CUPRINS

•Simbol •Câmp magnetic

•Istorie-mitologie
•Interacţiunea dintre
•Istoria Pământ şi Lună
•Alcatuire •Clima
•Suprafata • Temperatura
•Vârsta •Bibliografie
•Atmosfera
•Oxigenul
Simbol
Simbolul astrologic și astronomic al planetei Terra este o cruce
încadrată de un cerc ce reprezintă un meridian și Ecuatorul (⊕). O altă
variantă așează o cruce deasupra unui cerc (♁).

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este în sistemul

solar a treia planetă ca distanță față de Soare și a cincea ca mărime.
Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, și singura din
Univers cunoscută ca adăpostind viață .
•orbita: 149,600,000 km (1.00 AU) de la Soare
•diametrul: 12,756.3 km
• masa: 5.972e24 kg

Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109) de ani.

Istorie-mitologie
Pământul este singura planetă a cărui nume nu deriva
din mitologia greacă/romană. Cuvântul "Pământ" provine
din latinescul "pavimentum". "Earth" este o moştenire din
engleza veche şi alte limbi germanice. Există sute de
denumiri diferite în celelalte limbi. În mitologia romană,
zeiţa Pământului era Tellus - solul fertil.

Istoria

Pământul s-a format din materia norului gazos al

Nebuloasei Solare, alături de Soare și de celelalte planete
ale sistemului solar, acum aproximativ 4,55 miliarde de ani.
Alcatuire

Pământul este împărţit în câteva straturi care au proprietăţi

chimice şi seismice distincte(adâncimea în km):

•0- 40 - Scoarţa
•40- 400 - Mantaua superioară
•400- 650 - Regiunea de tranziţie
• 650-2700 - Mantaua inferioară
•2700-2890 - Stratul D''
•2890-5150 - Miezul exterior
•5150-6378 - Miezul interior

Scoarţa variază considerabil în grosime, fiind mai subţire sub

oceane şi mai groasă sub continente. Miezul intern şi Scoarţa sunt
solide. Miezul extern şi mantalele sunt plastice sau semi-fluide.
Diferitele straturi sunt separate prin discontinuităţi care sunt evidente
în datele seismice; cea mai cunoscută este discontinuitatea
Mohorovicic, dintre scoarţa şi mantaua superioară.
 Cea mai mare parte din masa Pământului se află în mantale,
aproape tot restul în miez; partea pe care trăim noi este o mică
fracţiune din întreg (cu valori de ordinul 1024 kilograme):

•atmosfera = 0,0000051
• oceanele = 0,0014
•scoarţa = 0,026
•mantaua = 4,043
•miezul extern = 1,835
•miezul intern = 0,09675

Miezul este compus probabil în majoritate din fier (sau fier/nichel),

fiind posibilă şi prezenţa altor elemente mai uşoare. Temperaturile în
centrul miezului pot ajunge la 7500 K, mai fierbinte decât suprafaţa
Soarelui. Mantaua inferioară e compusă mai mult din siliciu, magneziu
şi oxigen, cu ceva fier, calciu şi aluminiu. Mantaua superioară e
alcătuită din olivină şi piroxen calciu şi  aluminiu. Cunoaştem toate
acestea doar din tehnicile seismice, mostre din mantaua superioară
ajungând la suprafaţă sub formă de lavă din vulcani, însă majoritatea
Pământului este inaccesibilă.
Scoarţa este compusă în principal din cuarţ (dioxid de siliciu) şi alţi
silicaţi, de exemplu feldspaţ. Luat ca un întreg, Pământul are următoarea
compoziţie (în funcţie de masă):

•34.6% - fier
• 29.5% - oxigen
•15.2% - siliciu
•12.7% - magneziu
•2.4% - nichel
•1.9% - sulf
•0.05% - titan

 
 Spre deosebire de celelalte planete terestre, scoarţa Pământului
este împărţita în câteva plăci separate, care plutesc independent pe
mantaua fierbinte de dedesubt. Teoria care descrie aceasta se numeşte
tectonica. Se caracterizează prin două procese principale: extindere şi
încălecare. Extinderea are loc atunci când două plăci se îndepărtează
una de cealaltă şi se creează porţiuni noi de scoarţă din magma de
dedesubt ieşita la suprafaţă. Încălecarea plăcilor tectonice are loc când
două plăci se ciocnesc şi marginea uneia se scufundă sub cealaltă,
topindu-se apoi în interiorul mantalei. Mai au loc şi mişcări transversale
la marginile unor plăci şi coliziuni între platourile continentale În prezent
sunt opt plăci principale:

•Platoul nord-american - America de Nord, Atlanticul de nord-vest şi

Groenlanda
•Platoul sud-american - America de Sud şi Atlanticul de sud-vest
•Platoul antarctic - Antarctica şi "Oceanul sudic"
•Platoul eurasian - Atlanticul de nod-est, Europa şi Asia cu excepţia Indiei
•Platoul african - Africa, Atlanticul de sud-est şi partea de vest a
Oceanului Indian
•Platoul indo-australian - India, Australia, Noua Zeelanda şi mare parte
din Oceanul Indian
•Platoul Nazca - estul Oceanului Pacific adiacent Americii de Sud
•Platoul Pacific - mare parte din Oceanul Pacific (şi coasta de sud a
Californiei!)

