir~it, brazdat de dune miiiunie, prinse a$'a parcii de un 'inghet,

Minat de 0 senzaiie nedejfnita, care-t facea so. nu. se sim.ta sisuyur, Den sa tntaarse. in fatu h.i, la V7'eQ 50 de meiri, un disc biconvex stiiiea nemi$cat pe nisip, Putea sa aiba circa 5 mefTi diametT1~ ~i aproape 2 mehi grosime in ceniru, 0 sci'iritii ingusto. dueea spre un hublotL rotund. care era deschis. lncepii sa mew'giL cu pasi hotariti spre acel ooiect f'i, urcind, piiiruuse ane'Loie pc 07"ificiul strimi; 111, mijlocul 1.wei incaperi cilimdrice, [carte joase, erau fi.xate dcntii fotolii anatOTnice CIt spatarele rabatate. tflr'

rr-unul c1in1re ele, ornul cu fata aUl'ie stiitea. relaxat, zimbindu-£. Condus parcii, Den se intinse aUituri de d.

o Iuminii plCicutli illundii cabina, in timp ce hubloul pc tl!a?'e intrase se mic$ora vaz'ind eu octui gi sfir§i p7Lin a se l'llchide compZet. ConstaUi eii se putea roti tara nid un 2.fort; la simpi« lui d01'inta, in juruZ unui ax central, care coincide a cu axul discului, precum $i in jurul propl'iu!ui sat! ax, avina. asttel posibi:Zitatea de a Iua O1''ice pozitie.

Parten cent'r4lii, superioara $i inferioarii, a discului era tromspareatii. Pe marginea aeesior 'l;izoare rotunde emu dispuse requlai niste pZiicute negre sponqioase, a1 carol' rost nu-I 'i.ntelegea. Nici un asatat de. bard, 71ici un bui.ort dt comandii nu se zal'eau niciiieri.

Frivea [ascinat prisi vizor. Deasupra lui cerul devenise 7Wgl't[ ~ stelele sclipea1!. Deodaui, dindu-$i seama de ceea ce se pcirecea, se 'intoarse cu tata La ViZ01'uL de dedewbt §i utizu. consternat imaqines: unei planete a1.bastre inviiLllita in n07'i ... Pam'intut !

Den se l.11toarse catre vecinul siiu, Onml eu tapa auric nu mai zimbea, ochii lui il prineau. cu neliniste. PentJ'u prima oara de d1la se vQ.zllsera, acesta ii vorbi :

- Naoa are 0 dejeciiune Ia sistemul de propuZsie.

Yom, ate7"iza fortut, foLosind numai ejectuZ de fri.nare aerodinamicii.

Den »edea cerul deschiz'indu-$i ell repeziciuiie culoarea.

Urmarii cite-va clipe de zbor, intr-un strut gros de nori argintii, $i 0 m .. are, sau poate un ocea1~ exiraordinar de albastTu, apiiru deilesubi, Discui pierdea vertiginos din tnifl.time. Deodaiii trecu Ia un Zb01' Tazant, $i Den viizu [carte aproape, sub el, 0 plaja striilucitoare, apoi din nOU omasa lichidii, ~, in sJir$it, aidom.aunei pietricele aruncaie pe apii, discul executa nOW! salturl, oprindu-se destul de aproape de 0 insula. Purtaii de txuuri, se apropiau de mal.

.,Fata aw'ie", cum il poreciise mental Den, descbise bubioui ~i se catch'a pe platforma naoei, Cu m.ina strea$inii ta octii seTuta plaja. Insula era pusiie.

Den se intoarse ~i priui iri apa. Ochii unui rechin-tiqru. iZ jixau [eroce. Peniru. 0 secunda se cutTem.ura, apoi, zimbirld, ie§i deasupra $i izbi julge7'otoT, proiectindu-$i adoersarui in apa limpede a oceanului. In aceea$i clip(i, ca 0 siigeata neaqrii, rechinuL-tigru pomi Ia oiac .

.,Fata au·rie" ti$ni insii din apii, ca un delfin, plonjind lateral ap1'Oape $ase metri. Rechimt.l virii scuri, trecind

10

din nou la aiac. Aceasta scenii Den 0 intitula, in gind •

• ,uLTIMUL ATAC AL UNUI RECHIN-TIGRU", did ,,FaN curie", ca Un vriijitor sinistru, tl spulberii doar pril'indu-l ell ochii sui jantastici.

11

- sa ftii cii pentm acest om or n.-ai sa fii citat ca martor, piiminteanule, ci ...

- ea autor moral, daca vrei, dar pentru mine tu t.rebuia sa fii uiciinui, extraierestruie.

Fara sa-i rnai riispundii, a.cesta se intoarse ~i incepu sa inoate spre mal.

Culcat: pe discul inca tncins, Den se rasa in voia vaiurllor pina cirui, legiinindu-se usor, atinse plaja fina ..

II.

Cei doi state au intin*,i, unul Zlnga aitut, pe nisipul

jie7'binte.

Den puse primele inirebiiri :

- Cine e$ti, ~i ce vrei de la mine?

- Sint s: 2 004, $eful OS-ului pentru Term. De la

tine nu vreau decit. sa renunti La experientele pe care ai de gind sa le facio

- Ce inseamnd s 2 004, ce inseamnd OS $i de ee trebuie sa renunt La experiente ?

- € 2 004 este num.ele meu ; CS inseamna "Controlul spatiuluif' 0 Expe1'ientele tale sint periculoase.

- Dece?

- Cotapsut gravitationa~, odata prooocai, nU mai poate

Ii stapinit.

- Nu cred l

- $tiu co. nu CI'?i. tocmai de asta existd Cts.

- Imposibii ! Teoria mea este perfecta. Experienta

o va eonfirma !

- Dace. nu te la$i convins, i.ti extrag datele din me-

mode. _J

- lnuiii, Le pot reface p1'in raiiotuuneni:

- Niciodata. pentru cd am sa-ti impumtez un nucteu

de bruiaj.

- Peniru. toatii gi.ndirea logica ?

Nu! Numai pentru cea care ur ataca problema. F

- Si eind. ai de gi.nd sa fad treaba asta? I

- Gind am so. vad cii, intr-tuieviir, nu te pot comiinqe.

- Unde aveai de gl.nd sa ttui duci dacii nu s-et fi de-

jectat nava ?

- In toboratotul CS. AcoZo ai fi putut studia colapsul

prin metode nedistructive. .

.Atunci trebuie neapiirat sa repari nava.

12

De obicei, se reface $i11{J'I.l1·iL - $i dnd 121.1, se reiace i

- Explodeaza.

- Care este sistemul de propulsie .?

- In interio71.l.1 discului, in jw-ul cabinei de comosulii

SI'! gase$te un lie hid din antimaterie~ cate produce un cimp antigmvitati01wl. lnteractiunea cu cimpul gravific este junctie de variatia vit'ezei de rotatie a Iicnidului. Relatia este de PToporti.011.aUtate inversii.

- Cum vehiculati anti materia ?

- Simplu ! Ea aTe 0 tendintii natuTa7..U de mi$ca1"e in

prezenfa cimpului gravitational, conform principiului de ectdlibrere a fortelor. Oprindu-i miscarea de rotaiie in juml cabinei, cimpul. antigravitational Va atinge 0 valoare maxima, obligind masa de, antimaterie sCi-fi gaseascii 0 pozitie de echilibru. Acea.sta poz*e 0 va qiisi, desiqur, departindu-se de suna cimpului gmvific. Naca trebuie sa fie construitli dintr-un materia; foarte lL$Or, de exemplii maqneziu, pentru ca valoarea diferentei 1ntre dmpu1"i sa fie cit mai 17WTe.

- Totul. este simplu $i irumos, dar cum izolezi antimateria demaierie ?

- Nu $tiu. E un secret metaqaiaaic. M'isiunea mea mt reclarnii CU7Wa$terea lui.

- Spune-sni atunci, cum obtii uiiezele cosinice ?

