CAPITOLUI_j IV

Constantinopol ul

European ~i asiatic in acelast ttmp, Oonstantinopolul ~ra in Evul Medin 0 punte de legatura intre dona lumt. Intr-o epoca in care v'iata urbana aproape ca disparnse in Occident, cind loouitorn vechii Rome se retra·O'cau in ruinele antics, transiormate in Iortarete, Constantinopolnl erasingurul oras al cre~tinitatii care mertta numele de capttaUt, smgurul a cami populatie, la adapostul zidurtlor de apilrare, mult:'1 vreme de necucerit , a putut erea o elviliz,1tie originala, care stralucea in lumea hizantina ~i dincolo de hotarele sale.

enumarato sint dovezile ce atesta admiratia universaUl, de care se bucura Constantinopolnl. Efect~l p~- care marotia, 811 il producea asupra strainilor.depgsea intotdeauna tot ceca ce se putea imagina. Toti sint de acord in aceasta privtnta, de la capetenitle barbare din secolul al Tv-lea 368, plnala cruciai,H"din anit 1095369 sau din 1204 370.

S~a reprodus adesea marturia lui Villehardouin asupra uimirii pr'lmitfvflor cavaleri din Occident la vederea imensului oras, cu zidurt malte,

"cu care era inchls de [ur Imprejur ~i superbele sale palate, ~i aceste biserici inaltc, ... ~i lungimoa si lapmea orasului ". Ei nu puteau sa ereada ca ar mai fi pe lume un alt oras atitde p,uternic, ,,~i sa ~tiP ca IlU a existat om atit de Indraznet inert sa nu-i fi tremurat carnea".

Pentru Robert de Clarl, nu s-a mal vi1zut niciodata un atit de frumos ora~, nicrpe tdmpul lui Alexandru, niei pe trmpul Iut Carol eel Mare,

,,~i eu IlU ered ea a existat vreodata atita bogape cum am gasitln inima Constantinopolnlui. $i grecii asa marturlsesc, ca doua pilrti dill averca lumii se af'lau in Constantlnopol".

68

Reputatda Constantinopolului patrunsese pina in China, unde orasul respectrv era coniundat cu Impertul nlm~it in t.extele chinezestd Iu-in (orasul) ~i nu thun (statul) 3/1. Pentru gl:€ci, Constanttnopolul insemna Orasul prin excelent.a, sau orasul imperial, ~arign"dul rustler 372,

Dar cel mai frumos elogiu care a fost scris dcspre orasul inc omparabll, dateaza din ajUl1111 caderii sale: este eel 311 lui Manuel Chrysoloras, (jjntr~o scrisoace adresata lui loan al VIII~lea (1425-1448), marturie cu atit mat impresionanta cu cit arata, contrar opiniei mat vechi, cit de pro~ fund simteau grecn pericolul ce-i amenmta pe ei ~i intreaga lume 373.

Scriitorul arnintcste situatia orasulul care priveste Ja douii continellie ~i joaca rcl de punct de [onctiune a marllcr Nordului ~i Sudului , veri tabll eentru al lumii(obwulLtv·I))*. Portul situ este eel mai mare lume si poa te sa adapcsteasca un numar foarte mare de coruhii. EI mcunjurat de ocoroana de ziduri comparabile en cclc ale Babllonulni, flancate de nurneroase turnuri, remarcahilc prin ina1tirnea Jar, iar Iiecnre Iuat In parte const ituie deja 1111 ohiect de admiratte. "Dona popoare put ernice 5i intelep tc, dint.re care nnnl poseda Imperiul, iar celalalt n stapinise mai !."nailltc, ambele reusind in toate ar tele ~i inzestrate en amblt.ll nobile, rcmanii si elcnil, au err-at Herst oras en ajutorul altar popoare ~i au ales un Ice cc le pcrrnit ea sa comande Intreg Universul. Natura pare» ca le-a prc[iiltit 0 ·imulil de murmurri-peutru constructla lui'l'4.

Ghryselor2.s descrie in continuare ell generozitatc monumcntcle sale maretc, co lua nclc tr iumfale, por ticurtle, palatcle, hipoclromnrile, arse nalele, sta t.iu nlle navale inconjura te de zicluri, turnmile zidite in valuriJe marii, rpec1ucluJ, hazi nele suhterane ell boIti sprljlni te uneoIi. pc paduri de colcano, nurncr oasclc sale tcrme, fil1tinile publice. El Iau dii trumusetea truprcjurirnllor (TCt. 7':pOCicr7S~()[) unde cladirile ri valizau in splendoare ~\l cele <lin oms. Amint este, in sf'irsl t, ca acest oras irncns se intmde de ra Galata ~i cle' In Scuta;i pinri la POlltul Euxin3·'5 .'

Transim miirile erasului. Din paeat.e, aceasta deseriel'€:': nu niai corespundca epocii In care Chrysoloras scrla, ci amintca un trecut deja indepartat. Pina la .. catastrofa din 1204, nici un popor stIi1in nu putuses~t forteze imprejmuirca construita de 'I'eodosiu al If-lea, completata, cu treC(,'l'C3; timpulut, ell noi fortificaW. Aval'iftt de cutremurele de parrllnt, de incendii ~i de Iurtuni, Consta.ntinopolul :vas~ tra, cu t.oat e acestea, .aspeotu] monumental ce~l datora reconstructiflor lui Justinian ~i ale urmasilor sai, pin~L in vremea Comneni1cr, oind orasul a atins cea mal mare prosperttate.

* OIETl\1ENE. Lumca Iccu i ts, in sonsul de teritoriu al Jumii civiIiza te grr.co-rcmane, prin opoz itie en lumea harharu.

