Algebra logicii..................................................................................................................................................................

1
§1. Funcţii şi variabile.....................................................................................................................................................1
§2. Familia de funcţii logice fundamentale.....................................................................................................................2
SAU-NU...........................................................................................................................................................................2
3. Metodede reprezentare a funcţiilor logice....................................................................................................................3
4. Minimizarea funcţii-lor logice mintermenilor şi maxtermenilor..................................................................................3
Metodele de minimizare a funcţiilor logice. Tabe-le Karnogh.........................................................................................3
5 Scheme electrice principiale de tip RTL, DTL, TTL.Schema electrică principială de tip RTL....................................4
6 Scheme electrice principiale de tip EL MOS ...............................................................................................................5
8Bistabili cu 2 trepte MS,DV,T,JK...................................................................................................................................7
9Registii (RG)...................................................................................................................................................................7
10Registrul consecutiv (de deplasare)..............................................................................................................................8
11. Registru de depla-sare directă cu intrare consecutiv-paralelă.....................................................................................9
12 RG universal................................................................................................................................................................9
(14)Elementele Logice Combinaţionale ..............................................................................................................10
20. Unitate de inmulţire..............................................................................................................................................13
21Memoria calculatorului ..............................................................................................................................................13
Elementele memoriei operative......................................................................................................................13
MD- magestrala de date..................................................................................................................................................13
Fie că avem o structură 8 la 4 mc. Din care vrem să construim 8*8 şi 16*4.....................................................14
24 Dispozitive resp de oper elementere. TRANSFERUL DE DATE. INVERSAREA DATELOR. Deplasarea ........14
25 Dispozitive resp de oper elementere. INCREMENTAREA ŞI DECRIMENTAREA DATELOR , Iniţializare......15
Iniţializare...........................................................................................................................................................15
26Registru multiopţional...............................................................................................................................................15
27 Controler elementar..................................................................................................................................................15
29Microcircuitele std intrare/ieşire.................................................................................................................................16
30Schema-bloc a microcalculatorului. Parametrii principali.........................................................................................16
31Discretizarea şi cuantificarea semnalelor...................................................................................................................16
32Convertarul analog-numerc. ......................................................................................................................................17
Algebra logicii.
§1. Funcţii şi variabile.
Pentru descrierea proce-sului de lucru a dispozi-tivelor electronice nume-rice (dioda, tranzistorul, microcircuit, rezistor, condensator, bobina de inducţie) se folosesc variabile şi
funcţii speciale. E cunoscut că orice dispozitiv electronic poate fi inclus în regim de lucru, adică la el se aplică tensiune sau trece curent prin el sau nu este inclus în regim de
lucru. Pentru aşa dispozitive deosebim 2 stări:
1.în regim de lucru
2.în regim de repaos.
Pentru descrierea procesului de lucru a acestor dispozitive se folosesc variabile care pot fi notate: a, b, c, d, ... ; x0, x1, x2, x3, x4,...
Aceste variabile pot primi numai 2 valori: 0 sau 1.
Df] Numim funcţie logică aşa o funcţie care ca şi variabilele sale poate primi valorile: 0 sau 1. f(a, b, c, d, e, f)=0 sau 1.
Pentru construirea dispozitivelor electronice numerice complexe se folosesc 3 (funcţii) dispozitive elementare.
Aceste funcţii sunt: NU, ŞI, SAU.
Funcţia NU.
Df] Funcţia NU este o funcţie de un singur argument, este egală cu valoarea inversă a argumentului, funcţia se mai numeşte negare, iar dispozitivul care face această operaţie se
numeşte invertor.
Funcţia NU se prezintă prin următoarea figură convenţională:

Funcţia ŞI
Df] Funcţia ŞI reprezintă o funcţie logică de 2 şi mai mulţi argumenţi şi este egală cu 1 atunci când toţi argumenţii ei sunt egali cu 1. Această funcţie se mai numeşte
conjuncţie.
Analitic această funcţie ca proces logic
F(a,b,c,d, ...)=a*b*c*d*....
Schemele convenţionale

Funcţia SAU reprezintă o funcţie logică de 2 şi mai mulţi argumenţi, şi primeşte valoarea 1 atunci cînd măcar 1 argument este egal cu 1.
Funcţia SAU se mai numeşte disjuncţie.
Analitic această funcţie se scrie în felul următor, şi reprezintă o sumă logică.
F(a, b, c, d)=a v b v c d.

Din aceste 3 puncte pot fi compuse dispozitive mai complexe.

Axiomele şi teoremele de bază a algebrei logice.
Axiomele de bază pentru funcţia NU
Funcţia ŞI funcţia SAU
X*0=0 Xv0=X
X*1=X Xv1=1
X*X=X XvX=X

Teoremele de bază:
1.Teorema comutativă.
Dacă schimbăm cu locul argumenţii funcţia nu se schimbă.
2.Teorema asociativă.
(a+b)+c=a+(b+c)
(a*b)*c=a*(b*c)

3.Teorema distributivă
a(b+c)=a*b+a*c

Teorema asimilării
a+a*b=a(1+b)=a*1=a

4.Teorema alipirii – aduce la micşorarea numărului de argumente prin folosirea axiomelor de bază
(a+b)*(a+not(b))=a*a+a*not(b)+a*b+b*not(b)=a+a(not(b)+b)=a
5.Teorema de Morgan
Teorema de Morgan are 2 formulări:
1.Suma inversă a argumenţilor este egală cu produsul argumenţilor inversaţi
Not(a+b)=not(a)*not(b)
2.Produsul inversat a argumenţilor este egal cu suma argumenţilor inversaţi
Not(a*b)=not(a)+not(b)
Teorema de Morgan se demonstrează uşor cu ajutoruul tabelului de adevăr.

§2. Familia de funcţii logice fundamentale.

Funcţiile NU, ŞI, SAU reprezintă familia funda-mentală principială de funcţii logice care se folo-sesc pentru descrierea dispozitivelor utilizate pentru construirea dispo-
zitivelor numerice com-plexe. Totuşi în practică nu este rentabil de a folosi 3 dispozitive dife-rite de aceea în loc de aceste 3 dispozitive (NU, ŞI, SAU) se folosesc dispozitive
ŞI-NU care reprezintă a doua familie fundamentală de funcţii logice, SAU-NU care reprezintă a 3 familie de funcţii logice fundamen-tale.
În loc de funcţiile NU, ŞI, SAU se folosesc: ŞI-NU, SAU-NU.
Acum v-om demonstra că funcţiile ŞI-NU, SAU-NU tot prezintă funcţii logice fundamentale. Pentru această v-om construi dispozitivele NU şi SAU din ŞI-NU, SAU-NU.
Să vedem ce reprezintă o funcţie ŞI-NU, după Df] e o funcţie de cel puţin 2 argumente şi la ieşire are un invertor.

a)Construim din ŞI-NU – un NU

b)Construim din ŞI-NU – un ŞI

c)Construim din ŞI-NU – un SAU

Sau-excl

echival

Prin aceste 3 demonstrări putem considera că funcţia ŞI-NU e o funcţie logică fundamentală şi poate fi utilizată în loc de ŞI, NU, SAU.
SAU-NU
O funcţie de cel puţin 2 argumente.

a)Construim din SAU-NU funcţia NU, a=b

b)Construim din SAU-NU funcţia SAU

c) Construim din SAU-NU funcţia ŞI, după de Morgan

SAU EXCL

echiv
şi-nu

3. Metodede reprezentare a funcţiilor logice.

Funcţiile logice pot fi reprezentate prin următoarele metode:
1.prin tabele de adevăr (stărilor)
2.în forma analitică-FCND, FCNC
3.în formă numerică
4.cu ajutorul schemei electrice principiale
prin tabel de adevăr
Acest tabel ne demon-strează că avînd la intrare doi argumenţi se pot construi dispozitive cu 16 funcţii diferite:

Metoda analitică
Def. Numim mintermeni produsul logic al tuturor argumenţilor luaţi cîte unul sau fără inverşii săi.
Fie avem o funcţie de 3 argumenţi f(a, b, c) să prezentăm mintermenii.
m0 = a b c m4 = ab c
m1 = a b c m5 = ab c
m2 = a bc m6 =ab c
m3 = a bc m7 = abc
f(a, b, c)=f0m0+ f1m1+ f2m2+ f3m3+ f4m4+ f5m5+ f6m6+ f7m7
7
0
f i =  , i = 0,1,..., 7 f ( abc ) =
1
∑f m
i =0
i i

Forma complect normală disjunctivă se obţine din tabelul de adevăr.