- Aduc La maximum vaZoarea cimpuiui antigrav:lfic

'P1'in irinarea lickiduiui. Apoi pun in functiune al. doilea sistem de propuLsie. Acest al doilea sistem cousta inemiterea unui iascicu; de radiatii cere depiisesc cu mult viteza Zuminii,. radiaN SL. Cele doua oizoare ale navei sini; de tapt, niste cristale speciale, Daca pompezi enerqie in de, tempemtur.a lor scade cu muit sub zero grade obsalui, In aceostii situaiie, folosind otehnica asemiiniitoare laseruiui, ele pot emite mdiatiile de ca?'e ti-arn pomenit .. Peniru. economic de enerqie, ridic 11o.1.:a Ia 0 'iniilpme convenabiUi, jotosind ambele si:steme de proputsie, apoi opresc emisia de racZiatii$i anihHez cimpul antigrnvijic .. In felul acesta devin satelit al planeiei. In momentul 1,n care ajung intr-ust punct conoenabil, regenerez cimpul antigravijic si paTasesc orbita pe a directie tangenti1. Ded, pentru stationari fi deplasa1"i cuviteza midi [otosesc sistemvl AG. iar pentru accetereti: mari, sistemui R, combinat: elL AG.

13

- riscultu, :;: > nu cred 0 iota din povesiea asia CIL pmpuisia SL,pentTU eli 0 rad'iatie de acest Up ar putea da zm eject de reaciie doer un1.!i ststem care se deplaseazli. tot cu 0 1.;itezii SL, caracierizac numai prin energie ci-

netica. -

- Exact! Dar cristalul, pe masura ee emiie [n SL, ecumuieazii 0 energie atit de HurTe incit in.cepe sa. emiiii fi radiatii luminoase. Aceastil emisiune secundarii este ceQ cere, de tapt, propulseazii nava ~i tot ea stabilizeaza radiatia SL, cere, altfel, s-ar amplifiea phUi La distrugerea cristalului.

- ~4.~a mai merge, dar expUca-mi, te rag, cum, conduci discul? N-am obseroat in cabina niei un sisiein. de 00- rnandii fi control.

- AT fi trebuit sil bU.n/Ule$t'i cii sint in cupZaj ielepaiie eu calcuiaiocreie $i ell sistemul de comarulii.

- Iar vinzi gogo~i, e: • TeLepatie nu poaie exista decit tntre jiinte.

- lntocmai, dar. daca unui creier in stare embrionarii if modifici eadItl genetic, poti sii-i transfonni intr-un calculator fenO'mel1LZl. Neuranii lui nu vaT §ti sa .faca. clecit operaJ;ii maiemaiice. Tot astfel poti face un creier coordonaior. Acesta nu $i'ie sa calculeze prea mult, dar~folosincl clatele oJerite, va lua iniotdeauna tiecizia cea mai bU17.a in timpul eel mai scuri, Peniru fieeare functie a unui ereier normal poti specializa unul intreg sau mai mulie pe di:je1'Ue domenii. Un fel de extensie de bandl!..

- Un creier cu 0 singura ftmcpie nu poaie tTlii. Cum exprici asia ?

- .1Z cuplez eu llnul normal, al meu, de ezemplu; In plus" aceste biocolcuiatoare se cresc In ni$te casete extrapiate. Ere pot fi Sup1'apllse apoi jorml:nd un cuiculatot complex, cere, bineinte1es, trebuie hranit artificial. Un astfel de BC are posibiZiUiti netimiiate $i n-am auzit: pina acum sa fie depii$it,

-ExtTaordinar! se mirii Den in biitaie de joe. Daca e a$a de reusii; atunei spune-mi repede cit fae V 9-5 cos260°, macar la cinci zecimale ?

- 2,78388.

- E§ti tm tip stupid, <:, pe de a parte transiarmi, pen-

tru neuoile tale, un ereier normal intr-unul cretin, iar pc de alta parte ti-emaii d~unbietreehin-tigru.pe

cam t-at ucis aiit de elegant •.. E mai mult: decit sttlpid ..• E oribil !

- Bineinieles ea mi-a jost mila, peniru eli lupia 7lU era dreaptii. Laserul orqanic 'it stiipinesc 7Ul1nai JiirzteZe euoluaie, altjel ar fi un dezastru,

- Fii mai explicit!

- Radiatia luminoasii patrunde prin crisialin. .fi for-

meazCi imaqinea pe retina. .Retina t-raduce imaginea ~i 0 transl1tite creierului, Daea procesuI se inverseaza, semnalul. pleadi de ra creier la retina, care, refacind imaqinea, dli erisialinului posibiZitatea s-o p1'oieeteze in spatiu. 1nciiipuie-ti aeest proces amplijicat to maximum, print1'-un teribii efort de vOintii. asociat eu tehmica laserului. Dacii urei amanunte, ti le pot oferi dnd ajungem in laboratorul CS.

- In requlii, s , dar de ce-aii piistrat toate acesie eu- 1W$tinte pentru voi ?

- Pentru cli pot fi jolosite in scopuri militare.

- Atunci mie de ce mi-ai spus toate aeestea eu aiita

u§'urinta?

- 'fie am sa ti le ~erg din memorie! Mai ai vreo inirebare ?

- Da! Cum se face eli semeni atit de m.uLt ell noi?

- Nu. semiiti ... sint identic ... sau, tnai exact, sint pa-'

mintean ... Am fost crescut $i edueat de CS. Cu asia cred cd ti-am spus tot.

- Nu l Spune-mi, de ce ai tata aurie ?

- Asta-i - culmea! Stnt pur §i simpZu bronzat de un

aU socre dintT-o aWl: gaLaxie. - Minti.l

Cu 0 miscare fulgeratoare Den smulse de pe Jata l1Ceu:noscututui eces frapantCi piele aurie $i, uluit, incremerLi eu ea in minii ...

Aceia# ochi jantastici, dar umbrii; de nisie sprincene albite de vreme, it priveau dojenitori. Cute a.dinci ii increietui buzete §i pie lea alba a fetei.

- Virsta ! ? strigii Den.

- 2004.

- Tara!?

- Elada!

- O.K., Ii: 2 004 ... iarta-ma ...

- Te-am iertai. A$teaptii.-mli cuev« minute. Vreau sa

joe un zbor de probii.

- Den; dacii s'llt·vineun accident?

is

- Revenim instanianeu. In originea coordoncretor spatw-temporal.e.

- Te astept, s • ~i nu 111.;'-0 lua in nume de diu. Bafrinul 88 inioorse si, cu pa§i mdsurati, se indrepUi spre nava ... Peste cUeva clipe, discul se desprinse u~or de sol, apoiJ marindu-!}i oiteza, incepu so. in ini'iltime.

Intins pe spate) Den n unniirea atent, Deodata, din inaltuZ ceruhd, 0 ltmo:irUi puiernicii ii siigeta ochii. Urmii o bubuiiurii, !}i tot usuuersui deoeni a ploaie de schije incasuiesceaie ...

III.

Timo com uta pe emisie.

- Den, riispusule-mi, sint Tim; da-mj coordonatele tale!

- Te-am 7'eceptionat, T·im. Ce coortionate sa-fi dau?

Sint in pod $i n-am nici 0 harta la mine. - Coboasii imediat !

Dupa citeva clipe, Den intra vijelios in ca.merZL Timo se plimba twios eu miinile ia spate,

- C1...Lm ai ajuns in pod !}i ce naiba jiiceai aeolo ?

- Pe scarii, dupa dte stiu; im' de facut nu jaceam

nimic ... Pur $i simplu, ma gindeam, .. Dacii vrei, pot sCi-fi povestesc.

- Ce sa-mi pooestesii, derbedeule t Au dat teiejon. de la $coaUi. Dacii mUne nu te prezinti, dai de dtacui ! lli auzit?

Den i$i liisa capul in jos, spa$it.

Timo it privi aspru, apoi luii 0 Jaaie de hi7'tie $i caZ-

cuw. la repezeolii V 9-5 cos! 60°,

De undeva, din jundul suileiului, 0 undii: de duiosie i se ridica nestavilita. Rezultatul em, intr-adeviir, 2,78388 ...

In aceea$i clipa, 0 idee 1:nnebunitoare it asalta pe Timo : ceea ce se-ntimplase ell Den fusese doar 0 jabulatiea m,intii lui?

Curios sa vada ce efect va avea asupra biiiaiului, :a puse so. retriiiascii seeoeuiele inregistrate Za teiepatoo:

La ineeput pU$tiul paru tulburat, apoi rise, dar se abtintL de La orice comentariu.

Epilog

A doua zi, la micul dejun, Den ii reamintea tataZui siiu. cum poate fi depistat un om cu ajutorul unui ciine.

16

Ploxis

de KONRAD flALKOWSKI

~ Chiar nu se poate? Aproape implot-ind, roa ui tam .fuI. ochii Inspectorulut vamal,

- III nici un eaz, declara e1 eu toata Ier-mitatea.