69

Dar jaf'ul din anul 1204 i-a dat 0 lovitura fataHl iar negli.icntacnlcia~ilor, care l-au ocupat limp de 60 de ani I-au ruinat cornplet. C,:U_3torii din secolele al XIV-leDJ si ai XY-lea care l-au vizitat, arabul Abul-Feda 376 spantolt! 9i ~)ero 'I'af'ur pl'eZinti1 cartiel'cle centrale 'depopula, ", :JC(:pente de ruinc, cumari gradini 9i ehiar cu Lerenuri

msamintate. Biserlca Sfinta Sofia se inalta in mijlocul Uilui. c~~rtier. darap;'in[jJt, bazinele·slnt astupate ~i planta te cu vita de VlO, Marele Palat a devenrt un izlaz 377 ne care a aparut un cirnltir al saracilor 378. Manuel Chrvsoloras insust, in incheierea sCl'isorii sale, mentioneaza disparitia nnm?~oaselor porticurt, care altad:?uta permitean sa P~I'_ Clll'gi ll~tregul om~ Ierit .de noroi ~i de soaro, precum ~i a nenumaratelor statui care dccorau cladirile 8j din care n-au mat ramas dccit soclurile 379. Hipodrom~ul, de asemenea, era In mare parte ruinat.

1t'lp!HHul orasului hizantin. in afar~~ de cit.eva bisertc! lm1i. mult .sau mai putin desfigmate ~i de partea ceritrala a hipodromuhn (Ptata Atmeidan), orasul bizantin a fost apl'o~pe in intregime acopertt de construotjj turcesti, case pai ttcnlare, moschei marete, cladiri publice. In urma en 0 Jumatate de secol nu se putea face nimic In ineercarea de restitutre decit cu ajutorul textelor: cronict si opere literare, .relatartle calsJtorHor, compilatn anonime din secolul al X-lea, veritabile glndurt arheologice sub trtlu! de Pairi« C_onstantinolLpoleos 380, pline de Inforrnati! topograftce, isto- 1'1138, legendare a/supra cartderelor ~i cladtrilor.

La acest.e dovezi prettoe.se put.em adau,ga asti{zilwacelea ale ter~n~lui insusi, datorita numer~aselor sap{Lturi peeare rnarile incendii Ie-aufacut posibile dupa anul 1918. Tl~lrcii, a~ezind casele lor (cea mal mare parte de Iemn) pe ruinele cladtrilor' btzantine, s-au putut gasi nu numai temeltile, ci ~i Iragrnente irnportante de constructtj mai ales

I' . . . .. , .,

m amplaeamentul Marelut Palat , in cartteral Manganon,

pe Hebdomon etc. 381. De la vechiul Serai si de la Mintsterul d"G !ustif,ie, care erau asezate ou fata sl)re Sfinta Sofia, pina laPoarta de Aur,se intinde un clmpde si1paturi nemtremptc, adevarat "paro arheologic" care aecunde inca multe secrete 382.

Dcscoperirile an pcrmis unuia dinJrc ccrcetiltOl'ii cci mai activi Ernest l\:lambour~:, s.a pU:la I? valoarc plannl in relief ~i planul pc sol al Constan- . tmopolulm blzant1ll38o• Ora~ul cuprindea pe de 0 parte zonele de jos: coasta Pl'Opontidei ~i 1armurile Cornului de Aur, iar pc de alta parte zonelclnalte:

70

culmea cu colinele Utiate de depresiuni. Locuitorll nu-si puteau cljidl casele decit pe terenuri plate, de unde a aparut nevoia amenajartt de terase, Pantele rambleiatc erau sprijinite cu ziduri sustinute ~i ele de arcade, care ascundeau adeseazidarte din epoca turccasca, Zidurile de rumbleu puteauatinge 14 metrl groslme, de exernplu deasupra Cornului de Aur. Asttel .intre Forum Tauri sl marc s-au dcscoperit cinci mari terase e~alonate pe tnalttme ~i comunicind prin sciirl. Multo cladiri erau construite .pe bazine subterane (de exemplu biserica Pammacaristos, (mnscheea Fetiye

regiunea a XIV-a). Sapaturile demonstreaza ca Iundatiil e zidurilor atingeaustratul devcnianumed al solului ~i aceasta justifica parerea lui Mala las , dupa care orasul era construit pe plloni.

Planul pe sol era acela al unui oras elenistic sistematizat la Iel ca Priene san Per gam: marl Iinii elirectoare intre care se deschideau straz! mai puti11 largi, ulrte strimte ~i piete. De la Forum-ul Tauri porneau donii mari vdrumurt desenind un y, 0 directie merginel spre Vest, la Poar ta ele Aurv-cealalta spre nord-est, la biserica Sfintti Apostali384• Ca ~i Priene, Constantinopolul era construit in amfiteatru.

II. Pepulatia

CHrele.Nnmarul populatiei a variat de-a lungul secolelor, urmind vicieltudjnile imperiului. Designr ca nu se 'pot gasi in sursele de Informatli cifre exact.e, dar unele punete de reper bine stabilite permit aproxima.tii.

1Jupa Notitict Ilrbis, din secolul al V-lea, orasul euprlndea 322 vici (strazr), 4388 doml1s (case pentru locutt), 20 l)l'ut~lrii publice, 120hrutarii partjculare. N ~ este Yorba, oa 19 Rorna, de insulae, case de Inchirlat izolat e prin patru strazi, ~i s-ar putea pune intrebareadaca prin domus tr ehuie-sa intelegem un palatartstocrattc. Orlcare ar fi situatia, ci.fra de 25 Iocuitori pe domus, mentionata adesea ~i earear da 109 000 Iocuttori, pare mica, daca ne gindim lao mar ele numar de servttori si sclavi care locuiau acest.e case. 'I'rebuie evaluat la eel putin'600 000 sau 600 000 locuitori 385. Un discurs al lui 'I'hemistios pronuntat in acea vreme a·rata cresterca rapida a populatiet care se sufoca in incinta strim.M a lui Constantin 386. Ea ar fi depasrt eifra de un milton pe vremca lui Justinian 387, dar eltra . de 70 000 barbar i i11,)igr?ti, pe care 0 da Procopius pare relativ mica 388.