Există şi alte plăci, mai  mici, ca: platoul arab, platoul Cocos, platoul
filipinez. Cutremurele de Pământ sunt mai frecvente la marginile
platoului.  Prin înregistrarea locaţiilor lor se evidenţiază mai uşor limitele
platourilor.
Suprafata

Suprafața Pământului este acoperită în proporție de

70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid și "uscat". Zona
acoperită de apă este împărțită în oceane, iar uscatul se
subîmparte în continente.

Vârsta
Vârsta Pământului este de 4.5 - 4.6 miliarde de ani,
dar cele mai vechi roci cunoscute au vechime de 4
miliarde de ani, şi rocile de 3 miliarde de ani sunt rare.
Cele mai vechi fosile de organisme vii au mai puţin de
3.9 miliarde de ani. Nu s-a găsit nici o urmă a perioadei
când a apărut viaţa.
Atmosfera
Atmosfera Pământului este compusă din 77% azot, 21% oxigen, cu
urme de argon, dioxid de carbon şi apă. Pe timpul formării Pământului
cantitatea de dioxid de carbon era mult mai mare, dar a fost apoi aproape
toata încorporată în roci carbonate iar o mai mică parte s-a dizolvat în
oceane şi a fost consumată de plante. Plăcile tectonice şi procesele
biologice intreţin un flux continuu de dioxid de carbon între atmosferă şi
aceste "rezervoare". Cantitatea redusă de dioxid de carbon din atmosfera
este extrem de importantă în menţinerea temperaturii suprafeţei
Pământului, prin efectul de seră. Efectul de seră ridică temperatura medie a
suprafeţei cu aproape 35 de grade C (de la un îngheţat -21 C la un
confortabil +14 C); fără aceasta oceanele ar îngheţa şi viaţa aşa cum o ştim
ar deveni imposibilă.  
Oxigenul
Prezenţa oxigenului liber este remarcabilă din punct de vedere chimic.
Oxigenul este un gaz foarte reactiv şi în circumstanţe "normale" s-ar
combina rapid cu alte elemente. Însă oxigenul din atmosfera Pământului
este produs şi menţinut de procesele biologice. Fără viaţă nu ar exista nici
oxigen.

Interacţiunea dintre Pământ şi Lună

Interacţiunea dintre Pământ şi Lună încetineşte rotaţia Pământului cu
aproximativ 2 milisecunde pe secol. Cercetări recente au demonstrat că
acum 900 de milioane de ani erau  481 de zile şi 18 ore într-un an. In
prezent un an are 366 sau 365 de zile in functie daca este bisect sau nu.
Câmp magnetic

Pământul are un câmp magnetic modest, produs de curenţi electrici

din nucleul extern. La interacţiunea cu vântul solar, câmpul magnetic al
Pământului şi atmosfera superioară produc aurorele .

Câmpul magnetic al Pământului şi interacţiunea sa cu vântul solar

produc şi centura de radiaţii Van Allen, o pereche de inele în forma de tor,
din gaze ionizate sau plasmă, captate într-o orbită în jurul Pământului.
Centura exterioară se întinde de la 19,000 km în altitudine până la 41,000
km; centura interioară se află între 13,000 km şi 7,600 km în altitudine.

Satelitul Pământului

Pământul are doar un satelit natural, Luna. Dar mii de sateliţi artificiali
mici au fost de asemenea plasaţi pe orbită în jurul Pământului.
Asteroidul are o relaţie orbitală complicată cu Pământul; nu este chiar un
satelit; este folosit termenul de "companion". Situaţia este oarecum similară
cu a sateliţilor lui Saturn   Janus şi Epimetheus.
Clima
Datele meteorologice instrumentale arata ca, in decurs de 60
de ani (1885-1945) clima planetei Pamant a cunoscut o perioada de
incalzire lenta, cu efecte favorabile pentru cresterea productiei
agricole.Aceasta incalzire este dovedita cu cresterea  cu 0,60 C a
temperaturii medii anuale si cu 1,00C a temperaturi lunilor de
iarna.Pe alocuri incalzirea a fost deadreptul impresionanta.

Procnozele climatice pe termen lung nu au inca rigurozitatea

stiintifica.

