P. 1
telefoane mobile pt nevazatori

telefoane mobile pt nevazatori

|Views: 508|Likes:
Published by wich3

More info:

Published by: wich3 on Feb 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

Studii de masterat : Terapii si compensare in tulburarile de comunicare Curs: Mijloace de compensare tehnic Anul al II-lea, semestrul 1

MIJLOACELE DE COMPENSARE TEHNICA TELEFONUL MOBIL PENTRU NEVAZATORI

Studenti : Nichifor Mihaela Vaseliu Manuela

Universitatea OVIDIUS 2010-2011
1

MIJLOACE DE COMPENNSARE TEHNICA TELEFONUL MOBIL PENTRU NEVAZATORI

INTRODUCERE IN PSIHOPEDAGOGIA DEFICIEN ELOR DE VEDERE

Psihopedagogia deficien elor vizuale (p.d.v.), ca ramur a psihopedagogiei (educa iei) speciale studiaz (dup Mircea tefan, 2000) problematica nev z torilor i slabv z torilor (ambliopilor) privind: - cunoa terea psihologic ; - îndrumarea educativ ; - procesul de recuperare social ; Intr-un mod similar concep obiectul de studiu i al i autori, ca de pild Florin Verza (2002), sau Alois Ghergut, (2005 si 2006) cu deosebirea c dau un anumit nume domeniului ± tiflopsihopedagogie (etimologia - gr. - tiflos = orb, logos = tiin ), care poate fi împ r it în dou ramuri (tiflopsihologie i tiflopedagogie). Se mai vorbe te i de tiflometodic (metodologia pred rii diverselor discipline de studiu în coli) i respectiv de tiflotehnic (mijloace didactice i echipamente utilizate în educa ia colar ). Ghergut (2005) deosebeste doua feluri de obiective ale p.d.v. - recuperatorii si compensatorii - educationale Psihopedagogia deficientelor de vedere are un caracter interdisciplinar, in care se regasesc in principal psihologia si pedagogia, dar cunostintele de natura medicala nu pot fi omise. Deficien a (afectarea) vizual desemneaz orice pierdere sau anomalie a structurii sau func iei analizatorului vizual, care poate fi de mai multe feluri sau grade. Deficien ele vizuale par s afecteze adul ii în m sur mai mare decât copii. Termenul de ambliopie provine din limba greac : amblis = slab, tocit i ops = vedere i se refer la toate cazurile de sc dere a capacit ii vizuale (slabv z torii). Persoana cu cecitate sau nev z toare nu percepe de loc lumina.

2

Unele dintre aceste celule sunt responsabile pentru vederea în întuneric i cea periferic . prin umoarea sticloasa. Subsistemele mai importante ale func iei vizuale : y y y y y subfunc ia de formare a imaginii optice (prin mediile de refrac ie). o deschidere a irisului. Lumina reflectat de cornee trece apoi prin pupil . subfunc ia de transmitere a energiei nervoase la cortex. prelucrate i integrate. partea colorat a ochiului. care apoi este prelucrat de creier. subfunc ia de fuzionare a imaginilor celor doi ochi. In segmentul cortical al analizatorului vizual (în regiunea occipital . Energia stimulului luminos se transform în energie nervoas (impulsuri nervoase. de c tre ceululele fotosensibile ale acesteia. prime te lumina. în mod similar cu filmul dintr-o camer foto. pe retin . rezultând imaginea vizual . Retina. Prin dilatare i contractare pupila controleaz cantitatea de lumin care intr în ochi. Razele de lumin trec prin prin lentile (cristalin) care focalizeaz (refract ) lumina. subfunc ia de receptare retinian a imaginii ± prin ac iunea biochimic a celulelor fotosensibile de pe retin . altele pentru vederea colorat i cea central etc. Sistemul vederii (analizatorul vizual) este compus din: a) ochi (aparatul de recep ie) b) nervul optic (c ile de transmisie) c) centrul vederii (zona de proiec ie) de pe creier Ceea ce noi vedem începe ca lumin reflectat pe partea extern a ochiului ± corneea. purt toare de informa ie). dar nu numai) impulsurile nervoase sunt decodate. care este apoi transmis prin nervul optic la creier. activitatea cortical de construire a percep iei vizuale. i bioelectric Indicii functionali ai vederii Acuitatea vizual (puterea de a vedea) a ochiului are în vedere distan a la care ochiul poate 3 .Vederea ca sistem func ional Analiza diverselor deficien e i/sau tulbur ri de vedere i impactul lor asupra dezvolt rii copiilor în cauz sunt mai bine în elese dac se cunoa te anatomia i fiziologia func iei vizuale. Pe retin se realizeaz o ac iune biochimic i bioelectric .

Factori în func ie de care acuitatea vizual poate varia: . Examinarea fiec rui ochi se realizeaz separat i începe cu semnele care au dimensiunile cele mai mari. fiin ele etc ± din punct de vedere al formei.19-20). Întrucât câmpul vizual exprim vederea periferic .se face cu campimetrul i perimetrul (Stefan M. de dimensiuni crescânde. Vederea obi nuit (normal ) cuprinde cam 180 grade in plan orizontal i cam 140 în plan vertical).percepe distinct obiectele. marimii si detaliilor. Sensibilitatea luminoas i capacitatea de adaptare 4 . Alte probe simple au în vedere perceperea luminii (minimum vizibile) i a dou puncte (minimum separabile) cu ajutorul unui aparat special (Radoslawow). ca i pentru interpretarea obiectului percep iei în raport cu un cadru situa ional mai larg. el este important pentru orientarea în spa iu. O persoana cu acuitatea vizuala (V) de 1/10 poate vedea la 7 m ceea ce o alta persoana ± fara probleme de vedere ± poate vedea la 70 de metri. . unde D ± distanta citirii randului de catre ochiul emetrop si d ± distanta examinarii (5 m). Spa iul perceput variaz în raport cu factori similari celor prezentati la acuitatea vizuala. imagini a diverse obiecte etc). pg. 2000. In mod mod obi nuit ochiul uman percepe izolat dou puncte dac unghiul vizual dintre razele lor este de cel putin un grad. Câmpul vizual = spa iul pe care ochiul omului îl poate percepe privind fix un obiect. care se realizeaz cu ajutorul unor optotipi speciali (situa i pe un tabel a ezat la distan a cititului). care ne indic procentul de vedere obisnuita de inut de cel examinat.durata excita iei vizuale etc Examinarea acuit ii vizuale se realizeaz cu optotipul ± un set de tabele care cuprind litere.culoarea. inele. Prin campimetrie se determin deficitele pan la 30 de grade în jurul centrului câmpului vizual iar perimetria eviden iaz zonele periferice. Acuitatea vizuala se calculeaza dupa formula V=d/D. . Determinarea câmpului vizual ± la un singur ochi. . cifre sau diverse semne (cârlige. .starea de adaptare a ochiului. static . Intr-un optotip semnele sunt a ezate de regul pe 10 rânduri.. Rezultatul examin rii prin optoptip se exprim într-o frac ie subunitar . Uneori este necesar examinarea acuit ii vizuale la apropiere (la distan a cititului).luminozitatea. tabelul fiind aflat la distan a de 5 metri (cea standard pentru vederea f r acomodare).contrastul obiect-fond.