Milsurile luat.e de Iustinian rpentru a curata orasul de procesoruanil din provincie ~i de aventurierti de tot feInl care veneau la ora~ in masa, lasa sa se presupuna 0 l)opulatie flotauta numeroasa:89 .. Imprejurimile erau, de asemeIlea, foarte. populate. In anu1 617 ,avarii au captumt 270000 prizonieri din zonele suburbane 390.

71

CaUZi)Je dopopularii. In realitate, nimic nu era mal in-

ca, citra acestei populatE, deoarece 0 decimaucalamit~'tti periodioe (cutrcmure de pamurt, ciuma, incendii, rasmerite insotlt.e dejnasacre, iar imtgrantii v eneau SEt

completese golul) 391. c ,

Repartrtla locnitorllor in Intericrul orasului era, de altIel, toarte Inegala. Deneitatea cea mai mare se gasea pe tamml'i, de-a Iungul Cornului de AuI' 9i 301 Propontidei, in cartterul Psamathia., 110 calea Mese S,i in juruiPorum-urtlor, in rcgiunea celor sapte coline. In secolul al VII-lea, populatia so conccntra in cartierul' palatulut Blacherne, inzlobat.jn cctate de catre Heraclms sidtncolo de Cornul de~Aur, 'in suburbiile Sykes. In schimb, valea riului Lycos, a1 cat'l1i curs era aubteran, nu a, fost niciodata foarte populata; ea a p8.rut r;worabiHl ctitol'iilor manastil'e9ti .ca aceea dela Hbis, inte1noiat3, in secolul 301 X-lea ~i restaur2l.1i'!J de 'I'ecdora, vaduva lui Mihail al VIII-lea Paleologul, pentru eaillgarite 392.

In acelasi ttmp, ca urrnarea unor noi flageluri, ea de ex empln ciuma din anul 1076, insotita de foamete393, cUra populatiei pare sa £i fost mult mai mica in anul1204. Vtllehardouin, relatind tncendiile care au avut lee in luna aprllie a aceln! an, spune ea au aI'S mai multo ca se deeit existau in trei din ce}e mai mari erase ale Frantei: Or, populatta Pari sului in acea Heme 8X fi tost de 100 OOOlocuitori 3911. Oricum, (1ons'Lantinopolul trebuie Sa fi avut' mai put.in de 500 000 sii niciodata, dupa restaurarea lui Mihan l)alcologul, 01 nu a mai putut atinge yeehea sa cifI'a. De altfel , populatta a mai fost decimata de alto flagj,jluri, dintre care eelmal t.eribil a fost cluma neagra, care a fEtcut. in om~ t.imp de doi ani (1348~]349) 395, 9i de noi care au facut numeroase victime in 14] 6 ~i in -14,18, chiar in ajunul cuceririi oraeului 396. In timpul ascdtulut din li53\ 0 buna parte a orasului era pustie, dew nu put.em accepts marturia negustorului florenttn 'I'etaldl, care reduce la maximum. 36 000 cifra locuitortlor orasului, dac8 este adevilrat cil Mahomed al If-Iea f~tcuse 60 000 l~rizonieri. Crrtobulcs estlmeaza }aGO 000 mlroarul solavijor de ambe sexe 397.

Elementele populatie]. In toate timpuri1e, aceastrt pOlmlape era in parte cOBmopoliti1. Fara indoiala, masele (raU formate din gr€(li, considerati ca autohtoni dar, ca in cmarile orage, multi dintreaee~ti "bizantini dill Bizant"

72

descindeau din provineiali sau chiar din st1'ainii imigrant! 398,care nu intirziau, incepind dela a doua generatie, BrL se piitrunda de spirit.ul local, sa .mantfeste .o anumit a mindrre de-a se fi nascut in OI'S ~, sa~§i aroge trtlul de poiitikoi 'in opozrtie cu tliematikoi (provinctafj). .L-\"t;:a) s-a naseut gustul pentru glume, pentru satira,care se intilnesc in t oat,e capttalele, unde persoanele cu functil publice sintToarte 1'301' erutate. La Constantinopol, aceasta glurna s-a manifestat 111 toat.e trmpurtle, de 130 cele de prost gust, care-] agasau pe imparatul Mauriciu, pin a 130 anecdot.ele carora Mih;t,il strati otioul , poreclit . Batrinul, Ie eravietimii 39!!. S-a observat, de asemenea, umorul legat de patrtottsmul local, datorat unei veritabile admiratti pentru orasul natal. Psellos .nu ie9ise niciodata din oras pina 130 virsta de I}aisptezece ani: el nu vazuse niciodata zidUl:ile de aparare ale orasulut §i cu atit mai putdn zona rurala 400.

Printre imigran\ii strainl, cei mal numerost in toate timpurtle aufost armenil, care fugeau de persecntiile peT- 9ilor ~i mai tirziu de ale arabilor, san erau.impinsi de a!nhitie pentru a intra in ierarhia imperiala 401. 0 dovada enrioas.alnlegatura eu eforturile lor de a se eleniza 11 constituie un glosar armeano-grec sub forma unui manual de conversatte, descoperit pe un paplrus grec de la Fayum, din pthna jumatate a seeolului 301 VII-lea 402.

Aceasta s-a tntirnplat mat .ales in ultimul stert 301 secoIulni 301 IX-lea, cind straini! au navalit, fie pentru .~ se angaja in armata tmperiala, fie pentru afaceri comerelale. Probabil ca dupa prima Invazie rusa, in anul 860, negustorii din Kiev au obtinut 0 prima colonie 403, transferata apoi 'in cartierul Sfintul Nramas, unde au fost adrmsi bulgarii in sC001ul al X-lea 404.