- Dar nU-1 verba decit de trei cutii. Exclusiv pentru uz per-

sonal, Ei ridica din urneri. Tin mnlt, foarte rnult la aceasta, De data asta ma. privi cu mai multa atenue.

- Nu, Intr-adevAr este tmposlbil, spuse el, renuntind 18 tonul sec, oficial, ~t* dear ca toate lucrurtle de provenierrta extraterestra, neprevazute in vreuna diutrc listele tar-Hare, nu pot fi Impot-tate pe Terra fadi 0 aprobare speciala a comisiei de import,

- ~i cind va fi convocata cornisia ?

- Cam peste a luna, raspunse lnspectorul vamal dupa 0

clipa de ~ovaiala.

- De ce atit de rar ?

- Participa la ea profesori de Ia tot feiuJ de institute ~i

este foarte greu sa-i aduni pe toti laolalta,

, - .!;it de ce tocma] profcsort ?

- Pentru a stabili daea ceea ce se importa nu este periculos.

-Periculos ?

- Fireste, Daea n-ar fi ag6~ti profesorl, oamenli ar aduce de

pe planete de toate ~i am avea necaztn-l pe Parnint, Cum s-a intimplat ell acea planta a ruginei adusa de pe Venus, N-a durat mult ~i s-a inmultit ca peciuginea,

Am dat ell mtelegere din cap fii am ascultat povcstca eu paclnginea ..

Apoi am intl"ebut :

- Dar poate ca acest ploxis a mai fost importat cindva ? Doar trei rutii.;

- Nu. Nu-i in Iiste ... ~i din non adopta tenul oficial !ii Incepu sa priveasca prin mine, de parca u!i fi fost straveziu.

- Dnea nu, atunei nu .. , Am seas din bagajul men trei cutii metalice, semanmd ca dcua picatur! de apa cu obisnuitele conserve, am inchis geamantanul, si aeesta se pose automat in rniseare spre racheta de bagaje care-I transporta spre Pamint.

Dupa mtoarcerea de pe Marte, nava noastl'il. cosmlea facu eitevature pe orbita eJiptica. de parr-are in. juruf Pamintulul, Calatorii expediau in prealabil bagajele, iar apoi in grupuri de citeva persoane plecau cu rnicl taxi-raehete spre cosmodromul parnintesc. Pe un ecran mare urrnareau cum, de fiecare data, alte rachete, liisind in. urma lor straiulgerar! sinilii, coborau pe glob.

Ce-i de facut? Sa rau pur ~i sirnplu cele trei cutii lD bagajul de mina ? Impostbil. Automatele perfecte ale tnspectorilor vamali Ie VOl' descoper i fAra indoialit :;;1 din nou nu rna VOl' lase sa Ie iau ell mine pe Piimint. Sii las cutiile ill nava cosmica,

17

tot nu putearn. Nu puteam sa in~el tncrederea 1 ut Bard. El nu ern numat prietenul rneu, ct intl'uchlpa pentru mine am Intelepciunea, cit ~j autcdtatea.

Am intl'at in t'abina mea. Crash se nila d~ja acolo ~i-:')l pu-

aoa oostumul cosmic. DezvelindtHii dintii mari, ridea catre mine, - Alo, uatrjne, in. sfil'liit sintem aproape de casa J

- Da, apl"oape ...

- Ce e~ti aUt de abiitut? Crash rna privi atent. Nu curnva

ai nostalgie dupa Marte? Ar fi prirnul caz al unel asemenea boll in istorta omenlrtf, rise cl din nou.

in cllpa accea mi-a venit ideea. Am hotat'lt sa-l C€l' lui Crash sprijinul. Ce-i drept, nu ne cnnosteam de-cit din deplasarea pe Marte, totust parea sa fie omnl in care poti avea incredere.

- Ascu]la, Crash, am un necaz, un mare necaz, am adAugat, pentru a mai stinge din veselia de pe chipul Iul,

- N-a venit duduita In intimpinal"f!a ta Ia cosmodrom j

Crash se Inveselt din DOlL

- Nu, e, intr-adevar, verba de a treabii sertoasa.

- Bine, spune atunci ce s-a-ntimplat?

- Inspector-ii vamal! nu vor sa-wi aprobe irnportul de plcxis.

Rosti nd dcnumirea. am coborlt glasul. - Ce anurne ?

- Plo>:ls.

- Ce-i aia?

- Nu stiu,

- Asta expUdl, intrucltva, sltuatia, Dar, rna rog, de ce vrel

a impor1-i ceva despre care nlci nu stii ce este? - M-a ruga] Bard,

- Bord, areozrarut ?

- Exact, el.

- $f de unde a luat ecest, cum 1i zice, ploxis ?

- Nu stiu,

- $i ce trebuie sa fad cu el ?

- Sa-l predau prletenuluj sail Covert, de Ia lnstitutul de

al'eobolanlcft El ~tie cum stau Iucrurfla,

Am seas cele he! cutii din buzunar ~i le-arn pus pe masa. - Asta-i" intrebii curios Crash.

- Da.

- Scatl'liioa a conserve. Curios J De ee le-o fi. ambalat am de

grrjufl u ?

- Probabil, ca sa nu patrunrla aerul ~i lumina.

- Paste ... N-o Ii cumva otravitor, corosiv sau explozjv?

- Cred eli nu.; raspunsul mea nu suna chiar alit de convin-

gator.

- Mai bine i le trirniti lui Bord Inapoi, rna sfatui Crash.

- Nu pot. I-am prornis sale iruninez personal lui Covert.

- $i atunci ee ai de gind sa fad?

- Nu-mi dau inca seama, Credearn di arnindoi am putea g8.si 0

sol uti£',

Crash se gindi 0 clipa. Apoi se pleca peste cutii~i Ie exaroina

eu atentie,

- Automatele inspectorilor vamah Ie VOl' descoperi ? Am dat din cap afirroativ.

- sa ~tii, am 0 jdee - Crash se lndrt'ptii, Iovlndu-sa semnlfleauv ell palma peste frunte. Seamanil ea doua picaturi de apa cu

I

cutiile de compot de portocale. Sa Iuarn decl 0 liiditii de compotad Ili inlocuim trci cutii,

- Asta va trezi banulell, Nimeni nu trnnsporta compot ell ra-

chetele spre pamint. -

- Uiti ca verfficarea 0 fac autoraatcle, Iar automatele DoO se min uneasa,

- Dar dacaverificarea 0 face emul.;

- Va descoperi inlocuirea. in defioitiv, vezl alta sclutle de

a le transporta pe Piimint ? -Nu.

- Atund nu mal zii.bovi. Adu 0 UiditA ell cornpot !

Ciad m-am 'in tors dupa 0 cli_pii di:rind lade co treizecl de cutii die oornpot, l-am giisit pe Crash lovind cu degetul una dintre eonservele mele,

- Mi!J.di. ceva ioouutru, imi spnse,

Am Juat cutia de pc masa. !ii am dus-o Ia ureche, La inceput a-am auzit nimic, dar dupa ce run seuturat-o, run auzit rntseindu-se ceva cu zgomot inauntru.

- Lasa-te mal bine paguba~, spuse Crash. Naiba !ltie ce ti-o fi amhalat acoln Bord al tao. Poate niste forme de via¥1superlor ol"ganizatiL de pe Marte •..

- Vai de mine, ar putea sa se inmulteasca fulgerator pe Pamint.;

- Dadi acest ploxis ar fi ceva cbismrit, Bord .l-ar fi putut tl'imi'te eu posta cosmica oblsnuitd.

- Sa le dam pe mina lui Covert, un specialist de talia lui. nu face prostil, '

- E Ilmpede,

Crash dezlipil de pe trei conserve etichetele colorate. I-am dat apoi cutiile cu plODS. Dopa Ilpirea etichetelor, acestea nil se mai deosebeau eu Dimie de compotul obisnuit,

- Trehu1e totu!}i sa le maream, intr-un feJ, adauga Crash. Atund am zglriat pe fundurile consereelor ette un triunghi. - Iar acnm sa bern compctul, propuse Crash.

- Nu-mi place cornpotul de portoeale,

- Dar trebuie Sa bel, Ce, vre1 sa desconspiri toata treaba!'

rise Crash, deschizind ultima conserva. Pentru plnxisul nostru I mai adl:luga el,ridkind (!Iltia.