Sensibilitatea cre te în condi iile stimulilor vizuali slabi i scade în condi iile celor puternici. Sensibilitatea de contrast ± capacitatea de a distinge deosebirile de intensitate luminoas dintre excita iile concomitente. . Se poate distinge o sensibilitate absolut i una diferen iat . etc. In cazul vederii monoculare perceperea reliefului se realizeaz prin aprecierea unor elemente vizuale ca: umbra obiectelor. perspective. între analizatorul vizual i cel tactil-kinestezic. cauzat de pozi ia diferit a celor doi ochi. atlasul Polack. Aceasta este determinat . Localizarea spa ial vizual se realizeaz atât datorit vederii tridimensionale cât i prin convergen a cu semnalele auditive. Se întâlne te la elevii slabv z tori sub aspectul dificult ii de a distinge obiectul de fond i de a urm ri contururile imaginilor. Intr-o explica ie mai complex ar trebui adaugat i contribu ia leg turilor condi ionate formate în primul an de via . în raport cu obiectul.suprafa a de retin stimulat . In diagnoz se folose te stereoscopul i stereometrul. . prima form de adaptare la lumin care apare în ontogenez . suprapunerea imaginilor. convergen a liniilor care se îndep rteaz etc. Metode de investigare a sim ului cromatic: probe de lânuri colorate. ultima care apare pe scara dezvolt rii filogenetice. Este foarte important în activitate capacitatea copilului de a 5 . M surarea acestui indice fun ional se face cu adaptometrul (adaptarea la întuneric). în faza ei superioar ± vederea stereoscopic . luminozitate i satura ie (boga ia în radia ii de aceea i lungime de und ). Sim ul profunzimii i perceperea reliefului ± se datoreaz în principal vederii binoculare. Ea are în vedere capacitatea retinei de a sesiza lumina i de a se adapta la diferitele ei intensit i. Distingerea culorilor este realizat prin tonalitate cromatic . într-o explica ie simplificat . de u oara disparitate a imaginilor de pe cele dou retine.intensitatea stimulului. Sensibilitatea cromatic ± sim ul culorilor ± este o func ie vizual superioar .durata excita iei. nictometrul (adaptarea la lumin ) etc. Sensibilitatea luminoas depinde de: . Culoarea cea mai intens perceput la lumina zilei este galben iar la lumina crepuscular culoarea albastru. Profesorii folosesc diferite jocuri de sortare dup culoare a pentru evaluarea i educarea sim ului cromatic.Sensibilitatea luminoas (sim ul luminos) este o func ie vizual elementar .

dar profesorii i psihopedagogii pot avea de asemenea o contribu ie însemnat . elemente de personalitate.cecitate relativ (practic ) ± 0 . Capacitatea de disociere ± distingerea în spa ii foarte apropiate (specific mai ales copiilor ambliopi). Eficien a vizual de ansamblu nu este doar rezultatul simplei însum ri ale acestor indicatori ci i al activ rii lor în raport cu al i factori.ambliopie medie (AV : 0.2 (1/5) ± 0.2 ± 1/5 .1 (1/10) .005 (1/200) ± percepe mi c rile mâinii i lumina 6 .descoperi obiectul percep iei. ca de pild cei cognitivi.i men ine privirea asupra lui i de a-l urm ri cu privirea când se deplaseaz . surarea timpului de percepere se face cu tahitoscopul (inclusiv în variante electronice) Principalii indici (parametri) de care se ine seama în evaluarea func ion rii vederii se afl într-un raport de interdependen .ambliopie forte (grav ) AV : sub 0. Evaluarea acestor indicatori func ionali revine. de a. desigur. mai întâi medicului oftalmolog.5 (1/2) ± 0.ambliopie u oar (AV : 0. afectiv-motiva ionali etc.1 (1/ 10) . Clasificarea deficien elor de vedere Exist mai multe criterii dup care se poate face o asemenea clasificare: cauza organic a deficien ei caracterul ei congenital sau dobândit momentul apari iei deficien ei (afect rii) parametrii (indicii) vizuali afecta i I Clasificarea în func ie de acuitatea vizual (AV) . Aceasta interac iune conduce la situa ii în care doi copii cu indici relativi egali s aib realiz ri diferite în activitatea vizual .0. Rapiditatea (eficienta) actului perceptiv vizual Timpul de percepere depinde de: M tipul de activitate nervoasa superioara. experienta (exersarea) vizuala. integritatea anatomo-fiziologic a analizatorului.

daltonismul (cecitatea pentru ro u).afec iuni care determin tulbur ri de adaptare la întuneric i lumin . care corespunde papilei nervului optic . IV Clasificare in functie de instalarea deficientei de vedere deficienta vizuala congenitala deficienta vizuala dobandita ± varsta este foarte importanta in relatie cu reprezentarile vizuale o la varsta micii copilarii (0-3 ani) o la varsta prescolara o la varsta scolara mica o dupa 10 ani. Exemple: . 7 . ambliopie relativa.afec iuni care determin alterarea câmpului vizual ... III Clasificare dupa gradul scaderii AV din punct de vedere clinic ambliopie organica (modificarea analizatorului vizual din punct de vedere organic). ambliopie functionala fara modificari organice.hemianopsii (lipsa unui semi-câmp la fiecare ochi) .cecitate absolut ± nu percepe deloc lumina II Clasificare în func ie de modificarea indicilor func ionali ai vederii a) afec iuni care determin sc derea AV b) afec iuni care determin sc derea câmpului vizual. acromatopsiile ± când nu se distinge nici o culoare)..apari ia unor scotoame ± por iuni în care func ia vizual nu este activ ± de pild pata oarb .afec iuni care determin tulbur ri ale vederii binoculare (strabismul) .tulbur ri ale sensibilit ii cromatice (de pild : discromatopsiile ± lipsa senza iei de verde sau ro u) .