111 secolul a1 XI-lea sosesc georgienii, olerici, calugari si nobilt ca Grio'ore Pakurianos, unul dintr e eei mai buni ~enexali 'ai lui Al~xios Oomnenul v'". Chiar ~i arabii posedau ~i ei 0 colonie dotata cu 0 moschee 406 9i, sub Comneni, i;rizonieti t.urci ca loan Axouchos, all Iost adusi la ,C<mstautinopol §i s-au convertit la orestintsm 407. Dar .mal al~s in aceasta perioada s-au format colonlile de occidentalt : varegi anglo-sax~ni care-sf aveau bisericil~ 10; distincte.4(}S, cavalerinormanzivenitipentru a se angaja m armata imperiala francezt I}i italieni atra9i de Comneni, care Ie h~credi.l).t~u funcWpublice409 9i, inaint e de toate, sta:b~limente.permanente ale coloniilol' comerciale al~ repu')Jl!Cl-

lor italienel}i catalane 410, Dupa ccupatia franc~ a Constan-

73

ttnopolultil, in ttmpul careia venetienit s-au bueurat de un adevarat monopol comercial ~i chtar politic, toate aceste colonii au fost restablltte de Paleologi ~i s-au marit eu noi imigranti, precnm castjltantt, pe care Pero Tafur i~a gasit in anul 1438 la Bizant., la lntoarcerea din calatoria sa la tatal'ii din Hoarda de Am 411. Se observau, in sfir~it, in orae, o parte din acestt Gasmouli, proveruti din amestecujoceidentalllor cu bastinasii, renumtti prtn inteltzenta si indraz-

neala 101'412. " , ~ , ,

Constantinopolul era,deci, in .Evul Medin, cum a ra- ' mas ~i in epocarnoderna, orasul unde se imbulzeau toate rasele, unde se auzeau toate graiurtle, dar unde elenismul pastra intotdeauna suprematia.

HI. Circulatia si viata de zl eli zi

~ ~ _, .

In t.oatet.Impurlle, cillatorii au fost frapati de oaraoterul Ioarte populat al strf'tzilor Oonstantdnopolulul, a caror.retea densa, intrerupta de piete largi, usura circulatea.

Mese. Strada oentrala ('.1 Meo'"I),) era mal'ginita pefteeare parte de porticuri cu doua 0taje.Ea pornea din ]i'm"urn Augustaeurn, traversa Forum-ul lui Constantdn, 0 piata circulara, cu dona intrar! CU arcadcconstrurte din marmura de Proconezvsi, care ave a in centru, coloana .de porfir pe care 01;a }1~ezata statute lui Oonstantin,. avind capul aureolat Strada Mese traverea in continuare Porumul 'I'auri , Forum-ul lui Anastasie, Forum-ul lui Arcadius ~i depasea vechrulzid al lui Constantin:

De aict ea conduce fie la Poarta de Aur , dupa ce traversa eartterul Psamathia , coniundata astfel eu, Oalea triumf8Ja, fie, dupa ce sehtrnba direetia spre ' Nord-Vest,

Iapoarta Selymbria 413. .

Stl'azile .prmctpalc, dmtre care mult.e porneau din Mese, erau pavate, masurau eel puttn cinci metrt in lMime ~i erau marginrte de porticurt, uneori ou un etaj ~i impodobite ell statui. Piecare din aceste porticart (~f.L60AO~)avca numele sau particular: Porttcul Sf. Gheorghe,Porticul rUB etc. 414.

In secolul al V-lea, mai multo porticurt aveaudeschidere spre sall publice (a1LdiloTia); in altepartiaici se puneau mese p\3 care se etalau spre vinzare tot £oe1111 de marmrt 415.

74

l·ielele . .AdcTaratul centru al afacnilor comerciale se afla in partes cuprinsa intre Marsle Pa18t 1)i Forum-ul Iui Constantin, p(~ 0 Iungime de 570 metri. I se daduse denum irea de agora (piaMi) 416. Acolo era ooncentrat comertul cu metale prettoase. Sti),pinireaii obliaa pe aurari si arzintart sa-~i inst~leze alci pravalii1e. Jef{;'ite f7i arse sub Iusti- " nian in ttmpul raseoalet Nika *, aceste prav81ii au fost retnstalate in' acelasi 10c, cum 0 arata Cariea pTejectul1.t1: in seeolul alX-lea417.Nu departe.de aictzarafii (trapeeitai ) i~i instalau Hid indoiala tarabele lor (trapezai) pline de monede de aur ~i deargint care st.irneau porta barbarilor.

Uncruciat Ilamand din armata rcgelui Ludovic al VII-lea, uluit la vcderea acestor bogiitii, s-a aruncat pe tarabe strigtnd Haro ~i a adunat tot ee a putut, in timp ce zarafii fugeau tnspaimintati cu comorile lor. Regele Frantei l-a reclamat pc vinovat Contelui Flandrei 9i acosta I-a condamnat la sptnzuratoare-w.]

In 1403,zarafii oeupau tot aoeeasi strada dar, dupa Clavijo , in rata tarabelor lor erau instalatt butuci, de care eraulegati delincventti 419.

In secolul al XIV-lea, ciHatorul arab Ibn-Batuta noteaza existenta unor ptete separate pentru fiecare mesteljiug (in t.impul noptii Ie inchideaul ~i descrie birourile sortbilor publict, instalati in apropiere de Sfinta Sofia sub 0 bolta de vita ~i de tasomie ; in chioscuri din Iemnsi estradeetateau scrtbn, Hecare grup fiind condus de UIl f7ef tnvestit cu titlulcle judecator 420. Un secol mai titz]u, tirgul d'" produse eomesttbile a Invadat imprejurimile eatedralei Sfinta Sofia. Se vindeau aici pitne, Yin, peste, moluste, permise in zilele de post, ~i aceste mincaruri puteau consuma ehiar pe lee, caei se mstalasera mart mese de piatra unde nobilii mincau amestecatl cu. poporul 421.