Def. Numim maxtermeni suma logică a tuturor argumenţilor cu / sau fără inverşii săi.
M 0 = a + b + c M1 = a + b + c
M2 = a +b +c
M3 = a + b + c
7
f ( a , b , c ) = ∏( f i M i ) − FCNC Prin metode numerice
i =0
În cazul prezentării numerice a funcţiilor logice FCND, FCNC în care sînt prezentaţi prin valorile sale în cifre (0 sau 1)
f ( a , b , c ) = a bc + a b c + ab c + a b c = 010 +
FCND:
001 +110 + 000 = ∑(0 +1 + 2 + 6)
f ( a ,b, c ) = (a + b + c ) + (a + b + c ) +
( a + b + c ) + ( a + b + c) = (1 +1 + 0)
FCNC:
(1 + 0 + 0)( 0 +1 +1)( 0 + 0 +1) =
∑(1,3,4,6)
Schema electrică
Pentru a construi schema electrică trebuie să ştim nr. De ŞI, NU, SAU

4. Minimizarea funcţii-lor logice mintermenilor şi maxtermenilor.

Metodele de minimizare a funcţiilor logice. Tabe-le Karnogh
Proiectarea unui dispozi-tiv numeric se începe de la compunerea tabelului stărilor, în acest tabel pen-tru unele seturi de argu-menţi funcţia este mulţi-mea vidă, iar pentru alte
seturi de argumenţi valoarea este 1. După compunerea valorilor de adevăr se scrie FCND sau FCNC. În rezultat primim nişte formule complicate. Formulele obţinute tre-buie de
simplificat (minimizat). Minimizarea rep o proc prin care se obţine forma scurtă a unor funcţii. Procesul de minimizare a funcţiilor logice poate fi efectuat prin diferite metode:
1. metoda algebrică de minimizare
2. met.speciale : prin cuburi n-dimensio-nale, metoda lui Kuain Macclaski, metoda lui Karnogh
Să minimizăm funcţia f(abcd). Metoda folosită în practică este metoda tabelelor lui Karnogh. Pentru a aplica această metodă vom face cunoş-tinţă cu forma tabelelor lui
Karnogh şi proprie-tăţile lor.

Adăugarea unui argument a funcţiei duce la mărirea mintermenilor de 2 ori.

Tabelul lui Karnogh are următoarele proprietăţi:
1.Fiecare celulă a tabelu-lui reprezintă un mintermen care poate fi 0 sau 1
2.Mintermenii plasaţi în celule vecine pe orizon-tală sau verticală sînt vecini. Cei de pe diagona-lă nu sînt vecini. Numim mintermeni vecini cie care se deosebesc numai cu o
poziţie.
3.Mintermenii plasaţi la frontieră respectiv pe verticală sau orizontală sunt vecini
4.Mintermenii vecini pot fi grupaţi în grupe căte 2, 4, 8, 32, ... ,2n , n=1,2,3,...
După completarea tab. Karnogh se face minimizarea folosind următoarea regulă: dacă în grupul dat de minter-meni argumentul respec-tiv îşi schimbă starea atunci el nu se
scrie cu starea dată.
După obţinerea acestei forme se poate utiliza teorema algebrei logice dacă e posibil şi teorema de Morgan
Minimizarea func defi-nite incomplet.
a b c d f
0 0 0 0 0
0 0 0 1 0
0 0 1 0 1 *
0 0 1 1 1 *
0 1 0 0 0
0 1 0 1 0
0 1 1 0 0
0 1 1 1 0
1 0 0 0 1 *
1 0 0 1 0
1 0 1 0 -
1 0 1 1 -
1 1 0 0 -
1 1 0 1 -
1 1 1 0 -
1 1 1 1 -
Fie că avem o funcţie care este definită numai pentru 10 stări conform următo-rului tabel de adevăr. Acest tab de adevăr rep stările unui dispozitiv care reacţionează cînd
contorul ne arată cifrele 2, 3, 8
În acest caz trebuie să utilizăm pentru descrierea lucrului dispozitivului ce va fi construit ca func de 4 argumenţi. Avînd tab de adevăr minimizăm această func.
A: F( a ,b ,c ,d ) =a b c +ab c
3 – NU; 2 – ŞI; 1 – SAU;
B: F( a ,b ,c , d ) =a b c +a
2 – NU; 1 – ŞI; 1 – SAU;
În tab (A) socotim că toţi mintermenii nedeterminaţi sînt egali cu 0, şi atunci grupăm toţi mintermenii = cu 1
În tab (B) socotim toţi mintermenii nedete-rminaţi = 1Să construim schemele electrice pentru aceste dispozitive şi să demon-străm echivalenţa lor după funcţii.
În cazul cînd func nu este definită complet atunci în locul mintermenilor nedeterminaţi se poate utiliza sau numai 0 sau numai 1.
(A (B
) )

5 Scheme electrice principiale de tip RTL, DTL, TTL.Schema electrică principială de tip RTL
Vom cerceta schemele:
schema electrică care îndeplineşte func NU
Vom cerceta lucrul ace-stei scheme la aplicarea semnalelor discrete drep-tunghiulare. Rb –limitea-ză curentul în bază. Rc – limitează curentul în colector. În această schemă T
lucrează în regimul clasei B. Dacă la bază nu se aplică tensiune atunci T este închis, iar dacă aplicăm T se deschide.

U in = 0 → I B = 0, T − inchis ,
Caz1: Rab → ∞ >> Rc → U ab >> U Rc ⇒
U ab ≈ ECE , U ie = U ab = 1
U in = 1 → I B ≠ 0, T − deschis ,
Caz2: Rab ↓ Rc >> Rab →U ab << U Rc
⇒U ab → 0, U ie = U ab = 0
Această schemă lucrează în regim de inversare
Schema SAU – NU
Fie că avem o func SAU – NU de n ≥ 2 argumenţi.

Pentru func SAU – NU putem da o definiţie:

1. Func SAU – NU este = cu 1 atunci cînd toţi argumenţii sînt = cu 0
2. Func SAU – NU este = cu 0 atunci cînd măcar un argument este egal cu 1
U in 0 = U in1 = ... = U inn −1 = 0 ⇒
I Bo = I B1 = ... = I Bn −1 = 0;
Caz1: T1 , T2 ,...Tn −1 − inchisi ; ⇒ Caz2: fie U ini =1 , unde i =1,2,3,..., n −1
R ab → ∞, R ab >> Rc ⇒ U ab >> U Rc ⇒
U ab →E CE , U ab = U ie = 1
I Bi ≠ 0 → Ti − deschis → Rab → 0 ⇒
Rab << Rc ;U ab << U Rc ⇒ U ab → 0, Starea nu se schimbă dacă se vor deschide mai mulţi tranzistori sau chiar toţi.