astigmatismul. y y Afec iuni (deficiente) ale analizatorului vizual care produc dizabilitatea vizual Exist mai multe posibilit i de clasificare a acestor afec iuni: dup criteriul localiz rii anatomice a afec iunii (cornee. Opacifierile mediilor refringente ± corneea (keratita. afec iuni prezentate detaliat în tratatele de oftalmologie. cu dificulta ile pe care le intîmpina. tumorile maligne ale retinei. prin activit i educativ-recuperatorii a ac iunii nocive a unor asemenea factori. Tulbur ri ale subfunc iei de recep ie retinean : afec iunile vasculare (emboliile) i cele degenerative ale retinei. cristalinul (cataracte ± totale sau par iale) sau deplas rile cristalinului. dup efectele lor asupra capacit ii lor vizuale. In acela i timp. ca i în prevenirea si combaterea. dar care trebuie s acopere i substratul morfologic).. Cunoasterea acestor cauze este foarte importanta atat pentru parinti cat si pentru personalul care lucreaza cu acesti copii in scoli. economic educa ional ) ± din acest punct de vedere exista o corelatie insemnata intre frecventa unor deficiente de vedere si conditiile socio-economice.. dezlipirea de retin . cristalin.ETIOLOGIA SI IDENTIFICAREA DEFICIENTELOR DE VEDERE Importan a si complexitatea cauzelor Exista o mare varietate de cauze care pot conduce la deficiente (dizabilitati) de vedere. pentru a armoniza interventia de sprijin si psihopedagogic cu specificul fiec rui copil. include. de afec iunile analizatorului vizual care produc deficien a (dizabilitatea) vizual . 8 . a elabora recomand ri i concluzii etc). perinatali. de educatie pentru sanatate. Factorii extraindividuali ± de natur ecologic (social . retina etc). Mircea tefan descrie complexitatea cauzelor determinante pe trei niveluri: y Rela ia cauzal dintre deficien a vizual i diferite lez ri sau disfunc ii ale analizatorului vizual. Evident c sunt mai importante acele aspecte medicale care intr în sfera de interes a psihopedagogului (pentru a descifra diagnosticele medicale. prenatali. postnatali). de nutritie si servicii medicale. Analiza factorilor cauzali care determin afec iunile analizatorului vizual în ordinea temporal a posibilita ii de ac iune (ereditari-genetici. hipermetropia. cu potentialul pozitiv i cu mecanismele compensatorii ale fiec ruia. prevenirea factorilor care pot conduce la pierderi ale vederii. care cuprind la rândul lor: tulbur ri de refrac ie ± ametropiile: miopia. Rela ia este relevat de diagnosticul medical. decelarea cauzelor ofera sprijin si orientare în evitarea. O clasificare morfofunc ional (în principal pe criteriul subfunc iilor vizuale afectate. leucomul/albea a). dup Mircea Stefan: y y y Tulbur ri ale subfunc iei de formare a imaginii optice.

hepatita epidemica etc bolile sexuale ± de exemplu conjunctivita blenoragic a nou-n scutului. rujeol . variol . alcoolismul poate conduce la nevrit retrotubular . colobom al acestora sau al retinei i nervului optic. Aproape toate aceste afec iuni au baz genetic . herpes. varicel . Disfunctii ale mecanismelor corticale ale vederii. lipsa cristalinului sau a irisului. pupile a ezate excentric. distrofia corneei. Exemple: rubeola (nepericuloas pentru mam ) ± poate duce la embriopatia rubeolic . factorii stresan i i oboseala excesiv a mamei. albinismul. Starea de anemie datorat ulcerului gastro-duodenal sau bolilor de sânge poate conduce la atrofii ale nervilor optici. febra gripal . Sunt de natur ereditar : Diverse afectiuni ale aparatului ocular (microftalmie. atrofie optic . tuberculoza. glaucom infantil etc) rujeola. Glaucomul are factori predispozan i ereditari. tuse convulsiv . de leziuni ale retinei. scarlatin . Tulbur ri ale subfunc iei de fuziune binocular (cu cauze senzoriale i motorii). cu deosebire în primele luni de sarcin trec prin placent la embrion i pot ac iona. hemianopsiile. - Factori perinatali traumatisme obstreticale care pot produce leziuni anatomice sau anomalii de dezvoltare anatomo-fiziologic a analizatorului vizual.y y y Tulbur ri ale subfunc iei de transmitere a excita iei nervoase ± nevrite optice sau papilite. atrofii optice. anomalii de pozi ie a globilor oculari. printre altele i asupra esutului ocular. staza papilar . keratit etc. Acestea sunt legate în mare m sur de afec iunile corneei. Lista bolilor infec ioase (vezi i factorii prenatali): grip .  Sfatul genetic ± problem delicat i controversat « Cauze care ac ioneaz în perioada uterin Bolile infec ioase transmise de mam f tului în timpul sarcinii. Cauze postnatale. cu urm ri directe asupra dezvolt rii func iei vizuale. sociale i educa ionale Factori postnatali patologici Multe boli contractate în copil rie pot avea urm ri negative asupra func iei vizuale. 9 . Factorii ereditari sau constitu ionali pot fi considera i responsabili de multe dintre afec iunile oculare de mai sus. cu atât mai importante cu cât vârsta copilului este mai mic . de congestia conjunctivelor oculare. opacifieri de cornee. sifilisul poate cauza: glaucom. care st la baza multor afec iuni oculare: cataracte.

cu consecin e asupra transparen ei corneei i sensibilit ii retinei. congestia conjunctivelor. Diabetul conduce la retinopatie diabetic . inflama ia irisului i a corpului ciliar > m rire debit umoare apoas > glaucom secundar. Clasificarea curent a traumatismelor oculare Contuziile ± loviri puternice ale globului ocular. f r perforarea acestuia. activitatea gospod reasc . B ie ii se accidenteaz în mare m sur decât fetele. opacifierea corneei sau a cristalinului . Traumatismele oculare De i ochiul este bine protejat. activitatea sportiv . etc. conflicte armate etc). Unele contuzii sunt fatale pentru func ia vizual . La copii rezult din statistici c accidentele se produc mai mult în timpul jocului decât în activitatea colar sau în via a familial . la xeroftalmie (ochi uscat). encefalitele i trombo-flebitele cerebrale pot produce deficien e vizuale grave. Propor ia de accidente cea mai mare este în jurul vârstei de 10-12 ani. keratite. Tulbur ri ale func iei tiroide pot contribui la exoftalmie (ie irea ochilor din orbit ). Meningitele. în circula ia rutier . ca de pild o tumoare a glandei suprarenale poate cre te tensiunea intraocular i provocarea de hemoragii sau glaucom. cu umplerea ochiului de sânge . hemoragie. el este expus la diferite feluri de traumatisme. luxa ia cristalinului . Contuziile pot conduce la: dezlipirea de retin (imediat dup accident) . Bolile renale pot fi asociate uneori cu nefritele i retinopatiile. Cea mai cunoscut este avitaminoza de tip A. Pl gile perforante ± produse de diverse obiecte ascu ite i t ioase. care r nesc - 10 . diverse confrunt ri violente între persoane. inflama ii ale irisului. cataract diabetic . Bolile digestive i avitaminozele pot avea de asemenea consecin e negative asupra func iei vizuale. cataracte. probabil explicabil prin unele tr s turi specifice preadolescen ei.Bolile reumatice pot avea urm ri ca: tumefierea pleoapelor. care provoac pierderea vederii nocturne sau chiar cecitatea. Afec iunile endocrine. atât la copii cât i la adul i (în procesul muncii.