}\ilicHe me~te~uguri. Strazile Constantanopolulul. erau, de a.semene&,2.hinIa.te de negustort ambulanti, care eereau de Iueru san strigau ca f3a-~i vinda 11121rfa.. Teodor Prodromos enumera pe cet care brodau in a.ur,'Cism&rii, vin-

* RAsCOALA NIKA. (in gr. "sa invigi") In anul 532, rnascle din Cons tantinop ole s-au rascula t contra lui Ius tinlan, care sprrjinea artsto-

cratia scnatoriala (~i care, la rindul ei, se ana in fruntea demei Albastr iler _ vezi mal [os). A fost condusa de "Verzi", dar au luat parte, ~i alp locutori. Reprlm ata eu ajutorul arrnatei lui Belizarie.

75

zatorii de zer; cu tigvele lor atirnate pe umar, negustorii de tesaturi, I2,brimmW do ri~nite pentru piper, hamaltt care, dupa ee au trudit intreaga zi, primeau ca simbrte un

paharde yin ~i 0 portie de tocana 422. .

Extstau, de asemenea, pe strazi, astrologi, magtctent, ghtcttori. Uneori prettnstprofett creau 0 adevamta pa.nica, llJmml,ind sfirsttul Iumtt. Numarul imprestonant de straini care vizttau Constantrnopolul a. facut sa ia. nastere banoasa profeste de ghid.

[La Con stant inop ol , spunc peler-lnul rus Stefan din Novgo rod pe Ia anul 1350, este ca intr-o mare padur c si Ill! p ot.i merge fara ca l a u z a. Daca, din zgireenie sau saracie, lin dai bani, nu pop nici sa vezi, niei sa sarutt sfintele moaste 423. J

S-a1' fi putut alcatu! un mare volum cu toate absurditaWe pe care a.ce~ti ghizi improvizati Ie povesteeu cltenttlor lor naivi : broscutele care parcurgeau straztle devorind resturile menajere 244, statuia lui Iustintan Iua.ta drept a. lui Oonstantin, pe care navigatorit 0 vad de pe mare pina 121 0 dista,nta de 0 zi 425, legendele despre monumentele de la hipodrom 426, cea a lui Carol eel Mare, care, dupa ce 21 cucerit Ierusaltmul, s-a intors prin Constantmopol sl l-a fortatpe il11pamt sajure ca va respecta postul Pastelor ~i nu va mal pronunta eondamnarl la moarte 427, coa a ingerului care paze~te blserica Sf1nta. Sofia 428 etc.

Viata de soeietate , Predominanta tmditiei elenice se atirma prtn ca.mcterulprietenosa.llocuitorilor care sveau, C3t ~i stramosn lor, gustul lungtlor conversatii ~i discutli in aer libel'. Pc vremea lui Iustinian, societatea buna se intilnea sub porttcurtle Augustaeon- ului *. Aceasta se numea a-si [ace agora (&yop&C:ztv). Beliza.rie ~i-a. facut a.paritia. in aeest loc la tntoarcerea S80 din Italia 429. Librarli aveau a.ici pravi1lii unde i~i expuneau noutatile. So inttlneau r.ici colportort de vestd care dtscutau polttica ~i teologte, ajungtnd uneori sa se i2J 130 bataie. Ointece impotrtva 'I'eodoret circulau pe ascuns 430. Chiar ~i oamenii din popor er[m pasionati de teologie de pe vremea rnarilor concilii ecumenice, a~a inert discutiile despre 'I'rtnitate ~i natura, lui Hristos aveau loc in mod deschis in pietele publice ~i pina in pravaliile brutalilor 431. So ~tie, dea.ltfel, ea int02Jte timpurile a e:x:istat 1a. Oonstantillopol 0 opinie

* Piatil in Constantinopol, In fata bisericU Sfinta Sofia (n. trad.).

76

pu bli eft potrtvit car~a il~ par~tH~re bUi~ u l11en~ja ~i ~i .~.ee~~~ tat 2ot1tagea. 0 ?,devamta soltdarttate intre Iocuitortt sal,

o con~tiinta colecttva.

Cireulatia. Strazile, largi pentru acea epoea, dar care ar pare?, strirnte, in zilele noastre, erau st!,ab~tu~te~ in secolul al V-lea. ~i 211 VI-lea. de numeroase trasun fara: .arcurl cele mai bogate vopsttest aurtte, cuun atels] de cati:i tnhamatt in sur. Sfintul loan Hrisostom deserte carele somptuoase ale doamnelor de rang inalt, insottte de eunnei in llvrele strahtcltoare; sau pe nobilii calari pe cai- albi en ~ei brodate cu aur , inconjuratt de servttori ina,rm&ti cu bastoane pentrua da in laturi pletonii strtgind: ,',Fa.cetiloc, facett loc !" <;Jei care' se duceau la. bale i~i trimtteau inalnte sclavii pentru a. le anunta sosirea ~i a le prcgati tot ceea ee eranecesar 432.

In secolul al XII-lea, Bentemin din Tudela. a fost frapat de luxul 2,fi~a..t de catre nobill. El :~m.a.rc~a h2Jine~e lor de stofe stacojii aeopertte de brodertt si gaseste ca, incalecati pe vcaii cu bogate hamasamente, aratau ca. niste prtnt; 433.

Crmtl'astele. Ali1turi de 2,ceasta opulerita, caHttorii seeolulul al Xl.l-lea observa cartierele sordide ~i mizere, uhotoarele strimte ~i tntnnecate, unde nu ipott si1vezi in nUna zi, nnde furturile ~i crimele sint freevonte : coeioabole se aflau 12. dot pasi de palate 434. Servicille do salubrttate erau aiel necunoscute. Bentamtrr din Tudela a vazut tabacari~JJruncind in fata. portdi lor !?Ip2, care server. 120 ti1baciro?, plellor 435. Mutarea curtd tmpertale la pa.latul Bla.cherne avusese drept rezultat tormarea unui noucartiel' anstocratic, mat curat, mateerat decit imprejunmile Marelui Palat, Acest cartler, puttn Iocuit pina atunci, cupriHzind mart parcurt ~i vaste bazine, a. fost inzestrat ell vile somptuoase, construlte de eel bogatt. Palatul Tekfur-Semi este, poate, un vestigtu in 2,cest sens 436. Orasul, care em inca destul de btne a.provizionat eli a.pa 12. sfir~itul secolulul 2,1 IX-lea, 43\ in perloada Comnent-

lor aCo20st2, nu-t mat ajungea, ca. urmare 2, Insuftcientet de apeducte. La plingerile ce i-au fost a.dres2Jte, ma,i ales de Eusb'1,thioS din Tesalonic138, Manuel OOITinenul a. pus sa se c~pteze noi izvoa.re ~i sa se constrUi2Jsca' un nou a.peduct 439.