U ie = U ab = 0
Neajunsul acestei scheme constă în aceia că:
1. Fregvenţa (viteza) de lucru este joasă
2. Prezenţa rezistenţelor care ocupă volum mare, pierderi de energie pe rezistori
Elemente de tipul DTL
ŞI – NU

Pentru func ŞI – NU poate fi definită următoarea definiţie:

1. Func ŞI – NU = 0 atunci cînd toţi argumenţii sînt = cu 1
2. Func ŞI – NU =1 atunci cînd măcar un argument este = cu Caz1: U in 0 =U in1 = ... =U inn −1 =1 - în acest caz se aplică la catodul diodelor şi diode-le
I B ≠ 0 →T − deschis → Rab →0;
D1 , D2 ,..., Dn −1 - închise Rab << Rc →U ab << U RC ;U ab→0, Caz 2: Fie U ini = 0 i =1,2..., n −1 , în acest caz
U ie = U ab = 0
Di − deschis , → I B = 0 →T − inchis ;
Rab >> Rc ; U ab >> U RC →U ab → EKE Aceste scheme sînt mai rapide, după preţ la ace-laşi nivel.
→U ie = U ab =1
Elemente logice de tip TTLÎn aceste scheme se utilizează tranzistori bipolari speciali cu mulţi emitori.
Conform def pentru func ST – NU trebuie să demo-nstrăm că schema dată îndeplineşte:

-dacă toţi argumenţii sunt = cu 1 atunci func = 0

-dacă măcar un arg = 0 atunci func = 1
1. Uin0 =Uin1 =... = Uinn-1 = „1”. La toţi emitorii tranzistorului T1 se aplică +. În acest caz toate jonc-ţiunile BE a T1 vor fi închise, iar joncţiunea BK a T1 este deschisă ceea ce
permite formarea curentu-lui bazei tranzistorului T2.
IB2 ≠ 0, T2 – deschis, Rab→0, Uab→0, Uie = Uab = 0
I B 2 → 0, T − inchis → Rab → ∞; Rab ;
2. Fie că măcar la o intra-re se aplică 0, Uini = 0, a/i joncţiunea BE e conectată în mod direct şi se deschi-de. Schemele de
U ab → E KE , U ie = U ab = 1
tipul TTL ocupă mai puţin spaţiu decît schemele RTL şi DTL, sînt mai rapide şi costă mai puţin.

6 Scheme electrice principiale de tip EL MOS

EL Schema are n intrări şi 2 ieşiri: o ieşire se utilize p/u îndeplinirea f-ei SI-NU, altă ieşire p/u îndeplinirea f-ei SAU-NU

Dem SAU-NU
1. Uin i=”0”,T1..Tn închi-şi,Rab>>->∞ Rab>>Rc1, Uab->∞, pe porţiunea ab se aplică tens T1*-deschis şi este conectat cu collector comun şi reprez ca repetitor pe emitor,
apare cur Ic1, Ib1≠ 0, Ic1≠ 0, Ie1≠ 0, Uieş=Ie1*Re1≠ 0=”1”
2. Vom dem că la Uieş2 se obţ f-ia SAU
Uin i=”0”,T1..Tn închi-şi,Rab->∞ Deoarece la baza T0 există o tensiune U0≠ 0 T0-deschis, Ic0≠ 0 Ib0≠ 0, Ie0≠ 0,sau Rcb->0, sau R* are rezistenţa mică⇒cadere de tensiune la
baza tranzist T2*-se închide Ib2*=0, Ic2*=0, Ie2*=0, Uieş2=Ie2**Re2*=”0”
Uin i=”1”,T1..Tn deschi-şi,Rab->0 Deoarece Rab este foarte mică-: cur creşte sămţitor, iar pe porţiunea cb se micşor, Ic0->0 T0 se închide, T2* apare tens şi se deschide
Ib2*≠ 0, Ic2*≠ 0, Ie2*≠ 0, Uieş2=Ie2**Re2*=”1”
Neajuns: -nu pot lucra la înălţimi mari
-prezenţa rezistoarelor duce la mărirea volumului a microcircuitului
-rezistenţa de intare este mică
MOS
SAU-NU
T0 se foloseşte ca resistor, p/u a limita curenţii drenei tranzist Ti.
1, Uini=”0”, Ti- închişi Rab->∞ Uieş~Rab, Uieş=”1”
2, Uini=”1”, Ti- se deschid Rab->0 Uieş=”0”
Şi-NU

Uini=”0”, Ti- închişi Rab->∞ Uieş~Rab, Uieş=”1”

2, Uini=”1”, Ti- deschişi Rab->0 Uieş=”0”

7Bistabili cu o treaptă RS-asincron,Rs-sincron D

Def: Numim Bistabil un dispozitiv electronic care se poate afla în una din cele 2 stări posibile şi se utiliz p/u înscrierea, păstrarea, prezentarea unui bit de inf.
RS-asincron- se constr pe baza elem log SAU-NU, ŞI-NU
Fie constr disp din elem ŞI-NU

Semnul convenţ

Tab de adev
S R Q Not(Q)
0 0 Q Not(Q)
0 1 0 1
1 0 1 0
1 1 1 1
1S=0,R=0, Q = Q = S ⋅Q 1 ⋅Q =Q -starea de păstrare
R ⋅Q = 0 ⋅Q =1 ⋅Q =Q
2S=0,R=1, Q = R ⋅Q = 1 ⋅Q =0 ⋅Q =1 Q = S ⋅Q 1 ⋅1 =0
-ştergere
3S=1,R=0, Q = R ⋅Q = 1 ⋅1 =0 Q = S ⋅Q = 1 ⋅Q =1
-înscriere
4S=1,R=1, Q = R ⋅Q = 0 ⋅1 =0 Q = S ⋅Q = 0 ⋅0 =1
-intzerzisă
Neajuns- st 1 1 este interzisă, disp schimbă starea în dep de schimb stării pe MD.

Rs-sincron are o intr adaugat.

Semnul convenţ

Tab de adev
n c s r Q Not(
r Q)
0 0 0 0 Q Notq
1 0 0 1 Q Notq
2 0 1 0 Q Notq
3 0 1 1 Q Notq
4 1 0 0 Q Notq
5 1 0 1 0 1
6 1 1 0 1 0
7 1 1 1 1 1
1c=0,s=0,R=0 Q= CS ⋅Q =Q , Q = CS ⋅Q =Q
2c=0,s=0,R=1 Q= CS ⋅Q =Q , Q = CS ⋅Q =Q .....
Neajuns- st 1 1 este interzisă
D st 1 1 se exclude constructiv, ac este datorită fapt că st 0 0 nu schimbă nimic.

Semnul convenţ
n c D Q notQ
r
0 0 0 Q notQ
1 0 1 Q notQ
2 1 0 0 1
3 1 1 1 0
Q= DC ⋅Q , Q = C ⋅ DC ⋅Q
1C=0,D=0,Q= 0 ⋅0 ⋅Q =1 ⋅Q =Q , Q = 0 ⋅00 ⋅Q = 1 ⋅Q =Q .......
Neajuns: în proc înscrierii unei stări noi st preced se pierde.

8Bistabili cu 2 trepte MS,DV,T,JK

Def: Numim Bistabil un dispozitiv electronic care se poate afla în una din cele 2 stări posibile şi se utiliz p/u înscrierea, păstrarea, prezentarea unui bit de inf.
MS- e/e form din 2 bist Rs-sin, prima treaptă-master, a doua-slave, ele lucr în dif semiperioade.

n c s r Q Not(
r Q)
0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1
2 0 1 0 0 1
3 0 1 1 0 1
4 1 0 0 0 1
5 1 0 1 0 1
6 1 1 0 1 0
7 1 1 1 x x
C=1-lucr prima treaptă, a 2 este deconectată.
Propr: - poate fi dirijat
-păstr inf nouă şi veche în timp de o semi perioadă, şi inf veche poate fi restabilită. Neajuns- st 1 1 este interzisă
DV se constr pe baza MS. Se exclud st 1 1-este interzisă şi 0 0-nu schimbă inform

C- semnal de tactare
V-semnal de dirijare, V=0-la ieş avem întotdeauna 0, bist deconect, V=1, C=0 şi V=1, C=1-semn de tactare schimbă starea bist.
Tare legat dintre intr şi ieş, intr C se conect împreună cu intr T, la c/e se aplică un sing semn de tactare.

În rez obţ un semnal cu frecvenţă m mică. Ac bist utiliz ca divizor de fregvenţă.