mediul de via insalubru . Printre cauzele sociale importante de determinare a deficien elor vizuale se pot men iona: .malnutri ia . Pl gile devin cauzatoare de deficien e prin distrugerea corneei.lipsa posibilit ilor de a aplica i respecta igiena. de arunc toarele de fl c ri etc. comparativ cu rile puternic industrializate. respingerea etc ± atitudini pe care persoanele cu deficien e vizuale (ca i de alt tip) le întâlnesc frecvent. Obiectul respectiv poate distruge unele organe intraoculare.lipsa accesului la cuno tin e elementare de igien .ochiul i provoac o infec ie. ap oxigenat etc) i mai rar de cei fizici fl c ri. Un studiu din SUA releva c procentul persoanelor cu deficien e din rândul popula iei de culoare este de dou ori mai mare decât în rândul albilor. inclusiv în educa ie. In zonele de r zboaie arsurile pot fi provocate de gaze toxice. lichide fierbin i etc). alterând astfel retina i favorizând dezlipirea acesteia. indiferen a. devin bariere în participarea social cu drepturi i anse egale a acestor oameni. amoniac. Foarte mul i copii din Asia de pild devin orbi din cauza avitaminozei A. raze ultraviolete. mila jignitoare. neglijarea. Chiar i în rile bogate exist discrepan e între procentul nev z torilor din grupurile defavorizate i respectiv cele înst rite. uneori a irisului i a cristalinului. sod caustic .lipsa de ap potabil . Cauze sociale i educa ionale Studiile relev c procentul deficien elor de vedere ± ca i altor deficien e ± este mai mare (chiar de trei ori) în rile aflate în curs de dezvoltare. Arsurile oculare se produc foarte frecvent de c tre agen i chimici (var. Asemenea atitudini i conduite agraveaz dezavantajele i maresc dizabilitatea. Efectele arsurilor se r sfrâng asupra pleoapei i conjunctivei i corneei (opacifiere). produc hemoragii în corpul vitros.bolile endemice . Din punct de vedere socioeduca ional trebuiesc men ionate de asemenea ignoran a. M suri sociale i educa ionale foarte utile: 11 .

îngrijirea adecvat a s n t ii femeilor îns rcinate. tratamentul precoce al maladiilor care duc la orbire. . (6% din totalul elevilor care se afla in scoli speciale ± circa 28.razele luminoase sunt focalizate in spatele retinei.6% din totalul copiilor cu dizabilitati iar cei cu cecitate 2.glaucomul ± tulburarea echilibrului presiunii intraoculare. cu deosebire a bolilor infec ioase etc. ceea ce afecteaza vederea la distanta. nefunc ional ) i cu invaliditate de gradul accentuat (ambliopie.cataracta ± boala congenitala sau dobandita care se maifesta prin opacifierea partiala sau totala a cristalinului.miopia ± razele luminoase sunt focalizate inaintea retinei. . afectarea puterii de refractie in diferite zone ale mediilor refringente. educa ia pentru s n tate. ceea ce afecteaza vederea de aproape. .hipermetropia . legisla ie i activitate de educatie rutier eficient . legisla ie de munc eficient .astigmatismul ± imperfectiuni ale curburii cristalinului sau corneei. . Afectiuni oftalmologice mai frecvente la scolari .4%.- vaccinarea. prin deviatia axelor vizuale ale ambilor ochi.V. vedere par ial ) ± cam 20% din numarul total al persoanelor cu handicap din Romania. In scolile speciale de profil din Romania sunt cam 1700 de elevi cu D.000). 12 .strabismul ± tulburare a motilitatii oculare. Frecventa deficien elor vizuale Dup Daniel Marcelli (2003) copiii cu ambliopie ocup cam 4. ceea ce duce la scaderea acuitatii vizuale. ceea ce impiedica fuziunea imaginilor (vederea dedublata). ceea ce duce la afectarea campului vizual. . În eviden ele Asocia iei Nev z torilor din România sunt circa 80 de mii de persoane cu ´invaliditate oftalmologic ´ de gradul grav (cecitate total sau vedere foarte slab . de prevenire a ccidentelor.

nistagmusul ± oscilatii involuntare ale globilor oculari.  Nu are capacitatea de a localiza i de a ridica un obiect de dimensiuni mici. afectarea vederii cromatice.  O mimic special : strânge ochii. . tulburari de refractie. ochi cu aspect obosit. pleoape l sate.  Elevul î i acoper sau închide un ochi. ochi umezi. coji pe pleoape între gene.  Faptul c elevul clipe te foarte des i se freac frecvent la ochi sau atunci când are de f cut ceva care-i solicit mai mult ochii. când lumina este mai puternic . dezlipiri de retina etc. care deternina dificultati in focalizarea imaginii pe macula ± cu consecinte asupra scris-cititului sau asupra preciziei efectuarii unor activitati . urcioare repetate. pleoape umflate. dac simte c nu vede bine cu acel ochi sau ridic ori înclin capul înainte. s prind sau s loveasc cu piciorul. are dificult i s arunce. distantelor si dispozitiei spatiale a acestora.microftalmia ± dezvoltarea insuficienta a dimensiunilor globilor oculari.  Pare stângaci în mi c ri i deplasare: se ciocne te de oameni sau obiecte. vedere fluctuanta. are o mimic distorsionat atunci când cite te ori atunci când prive te ceva cu aten ie. strabism. se încrunt . ceea ce afecteaza vederea binoculara si perceperea clara a obiectelor. . Indicatori de depistare a deficien elor vizuale în coal  Indicatori fizici: ochi ro ii.  Dificultate în a lucra în scris: când scrie nu poate respecta rândul sau scrie între spa ii. Este posibil s vad cu dificultate când lumina este slab .  Inchide sau î i acoper un ochi ori întoarce capul pentru a urm ri rândurile atunci când cite te.retinopatia diabetica ± boala ereditara care se manifesta prin diplopie ± limitarea capacitatii de acomodare. dup ce se însereaz .  Sensibilitate la sau dificultate în func ie de lumin : elevul clipe te foarte des sau tinde s închid ochii. îi încuci eaz .  Dificultate în a citi i a lucra cu obiecte: aduce cartea sau obiectele foarte aproape de ochi dar se descurc foarte bine dac i se dau instruc iuni i sarcini verbale. Un astfel de elev prefer s citeasc sau s fac orice alte activit i statice 13 . ochi de dimensiuni diferite. sau s nu vad de loc.. reclam c nu vede la tabl sau c fi ele de lucru sunt terse«  Problemele legate de faptul c nu vede la distan pot conduce la evitarea spa iului de joac sau la evitarea oric ror activit i care presupun mi care.