Am baut compotul, in tirnp ee automatul nostru ne cAra ladita. Ap.oi am eoborit spre tnnelut de decolare, Aeolo ne ~ aliteptaracheta. Alaturi, inspeetorul vamal, Automate1e veriiicau bagajele noastre de mirra. El insu~i ne examlna, ehiar prea atent, dupa cit rni se parea, Peate cll. autornatele desccperlsera demult cutiile cu plozts, poate ca descifrasera :iii nurnele expeditorului pe cuferele autcdeplasante ~i din clipa in clipa rna asteptam ea inspectorul vamal sa. rna intrebe: - Vasazica, tu e~ti proprjetarul acestor cutli ? Iar ell n-aveam sii-i raspund nlmic, deoareee, daca. intreba, ir..semna oa Sitia slgur ca eu smt ~i wei un fel de explicatii nu-mi puteau fi de folos. Legile pii.rn!nte~ti sanctioneaza sever oriee conkabanda interplanetara. Dar cum po~i sanctions eontrabanda eu plozis, cind Did nu l'itii ce este t Glndul rn-a framintat pe tot parcursul contrclulul vamal, Deodatd, vamesul ii spuse ceva lui Crash, ceva ee n-am putut auzt, Crash ne,ga.

- Iar tu 1 se adresa ccntrolorul varnal Me.

- Cum, po ... ftim - rna bilbiil eu mcueeat.

19

J

- Nu transport! ceva interzls 1

- Nu ... nimlc in.terzis,

- Ei blue, atuncl calatorie pUicuta spre Pamlnt! *i inspec-

torul vamal ne saluta .•

o clipii mai tirziu mli 1)i gaseam :in nuv1i. Am inchis hubloul, mi-arn ocupat locul, ~i un cirnp magnetic ne catapnlta in spajiu, - Ploxisul nostru ccboai-a acum pe Pamint, rise Crash uitindu-se laeeas,

Eu, intinz!ndu-mi'l corned in fotoliu, nicj nu ma mai gtndeam Ia ploxis, Inca 0 ora ~i jumatate ~i voi f.i aeaaa, Intr-o ossa adeYarata, casa pe.rintcasca ...

In momentul aceta se auzl hlriind d\fuzorW, care de obicei Uicea si era folosit Duma! pentru legatur-a ell cosmodromul in cazuri neobisnulte.

- Dec] ar mchis cosmodromul Arowar; toate navele vor fi dir+jate spre cosmopcrtul NOl·!....

Se fiku din nou Iiniste, Trecind de un urlas nor alb, am depdsit cosmodromul Arowar, Dind ascultare apelului radledifuzat, autoptlotul schimba cursul navel spre inwtirnj ~i se indrepta spre Nori. CUeva secunda Iii cosmodromul disparu Ia orlzont, Am simtlt un gol 1n stomac Iii idea, Votarn sa-l intreb pe Crash ce pfirere are despre toate astea, Dar a fost de ajuns sa-] privesc : ae gindea Ia acelasi Iucru en ~i mine. Ploxis:ul blestemat, La Non am sosit fara. sa schirnbam 0 verba, NOli se alIa in Asia Mica. Am atel"izat intr-o minunata zi. insorita Ia clteva sute de metri. de cladirea cosmodromului, ocupind patratclul indicat ~i marcat en o urialia cifra, De tndate. ce am cnborlt, nava lilin! asemcnea unnl greiere de cimp, dispanind dincolo de turnul de control ..

No-am indrepLat sprE! cliidirea cosmodromului. Placa betonata a pistci cosrnodrornului, incalzita de scare, dogorea puternic, Oamenii se miseau meet, spre deosebire de automate, care, in contrast, pareau foarte mobile. Dupd citeva zecl de pasl, eram uzi Jeoarea, Cladirea era. insa din ce in, ce rnai aproape, dispunea de Instalatie de aer conditicnat, de bar eu racoritoare ~I de tot ce foloseste elvilizatla noastra inzile cu a~ita. In fata clildirii, ne Intirnpina Q veranda spaticaaa *i umbroasa, deasupra careia flutura materlalnl in culord de vis al unul baldachin. Pe aceastii veranda %teptau !n mod Qbi!}nuit perscanele ven.ite 'in Intimpinarea elilatorilor. Pe noi nn ne astepba nlmeni. Totus], cind am ajuns pe Ia mijloeul verandei, de la 0 masa s-au sculat patru barbati, cu patru androizi de tWID9-re ~i s-au apropiat de noL

Cred ca Crash sl-a dat seama de situatie prlmul, S-a oprit, E-a uitat in toate partile, ca S,i cum ar ficautat a cale ca 8-0 s,tearga printre mese, Dar pe Ioc a devenit sH'ipin pe sine, a manlfestat calm ~i s-a oprit, asteptindu-I pe cei care veneau spre 121. Eu am in1;cles totul ceva mai tlrziu, cind se aflau la ci\iva pa~i de noi. Ne-au lnconjurat, jar unul dlntre ei rn-a mtrebat :

- Tu esti War '/

De ce era sa neg'1 Intrebarea nu era decit 0 formalitate, Asupra identiUipi mele n-aveau nid un dubiu, iar automatele lor ma cunosteau mal !line declt eei ma, buni pYieteni ai mel. Ca[lti.tatea. de inforrnatii tranamiaa ereierelor lor in dccurs de citeva minute era ('gala cu eea pe care am acnrnulat-o in decursul lntregij mele vietl, In taU ami de la nastere incoace,

- E~ti re~iout sub acuzatia de eontrabanda cos mica.

- Nu era vina mea ... , rn-am bll'biit,

- Nu nol hotarlm in aceasta privinta.

- Desigur J

- Vino eLI not, Teate se vor liimud.

- De ee-l luati ? intreba Crash iac1nd pc Indignatul,

- Ai auzit doar.

- Dovczi ave~11'

- Mai intrebi ?! Altfel nlei nu I-am fi arestat,

;_ In dofinittv Elm doar dreptul sa ~tiu ...

- Fa~a de tine rru avem nici un fel de IPretentii.

- Asta 0 stiu ~i ell ; dar estc verba de soarta lui.

- Dacll-.i neviaovat, asta se va liimuri inca in cursul y;il-ei

de azi.

- Este absolut nevlnovat.

- Atune! pute\l sii va dati intilnir2 pentru disearn.

- Ce inseamna "disear';"i" '1 Vreau acum. Zloor Impreunii cu voi,

Trebllie numai sa in~tiintez Institutul de intoarcerea mea.

- Nu te putem a'lt~pta, Aici ai teleadresa noastre, vino clnd vrei..

Crash introduse adresa in mnemotronul sau manual 'li fugi spre centrala pentru telelegiittJri videotronice, Pe mine m-au condus in directia opusa, peste platforma de betan a cosmodromulni, care dagarea 'puternic, spre 0 nava amplasata in apropiere. Inalnte de a intra .in ea, am privlt spteccrul albastru-cenusiu de vara cu un scare alb orbiter 1a zenit, Pe planetaPluta, acolo uncle sint exilati condamnatii, Soarele nu este decrt una' dintre numeroasele stele de pe firmamentul negru, lar la lumina lui

atinclle nu arunca umbre, ,

mEL rna astepta intr-o .incapere lipsitii. de fcrestre, Pe pel.'eti erau agatate ecbne unde puteau aparea martor-li ca sa feea depozitiDe lor in legatura cu: lnculpatul. Cind martorii nu erau necesari, pe eerane se vedeau scinteind In,depart-ate stele pe eel'. Peate Ga simbohzau vesnicia, paate nimicnicia omului, Nu stiu, Probabil ca le ~tia vtdeotronistul care programa toate acestea, deoarece ~i ste1ele de pe eeran fiiceau parte din EL, Cind am intrat in camera, l-am vazut imediat pe EL in lumina eenusie cace fzvora de pretutindeni :ji de nidi.ieri in acela~:i timp, In primul moment, am erezut ea este un om ~i voiam sa ma apropii, dar imediat mt-am dat searna cii EL era. un obelisc negru, nemlscat, de statura quui om. Era EL. acel urtas cceier care eunostea omul, istoria lui, structura fieearui ~esut ~i a fiecarci celule omenesti, legitaWe blocuren tJ.1o:r din corpul uman,

Efectiv, rna aflam In interiorul unei cladiri urlase ce cuprladea toate subansamblele si centrals energetica ; Iar obeliscul nu era decit simbolul caruia i se adresa inculpatul; in cazul in care acest simbal £II' fi fast inlaturab, omul £II' fi vorbit 1£1 pereti si nici n-ar fi ~tiut daca 11 asculta cineva sau nu, 01', mculpatnl trebuie sa ~tie di ,este ascultat 'cu atentte, ca l'a~ioname!ltcle lui Slut luate in seama,

Stateam nemtscat, Incet, incet, ochit mel se obisnuira eli erepusculul, ~i atunei mi-am dat seama di pe unul dlntre ecrane stralucea Vega, EL iuc:epu interogatorul,

- Tu e~ti Wor?