JK-universal

1-permite toate stările

2-se utiliz ca RS, T,D
C=0 bist deconect,Q=0 şi notQ=1
J K Q notQ
0 0 Q notQ
0 1 0 1
1 0 1 0
1 1 0 1
St 00 nu schimbă nimic, 11-duce la inversare st de la sf, adică st preced.

9Registii (RG)
În realitate în calculator este necesar de a înscrii, păstra, transforma, trans-mite, inf-ţia care este cu mult mai mare de cît 1 bit. Pentru aceasta se foloseşte registii.Numim
registru un dispozitiv ele-ctronic construit din bista-bili şi util-t pentru înscri-erea , păstrarea, prelucra-rea , transformarea unui cuvint de informaţie.
După metoda de înscriere informaţie deosebim urmatoare tipuri de regiştri:
1) paralel 2) consecutiv 3)conbinat (şi paralel şi consecutiv)
Regiştrii pot fi:
-monofozaţi-bifazaţi
Monofazaţi înscrierea informaţie şi preventarea ei de o singură polaritate (sau directă , sau numai inversă)
Bifazaţi înscrierea şi pregătirea inf-ţiei directă cît şi inversă.
După principiul de transformare informaţiei deosebim următoare tipuri de regiştri:
1.regiştri de transformare a informaţiei din cod consecutiv în cod paralel, sau invers-regiştri de transformare a codului.
2.regiştrii de deplasare a informaţiei un orden , sau mai mare în dreapta sau în stinga –regiştrii de depla-sare a informaţiei.
3.regiştrii care permit obţinerea codului invers din codul direct sau obţi-nerea codului direct din invers (se referă la paralel şi consecutive)-registru de convertare a codului.
Registru paralel.
Fie că avem registru paralel cu n intrări.
Fie un registru de tip paralel.
C0-se aplică semnalul de tactare -C0=0 informaţia la intrările bistabilelor nu se aplică. C0=1informaţia aplicată la intrările trece prin elementele Şi şi se aplică la intrările S a
bistabilelor. El-le ŞI de la intrare joacă rolul de chei , care conectează registru în lucru sau deconectează.
R-iniţializare (ştergerea inf-ţiei vechi)
-bistabili sunt de tip RS-asincron şi se utilizează pentru înscrierea păsrarea, şi util informaţiei.
C1,C2-pentru a transmite informaţia de la ieşirile directe şi inverse a bisabilelor pe magistrala de date.
00-peste tot este 0
01-pe magistrala de date se transmite codul paralel
10-pe magistrala de date se transmite codul paralel direct(Qn-1..Q0)
11-interzisă ,(Qieş=1)
Registrul dat poate îndep-lini următoarele funcţii:
1.iniţializarea (R=1)
2.înscrierea informaţiei în cod paralel (C0=1)
3.regimul de deplasare a informaţiei (C0=0)
4.prelucrarea informaţiei în cod direct C1=1,C2=0)
5.prelucrarea informaţiei în cod invers(paralel) (C1=1,C2=1)
În altă schema intrările şi ieşirile (Qn-1....Q0) se conectează la magistrala de date, iar întrările C0, C1,C2- la magistrale de comandă.
Simbolul convenţional:

Nr. De intrări şi de ieşire este multiplu la 8.

10Registrul consecutiv (de deplasare)

Fie că avem registrul de deplasare de orden 4 construit din MS

Regiştrii sînt legaţi consecutiv.

1.direct.
2.înversat.
Pentru a demonstra principiul de lucrul a altui registrul vom înscrie în el următoare informaţie:
D=1011
Înscrierea se începe de la bitul infireor şi informaţia se transmite (aplică) consecutiv.
Înscrierea informaţiei (C=1) şi fie că starea bistabilului se schimbă după frontul anterior a inpulsului de tactare C.
D-se aplică datele
C-semnal de tactare
R=R=0- iniţializarea
Pentru a prezenta procesul de înscriere vom folosi diagramele în timp cu ajutorul căruia vom pre-zenta dinamica (schim-barea) semnalului de tactare şi dinamica stărilor în 1 şi a
2 treapta a fiecărui bistabilQ3 ...Q0- ieşirile intermediale a bistabilului de la treapta 1.

Din diagramele în timpul se vede că în procesul înscrierii informaţiei în RG are loc deplasarea ei spre dreapta.
Citirea informaţiei de la ieşirile bistabilului se face pauza dintre inpulsurile de tactare. După al 4 impuls de tactare infor-maţie este înscrisă în RG prin deplasare în dr. , şi ea
poate fi citită în cod para-lel. Pentru a citi infor-maţia în cod consecutiv trebuie încă 3 inpulsuri şi informaţia se citeşte numai de la ieşire Q0 în cod consecutiv direct sau de la
ieşire Q0(în cod consecutiv inversat)
Funcţia îndeplinită în regim
1.iniţializare (R’1),şterger
2.înscrierea informaţiei în cod consecutiv
3.prelucrarea informaţiei în cod paralel direct (ieşirile(Q3..Q0) şi în cod paralel invers ieşirile Q3..Q0
4.prelucrarea informaţiei în cod consecutiv direct (numai ieşire Q0)
5.păstrarea informaţiei (C=0)
Regiştrii ciclici de deplasare directă

În alt RG ieşire Q0(Q0)-este conectată printro celulă de dirijare cu intrare S a bistabilului TT3, Celula de dirijare este de 2 celule ŞI , un el-NU , 1-SAU Celula de dirijare are 2
intrări:
-D- la care se aplică datele care vor fi înscrise
-Dir- este folosită pentru schimbarea regimului de lucru a registrului.
Dir=1-el-l ŞI de sus deconectează ieşirea Q0, şi RG lucrează ca registru consecutiv de deplasare.
Datele aplicate la D vor fi înscrise în registru , dacă C=1Dir=0
D este deconectat de intrare S şi RG trece în regim de RG ciclic. Drept sursă de informaţie va servi Q0
Să vedem cum se va schimba tabel de adevăr faţă de cazul precedent, dacă vom folosi 2 regimuri de lucru (Dir=1,Dir=0)
D C Q Q Q Q
i 3 2 1 0
r
1 1 1 0 0 0
1 2 1 1 0 0
 1 3 0 1 1 0
1 4 1 0 1 1
0 5 1 1 0 1
0 6 1 1 1 0
0 7 0 1 1 1
0 8 1 0 1 1

Alt RG îndeplineşte toate fucţiile enumirate pentru RG consecutiv şi adăugător transformările informaţiei prin deplasare ciclică înpotriva mişcarea acelor de ceasornic. Aşa RG
se folosesc pe larg în cazul utilizării operaţiilor ciclice

11. Registru de depla-sare directă cu intrare consecutiv-paralelă.

Vom prezenta schema registrului de ordinul 4 cu intrare consecutiv-para-lelă care are posibilitatea de lucru în 2 regimuri:
1.ca registrul consecutiv;
2.ca registrul paralel.
Vom folosi ca element de bază un MS-bistabil.