care prin trecerea la un alt stadiu de dezvoltare presupune ³reechilibrarea cu mediul (asimilare si acomodare continua).activitatea proprie a persoanei cu DV ± foarte important sub aspect psihopedagogic. c rora adep ii acestei teorii nu le pot r spunde. ca i în cazul altor deficien e. pentru a asigura echilibrul cu mediul natural i social. reechilibrare) bio-psiho-social a copilului. ± Olga Skorodova (Moscova). Unii autori apreciaz chiar c ar fi vorba de o dezvoltare ³miraculoas sau ³providen ial .Compensa ia se reduce la substituirea unui sim ? . natura. proces bazat pe disponibilit ile biologice i psihice.De ce în anumite situatii func ioneaz compensa ia i în altele nu? y Psihologice ± se pun pe prim plan fenomenele psihologice care apar ca urmare a existen ei disfunc iei vizuale. in mod automat? . Psihanali tii au explicat acest fenomen ca pe un mecanism de ap rare a Eului. y Compensa ia ca fenomen de adaptare ± fenomenul ine de puterea i bog tia neb nuit de adaptare a organismului uman. 2000) ± compensa ia (in psihopedagogia speciala n. O posibil solu ie: cele dou tipuri de explica ii sunt complementare. Explica ii teoretice y Fiziologice ± compensa ia este o reac ie fiziologic automat .a.Se dezvolt celelalte sim uri de la sine. cu lucrarea Cum percep lumea exterioara. Complementaritatea celor trei forme de explica ii pare evident . . Factori care condi ioneaz compensa ia . Exist desigur elemente importante în acest tip de justificari. gravitatea i implicatiile acesteia. Este foarte cunoscut exemplul a doua nevazatoare surde (cu surdo-cecitate): ± Hellen Keller (Boston). Este o explica ie posibil i logic . 1973). reac ia psihic mai mult sau mai pu in incon tient la situa ia creat . care intr în func ie la lezarea analizatorului vizual. 14 .PROBLEMATICA COMPENSARII IN DEFICIENTELE DE VEDERE Defini ie ( tefan M. considerat de unii oameni de stiinta drept µcea mai stralucitoare minte a secolulului XX. Aceasta tip de explica ie este promovat i de Piaget i coala sa ± nevoia continua de echilibru. la condi iile generate de prezen a unei deficien e. Modul in care functioneaza fenomenul compensator la animale si mai ales la oameni este de-a dreptul uimitor (Damaschin. Un caz contemporan fascinant este cel al astrofizicianului britanic Stephen Hawkins. dar nu le putem considera în totalitate i în toate situa iile.deficien a (primar ) ± cauzele. Se vorbe te foarte mult despre func ionarea unor mecanisme compensatorii la persoanele cu deficien e vizuale. care a scris si lucrarea Optimismul.) este procesul de readaptare (restructurare. (ceea ce o face simplist i unilateral ): . necondi ionat . . dar r mân întreb ri importan e.existen a sau nu a unor consecin e secundare negative ± în plan biopsihic sau psihosocial. efectele interioare i psihosociale.

la nev z tori. ci doar crearea de func ii adaptative noi prin includerea dominant a analizatorului tactil-auditiv i formarea de imagini mentale pe baza acestora. La ambliopi compensarea se realizeaz prin exerci ii polisenzoriale. restructur rile ce au loc nu atrag crearea de substituiri morfologice. Aceasta este înainte de toate un proces de adaptare. consecin ele sunt mai grave. motorii sau auditivmotorii dau o not specific orient rii spa iale în func ie de o serie de factori ce nu au semnifica ie prea mare pentru v z tori: 15 . dezechilibrul cuprinde stereotipiile cunoa terii i orientarea în modalitatea optic . de i procesul de instruc ie este mai dificil la cei congenitali. o echilibrare la nivelul analizatorilor valizi care s compenseze absen a analizatorului vizual. este un fenomen de structurare sau restructurare a schemelor func ionale. Restructur rile func ionale prin stabilirea unei dominante tactile. î i formeaz o serie de abilit i pentru orientarea într-un anumit timp. Compensarea se realizeaz prin mijloace naturale ale organismului. În procesul compens rii în afara analizatorilor particip i memoria. ele particip la structurarea i întregirea imaginilor senzoriale. de mobilizare a surselor energetice ale organismului în lupta împotriva deficien elor congenitale sau dobândite. unii speciali ti spun c se lucreaz mai u or cu ace tia. în elaborarea mecanismelor compensatorii. apar altfel organizate. Este fenomenul care apare ca r spuns la condi iile externe. în cea care survine brusc. La nev z tori consecin ele orbirii se manifest într-o manier comun . aparate opto-electronice care îi ajut pe cei cu cecitate nocturn . Compensarea exprim capacitatea sistemului biologic de a rezista la perturba ii. În orientarea spa io-temporal un rol important îl au experien a i dezvoltarea psihic . se stabile te de la început o dominan tactilo-motorie i auditiv-motorie. Nev z torii cu dezvoltare psihic superioar . trebuie înv a i s . aten ia i gândirea (prin opera iile lor fundamentale i prin analiza i sinteza datelor percepute). lupe. dac nu se afl în stadiul de regresie. Experien a proprie este fundamental .educa ia timpurie (de îndat ce apare deficien a). dar ele apar din alte rela ii îmbinându-se în mod original. g sim acelea i procese nervoase ce stau la baza organismului normal. în cecitatea survenit reprezent rile fiind p strate. deosebirea este în plan psihologic între cei la care cecitatea survine brusc i cei la care survine dup o evolu ie lent . înv area din experien a altora se realizeaz doar par ial.i foloseasc poten ialul vizual existent. În condi iile deficien ei pentru adaptare sau readaptare sunt mobilizate disponibilit i care ar fi r mas neutilizate. dar i diferen iat între cei congenitali i cei ce-au dobândit cecitatea: la congenitali lipsa total a reprezent rilor vizuale face ca de la na tere s se structureze o schem func ional f r participarea vederii. la ceilal i func iile vederii pot fi transferate treptat analizatorilor valizi întâmpinând momentul critic. ochelari cu celule fotosensibile ce transform sursa de lumin în sunete pentru a facilita orientarea). este vorba de o restructurare a schemei func ionale realizându-se cu participarea reprezent rilor vizuale pe care le au. fenomen curent i în absen a deficien elor în general. dar acestea trebuie s se subordoneze activit ii vizuale i nu s înlocuiasc analizatorul vizual. pentru c apar dezechilibre la nivelul personalit ii. dar i prin mijloace tehnice (ochelari.