-Dil ..

21

- Te cunosc, !~i cunose C'Opit.alia, adolescents. Mii mira. c~

ne inlilnim.

- $j pc mine.

- ttl recunostl vlna ?

- Nu,

Dupa 0 scurts Ulccre, EL spuse !

- lti vol punc acum intn!b1iri 18 care vei respunde numa! adevarul. Stii doar ca nu pot fi j'~elat. VOi descoperi chiar ~i cea mai nelnsemnata contradictie in spusele tale, ceea ce nu va 1] in favoarea ta; sint doar in acela~ timp acuzatorul, aparatorul Ili judecatoruj tau; eel mal obiectlv judecator pe care I-ai avut vreodata,

- $tiu asta, i-am raspuns.

- Blne; Atunci spune-mj cit tirnp al petrecut pe Marte.

- $ase luni.

- 1'i-a fcst dar de Pamint ?

- Da ... fireste,

- Ai w'l.:wt pdn vidcotran baza de pe Pluto?

-Da.

- Stij cine este trimts acolo pe multi ani ?

- Still.

pupa 0 clipa de tacere, EL rna tntreha j - Ei bine, ce ~i s-a confiscat ?

- Probabil ploxis,

- Ce este plcxlsul ?

- Nu stiu precis, Denumlrea a ceva ...

- Ce auu:me?

- Habar n-arn, Dar se poate gas! in acurnulatoarele de in-

formatii.

- Nu se po ate.

- Ai cautat ? De data asta l-am pus eulntrebarea.

- Am cautat, nu exista.

- Eu babar n-am ce poate fi. Poate un termen de speeiaJitate.

- De unde ai acest ploxls ?

- De la Bord. .

- .;>i ce trebuia sa fact cu el?

- 8a-] predau lui Covert.

- In bagajele tale ai transportat nlste compos, nn-I a~a?

- Asa este,

- Pentru ce ?

- Acolo era acel ploxis.

- InspectorilQr vamalt Il s-a parut suspect. Au trimis un

automat sa verifice continumj cutiiloe, - ~i?

- Cum, nu lim? Doar singur ai afirmat inainte ca nurnal

plcxisu 1 pu tea fl retinut,

- NU-mi dau seama sa poata fi alteeva.

- Deci, daca te-ai gindit Ia asa eeva, Jnseamna eil ai avut in

vedere ~i consecintele ?

- Daca ave-am asa ceva in vedere, nu-l rugarn pe lnspectonn vamst sa rna autorizeze sa import ploxis.

- L-ai ruga], ad:miUnd insa ca el ar putea sa nu ~tie ce este ploxis,

- L-am rugat sa-cauts in liste.

- Fiindca era] convlns cil orlcum 11-0 3a-1 gaseascil.

22.

- Cum? sa-mi ii inC'hipuit dl in caz cA ploxisul nu-i in listli, el Irnt va autorlza lrnportul ? Este, un nonsens,

- A!jEl-i, daea, bi[jein~eles, nu voi a£1a nirnic nou to aceasta

chestlune,

- Ce ai putea sa mai am ?

- Inca nu stiu,

- Eu, In oriee caz, ti-am spus totul.

- Vom vedea, Reconstitqtm 0 copie a creierului tau.

- Cum asa, 0 capie?

- 0 copie fidela a creierulut t.au. numai ca. in lac de celule

de tesut nervus 'lorn folosi elernente ancrgarrlee, - ~i pentru ce toate astea ?

- 0 astfel de eepie poate ii dirijatii. Daca !)tU eeva despre

ploxis, asta 0 poti trece sub tiicere. dar 'engrama iniormatiei ,famine 10 crcierul tau, fie ell. a vrei sau nu, Daca m eople gasim 0 astfel de engrarrrs, atunei totul este Iimpede, Ai IDteles?

-Da.. .

- Dect intelegi di, stiind ce este ploxisul, mice lncapatinare

este inuti1a. Tti agravcaza dear sltuatia,

- Dar ell, intr-adevar, nu stiu ee-l aia ploxls ... Nu prlcepi'l Ml-am dat irnr-diat seams ca n-are mel un rost sA tiP.

- Dar poti sa-mi spui ... scuza.-ma - tacu 0 clipit Am fast chiar acum infarmat - continua vocea lui - di au sosit Crash ~i Covert, ca sa d~puna marturie.li conectez irnediat In ecrane,

Intr-adevar, simultan s-an lumina doua eerane. Pe unul am observat fata lUi Crash. Din ceHilalt privea 0 persoana cu ochii mari, Iarg deschi§i pe 0 f.ata mica. Pe cap purta un turban tradiponal, de tipul aeelora cum nu se mai poarta astazi, in timpurUe noastre,

- Problema ploxisului s-a lamurit, tipa, Crash. Covert a explicat totu].

- Ei bine, ploxisul este 0 specie de planta de pe Marte. Bard rni-a trimis-o In cutiiJe de conserve pentru alte cercetart, Ea, adica planta ploxis, adauga el rmod,. este absolut inofensiva. - Ace8sta denumire nu exista in nict un acumulator de in.fol'matii. De -C8? intreba EL.

- Asta-t 0 denumire nona. Luerarea prlvind aceasta plantiJi inca zi-a fast publicata, Totu~i in. znnemotronul central al Institutulu] nostru ai sa gase~ti aceasta denumlre,

- Voi veriflca, Ce-i drept, in clipa asta a sosit d:ispunsul lui Bord, care este identic cu al tau.

• - L-ai Intrebat desprc aeeasta ?'

- De indata ee ai rostit numele lul,

- Taate merg bine, War, neintelegerca sa liimurc:jie ...

Cn dintii larg descopertti, Crash imi zirnbea de pe ecran,

- E adevdrat, 0. astfel, de imormatie exista in mnemotranul

=Instltutului, spuse EL din nou.

- Mai vrei sa afli ceva 'I n intrebi:i Covert.

- Nu, acum I1tiu totul.

M-am gindit ca, 1a tim,puI sau, Socrate spusese ceva exact eantrariu ~i ca EL trebuia, fara indoiala, sa !?tie mai rnulte decit mine despre Socra teo

- Adio, War, spuseEL! Imi pare rEm di ai fost nevcit sa stat de vorba eu mine. etiu ca nu-l nicl 0. placere, dar, ce sa-i faci, asta a fast situapa.

- La revedcre, l-am r~spllns lIi 'in acelasi moment m-um glndrt ca at' Ii rest pDll'iviL~ formula "adio".

Am pri'Jit enanelc. Nt! se ma)vedea nlmenl. Acclo uncle en ctreva cllpe InainLc l-am vazut pe Covert, lumina clar constelajta Vega.

Orash rna astepta pe ae['oportl"inga eli copter, Din Ilesclio pe care 0 rnani festase pe ecran. []U j'ama3ese nicl 0 urrna.

- I~i multumesc, i-am spus, strtngtndu-i en ciildurii milulle • .Fa.l'sinten·entia t13, rna porneneam cu creierul co.piat.

Am erezut di \'8 izhu=i ill hohote dc ris ~i. ea de ohicei, va spune ccva vesel, dar Crash dimase serios si, subit, mi-arn dat searna ca ati:t de series nu-l mai vazusern de dod i1 stiarn.

- Ce s-a-ntlrnplat ? De cind a1 dcvenit un tip morocanos ?

- Wor, nu este treaba mea ~i all vrea ell mai dcgraba tu sa

dectzttotul, spuse el prlvindu-ma in ochi.

- Despre ce-i verba ? I-am Jntrcbat nedurnerft,

-Este yorba de ploxia,

- Despre acea planta.;

- Planta ... Cl-ash rise ciudat.

Am asteptat sa spuna eeva, dar el tacea ~i atund am vorbit cu prirnul :

- Haide, nu mai fa. rnutra asta t A~ ztce ca detii un secret.

Spune odate. r Nu rna mai perpeli !

- Vczi, c'lnd l-arn inti1nil, Covel.'t tocmal Iucrs in gra.dina.