Temperatura
Temperatura Pamantului este intre -52C° si +58C°
 CITATE CELEBRE

“ Nu vom fi niciodata destul de recunoscatori

fata de pamantul care ne-a dat totul.”
(Constantin Brancusi)

“Zilnic calcam in picioare pamantul care ne

hraneste” (Valeriu Butulescu)

“Pe pamant, sunt mii de oglinzi cristaline ce

reflecta limpezimea seninului, dar in cer nu vom
gasi nici o oglinda care sa reflecte imaginea
pamantului.” (Andreea Trifu)
 BIBLIOGRAFIA
•http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.prieteni.ro/galerie_foto/th
umb_300/Prieteni_1083.jpg&imgrefurl=http://www.prieteni.ro/distractie/galerie
_foto/galerie_foto-Arta-Diverse-Planeta_Pamant-55-186-1083
.html&usg=__6vUqckyD16J3bsi4u_4HnivMZ1E=&h=225&w=300&sz=14&hl=e •http://www.astrotm.home.ro/Cele
n&start=0&zoom=1&tbnid=OchGSpghn5h5OM:&tbnh=128&tbnw=157&prev=/i
mages%3Fq%3Dplaneta%2Bpamant%26hl%3Den%26biw%3D1024%26bih
%3D576%26tbs
%20noua%20planete/earth.htm
%3Disch:10%2C114&itbs=1&iact=hc&vpx=264&vpy=140&dur=
3&hovh=180&hovw=240&tx=154&ty=101&ei=5erOTM-uHoXLswaSoNCnAQ&
oei=5erOTM-uHoXLswaSoNCnAQ&esq=1&page=1&ndsp=16&ved=1t:429,r:6,
s:0&biw=1024&bih=576
•http://ro.wikipedia.org/wiki/P
•http://images.google.com/imgres?imgurl=https://mirceaeliade.wikispaces.com
/file/view/blue_planet.jpg/33546611/blue_planet.jpg&imgrefurl=https://mirceae
%C4%83m%C3%A2nt
liade.wikispaces.com/TERRA%2B-
%2BA%2BTREIA%2BPLANETA%2BDE%2BLA%2BSOARE%2B-%2BP. •http://www.scritube.com/geografie
%2BMarc
%2BVB&usg=__a4oy6vbTumqT8kL_hBf8t9NuE1I=&h=304&w=425&sz=25&hl
=en&start=16&zoom=1&tbnid=ZuPxGJJIouimWM:&tbnh=129&tbnw=183&prev
/AMENINTARI-
=/images%3Fq%3Dplaneta%2Bpamantul%26hl%3Den%26biw
%3D1024%26bih%3D576%26tbs%3Disch:10%2C513&itbs=1&iact=hc&vpx CLIMATICE211202327.php
=125&vpy=277&dur=142&hovh=190&hovw=266&tx=150&ty=150&ei=iOvOTN
CpCMKSOuuJ3bwB&oei=5erOTM-uHoXLswaSoNCnAQ&esq=3&page=2&nds
p=15&ved=1t:429,r:10,s:16&biw=1024&bih=576
•http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.ablog.ro/maya_ra/2008-
09-
02/img/200808/55183.jpg&imgrefurl=http://sites.google.com/site/iluziarealitatii/
home/invataturi-spirituale/001-anatomia-sufletului-extensii-si-
configuratii&usg=__eRPUAZws69MeqyTUMBbb5bxQHY8=&h=294&w=400&s
z=23&hl=en&start=155&zoom=1&tbnid=a0QbBn0rU-
lfgM:&tbnh=133&tbnw=161&prev=/images%3Fq%3Dplaneta%2Bpamantul
%26hl%3Den%26biw%3D1024%26bih%3D576%26tbs
%3Disch:10%2C4486&itbs=1&iact=hc&vpx=719&vpy=291&dur=60&hovh=192
&hovw=262&tx=211&ty=177&ei=F-zOTNzHGYGeOojX8aUC&oei=5erOTM-
uHoXLswaSoNCnAQ&esq=12&page=11&ndsp=15&ved=1t:429,r:9,s:155&biw
=1024&bih=576
•http://images.google.com/imgres?
imgurl=http://www.comunicatemedia.ro/media/gallery/thumbs500/nasa/gal_au
stralia.jpg&imgrefurl=http://www.comunicatemedia.ro/Planeta_Pamant-IDA-
261-IDF-4645.html&usg=__HK1mvgmoNHj-
xUGZIer4I1c8qiQ=&h=375&w=500&sz=84&hl=en&start=16&zoom=1&tbnid=J
_MAzyqZ5lPq9M:&tbnh=126&tbnw=168&prev=/images%3Fq%3Dplaneta
%2Bpamantul%26hl%3Den%26biw%3D1024%26bih%3D576%26tbs
%3Disch:10%2C179&itbs=1&iact=rc&dur=1091&ei=fO3OTObhDI2ZOtHf_dsB
&oei=5erOTM-
uHoXLswaSoNCnAQ&esq=17&page=2&ndsp=15&ved=1t:429,r:1,s:16&tx=12
2&ty=75&biw=1024&bih=576
•Florea Diana
•cl. a XI-a A
•disciplina: STIINTE