Braille în 1809 i se realizeaz în relief prin schimbarea pozi iei a 6 puncte existând 64 de combin ri posibile. folosind metode didactice specifice. întrucât pentru imaginea motorie contactul direct lipse te). Scrierea se realizeaz de la dreapta la stânga. câini dresa i ± exist unele controverse.i fixeze un sistem de repere pe care trebuie s -l asocieze cu unele rela ii cauzale i cu semnifica ia acordat evenimentelor. obstacolul este perceput cu ajutorul bastonului ± acesta face un zgomot diferit când este aproape de un obstacol fa de atunci când este departe. Scrierea se realizeaz pe vertical prin trecerea unui punctator într-o c su sau alta a pl cii de scris. iluminatul natural s fie cât mai bun. 16 . Orientarea profesional se face în meseriile care nu presupun o acuitate vizual deosebit . Nev z torii folosesc sistemul Braille în care func ia dominant este dat de analizatorul motor tactil-kinestezic. sensibilitatea fa de percep ia zgomotelor. Altfel. Acest sistem punctiform a fost inventat de L.i formeze o imagine tactil a literei. Pentru orientarea în timp este important desf urarea ritmic a activit ii sau anumite semnale periodice (mirosuri) sau ceasuri f r geam.nev z torul î i dezvolt o sensibilitate fa de unii stimuli (mi carea aerului în spa ii largi. o intuire a tr irilor l untrice din perspectiva celui pe care-l observ . el risc s devin prizonierul ei. cu acea empatie care este o în elegere profund i emo ional . Capabil de ata are.i formeze o schem motorie (mai greu. cu spirit de observa ie i cu perspicacitate. Citirea se realizeaz de la stânga la dreapta prin întoarcerea foii i prin perceperea literelor cu policele mâinii drepte (cea stâng are rol de control). mirosuri în apropierea obstacolelor. pixuri speciale ce produc litere puternic marcate.5 distan între ele ± corespunz tor pragului maxim al sensibilit ii tactile) se fac pe o foaie special (mai groas i mai consistent ). educatorul trebuie s aib i deta area necesar pentru a fi obiectiv i lucid. caiete ce permit trasarea grafemelor f r efort prea mare. Programa este la fel ca i pentru ceilal i copii. Placa este alc tuit din dou p r i între care se introduce foaia. Nev z torii în citit trebuie s . intersec ii sau spa ii închise) ± la intersec ii sau în locuri virane percep cu fa a sau cu dosul mâinii diferen ele curen ilor de aer fa de alte spa ii. Dac îl iube ti pe copil. ORGANIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV ± EDUCATIV Ambliopii înva în sistem obi nuit (scriere alb-negru). Libertatea de deplasare fiind redus . în loc de a domina rela ia. colile sunt construite astfel încât s beneficieze de lumin cât mai mult timp. iar în scris trebuie s . Un bun educator se transpune în situa ia fiec rui elev. nev z torul trebuie s . zgomotul f cut de pa i la apropierea obstacolului. î i este mai u or s -l în elegi. de a p trunde dincolo de aparen e. timp mai mare pentru rezolvarea sarcinilor de înv are. Aceste litere (1mm i 2. materiale intuitive ce pot fi manipulate u or. Munca de educator cere capacitatea de a diagnoza problemele copilului i ale grupului de copii.i mai antreneaz celelalte mecanisme compensatorii. unii speciali ti sus in c nev z torul nu. c r i cu litere mai mari.

prin auz se pot detecta de asemenea i alte lucruri: m rimea sau în l imea unei s li. Exemple de reflexe în acest sens: compensarea deficitului de refrac ie al copilului cu hipermetropie prin amplificarea efortului acomoda iei. a calit ilor. precum i obstacolele. pentru capta mai multe informa ii. c) Asocierea compens rii cu mijloacele ± naturale sau tehnice d) Compensa ia fiziologic i psihologic e) Compensa ia inter i intrasistemic Compensatia intersistemic se refer la faptul c func ia vizual deficitar este înlocuit (substituit ) prin aportul eficient al celorlalte modalit i senzoriale. harta în relief la geografie etc. b) Compensa ia dirijat ± stimulat i dezvoltat inten ionat. Când avem încredere în copil. Prin palparea cu mâna (pip irea cognitiv ) se poate percepe forma. distan a. Se constat o mare varietate a formelor de compensare intrasistemic . Încredere înseamn a l sa s se manifeste liber ini iativa copiilor. Nu po i fi un bun educator dac nu ai o încredere real . nu este vorba îns exclusiv de percep ie tactil ci mai mult de una tactilkinestezic . rezultatele pentru individul în cauz . a face s creasc continuu autonomia lor. de efectele. direc ia etc. în func ie de natura i gravitatea afec iunii. volumul. asperitatea etc. ca parte a unui proces de educa ie. 17 . Compensa ia intrasistemic ± este proprie în special copiilor cu ambliopie ± reprezint tendin a organismului de a utiliza poten ialul vizual restant. scoaterea din func ie a unui ochi atunci când vederea celor doi ochi este inegal m rirea timpului de timpului de explorare vizual . pentru a ti cum s lucreze cu el. analiza i op iunea în leg tura cu acestea fiind o sarcin important a psihopedagogului. Tipologia compensa iei vizuale a) Compensa ia spontan O prim analiz se poate face în func ie de valoarea adaptativ a compensa iei. a le da prilejul s se exprime prin vorbe i fapte.Aceast în elegere empatic induce i la copii. duritatea. Aceste posibilit i se afirm în m sura în care credem efectiv în ele. Auzul ± stimulii sonori dau semnale despre prezen a unor obiecte. în posibilit ile de dezvoltare ale fiec ruia. de regul . distan a. cubaritmul la matematic . Simtul olfactiv ± semnalizeaz prezen a unor obiecte. Cele dou tipuri de senza ii au la baz analizatori diferi i dar ele se îmbin în activitatea cognitiv . starea i ac iunea lor. Încrederea în copil este o tu pregnant a portretului pe care-l schi m. dac este plin sau goal . o atitudine empatic fa de educator. substan a. spontan . sincer în disponibilit ile copiilor. de multe ori autoeduca ie. ceea ce înseamn practic încercarea de a se ajunge la o imagine vizual mai bun cu poten ialul existent. pseudocompensarea). care s le permit o imagine perceptiv mai clar i mai bogat (Vasile Preda). Educatorul vrea s -l cunoasc bine pe copil pentru a-i da ajutorul necesar. Unii autori o numesc compensa ie supleant sau prin substitu ie. îi d m i lui încredere în sine. m rimea. Se poate face aici distinc ie între modalit i pozitive i negative de compensare (decompensarea. Contribu ia celorlalte sim uri: Simtul tactil ± citit-scrisul în Braille. direc ia. de componentele mai afectate.