I-am spus ce s-a lnUmplat. Covert s-a facut alb ca. varul !Ii de emotie a diizut c:u fuudul pe trandafirii sal. Am vrut sa alerg spre cas 0. lui sa chem autornedicul, dar rn-a oprrt, A inchis ochil ~i, timp de citeva minute, pare-so ciI s-a gindit Intens, Apoi mi-a SpUB d'l Lotul nu esto deelt 0 lleinthlegere pe care 0 va lamllri. Ell m-sm in!.ors aici. El tr-ebuia sa vina peste citeva minute .. In tirnp cc zbur-am, rni-a ,'Pnltin minte eli n-ar Ii rau ca Bord sa-t iaca LUI 0 televizi til de pe Marte !ii sa~i cxplicc totoI personal, M-am conectat Ja unda lui Covert. 'I'ocmai vorbea, Vino ~i ascuita t rni-a spus Crash, traglndu-ma in cabina eli ce pte-

rului saLl. •

- Repeta! ordona el automatulu],

M-am glnclit ['8. programase automatul ce anume sa roproduca, - Emrtatoareje plauetare sint gata ... , spuse autornatul t1'aD8-

mi~ator de? Infortnatil.

- "Jnformstie ultraurgen La pentru Marte, se auzi vocea lui CO\1erl, indiNnd Iunglrnea de unda a p!'ofesDl'ului Bard. C{}!:l~inutul era lapidar :

.. Coleun au rnl-a parvenit. Plcxisnl este 0 plantll.; odlnioara se nurnea At-at. Stop». 0 dipii de Iiniste, urmata de a rnish-a a lui Covert:

- Catre mnemotrnnul Instttutului de astrebotauica,

- Gata, all raspuns autornatelc,

- Re[el'itnr In informatia Aeal, modifica\i cuvlPtul A:rat in

Ploa:'is. Stop."

- Ce. zicl de asta 7 rna IntrebaCrash.

Deci ploxisul, ..

- Este 0 pJanUI care n-a exislat rudodaHi.

- Dar contrclul.;

- Nu cxisUi nici un control. Nu nita ea acele rnnemotroane

s~nt doar niste mnemotrcane ale Institutului !;\l nu universale. A

.24

fast int'cgi·strata acolo 0 lucrare ineeputa de Covert despre 0 planttl eu denumirea AmI. Deci nimic mai simplu decit sa dellu~ mosti acaasta pIantii plo;l.'is. Se stie imediat ce eorespunde acestei denumh-I ~i lucrul se poate verifica in oriel' moment la acele mnemotroane. Penlru 0 clipa 50 cufundji ill taceee,

- Dar ploxisuL.. . ..

- Asteapta - ma mtrerupse Crash - n-am termmat .. Mal

exista indi Bord, pentru care ploxisul Inseamna ell totul altceva, Deci se aduce ileum la cunoiltintii lui Bord ce lnseamna plOX1S

!\Ii asta-i, de tapt, prima misiv:} a lui Covert. .

- Ei blne, am inteles, Dar... in definitlv, ce este atune] pJoxisul ?

- Nu stiu, Un singur lucru este absolut sigur : aid nu-l

treaba curata, Wor.

- Cred ca ai dreptate ...

- Restul, depinde de tine.

S-a apropiat de automat, introduse znina ill panoul $flll de comanda si scoas€: un cristal.

- In' acest crista] este lnregistrat glasul lui Covert. ri-I dau. Imi puse cristalul in palma. Poti sa uiti de toata povestea ~i totul va fi ca ~i cum nu s-ar fi intimplat nirnic. Mai exista 0 solutie, dar tu singur trebuie sa te gindest! la ea, iar eu abor acum spre casa, de data asia ell a de"arat, rise pentru prima oara de la mceputul convorbh-ii noastre,

l-am strlns mina si am sal'it din cabina, ReactoareIe se pusera in functiune, ~i cabina se ina1 ~ii pentru a dlsparea peste citeva clipe, dincolo de coroanele arbori'lor paduri! din apropiere, Inamte de a dlspsrca cu totul, am mai vfizut aprinzindu-se luminitele rosti de pe fuzelaj, Se lasa inserarea, jar autopilotul aprlnsese luminile de pozitie. Era alit de intuneric, incit nu mai putcarn deosebi trunchiurtle copacilor din pad urea de care rna dcsparteau nici 0 suta de metri. Aerul ei 1nmiresmat iUll gidila ins8 placut nal'ile. Atunci, pentru prima oara dupa ee m-arn dat jos din nava, m-arn gindit ea rna af.lu pe Pamlnt 11i ('.9. acolo unde Iocuiesc este acum vara. Dincolo de casa mea Incepea cringul de salcli, iar dupa acesta riul. Un riu mare pe care pop merge cu velicrele, M-urn inters spre cladlrea in care veghea EL. Intre degete, in palma, slmtcam cristalul mic !j:i ascutlt.,

Nu rn-am dus totusl la EL. Mai inalate voiam sa Hf1~ cc a-a lntimpiat efecttv pe cosmodromul din. Arowar. Hotadt, mi-um 1ndreplat pasii spre statia acrotaxlurllor si citeva minute rnai t'ir2'.lU zburarn la inalpme. Cind am vazut jus lutninile de ]3 Arowar, era deja noapte tirziu, Conform datelor lnforrnatorulul automat de bord, cosmodromul continua sa fie inchls. Am aterizat pe un rnic acroport de rezervd, pe care aerotaxiul nostru a descins, frlnind cu greu, Dincolo de pista, la ctteva z.eci de ",lc1ri, rna. astepta deja elicopterul chernat prin radio inca din acrotaxi. Cu acesta am zburat spre oras,

La Arowar se afla colegul mou Torks, Am fast cindva impre'Una la cursul introduetiv de constructie a aerodromurilor. N-a terminat rnsa acest curs l/i &-<1 dus la aslronavigajte, iar pilla La urma a devenit reporter la videotrcnle, L-am intilnH cu citcva luni in urma la baza ra.sarite.ana de pe 1\1arte, unde a venit ell a excursie a vfdeotronlstllor. Mi-a lasat aaresa .. No ill-am giudit atunct ca-l Val vizita attt de curind.

--------------------------------~i

Am aterlzat Ia adresa Indlcata. Locuia Intr-o casa nu pres mare, la pertrerte. Dlndu-ma jos din ellcopter, am mel'S pe 0 cArarule inglJlsta, ueluminata, care ducea spre i ntrare, La. jumatatea drumului m-am oprit sa-nu aprind 0 tigadi. Eram surescitat, Sincer vorbind, nu stiarn cum sa Incep convorbirea, In clipa aeeea am auzit pasi. Cineva alerga in directla mea Instinctiv m-am dat la 0 parte de pe ciiral'uie. M-a tradat insa tigal'a. Pcrsoana se opri !ii iutl"Cba :

- Tu ai venit acum eu elicopteru1?

- Eu.

- Pot sa-1 folosesc ? Srut teriiJil de gra:bit.

- Irni pare rau,

- Polj.i sa-l iei pe eel cornandat. 1n citeva minute va ii aid ...

- .$i eu slntfoarte gl'abit. Ai fost cumva la Torks?

- Eu sint Torks,

- Torks l Nu te-am recunoscut, Eu sint Wor.

- Wor?! Bine ai venit I Ce vint te aduce Ia ora 8StU tlr-

zie ? Era cit p-aci sa nu rna mal gaseljti. 1mi >pare btne ca te vM. - ~ vrea sa stau de verba ell tine citeva clipe.

- Peate ma ~tepti In casa ? Acum sint foarte grabit.

- Daca vrei, te insotese.

Torks ezitii 0 elipa,

- Bine, dadi vrei tu. Numai ca n-o siHi pot dedlea prea mult timp, Slnt ocupat pe linie profeslonalii. Avem 0 senzatie Ia scadi Iocala.

- Ce S-B Jntimplat ?

- 0 Intlmplare ciudatii pe costnodrom, M-a JUDt de brat

:}i am fa<;ut cale intoarsa spee ellcopter, Fug sa culeg material pentru un rcpcrta], Poate apare in cotidianul local sau poate chiar mondiaL.. In orice caz, 0 bomba, A tras U!jB dupa mine ~i porni motorul. Ferestrele iluminate ale easel or' ramasera undeva [os, In urma naastra.

- Spune, in sfit'~it, ce s-a lnts.mplat~

- Inspeetoru vamali au verlficat azi niste bagaje de pe

Marle'. Au deschis nu ~tiu ce acolo. Deodata toata cladirea a fost cupI'in~a Intr-un nor alb de abur. Apoi unul dintre inspectorii care tocmai se intorcea din oras a intrat Is colcgli sm ~i i-a gasit pe Lo\-; cufundat\ in somn,

- Nu S-U\1 treeit ?