Intrările:C – se aplică impulsul de tactare;

R – reset – iniţializare (ştergerea informaţiei);
Dir – dirijare:
Dacă Dir=„1”, atunci avem registrul consecutiv. Dacă Dir=„0”, atunci avem registrul paralel.
D – intrarea pentru apli-carea datelor în mod consecutiv.D3, D2, D1, D0 – intrările la care se aplică informaţia în mod paralel.
Ieşirile:Q0 – se utilizează pentru citirea informaţiei în cod consecutiv direct.
Q0 – se utilizează pentru citirea informaţiei în cod consecutiv invers.
Q3, Q2, Q1, Q0 ( Q3 , Q2 , Q1 , Q0 ) – se utilizează pentru citirea informaţiei în cod paralel direct (invers).
Fie că Dir=”1”:
La toate elementele ŞI cu indicile „a” se aplică „1”, iar la elementele ŞI cu indicile „b” se aplică „0”:
D, ŞIa, SAU, D(TT3), Q3
ŞIa, SAU, D(TT2), Q2 ŞIa, SAU, D(TT1), Q1 ŞIa, SAU, D(TT0), Q0.
La înscrierea informaţiei are loc transferul ei de la stînga la dreapta.
Dir=„0”. ŞIa sînt decone-ctate, dar sunt puse în lucru ŞIb.În acest caz la intrarea S a bistabilelor se conectează intrările D3, D2, D1, D0 şi obţinem următoarele circuitele aparte:
D3, ŞIb, SAU, STT3, Q3.
D2, ŞIb, SAU, STT2, Q2.
D1, ŞIb, SAU, STT1, Q1.
D0, ŞIb, SAU, STT0, Q0.
Acest registru poate înde-plini următoare funcţii:
1.R=„1” – iniţializare;
2.înscrierea informaţiei în regim consecutiv dir=1
3.înscrierea informaţiei în regim paralel (Dir=„0”);
4.prezentarea informaţiei în regim consecutiv direct Q0 sau invers Q0 ;
5.prezentarea informaţiei în regim paralel Q3, Q2, Q1, Q0 sau Q3 ,
6.păstrarea informaţiei C=0
7.transformarea de cod din consecutiv în paralel şi invers.
Pentru a transforma informaţia din cod paralel în cod consecutiv la înce-put se înscrie informaţia în cod paralel (Dir=„0”), apoi se instalează Dir=„1”, se aplică impulsul de
tactare, iar la ieşire Q0 sau Q0 informaţia poate fi citită în cod consecutiv direct sau invers.

12 RG universal
RG de ord 4

INTRĂRI S1,S0-dirijare.,D-p/u cod consec şi RG de deplas directă,D*- p/u cod consec şi RG de deplas stg la dr.Di- intr p/u cod paralel, C- semn de tact, R-iniţializ
IeşiriQ0-cod consec,Q1-Q3-cod paralel
S1S0=10-Rg consec, depl dir,lucr elem ŞIa, cele lalte dec, circuit D,ŞIa, sau,D(TT3),Q3,ŞIa,sau, D(TT2)Q2,ŞIa,sau,D(TT1Q1, ŞIa,sau,D(TT0),Q0.
f-le: inscr inf, transf segvenţ a inf, păstr inf,prez inf, invers inf, iniţializ inf.
S1S0=11Rg paralel lucr elem ŞIb, cele lalte dec, circuit D3,ŞIb, sau,D(TT3),Q3,D2,ŞIb, sau,D(TT2)Q2,D2,ŞIb,sau,D(TT1),Q1,D0,ŞIb,sau, D(TT0),Q0.
f-le: inscr inf, păstr inf,prez inf, invers inf, iniţializ inf.
S1S0=01Rg consec cu depl inversă lucr elem ŞIc, cele lalte dec, circuit D*,ŞIc, sau,D(TT3),Q3,ŞIc, sau,D(TT2)Q2,ŞIc,sau,D(TT1),Q1,ŞIc,sau, D(TT0),Q0.
f-le: inscr inf
S1S0=00Regim de reinnoire a inf, lucr elem ŞId, cele lalte dec,
circuit
Q3,ŞId, sau,D(TT3),Q3,
Q2,ŞId, sau,D(TT2)Q2,
Q1,ŞId,sau,D(TT1),Q1,
Q0,ŞId,sau, D(TT0),Q0.
f-le:REÎNNOIRE ŞI PĂSTR A INF.prezent inf în cod paralel.

13. Contoare. Definiţia. C de adunare de scadere, combinat. Cu reacţie inversă.

Def. Numim contor un dispozitiv electronic, starea la ieşire se schimbă cu o unitate d/ă la intrare se aplică un impuls de tactare.
Deosebim următoare tipuri de contoare:
a) de adunare;
b) de scădere;
c) combinate.
d) Ciclic
e) Zecimal
f) Cu modulul M
În afară de această deose-bim contoare de tip:
- consecutiv (asincrone);
- paralel (sincrone).
Parametrii de bază a contoarelor sînt: - ordinul (numărul de bistabili, umărul maxim care poate fi numărat);
- timpul de reacţie (intervalul de timp de la aplicarea impulsului la intrarea contorului şi obţinerea rezultatului numărării la ieşirea contorului).
Def. Prin contor de adu-nare înţelegem aşa un dispozitiv numărul la ieşirea căruia se măreşte cu 1 la aplicarea unui impuls la intrare.

Def. Prin contor de scă-dere înţelegem aşa un dispozitiv numărul la ieşi-rea căruia se micşorează cu 1 la aplicarea unui im-puls la intrare.

Contor combinat

D/ă Dir=0, C, not(Q0), şi-jos, sau, not(Q1), şi, sau, not(Q2), c de adunare
Dir=1, C, Q0, şi-jos, sau, Q1, şi, sau, Q2-c de scadere.
Contor cu reacţie inversăt

Dir preface contar în scadere şi adunare.

Dir=0→ŞIb –c combinat
Dir=1→ŞIa –în ac caz obţinem un circuit Q2 cu intrare C

(14)Elementele Logice Combinaţionale

În calculator se execută foarte des operaţiile cu datele fără memorarea lor
Cea mai fregventă operaţie este:
“Transferul de date”
Din operaţiile care nu necesită memorizarea informaţiei putem menţiona:
1) Transferul informaţiei
din mai multe canale
într-un canal paralel sau consecutiv şi invers.
2) Operaţiile de codificare şi decodificare.
3) Operaţiile aritmetice.
4) Operaţiile logice.
Pentru executarea acestor operaţii se folosesc Elementele combinaţionl, care repr disp electr, care nu mem inform, starea la ieşire e/e unuvoc det de statea aplicată la intrare sau
starea următ nu dep de starea preced şi se utiliz p/u transferul, codo-ficarea, decodif, multip-lexarea, demult, execut op aritm asupra inform.
Din grupa elementelor combinaţionale fac parte:
- decoderul;
- coderul;
- translatorul de cod;
- multiplexorul;
- demultiplexor;
-unităţile aritmetico-logice
Decoderul - un dispozitiv electronic combinaţional care are
M-intrări şi n=2 M -ieşiri
Şi este utilizat pentru transformarea unui cod binar aplicat la intrare
în 1 sau 0 numai la una din ieşirile sale.
Deosebim decoder
1) complet cînd n=2 M ;
2) necomplet cînd n<2 M

Acest dispozitiv este cel mai mult util pentru a transforma codul binar în impuls de comandă, la ieşirea lui se conectează diferite dispozitive ale calculatorului.
Este de observat faptul că starea de la ieşire se schimbă univoc cu starea de la intrare.
Coderul – un dispozitiv electronic combinaţional care are n=2 M -intrări şi
M –ieşiri şi este utilizat pentru transformarea unităţii “1” sau “0” aplicate numai la una din intrările sale, în cod binar la ieşire.Deosebim de asemenea două tipuri de codere:
1) complet cînd n=2 M ;
2) necomplet cînd n<2 M
Translatorul de cod- un dispozitiv electronic utilizat pentru a efectua operaţia de tarnsformare a unui cod şi este format dintr-un decoder şi un coder.
(15)Elementele Logice Combinaţionale
În calculator se execută foarte des operaţiile cu datele fără memorarea lor
Cea mai fregventă operaţie este:
“Transferul de date”
Din operaţiile care nu necesită memorizarea informaţiei putem menţiona:
1) Transferul informaţiei
din mai multe canale
într-un canal paralel sau consecutiv şi invers.
2) Operaţiile de codificare şi decodificare.
3) Operaţiile aritmetice.
4) Operaţiile logice.
Pentru executarea acestor operaţii se folosesc Elementele combinaţionl, care repr disp electr, carenu mem inform, starea la ieşire e/e unuvoc det de statea aplicată la intrare sau
starea următ nu dep de starea preced şi se utiliz p/u transferul, codo-ficarea, decodif, multip-lexarea, demult, execut op aritm asupra inform.
Din grupa elementelor combinaţionale fac parte:
- decoderul;
- coderul;
- translatorul de cod;
- multiplexorul;
- demultiplexor;
-unităţile aritmetico-logice
Multiplexorul- un dispozitiv electronic combinaţional utilizat pentru transmiterea informaţiei din N canale, unde: N>1, într-un singur canal.