.77

OU'hl{lii si speetaeole de strada. In toate timpnrile, . a.nima.tia. stl'a,zilor era sporrta prtn trecerea de procesiuni solemne care atrageau multimj compacts ~i eauzau adesea acctdente.

La hirotonisirea patriarhuln i Ghcrrnanos, t}l anul 715,a avut Ioc o asemenea tmbulzcala tnctt mama Sfintului Steran eel Nou, pe at.unci Insarclnatu, a sflrsi t prinn fi strlv lta 440. In pr im avara anu lui 972, Ioan Tzimiskes, inalnte a de plecarea sa pc frol1tul rusesc de l a Dunare a mel'S descul t de Ia Marcle Palat p ina Ia Sfinta Sofia, apoi la Sflnta Maria a Blache rne lor. Imp aratul, care tinea 0 cruce, era preeedat de un imens cortegiu de preoti ~i de demnitari, cintind cu voce tare litanii. "Poporul nesf'irstt care sta pc marginea strazil, pe Ja Icrcstre, pe ziduri ~i pc acoperisurile caselor, rclua in cor, ell. cele 0 f[uta de mii de vocl ale sal.e~ aceste rugaciuni, fara intrerupcrc" 4U.

o plaen~a de f'ildes din secolul al VI-lea reprezlnta 0 procesiune cu m oaste. Un patriarh, recunoscut dup a o dajdrile sale, tintnd 0 rae HI pc genunchi, este asezat Intr-o trasura trasa de doi cai Inhamatt unul Itnga altul, pe care un dcrunit.ar l i ducc de cap astru, In fata, Lrei personaje purtatoai-e de luminart sint primite de.un hasileu. Divers! curios! prtvesc scena, un ii de sub porticuri, alt.i i la prirnul etaj, din spatule dintre coloane sau urcat i pc acoperts 442.

o cur ioasa p lctura, dintr-un rnanuscris al Omiliilor calugarulul . Jacob, ne arata un mare numar de oameni asezat.i in s ir, astepttnd lUI cortegin: e I estc format din persoane de toate virsteJe 9i de ambe sexe asezate in Hniste, unele in spatele altora 443.

Oind era. vorba de un eveniment ?tit de importa.nt cum ar fitroeerea Icoanei din Edessa in anul 944444 sau de trecorea triumf20la a, unui basileu, afluenta oamentlor era, ~i m21i mare ~i tot orasul em in sarbatoa.re.

[Cariea ceremoniilor ric-a pastrat 0 deseriere protocolara a intrilrii triumtalc in Constnnt.inopul a Iui Vasile I, dupa intrlngerea Puvl ieierrilor in anul 872. Imparatul a petrecut noaptca la manastu-ca Avraruit.llor in afara incinlci. A dona zi, tnsot.it de prmtul mostenit.or, amiridol calar« pe ca i albi cu hamur iImpodobitc cu pietre pret.loase, basilcul este 11Jai tntti aclamat dcp opulatte, apoi, sosit la Poarta de Aur, Il pr lmeste pc pretectul orasului, care ii of era 0 cununa de laur-i. Apoi, in mijlocuf unci mult im i imense, el continua sa inainteze pe Calea Trtumfala, presarata en flori, ale carei port.icurt sl nt acoperite ell stofe pretioase decorate cn ·!:Juchete de tramiafiri ~i de mi1't. In suit;:! sa me1'geau principalii 131 iz()nieri arabi ell carcle pline de prada. In Forum-ullui Constantin avea Ioc 0 oprire, unde imparatul intra in Bise1'ica Fecioa1'ei ~i !~i schimba hainele .militare, pentn, a imbFaca tunica de purpura ~i hlamida b1'odata cu aur. COJrtegiul era prim it in continuare la Sflnta Sofia de catre Patriarh ~i ajungea, in

sfir~it la Marcie Pal at 445.] .

Povestirea desprc intrarea lni Nikefor Fokas in ConstantinopoJ, dupa proclamarea sa ca impiirat, este mult mai interesanHi 446, EI a cohmit de pe l1ava imperiaJi\ de riizboi (dromon) la Hebdomon, unde a incalecat pe un <:al alh, acoperit cu 0 mantie de purpura $1 de auI'. Ji1iintea lui crau purtate ~asc stindarde din stofe pretioase. Pentril a ajungc la Sfinta Sofia

78

pe Calea triumtala, el a trebuit sac~i croiasca drum prin valurile multimll care-I aclamau, "Mari $i micl, bogat i ~i saraci, cei din nobilhnc ca 9i cei din Iactiunl, mestesugart cu sutelede mii, calugar), sol dati si marinart, tarani din Tracia si din Bitinla purtau, cll toata cal dura soarelui de vara, torte aprinse, arzind tamiie,. fluturind st.egulete. Prctuttndeni rasunau trompete, tfrnpane, tobe, .timbalo. Peste tot Izbucneau, nelncetat, aclamat.ille nemaipomenitc ale acestui popor. Sii ne Imaglnam intrarea acestei multlrn! galagioasc pe sub boltlle sublime ale Catcdralci Sfinta Sofia, un de stralucirea luminilor facea Sa vibreze tonurile mozaicurilor pe fond de aur 1]