- Asteapta, La lnc-eput s-a crezut eli este verba de nn

ateulat Impotrlva Inspeetiei vamale pentru contrabanda de pe Marte, de Ull atentat pe scara mare, cu adormlrea Inspectorilor va mali. Ce-i drept, uli:irna intimplare de acest gen s-a petrecut en vreo doua sute de ani in urma, Dar niclodata nu potl Ii sigur ce este, S-a dat atunci alarma l)i s-a inchis cosmodromul. Au fost retlr1U\i toti cslatorij care au expediat eeva en nava marfara de m<'s!lgerii de pe Marte. Evident, nu s-a descoperit nlrnlc,

- Iar inspectorii vamall ?

- S-au treztt ~i au ince.put sa raspundii Ia in!rebari ce nu

Je-a'.J Iost puse inca. - Nu inteleg.

- PUr ~i slmplu. Era de-ajuns sa le. gtnde~ti la 0 lntrebare

~i galu raspundeau, lnire ei nu vorbeau deloc ell glas tare. 0 orestere subita a cnpac.i[ciitilor Lelepatice, Ai inteles ? .

26

- Pe cit illli aduc arnlnte, telepatia este receptlonarea unde .. lOL' electromaguetice care apar ca urrnare a activita\ii creiE'rullli.~

- Acum slot expert. in aeeasta problema. Ba ehlac ic.ainte. de a ne inUInl, am cerut relntii de Ja un aeumulator de informatii speelahzat; 'J'otul se bazeaza pe faptul cli, indilerent de Intensitatea lor, aeeste unde slnt prinse de crcierul-receptor sub ni"eluJ frecven1ei undelor sonore perceptibile ell auzul. Decl, oridt ar f:J de slabe, ele pot fi receptionate [a distanje mart.

27

- $lei ...

- Intoernot, Ei r aspund la Intrebari pe care oamcnit Ie pun

dintr-o alta cladire, din alt oras.; Nil. 51'! ~tle maear cine sint cei care fntreaba ...

- E eeva fi'i.ri'i. seas, Intr-un asemenea mod abia dacii te poti intelcge.

- 'I'ocmai de aceca tele.patia, ca mijloc de comunicare intre

oarneni, este din ce in ce mai mult in regres, ..;

Zumzetnl ruotorului deveni mai profun.d, !li ellcupterul lDcepu sii coboare pe suprafaja patrata ce-i era destinate pe elicodrom, - Am ajuns, spuse Torks, Aeesta-i Institutul de 1>ion.i.cii unde

ei slnt supusi observatiilor.

- Pot sa in,trll cutine acclo '1

- Sll.-ncercam. eel mull n-au sa-v dea vole sa intri.

Am pa~it. peste platforms eli co dromul ui, Apoi Torks rn-a COndus prinrr-un coridor !?i rn-a lntrodus Intr-o sala, pc care mi-a prezentat-o ca auditoriu. PeretH ei erau alcatui.\i. aumai din ecrane.

- Ei srrrt, soptiTorks, aratind niste figuri pe ecrane ..

Sedeau nemiscati, imbi-acati In combinezoane albe, A1 zccelea, evident un colaborator al ]nstltutului, merges de ra unul ia eelsIalt, pipaindu-Ie capetele, Dupa ce tcrmina, privi direct de pe ecran In auditoriu.

- AsHel, Ia sapte ore dupa observarea primelcr manlfestat-i, pe fr-untea tutUJ;'OI: celor exarnlnati incep sa apara doua noduri tari care erase repede. 'I'otodata am putut constata a erestere a selectivitatii receptiei.; Urrnatorul comunicat va fi dat peste 0 Ora.

Ecranul se stinse ~r s-a aprins lumina. Abia acurn rnl-am dat searna cita lume era in sala,

- Receptia selective prln telepatie, da, asta ar putea servj Ia ceva, spuse cineva chiar lings mine.

- Acele nodurl creseut€! servese 1a imbunat'1i.~it·ea reeeptiei, cementa 'rorks. Grozava tehniea.

M-ilm Inters spre el ~i atuncl l-am descoperit pe Covert.

Nkiodata nu l-al1 fi observat, daca n-ar fi avut pe cap tnrbanul pe pe care nimeni nu-l mad poarta in zilele ncastre. Atunci mt-am dat seams de to ate. Fara a rosti un cuvin·t, m-am dug lao Covert. Am tras en torta de fi~ia de material alb cu care ii era in\'f'lit capnl, Nu m-arn i:n~ela.t. Dintre rarele fire de par negru, rna; sus de frunte II erescusera deua nodurt conice. Ful.gerator rn-am dat la 0 parte ca sa evlt pumnul lui Covert. Am reusit, Era rezultatul antrenarnentelor rnele sportive. N-a mai reustt sa incerce 0 noua lovit!;ll'<l. Oarnenil care stiiLeau In jur au strlns i.ntr-atit cercul, melt nici sa rniste mina nu putea. Toti se ultau 1a cap III lui.

M-am strecurat spre ie~ire. Torks a ramas inihmtr-u. sl, in timp cc iesearn, auzeam inc;,1 vocea lui puternica depasind rurnoarea salii.

Acum stlam la ce ul.·masa serveasca ploxisul, La spionarea gindur ilor. La culegerea de lnformatii despre oarnent, in pofida vointel acestora, Daca e sa damcrezare unei legende straveeht, nu este pentru prima oara di ploxisul ajunsese pe Pamlnt.;

Acum puteam sa zbor catre EL. Am bagat mina In buzunar !;'i intf'e degete am simlit cristalul pe care rni-I daduse Crash. a bucata mid.!,. ascu~itil. de cuar] ...

InrlJmiin~te de AL. PLAU~~U

29

VizionaruI

de 'RADU IHONGA

CItAIOVA

Aburd somniferulut luat fualnte de operatle se destrlimara ~i rna trezii an patul de spik'<i. Sa vA spun drept, nu cred di a reusftInterventie .. Nu fiindca a~ fi un pesimist, dar era prea complicata. ~i scoasa din comun. Daca nil rna suparau crizele vizuale din ultimul timp, nu veneam aiel orice-ar fi fast. N-am fllcut in viata mea 0 operatie ~i nici nu crcd cii vol mai face· vreodata. PipAi cu mina in dreptul. bandajului ; 11 mal am. 'I'rebule sa vina In 'curind cineva sa mi-l sccata, Atunci vol putea sa-mi dau scama dadi operatta a rcuslt, Dar uu v-am spus de ec rna aflu in spital. indi de clnd €I'am eopll am avut 1£1 amindoi ochii un defect (du,pa. parcrca mea; altii 0 coooidera a calitate care rna situeaza deasupra tutui-or oamenilor). Savan!;i din tonta lumea m-au cercetat, au fiicut experiente cu mine, in sfirsit, mi-au fikut ° publicitate uria~a. Ce folos, dadl. in ultimul timp nu mal putcam merge niei pe strada l Un profesor, pare-mi-se australian, am a\:lzit di mal are putin i?i terrnina Un aparat cu care, dupa spusale lui (en n-am verificat), ar putca sa fllrneza san sa. fotografieze ceea ce vad cu. Totuu ,,-am spns ce defect am : rni se in.timpli:i foarte des sa priveso circa 15-.20 de secunda un obiect oarocare ; dupa acest scurt interval, imaglnea fixata pe retina se imparte in alte doua perfect egale, ca un ecran rupt in doua jumati'i1;.i. Pe una dintre ele se proiccteaza imaglnea mcdiului inconjurator, Pe cealalta .. insiL ...-ad 0 alia Inrne, iruvizibila pentru voi. Acest Iucru mi l-au explicat tot eel. ce rn-au consultat: e verba de 0 lume difcrItn de a noastra, care triH~tc in acelasi spatlu ell not, adlca pe Pamlnt, dar in alti"j dimensiune sau in alt timp, Mai rnult n-au putut explica nici ei, Cind eram mic, ma. speriam rau or] de cite ori cadeam Intr-o asernenea transit Daca ma culcam ~j priveam mal mult tirnp obtectele din casa, incepeam sa. vad forenclc acelea necunoscute cum se .mi*cn in toute directiile, cum tree mai departe sau intra in niste cutii de toate formele, probabil adaposturt. Intr-o seara, pe eind rna delectam cu 0 lupta intre doi anonstri de pe lumea cealatta, cum am poreelit-o en, am vazut un apar-at uri~ care inalnta spre patul 1111 care rna gaseam. Cind l-am observat ca trece peste mine, am tras un tipat lung pIn a s-a indepartat. Mama a venit repede si, dupa ce i-am povestit, a rts de rnlne ~i a spus cil. daca mal visez 0 data asa de frurnos ian precis 0 batate,

In. alta zi, in t1D,1p ee eram lao rnasa, ce-mi veni sa privesc fix in fadu1'i:1 din care minca tatal meu; mao plietisoam sa rna uit la telovizcr. "Pe pregramul celalalt", a.didi in lumea mea, era un fel de concurs, &lea Illa pot cxprima astfel. Vehi culele en care S€ In.treceau eel de 8eo10 semanan putin cu ale noastre. Unul dirrtre ele ml s-a piiruJ; di se rastoarna exact in farfuda t.atiHui men ~i 801 strigat spcriat : "Tata, farfuria !" El,. flint! toe-

29

mai aplecat deasupra el, a varsa.t-o toaLa pe heine. Ce a urmat e user de ghicit.