Multiplexorul poate fi folosit ca un generator de funcţii. Prin generarea funcţiilor de către un multiplexor se subînţelege transmiterea consecutivă a informaţiei de la intrare la
ieşire.
Demultiplexorul – un dispozitiv electronic combinaţional utilizat pentru trasmiterea informaţiei dintr-un canal în mai multe canale, ieşiri.

Semisumatorul – este o unitate electrică combi-naţională utilizată pentru sumarea a două cifre 0+0=0 0+1=1 1+0=1 1+1=10. Simbolul convenţional este următorul:

Semisumatorul poate fi construit cu ajutorul elementelor SAU-NU şi are următoarea schemă:

Unde: a şi b – cifrele supuse sumării; s – rezultatul sumării ordinului inferior;c – transferul în ordinul superior;
Acest dispozitiv nu poate fi folosit direct pentru sumarea numerelor deoa-rece are doar două intrări şi deci nu se poate lua în consideraţie transferul în ordinul superior obţinut la
sumarea cifrelor de ordin inferior. Pentru a avea posibilitatea de a efectua sumare numerelor semisumatorul poate fi utilizat ca celulă de bază.
Mai jos vom prezenta un dispozitiv numit element al sumatorului de ordinul
N construit pe baza semisumatorului.

Această celulă de sumare este utilizată pentru construirea sumatorului de tip consecutiv şi de tip paralel.

Tabelul de adevăr:
Sumatorul consecutiv:
Algoritmul cunoscut de sumare presupune că sumarea în ordinul urmă-tor poate fi îndeplinită dacă este cunoscută va-loarea transferului din ordinul superior. Acest algoritm
presupune exe-cutarea consecutivă a ope-raţiei de sumare a două numere.
Fie că avem de sumat două numere:
A=1012 şi B=1112 în rezultat obţinem S=11002
Pentru sumarea numerelor de ordin (n) trebuie să utilizăm un sumator de ordinul (n), în cazul dat n=3.

Schema unui sumator consecutiv de ordinul 3 arată astfel:

În acest caz observăm că timpul de sumare a două numere creşte odată cu creşerea numărului (n).
Adică dacă timpul de sumare pentru SM δ τ =5 (ns) iar n=100 atunci τ =5*n=500 (ns).
(17)Sumatorul paralel:
Cu ajutorul acestui tip de sumator putem standar-diza,adică stabiliza timpul de sumare a două numere.
Pentru a construi schema sumatorului de tip paralel este nevoie de a studia procesele care au loc într-o celulă de sumare luînd în consideraţie valorile intermediare.

Folosind tabelul de adevăr şi schema celulei de sum-are să prezentăm formu-lele de bază ale procesului de sumare, prezentata prin valorile intermediare şi valorile cifrelor
sumate.
1) Ci+1 = g i + ri = g i + Ci pi; ri = Ci pi; g i = ai * bi;
2) pi =ai bi;
3) Ci+1 = ai*bi+Ci(ai bi);
Din formulele (1-3) putem face concluzia că transferul în ordinul suparior îl putem calcula numai folosind cifrele ini-ţiale sau valorile interme-diare după efectuarea
sumării.Pentru a efectua sumarea în paralel să prezentăm formulele de de tip I pentru fiecare din ordine:C0=0;
i=0;C1=g0+p0C0;
i=1;C2=g1+p1C1=g1+p1g0+p1p0C0;
i=2;C3=g2+p2C2=g2+p2g1+p2p1g0 +p2p1p0C0;
i=3;C4=g3+p3C3=g3+p3g2+p3p2g1+p3p2p1g0+p3p2p1p0C0;
Folosind aceste formule se poate de construit sumator paralel în caz de faţă de ordinul 4.

Procesul de sumare de tip paralel se îndeplineşte conform următoarelor etape:

1) Se aplică numărul A şi B la intrările sumatorului, imediat are loc sumarea a două cifre în toate ordinile în mod paralel şi se obţin valorile intermediare J0P0; J1P1; etc. Acest
proces este îndeplinit într-o perioadă δ τ 1;
2) Toate valorile intermediare obţonute sînt aplicate la elementele ŞI-SAU a schemei de transfer paralel şi în rezultat obţinev valorile C0; C1; C2; C3;
Toate aceste valori se aplică la treapta a 2 a elementelor de sumare.

(18)Unitatea de scădere:
Operaţiile aritmetice + şi – sînt cel mai des utilizate de calculator.
Fie că avem două numere:
An= an-1, an-2 ...a1, a0 şi Bn= bn-1, bn-2, ...b1, b0 operaţia de scădere va fi următoarea: Dn=An-Bn (1)
Conform formulei (1) trebuie de efectuat (-) însă sumatorul nu poate face aşa operaţie, rezultă că numărul B trebuie de-l transformat în număr pozitiv, însă trebuie de pus
condiţia aşa ca reyultatul sumării să fie corect. Acest lucru se poate face prin adăugarea şi scăderea unui număr mai mare ca Bn, adică Dn=An+(Cn-Bn)-Cn (2)
Numărul acesta Cn care-l adăugăm şi-l scădem depinde de corelaţia dintre Bn şi Cn.
1) An>Bn ; Dn >0;
2) An<Bn ; Dn <0;
Cînd Dn>0 atunci Cn poate fi luat Cn=2n sau Cn=2n-1, dacă se iau aceste numere atunci schimbările în schema electronică a sumatorului sînt minime.
Fie că ordinul n=4; Amax=11112; Bmax=11112 iar Bn< Bmax a/i Cn= 2n=24= 100002 de aici se vede că Cn>Amax şi Cn>Bmax.
( 2)
Fie că avem Bn=10112 deci după formul avem că ne trebuie Cn- Bn după cal-cule am obţinut că Cn - Bn=00101 iar codul co-mplimentar la 2 a lui Bn este B n = 101012. Deci
( 2)
Cn- Bn= B n
, diferenţa făcîndu-l bitul semnului.
( 2)
Şi deci formula (2) capătă forma:Dn=An+ B n - Cn; (3)
Cănd Cn=2n-1 a/i formula finală are forma
( 2)
Dn=An+ B n - 2n +1; (4)
Conform formulei (4) pentru a preface sumatorul în unitate de scădere trebuie să facem următoarele:
(1)
1) Să obţinem B n adică trebuie să introducem in-vertori la toate intrările B.
2) Să adăugăm unitatea în ordinul inferior. Aceasta se face prin instalarea C0=1 şi trebuie de scăzut 2n operaţie care se înlocuieşte cu operaţia de inversare a cifrei de ordin
superior.

(19)Sumarea numerelor cu semne diferite:

În proc de adun a 2 nr pot fi cazuri cînd arte loc transformarea din ordin numărul în ordenul semnului⇒rezultet greşit. Să încercăm să cercetăm procesul de sumare a 2 numere
de diferite semne. Fie că avem de sumat două numere de ordinul (7):
An=an-1an-2…a0 şi
Bn= bn-1bn-2…b0.
1, An,Bn>0, ambele nr sunt poz Sn-1(a), Sn-1(b)=0. La sumare pot fi cazuri cînd este transferul şi cînd ne este Cn-1=0 sau Cn-1=1
2,An>0,Bn<0,Cn-1=0Cn-1=1
3,An<0,Bn>0,Cn-1=0Cn-1=1
4,An<0,Bn<0,Cn-1=0Cn-1=1
D/ă analiz tab de adevăr
Ci ai bi Si
0 0 0 0
1 0 0 1
0 0 1 1
1 0 1 0
0 1 0 1
1 1 0 1
0 1 1 0
1 1 1 1
obs că rezultatul poate fi corect sau greşit. P/u a det cînd rez este corect sau incorect se fol un disp numit dispozitiv de prezentare a suprasarcinii.
Fie dacă avem suprasarcină pozitivă a/i ea se calc în modul următor OV+= Va VbVs -
OV--= VaVb Vs - suprasarcină negativă.
OV= OV++OV--= Va VbVs + VaVb Vs
Schema:

Ac dispozitiv serveşte ca sumator p/u unitate de vscadere

20. Unitate de inmulţire

În rezultatul op de înmulţ au fost execut următ op intermed:

-d/ă înmulţitor e 1, a/i demulţitul se repetă, d/ă înmulţitor e 0, a/i rez inmulţ este 0
-după fiec înmulţ parţială rez inmulţ se deplasează faţa de preced rez cu un orden la stg.
-rez inmulţ parţiale se adună.
Disp de înmulţ a 2 nr poate fi construit prin dif metode: 1 poate fi utiliz RG de deplasare. Neajunsul princip este-RG trebuie dirijat de un program; -timpul de efec-tuare a op de
înmulţ de-pinde de ordenul numă-rului.
2 utilizarea elem combi-naţionale. Avantaj:
- nu treb un progr special p/u a dirija ac proces de inmulţ;
- timpul de efectuare a op de înmulţ nu depinde de ordenul numărului.
Dacă elementul principal este sumatorul atunci putem construi un despozitiv de înmulţire în care trebiue să aibă loc şi adunare. Schema este:

La intrăre din stg se aplică nr A, nr K este suplimen-tar şi este 0 la intrare, la itrare c0 se alică nr B
b3 b2 b1 b0 determenă numărul A la întrările sumatorul.Dacă b* = 1, atunci la întrarea se aplică nr A.
SUM0

+1101
0000
1101
P7P6P5P4P3P2P1P0= 100011112 P=A*B+K - rez inmulţ. Din ac schemă se vede că:
-în proc de înmulţ nu trebuie de mem rez înmulţ
-nu este nec de un progr aparte p/u a dirija cu proc de înmulţ
-timpul necesar p/u înmulţ este det de viteza de lucru a sumatorului;
-p/u a înmulţi nr de ord m mare se adaugă nr. necesar de sumatori.

21Memoria calculatorului
Informaţia generală
Pentru calculatoarele personale deosebit 2 componente a memoiei:
- memoria internă
- memoria externă
Memoria internă construit pe baza microcircuitelor de tipul ROM sau RAM. In cazul memoria externă avem discuri banda magnetică, banda perforată, şi dispozitivele
respective necesare pentru citirea sau inscrierea in funcţiei pe purtător.
ROM( MROM,PROM,.EPROM, E2PROM)
RAM ( SRAM; DRAM)
Memoria internă a unui calculatorul personal are companenţă permanentă şi companenţă memoria operativă. Atît memoria permanent ă c ît şi memo-ia operativă este confe-
ţională din microcircuite deosebirea fiind numai în elementele de baza utili-ate pentru confecţionarea microcircuitelor. Microcirculitului memoriei permanante în principal sînt
confecţionate in elemente convenţionale cum ar fi decoderul şi coderul.
Iar microcircuitul memoriei operaivă sînt confecţionate pe baza registrulor care la rîndul său sînt construiţi din tranzistori sau din eleme-nte de tip condensator (varicap).
Varicap – o di-odă sub acţiunea tensiu-nea schimbă capacitate.
In calculatorului personale volumul memoriei permanente pînă la 1Mbyte se foloseşte pentru BIOS.
Configutraţia micocircuitului memoriei operative poate fi unu sau bidiminsional. Microcircuitul memoriei operative:
-Pentru mărirea numărul de biţi
-Pentru m ărirea numărul de cuvinţi
Elementele memoriei operative
Microcircuitul memoriei operative alcătuiec partea majoritară a memoriei internă In schemele electrice microcircuitul memoriei operative se înseamnă de următoare.

MD- magestrala de date

MA – magestrala de adrese
CS- CIP Select (selectarea microcircuitului)
R/W –Read /Write
Vom prezenta structura unui microcircuit de memoria RAM care are organizare 8x1
(8 cuvinte, 1bit fiecare) trebuie s ă avem 8 adrese pentru a adresa 8 registri.
Adresa 000 001 010 011 100 101 110 111
Registru RG0 RG1 RG2 RG3 RG4 RG5 RG6 RG7
Pentru a construi microcircuitul de memorie operativă este necesar un decoder (3x1) şi 8 regiştri
Schema dată are următoare regimuri:
1) CS=0 la ieşire &(1) şi &(2)
R/W=X X=0;1
Cheile K1*. K2* sunt interupătoare. Microcircuit nu este conectat la MD.
2) CS=1
În acest caz fie că R/W—=1
la ieşirile &(1)=0 , cheia K * este întreruptă iar la ieşirea &(2)=1 , cheia K2*conectată şi în acest caz în dependenţa de adresa aplicată poate fi citită informaţia din registru
respective.
3)CS=1 , R/W=0
&(1)=1 care conectează cheia K1*, iar ieşirea &(2)=0, K2* deconectat. În dependenţa de adresa de date informaţia poate fi scrisă în registru respectiv.
În acest desen nu sunt prezentate C (semnal de tactare), întrările R(ştergerea informaţiei) pentru a nu complecta desen.
Aşa o structură de organizare a microcircuitului de memorie operativă se numeşte unidiminsional,
În loc deregiştri de un singur bit pot fi utilizaţi regiştri den n biţi (n=8,16,32,,,,), însă structura rămîne unidiminsional:
Construim un tabel în care vom prezenta nr.& de nr. de cheie.

22 scheme paralele ale memoriei operative. Memorii operative dinamice. În prezent microcircuite a MO se produc conform formulei
std n-m şi în cazul cănd sunt necesare cazuri de a înscrie cuvinte de alt standart, se poate construi o schemă din mc standarte. În procesul construirii schemei din mc std putem
obţine o stuctură care:
-va avea un nr de cuvinte majorat
-va avea un nr de biţi în cuvinte majorat
Fie că avem o structură 8 la 4 mc. Din care vrem să construim 8*8 şi 16*4
8*8

16*4

MO dinamică poate păstra informaţia unui interval de timp limitat ≈ 10-20ms. Elementui de bază este condensator

În aşa microcircuite informaţia trebuie schimbată des. Schema

R/W=1 K-închisă, înscriere (amplificator 1), R/W=0 se activează amplificatorul 2, K-deconectat,citire

24 Dispozitive resp de oper elementere. TRANSFERUL DE DATE. INVERSAREA DATELOR. Deplasarea

Toate op log, aritm, executatede microprocesor, controler, adaptor, în disp de transfer a inf se reduc la executarea op elementare:
Op de transfer,Op de inversare, Deplas ordenului, Incrementare , decrementare, ştergere informaţiei, înscriere
TRANSFERUL DATELOR
Operaţia elementară de transfer e cea mai frecventă şi poate fi organizată între următoarele elemente:
-R–>R,R–>MD,MD–>R

schemaRegistru „A” în R„B”:

se Foloseşte un semnal de sinhronizare numit clock
TRANSFERUL DIN REGISTRU ÎN MAGISTRALA DE DATE

Din MD în RG

INVERSIA DATELOR
Op de inversare se fol pe larg în procesul îndepl op aritm de adun a nr cu semne diferite. Op de inversare poate fi efectuată de RG sau de o schemă combinaţională
a. cu ajut RG

b.în procesul transferării

DEPLASAREA DATELOR. Destul de des în procesul de lucru apare neces de a efectua op de deplasare a nr. cu un ordin sau m multe ordine spre
stg sau dr.
Schema:

25 Dispozitive resp de oper elementere. INCREMENTAREA ŞI DECRIMENTAREA DATELOR ,

Iniţializare.
Toate op log, aritm, executatede micropro-cesor, controler, adaptor, în disp de transfer a inf se reduc la executarea op elementare:Op de transfer,Op de inversare, Deplas
ordenului, Increment , decrement, ştergere , înscriere INCREMENTAREA ŞI DECRIMENTAREA DATELOR
Op de incrementare şi decrimentare asupra datelor se îndepl cu ajut unui