Dar aceste festivitatitriummle aveau un caraeter de exceptte, Alte spectacole mat modeste stirneau curiozitatea, in special cele cu antmalenxottce ca. de exemplu elefantl condusi.de cornacl *, camrle calarite de negrtetc. 447. De asemenoa, foarte des, strazfle emu strabMute de pro~esiuni dezonorante, cu condamnatt. 131 moarte sau .1a. muttlare, crtmtnalt, consptratort, adesea de nmg. in2l1t" in caIeca.~i de-a-ndoaselea pe mag-ari ~i lovi~i cu nuiele. Departe de a. fugi de aeesrtl parazi smtstre, multimea Ie cauta si lsi manlfesta cu acea,sta ocazte oruzlmea. Printese Imperiale, neindrazntrid sa se arate in mod fa~i~, nu se rusinau sa prtveasca aceste spectaeole pe a.SCU11S448•

IV. Hipodrornul ~i speetaeolele

Hipodromul, a carut organizare admintstratrva a fost al'at2lta in alta. parte, diversele destinati! ~i prezenta factiunHor sale, 3, de~inut pina in secolul 311 XII-le21 un loc constderabtl in via~a, Oonstanttnopolului. Este necesar, prin urmare, sa expunem ceea ce sttm despre amenajarea sa. ~i despre spectacolele care se desfasurau aici.

Pasiunea pentru curse. Oursele de care de lupta, trase de doIpina 131 patru cai (bigae # qttadrigae), a carol' origtne.se pierde ill veehile jocuri elenice, emu sportul. preferat 211 grecilor ~i 211 romantlor. Locuitorii Conatantdnopolului, orleare ar fi fost rangulIor socielvde la imparat, pina 131 nltirnul dintre calMatuitori, erauentuziasma,~i de succesul conducatorilol' de care prefera.~i, a.le carol' eulori Ie adopt2tU timpul jocurilor.Devenise 0 regula de bonton in ()ercurile a,ristocra.tice preocupa,rea. pentru c3,i ~i .pentru curse. Acesta. em subiectul principal de eonversa~ie ~i disCl]~iile asupra. jo~urilor din&rena enm frecvente 449,

* Conducatori de elefanti(n. trad.).

79

[Grtgore din Nazianz descrie aeest.iunrator i de curse ca pe niste adevaratl Iur-ibunzi , topalnd, striglnd, tmtttndu-i pe vizitii, biciuind tai imaginari, schnnbtnd Illtrc eiaurigi *, cal, grajduri ,,~i adesea stnt attt de saraci tnctt nu au mtncaro llici pentru 0 zi" 450.1

Mozaicuri africane repreztnta maj multe grajdurt intretinute intr-o curatenie desaviraita, Acoperit! cu cuverturi scumpo, caii stau in fa.tl:'d ieslelor, marcate en numele fiecaruia : Delicatus;' Polidoanis, Aleides etc. ~i urarea Vincas (Sa invingi) 451. Se ~tie ca paslunea lui Constantin al V-lea pentru ca.i li adusese porecla de ]{(~ballinos ~i ca dupa ce a. pus sa se distruga mozaicurfle de 121 Borna de Aur, care reprezentau consiluleeeumemee, le-a inlooutt cu portretele vizttiilor sui preferati 452.

Inca ~i mar uimttoare eI'2. pasiuneapentru cal a. patrtar hulut Teofllact (933;_ 956) 453 ,fiul imparatulut R0111a.nos

Lecapenos. .

Vizitiii in~i~i dobindisera o&devara.ta tmportanta in St2At. Emu coplesiti de onoruri ~i de bogaW. Prin secolul al V-lea. Ii se rtdicau dupa moarte statui de bronz, uneort chi2tr Ia palatul Sena.tului 454. Pe soclul, pastrat, care sustine?, statute lui Porfirios, basoreliefurt reprezinta victomle-acestnl auriga, in ptcioara-pe carul sau, imbracat in tunica scurta fara mineci, pictoarele acoperite de moletrere, centum impodobita cu benzt de piele tncrucisate, sustinindramura de palmier ~i cununa 455.Poetii eelebrau succesnl Ior 456 stdatau origmea celor patru factmnl de ]J0 vrernea victorie! lui Alexandru eel Mare la .Iocurile OHmnice 457. Una dtn temele favorite ale decorarit tesaturtlor scuml1e in secolul 211 VI-loa orau medaltoanele 'cu ,rizltii, conducind cvadrige in plinacursa 458.

Viz! trii, 12, inceput, erau recru ta ~i din rindul clasclor de jos, dar in seeolul al IX-l<:',a., gasim a.eea.st'a meserie pr2Jctim.ta de nobtli; cum este unul dtntre eel 42 martirt din Amorlon; in annl 845 459 ~i, in mod exceptional, de basileul Michzil 311 III-lea, in hipodromul sau din eartrerul Sfintul 1\Iawl20'>, obligind oamenit de 12, curte sa poarte jaoheta uneia dintre f2.C~iuni 460.

constructia care masnra in jur de 500 metrt in .lunztme

, , ' .:"

po 117,5 vmetl'i la~ime, inelusiv gn~,denurile, care -se preSUpUllC ca 2,ve2,U col puttn. 30000 de locurt, ActU2,l2, pi2lta Atmeidan pastrea.za monumentelo princlpale Cf.IO so iWlltau in axul edltlciului pe spina; in jurul earuia. intorceau earele. Mai intH obeltsoul ina1ta.t de Tutmes al III-lea If. Heljopolis, in anul1700 i.e.n. ~i adus lao Constanttnopol din ord,",ml lui Teodosin eel Mare'in anul 390; el este 2"~eza,t po patru cuburl de bronz, ffxato pe obaza deeorata in relief, carejJ reprezinta pe Impa,mt prezidind jceurile. Urmeaza eoloana de bronz provenrta dill Delft confectionaH!J.din t10i ~erpl lr:coli"ieiti" ale carol' eapete B~ ridieau altadata pentru a sustlne trepiedul xle aur dedieat lul Apo10 dupa victoria de In, Plateee Tanul 479 i.e.n.). In sfirsit, mat este 0 o)loa.na din ptetre zidite, aeopenta odinloara eu plfwi de bronz ~i restaUl'ata, dupa 0 tnsertptiel de eatre Constantm Porftrogenetul (944~959)_ 461.