1[1 ~coala ~i in facultate a fest mal dlficiL De rteeare d.atll cind mil plictlsearn fa CUI"S',:u·;. pr-iveam fix chelia p.rofesot'ilol"~i irnediat hnaginea se schimba. Ml-aduc aminte cum odata, la un curs, pe cind erau 6-7 elevi la ta.blfl, protesorul rn-a intrebat ce va.d (In tabla, bine1n~eles). Eu, cu ochii. in lumea rnonstr-iloc, i-amspus, uitind ca sint 1n clasa, Tocmai atunci atBtilrile acelea se plimhau in miini sau cc puteau fi betele .in care. se sprijineau. Eliminat, fiicut de ris In toatii scoala, cu asta Ill-am ales.

Un, prieten Ill-a indewnat acum llil an sa vin 1.1. un cenaclu de literaturii ~tiinti1ieo-faDtastica, A.!i avea sueees, imi spunea el, M-am dus. Am cHit citeva schite Iii povestiri in. care descriam fOJ:m.ele acelea de viaea. Apoi am scris un roman care a prndus nmlta Vil\'B. Am re~tt, rosa, sa rna compromit in Iata a ettoeva milioane de oameni atunci cind rnl s-a luat un interviula teIevizsune, Reporlerul m-a intrebat de unde m-am inspi.rat in romanul meu, i.ll· eu i-am explieat .foarte series ell vad aceste Iucrur] .in realitate, ba am voroil;, ~i despre madill in care Ie vad. Dupa oe am term:inat, mi-a spus desrnl de acru : "Lasa-te, dom'le, de povesti l Fantaatie, fantastic, dar nid noi nu sintem copli''. Bine di Intervinl se incheiase.

To~i am. avut mare noroc ; un doctor psihiatru, care a urmarjt din fntlm,plure emisiunea, m-a cautat dteva zUe mal tirziu §i m-asupus unui control. Dupa ce &-a eonvins cit sint absolut normal, a facut cUeva experiente maiample. J\poi au umiat intervlurr peste mterviuri, reclame, fotogr'afii :'ii filme in~pirate din viut.a mea. Savantul acela australian, nu i-am re\,in.ut nume1e,era pur :;;i simplu un fanatic; ztoea ca dupa ee reu*e~te sa filmeze ceea ce vad eu, va Incerca sa rR legatcura cu llumea respeetiva, Cred, msa, ca, dupa ee a aflat ca am fugH in toiul exp€!rlentcloI" ~i mi-am fa cut operatte, $-8 irobolntiv:lt de fude. DoctOl:ii de aki ml-au spus ca. s-ac putea s.a am dQuii" ret\rui! 111. {}. sa trebuiasta sa-mi llUocuiasca una mutre elc. Trebuie sa ren~eal>CiL 'I'rebuie r

Vin doetorii, Ii and vor-bind. Da, acum siut linga mine. Ei cred di eu dorm mca. De ee nu-mi dau jos handajul de Ia oebi ? Ba da, chiar acum I) mina usoard, pmbabil 0 SCH:"3J mi-l indeparteaza. D~ ce rnai disc-uta? Sa piece mat repede.; Vreau sa viid daca a remit.

In sfiF!)it, all plecat. Dcschid Ilchij; meet.., lumina este prea putsrntca, Ii deschid din nou ~i privesc cUeva soeunde usa pe care all !e5iit mediei].

Nirnic. Nu vad decl:t 0 u!ia. Sucees I Am scapat de. .. dar ce sa intimpHi? Asta-i culmea! Imaginea wtmii s-a des.partit... Ce-i asia 1 Nil so poate l f?l a~tia cine 55-nt? Slut al1;iL., mal luugi ... Iii pJutesc in aer ... Nt! sint cei dinamte, Asta-L; imi dau seama, .. Acurn v5.d 0 alla tume, diicritA ~ide ceaUuta. Situa\rla e elara,q Trebtlie sa astept pma cllld savantnl acela Iii va termina aparatul, Sau .. ' mat fac IDca 0 operatie? ! ! I

)()

Cenaclul de anticipatie .Henri Coanda" din Craiova

lnao,gurat in Iuna sept:elobrie 1970, cenaclul maiovean lle literaturii ~tiiDti1ico-fanta.stica Intitutat "HendCoanlia" ifji desfiiljoari cu sueees activltatea, In intilnirile bi[llnlll!'c ale suportel'Uor sint citite [uerar! ori,gin,aIe ale membzilor, uadueeri din A. Clarke. I. Asimov, I. Bosohovatsk], S. Lem etc.. recenzll, informatiit tebJ]ll'o-~tiintifice,.

In afara, de Titus FIlipas, Alexandru Mlronov, $tefan Nicol lei, care au lucl:iirl deja llublica'le, sa mai rernslt'cli. PTOf. Iosif IOn, I. FUirnon, znuncitoz, prof. Mihal Popescu, Lucia Ni\a, studenta, lug, Vasile Cazacu, graficianul Marins Ghergu, redacio:t1ll. It'adio Radu Goncfarov, ca Ili HnerH Radu HongI'! ~i Ma.rius S,tateseu.

Genu] scurt predomina in creatilje craiovenUol'. ~t. Nicoliei eu ;,l\Iii insor", .,Ciilatoria de nunta' ~i "C.T.P'.F:X. - 232" - 0 noveste comka aespre trn eontablt electronic -, AI. Mironov cu "Sarmamd stapin al Iumti", ,:fl'asni-l-&il1 pe Pupes,eu" lli ,.Tran-splantu]", TitusFmpa~ ell ,,'Epoca sincerit.atiiff lji "CuvinteIe'" - au 81:1'i5 lucdiri 1'emarcabi1e !'ji ehiar remareate de t1lvarii~UI A. Rogez, redactorul CoJectiei S.F. Lnc;rari intarssante au mai citlt ,M. Popescu !Ii M. Gbergu si, mal ales, D. Pit·jgoi. totcileauna plin de ide] !Ii prniecte eare, niateriaJizate cored, u VOl: aduee marj satisfactii.

Membrii eanaehrlu] !'ji-aup'l:opus editarea unul ,,,fanzin". seen:!lTizarea nnor lllcriiri Ia postul de radio Iecal, iniIlniri en sc:rUtort S.F. cunoscuti !ji un sehimb de experienta la Turnn-Severin ell' nrietenH anticjp.atiei 'din ace! oras,

Prof. AL. MIRONOV secretar organizator eT. NICOLlet secretar! Uterari

MARIUS GHERGU

prof. TITUS FILIPA$" sccrctar ~tiintific

AHTICIPAIIA CRAIDVEA'N,A iN 'COLECTIE Nr. 350: ~tefan Nicolici - Mil insor

363 : Stefan Nicollci - Lectura

374: StefanNicolici - Intilntrea

. - Substituirea

316:. Titus Fmpa~ - Nisipul

- Drum spre stele

387: Alexandra Mironav - Performaniii eiudata

- Pre a devreme

MIHU ANTIN

Invadatorii

Destlnatla lor: ograda lui Marin J '['elul lor: sa-l jefuiasc[l J

DDt" clteanui i-a vdzut. ..

. .. t ..

:./ 1

?' ' " \

.i.~ ?

~_" ...... 1. .

.

• .",,;.,. i'..-~ •• _. ~ ....

.'ltin-te, Sued, ne fum1'(i porcu !

----~

Fara cuointe

WJ'

~ Tiparul executat 18 CombinatuI poligrafic .. Casa Sdnteii",

Cititi

,

publicatiile noastre:

~"1t;int~ . IIleh -lea

.

COlECTIA "POYESTIRI

$TIINTIFICO-FANTASTICE"

i' 1 rEflII1111'1.~