Pentru c au dificult i. pe direc ia activit ilor de natur educa ional . constientizat.3/1996). Este cunoscut rolul efortului voluntar. î i concentreaz eforturile pentru a ob ine rezultate colare cât mai bune.Educa ie i compensare la persoanele cu DV Sunt dou procese aflate in rela ii foarte strânse. modul în care se raporteaz la ea i ac ioneaz în consecin . Cum pot fi dirijate procesele compensatorii de c tre cadrele didactice ? . pentru a recupera handicapul s u de independen fa de realitatea contingent Ý (Radu Sergiu Ruba. Câteva dintre procesele psihice i componentele personalit ii cu implica ii însemnate în acest sens sunt prezentate în continuare. de i problemele sunt minore acestea nu sunt compensate. Exemple la colarizarea copiilor cu ambliopie: lumina adecvat .. Uneori. dar i dizabilitatea. Se tie faptul c obstacolele mari mobilizeaz o energie mare. care presupune elemente de planificare. m rimea literelor. ÝFiin a individual se mobilizeaz din toate puterile i din adâncurile sale. Educatorul trebuie de aceea s cunoasc foarte bine copilul. Diversele tr iri afective. desigur. deci i la capacit ile i conduitele rezultate din func ionarea compensa iei. educa ia este mai mult un proces organizat. pân atunci neb nuite. atât pe termen scurt (aspectul predominant compensator) cât i pe termen lung (aspectul predominant formativ. În lipsa acestora elevul î i formaz conduita spontan nociv de lipire a ochiului de pagin . dar care sunt totusi distincte. Dirijarea compens rii se produce i la nivelul atitudinilor i afectivit ii (modul de lucru. nr. Leg tura dintre educa ie i compensare este totu i important . ei î i c lesc caracterul luptând împotriva acestora.). Un rol important în compensarea dizabilitatii de sorginte vizual îl au i procesele afectiv-atitudinale. Sunt relevante în context i conduitele elevilor ambliopi. dar atunci când apare. oarecum mai natural. de i tulbur rile sunt relativ grave.activitatatea compensatorie trebuie provocat . rolul compensator al voin ei este foarte mare. educativ.activitatatea compensatorie s înceap cât mai devreme. 18 . folosirea lupei. climatul. pot asigura mobilizarea energetic necesar compens rii sau o pot obstruc iona. Alteori. Este de dorit. compensarea func ioneaz bine. un anumit echilibru afectiv. declan at i orientat ± deci trebuie create situa ii educa ionale (exemplul unui copil nev z tor de 2-3 ani care trebuie s înve e mobilitatea deplas rii în spa iu). în sensul c educa ia face apel la întregul poten ial al copilului. poate fi considerat i o strategie educa ional (Constantin P unescu). consecin ele în planul dezvolt rii i mecanismele compensatorii. Desigur c acest lucru nu se întâmpl întotdeauna. cu inten ionalitate cert . grija pentru fiecare copil. Interven ia (stimulativ sau restrictiv ) în compensa ie ± este diferit de la caz la caz. Litera noastr .. Compensarea devine un fel de aliat al muncii educa ionale. Este important în acest context atitudinea copilului fa de propria deficien . evaluare i monitorizare. pozitive sau negative. . Dac în cazul compens rii mecanismele sunt în bun m sur spontane. Deoarece ei nu v d bine. La rândul ei compensa ia se orienteaz . Atunci când compensa ia este orientat corespunz tor prin educa ie vor apare efecte în planul ambelor. stimulat . Personalitate i compensare Compensa ia angajeaz întreaga personalitate. con tient mobilizat în dep irea obstacolelor vie ii.

19 . sau agresivitate. prietenie i respect între colegi. Se poate vorbi în acest sens de un gen de compensare negativ sau decompensare.. se dezvolta unitar prin procesul de compensare.. in sensul ca si personalitatea se. Formarea i dezvoltarea acestor deprinderi constituie un element de compensare suplimentar i indispensabil. influenteaza asadar semnificativ procesul compensatiei.. in Letre sur les aveugles) sunt o alt dimensiune psihosocial important . Personalitatea in devenire a copilului cu DV. In acelasi timp asistam la o relatie de interdependenta. ap rut adesea ca efect secundar al unei deficien e vizuale.. Deprinderile de activitate independent i ordonat (despre care vorbea i Diderot. tendin a de refugiere în lumea visurilor imaginare. în primul rând fa de obiecte.stabilitate emo ional care conduc la o anumit dinamizare a mecanismelor compensatorii. Climatul afectiv adecvat al grupului colar. se adapteaza. Ruba). rela iile de cooperare. revendic ri nejustificate etc. se modeleaza..S.. Este greu de conceput fenomenul de compensare in afara personalitatii. pentru ca nev z torii s se deta eze de Ýumilitoarea dependen . susceptibilitate. atitudinea valorizatoare a cadrului diadactic pentru to i elevii ( i pentru fiecare în parte) sunt foarte importante în acest sens. Uneori apare îns i nevoia de a compensa o afectivitate problematic .(R. Ca efecte pot ap rea situa ii de a a numita conduit imaginativ .

chiar dac telefonul propus ofer destule facilit i într-un corp pl cut ochiului.TELEFOANELE MOBILE PENTRU NEVAZATORI Nevazatorii sau persoanele cu grave afectiuni de vedere vor avea acces total la comunicare cu ajutorul telefoniei Telefonul SENS pentru nev z tori Dintre miile de telefoane mobile. designerul Takumi Yoshida a prezentat conceptul ³SENS´. A a se face c mul i astfel de produc tori i designeri intesc segmente de ni . dup ce utilizatorul este în tiin at i confirm comanda. SENS poate transmite informa iile i c tre o casc Bluetooth. 20 . Principiul de func ionare este cât se poate de simplu ± ac iunea nu se execut la prima ap sare a unei tasta ci abia la a doua. O companie obscur are slabe speran e s ias din anonimat. îns trebuie s recunoa tem c peste toate aspectele brand-ul cânt re te enorm. nu dispune de ecran. pu ine reu esc s se fac remarcate cu adev rat. Pentru a p stra confiden ialitatea ac iunilor. SENS ajut utilizatorul s identifice func iile oferindu-i taste speciale (unele sensibile la atingere) cu feedback vocal. Deoarece este un telefon destinat persoanelor care au grave probleme cu vederea. Terminalele sofisticate i inspirate ca design ne atrag mereu aten ia. un telefon care are anse s trezeasc interesul oamenilor cu dizabilit i vizuale. Spre exemplu.