D/ă I=1 ⇒incrimentare

D/ă I=0 ⇒decrimentare
Iniţializare.
Ac opă se utiliz înainte de a efectua op asupra date-lor. P/a a efectua op e/e nec de a şterge inf în RG stările preced, sau rez op preced. P/u ac se face iniţializare. În cazul cănr
este nec ca la ăeşire RG să fie unitatea se face op de instalare în starea unitate.
Schema

Set/Rest=0 ⇒Qi=0 – iniţializare, Set/Rest=1 ⇒Qi=1 –instalare unităţii

26Registru multiopţional.
Aşa el-le se folosesc în microprocespare şi adaptori (controler

Operaţiile executate sănt:

W-se scrie inf din MD în RG, R-trans din RG în MD, I –incrementare, C –inversare, Z- iniţializare.
P/u a îndeplini a/te oper-aţii e/e nec ca numai pe un canal W, R, I, C, Z să fie 1,iar pe cele-lalte să fie 0:
1.W=”1” (R,C,I,Z=”0”)-transf din MD în RG
J i =WD i K i =W Di (1)
2. R=”1” (C, I, Z, W=”0”) inf din RG pe mg Di = RQ i (2)
3. I=”1 (C, R, W, Z=”0”) inf e/e trans la intr-e K i , J i de la ieşire Qi −1
J i = K i = IG i −1 (3)
În a/t caz e/e diferenţa p/u TT 0 ,în c/e J 0 = k 0 = 1J
4) C=”1” (R, I, Z, W=”0”) &1, &2, &3, &4 – nu funcţionează
J i = K i =1 (4)
şi are loc inversare
5) Z=”1” (R, C, I, W=”0”)
Ki = Z J i = 0 (5)
Formulele (1)...(5) pot fi generalizate J şi K a bistabilului.
J i = WD i + IG i −1 + C K i =W Di + IG i −1 +C + Z

27 Controler elementar
def: Drept Controler se consid un disp electr, numeric,c/e poate îndepl op element şi îndepo f-ia de control a executării a unei op compuse din f-le element.Schema controler
care asig adunarea a nr cu semne dif.
Op de sumare a nr Na Nb. P/u a face adun e/e nec de a transmite instr resp intr-o ordine anumită,p/u ac controler. Etapele: 1, Za=1-iniţializ a ACC
2, Ra=1-însc nrNa pe MD,W-inscriere
3, R=1-transm a nrNa în ACC,şi nr se aplic la intr a 2 a sumat
4, Rb=1-însc nrNb pe RG,W-inscriere nr la prima intr a sum, apoi are loc Na+Nb=Ns
5, Wa=1-înscrie rez Ns în Acc
6, Ra=1,Wa=1,Ns se înscrie în RGa.
28Schema a mp. Princip de lucru Caracter mp Intel.Def: Numim micropro-cesor unitate centrală a calc, care îndepl op log şi aritm şi dirij cu
proc de lucru a tut disp a calc. MC - mag de comMI-mag internă

Princip de lucru:Op înde-plinite de mp sunt scrise intr-un program p/u exe-cutarea programulul cu viteza max. Prog treb să fie mem in MO, se ştie că atăt condurile inst atît şi
codurile de date se păstr în MO. După pornirea prog mp elab cereri şi co-durile adreselor. Conform cererilor din MOîn mp sunt transmise codurile instr. Apoi codurile date-lor.
Codurile instr se mem în Cache CI. În continuare ac coduri sunt transmise în decoder,unde se trans-formă în semnale de diri-jare, care apoi sunt apl-icate la diferite unităţi a mp,
şi unit de comandă. Codurile datelor suntmem în Cache CD şi depind de tipul de date, sunt prelucr UAL de tip integer de UAL c/e prel datele în virgula flotantă. Rez obţinute
pot fi mem în RG de lucru în mem Cache CD sau în MO. rocedurile prelucrării instrucţiunilor şi codurilor de date se execută în mod consecutiv.
29Microcircuitele std intrare/ieşire.
P/u organizarea lucrului dintre microprocesor şi dispozitivele periferice (transmiterea instrucţiunilor, şi datelor în ambele direcţii), se folosesc adaptori, care includ în
componenţa sa microcircuite specializate de tipul:
UART
PIO
CTC
FDC
UART – e/e un microcircuit utilizat p/u transferul datelor dintre microprocesor şi dispozitive periferice de tip consecutiv. Trebuie să aibă bufer mare

PIO – microcircuit, care organizează transferul datelor dintre microprocesor şi dispozitive periferice de tip paralel.

parametrii: ordenul MD,

ordenul MA, nr de porturi, ordenul porturilor
CTC – microcircuit, care serveşte drept sursă de semnale de tactare de diferută frecvenţă şi ca contor p/u a det-na intervale de timp.

FDC – microcircuit, care organizează lucrul dintre microprocesor şi disk flexibil.

30Schema-bloc a microcalculatorului. Parametrii principali.

Vom prezinta schema-
bloc a calculatorului de tip IBM pe baza elementelor studiate

G
f
Microprocesor

DC
r/w cs1
h
ROM cs2
r/w
h
RAM k
r/w cs3
h
UART k

Imprimanta
r/w cs4

h
PIO k

Convertor
analogico-
r/w numeric cs5

h
FDC k

r/w
FDD cs6
ROM
h k
Monitor

31Discretizarea şi cuantificarea semnalelor

Conversia semnalelor de tactare.Proc de discreti-zare-este un process de prezentare a semnalului sub forma de o consecutivitate de impulsuri Ua(k)[ Ua(t)→ Ua(k)]. Ac proced
se effect cu ajut unui modulator amplitudinii impulsului.

Princ de lucru: d/ă C=0 a/i la ieşirea ac modulator nu obţ nimic Ua(k)=0, C=1 Ua(k)= Ua(t)
Apare probl corectitudinii: alegerea semn de tactare. Criteriu de alegere: Orice semnal de tactare prez de un spectru limitat poate fi restabilit din setul de impulsuri luate cu un
1
int ∆ t≤ ,Fmax este fegvenţa max a armonicii spectrului a semn .
2 F max
Proc de cuantificare. După obţ setului de impulsuri fiec impuls I se det val num. p/u ac intervalul de variaţie a valorilar impulsului se împarte în m nivele cu un pas anumit
∆ =(Uamax-Uamin)/m

Ac semnale discrete sînt cuantificate cu ajut unui set de comparatori şi un decoder.

32Convertarul analog-numerc.
Microcirc transf semnale analogice în mărimi num cu scopul de a le înscri în mem calc şi lucrează utilizînd metoda discrizării şi cuantificării. Cea mai rapidă met este met
discrizării. Convertor de tip paralel

Componenţa: set de rezistori conect consec R0..Rn-1 Ri = 2i R

U0>…>Un-1, E0-tens etalon, MAI modulator amplitudinii impulsului,
CCMi-comparatoarele.
Semnale obţinute la ieşirea comparatorului sunt aplicate la intr codificatprului. c/e la rîndul său le transf în cod binar.⇒proced de cuantificare. Param princ: -vit de lucru e/e
direct proporţ cu frecvenţa de tactare; -ordenul; -puterea consumată, curentul nominal, tens mominală.
Convertarul numerc-analog-un disp utilizat p/u a trans codul num în semnal analog. Aşa o proced se utilize destul de des în sist automatizate.

Componenţa: set de rezistori conect consec R0..Rn-1 Ri = 2i R

E0-tens etalon-se aplică la rezistorii.Fiec resist este connect cu o cheie electr, care este dirijată de de decoder. El tramsmite cod bin aplic la intr în semnal electronic pe una di
ieşiri,dacă la o ieş a decoderului apare o tens a/I cheia resp se connect. P/u orce cod binary se connect o cheie. Amplific măreşte amlitudinea semnalului pînă la niv necesar.
Param princ: -vit de lucru -ordenul;
-tens nominală.
- curentul maximal.

MP
celula A2A1A0 D3D2D1D0
M0 000 0101
M1 001 0001
M2 010 0100
M3 011 0100
M4 100 1010