germana. ii ajuta pe nevazatori sa se orienteze si chiar le citeste meniul si preturile de la orice restaurant sau magazin in care se duc. ba chiar mai mult. Inovativa tehnologie aflat la baza lui. poate realiza traduceri în mai multe limbi. înfiin at de inventatorul Ray Kurzveil. Utilizatorii nevazatori aud continutul documentului citit clar sintetic. în cadrul celei de-a 59-a conferin e anuale a Asocia iei Interna ionale a Dislexicilor. KnfbReading este primul telefon mobil capabil s citeasc i s traduc texte . Acest telefon costa 2000 de $ si este disponibil doar in SUA. Destinat orbilor i persoanelor cu deficien e de citire. Telefonul fotografiaza bancnotele iar apoi le identifica. printre care engleza. botezat knfbREADER Mobile. Asociatiile nevazatorilor vor acoperi o parte din costurile acestor telefoane. O nou tehnologie portabil permite transformarea automat a textelor în format vocal. este capabil s fac traduceri dintr-o limb în alta. telefonul poate reda o varietate larg de limbi. 21 . Ea are la baz combina ia între un software avansat de procesare a imaginilor i unul de transpunere a textului în format vocal. italiana i castiliana. Combinatie de text-to-speech si functiile de urmarire fac ca interpretarea unui text sa fie mult mai usor realizabila pentru persoanele cu dificultati de invatare. franceza.A fost lansat în Seattle. i Federa ia Na ional a Orbilor.Telefonul READING pentru nev z tori Cei de la knfbReading Technologies Inc (Kurzweil ± National Federation of the Blind) au creat un nou tip de telefon pentru nevazatori. este un produs al joint venture-ului între compania KNFB Reading Technology. Fiind un poliglot des vâr it. dispozitivul fotografiaz textele pentru a le citi apoi cu voce electronic tare. E un lucru foarte util pentru nevazatori. Mai mult. Imaginati-va ce grea e viata unui nevazator iar acest telefon il ajuta foarte mult. in timp ce utilizatorii care pot vedea pe ecran si a celor cu dificultati de invatare pot mari scrisul si il pot citi.

ea permi ând doar citirea textelor. când g tesc. Servindu-se de camera de 5 megapixeli a modelului N82 de la Nokia. a declarat Smith. Telefonul Tactility pentru nev z tori Tactility este cel mai nou concept de telefon mobil dedicat persoanelor oarbe. software-ul dezvoltat de KNFB Reading Technology le-a permis persoanelor cu probleme de vedere s câ tige un grad mai mare de independen .Folosind state-of-the-art Nokia N82 este un telefon mobil care ruleaza pe sistemul de operare Symbian care are un aparat de fotografiat cu rezolutie inalta. creeaz tehnologii ajut toare pentru persoanele nev z toare de la mijlocul anilor ¶70. mai lent . care a început s . Stevie Wonder a fost primul client care a cump rat un exemplar.com. îns nu regret nici un cent. la pre ul de 50. Acas . pentru a ti ce pun în mâncare . ³Aceasta necesit îns o putere de calcul mai mare decât cea de care dispun telefoanele mobile din prezent . având dimensiunea unei ma ini de sp lat. a fost lansat în ianuarie 2008. a precizat Kurzveil. O versiune ini ial a knfbREADER Mobile. utilizatorii îi vor putea vorbi celularului într-o limb pentru ca acesta s t lm ceasc pe loc mesajul într-o alta. care a realizat terminalul sub emblema Toshiba. ³La munc pot fotografia dou documente diferite pentru a le identifica. 22 . Astfel. Prima ma in de citit pe care a produs-o. inventatorul Ray Kurzveil. Unul dintre cei care nu s-au l sat descuraja i de pre ul ridicat este americanul Peter Alan Smith. A fost nevoit s fac un împrumut pentru a.i achizi iona telefonul special. citat de boston. Creatorul acestui nou concept este designer-ul independent Siwei Liu. a fost lansat în 1976. sub forma unui aparat de fotografiat digital Canon.400 de dolari pentru soft i 600 pentru achizi ionarea telefonului.000 de dolari.i piard vederea de la vârsta de 18 ani. Primul dispozitiv portabil de citire electronic a textelor conceput de Kurzveil a intrat pe pia în 2006. Omul din spatele knfbREADER Mobile. Pre ul acestui beneficiu a fost îns unul destul de ridicat: 2. nu i traducerea lor. Printre planurile de viitor ale inventatorului se num r un software de traducere vocal instantanee. pot lua în obiectiv o conserv .

23 . Acesta nu are alte dotari specifice telefoanelor de ultima generatie fiind capabil doar sa primeasca si sa efectueze apeluri. De asemenea. Un sistem de prindere cu snur se afla in partea de jos a telefonului pentru ca utilizatorul sa-l poata utiliza cu mai multa usurinta prins in jurul gatului. sistem care face mai dificila pierderea terminalului. terminalul dispune de un sistem si un software special vocal care va putea sa citeasca mesajale primite.Asemenea altor modele de acest gen. modelul B-Touch are ecran tactil si o aplicatie Braille care ghideaza utilizatorul sa citeasca mesajele sau alte texte prin intermediul display-ului. Telefonul B-Touch pentru nev z tori Realizat de Zhenwei You. Tactility functioneaza pe sistemul tastaturii Braille.

Mai mult de atat. book reader sau ca un gadget care va recunoaste diferite obiecte din jur. 24 . B-Touch va mai putea fi folosit ca dispozitiv de navigatie. Designer-ul a mai precizat ca B-Touch are incorporat si sistemul de formare a numarului de telefon al unei persoane din agenda prin comanda vocala.

25 .

ro www.1973 orbi./Vodacom-a-lansat-telefoanele-vorbitoare-pentru-nevazatoriwww. news.Editura Didactic  Ghergu .Mircea. Ghid pentru concursuri si examene de obtinere a gradelor didactice . Anca. Vasile-ÄElemente de psihopedagogie special ´.ÄPsihopedagogia copiilor cu handicap de vedere .ro/?q=node/9992 www.net/ 26 .2007  Preda.Humanitate. Bucure ti.ro/ coolest-concepts.ro www.Monica-Delicia-ÄDefectologie i logopedie . Editura Pro Humanitate. Editura Polirom .³Deficien a de vedere din perspectiv psihosocial i psihoterapeutic .2003  tefan .Ia i. Dorin-ÄDefectologie.. Editura Eikon. Bucure ti.rring.com/. Editura Pro.2008  Damaschin. surdo-mu i . Alois-ÄSinteze de psihopedagogie speciala.. 1999.Bibliografie  Avramescu.go4it. Cluj- Napoca.Bucure ti.Editura Funda iei ÄRomânia de Mâine .sursadestiri.2007  Rozorea.prostemcell. Teoria i practica compensa iei-nev z tori ambliopi. i Pedagogic .Bucure ti.softpedia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->