mtre aces~e monumente se vedeau numeroase grupurt seulpturale, oa aeela al Lupoaicei 3Jlaptindu-1 pe Romulus, ~i statui: opere srnnlse din ternplelepagine, ca Herakles al lui Lisi!),. alaturi de statui Imperiale, ea. aceea a Irenet, a~ezata l)e 0 coloana, in mijloeul ornamentulut unei flale *462. Un rest dlntr-o fintina de acest gen, din marmura alba". impodohita eu reliefuri reprezentind jocurfle, a fost gasita in a.11u1 1845; oriflci! elreulare deschlse in peretH Iaterali dadeau nastere la un jet de apa care. cadea intr-un

baztn 463. .

. lI_Iain~e de sfir~itu! secolului aJ XIX-lea, liisind Ja 0 parte llJonumel1-· tele din plata Atmeidan, nu se ounostea dcloc aspectul hlpodromului deci t rlupa gravurtle din secolcle al<XV-lea~;i al XVI-lea, care nu-i reprezcntau decit ruinelc 464. Cea mai unportanta este accra pc care Pavinio a extras-o dintr-o Topografie a Constanttnopolului, alcatuita pe la anul 145·0. Ea reproduce la sud, spre mare, extremitatea hernicicl ul ui cu arcade, la nord un zicl en dcsch izatru-I care diidcau sprc grajduri. In arena se observa sirul obel iscur+lor- ~i coloanelor, precum ~i numeroase denive lar l, provenind de Ia dcmolarea gradenurilor ~i a casclor constrult e in intertorul inctntet 46,.

Edifieiul, Hipodromul din Btzant fusese oonstruit de nnparatul Septtrnju Sever (dupa .anul 195), a.sema,nator arenej Cireu« J.lIaximu8 de 121 Roma, dar terenul fiind in p20nta au fost neeesa.re galerii de sprijinpentru 20

In ztlele noastre subsolul hipodromului a fost explorat in mai multe rindur]. In spatele Muzeuhn Ientcertlor, spre vest,gradini in terase la.sa sa se vada zrdurile de caramida eare forma. u e urbura terminala ( 8p hendone ), tar terasamentelq, a.rtifici2.1e ma.rcheaza lccul· gra.denurilor 466. La nord-vestul mmcheii lUi Ahmed, Adolphe Thiel's a. des-

* Conducator al unui car de curse in al1tichitate (11. trad.).

'" Cupii fara torti ~i fi:ira picior (n. trad.).

80

6~c. H5

81

eoperit in anul1907 0 serte de grajdnrt acepertte-eu bol~~ de caramida asozate pe ztduri paraleleyde-a lungul vechli piste 467;

Sapaturi mal adinet au fost executate in ani! 1918 ~i 1932 de Mamboury ~iWiegand. Sub sph,endo,_ne au fost scoase la lumina 25 camere coneentrtoe dind intr-un euIoar circular lumina.t de ferestre mari,la. un nivel inf&rior ptstei, Came~e stmtlare se tntindeau de-a lungul ~idurilo~ Marelut Palat : din acest lcc,pornirea oelor doua a.r,cur! pare sa fie 0 rama~i~a v, eolonadel, care rnal exis.ta, lI:C~ in seeolul al X'V-Iea, S-a reeunoscut extstenta uner fintrnt la baza obeliseului lui Constantin al VII-lea, cu Ecurgerea pe cole patru laturi ~i s-a gasit baza ~oloanei vdin D~l~i, facuta dlntr-un simplu oapjtel, aceaata ooloana scobita, Iusese transformata, deasemenea, in fintina 468.

In anii.1927 ~i1928, Casson ~i Talb<;_>t Rice au fa cut mat multe sondaje in axul monnrnentelor. In mo~ C;rrios, ei n~ au gasit niei 0 urma a vreunei teraseasemanatoare oelet de 131 Circus Maximus, el pamint nivelat pentru a compensa inclina.~ia solulut. Spina, da.ca. pntem n~n:li astf~l ltnia aXiala a monumentelor, nu 311' fl prezentat nici 0 dentvalare 469.

Kathisma si cal'CCI'CS. Ca ~i Circus M aximus de b Roma, hrpodromul din Oonstanttnopol era a,U1turat Palatnlui Imperial ~i imparaW treceau di~ect d~n a.p9Jrt2~m~ntele lor in tribuna C9Jre le era rozervata, k(tthtsma. MaJorltatea arheologilor, de 1a Labarte inooaoe ~i. pi~a 1a lDbel'solt, vedeau aceasta tribuna deasupra gl'aJdunlor (carceres ), care formau 181 extremttatea ortentala, 0 coustructte pe1'pendiculllJra 'pe gradenuri. Pentru a ~junge .in ]tathismaJ bastleul plecind din Palatul Dafne, ar fl trebutt aa pal'curg8t o ga,leri~ lunga, inoonjurind un sfert din periferi:;u>}J_ipo~!o .. mulul, eeea oe este pu~inverosimil 470. Cortea cer~mon~tlol' il arata peTeohl, treeind pe sub kathtsma pent:uame~p' 131 Palatul Dame, ceea ce ar fi fost Imposlbil da.ca aoceptam raortalut Labarte 471.

Piganiol~i:Vogt ::lJU arat2Jt oa kathisma, constcutta dupa modelul tribunet Imperiale de la Roma, era un adevaFat palat., alaturat Bisericii Sfintul ~~efan din D~fne si asezab pe latura dtnspre sud-est a .. hlPodromulm.? sca.r~secreta in spirala (cochlea) lega btserica de tribuna, dar bastleul intra aiel pc 0 wa,ra lal'ga depiatra, care d~ spre usile de bronz ale lojel Imperiale 472,. tIl fataacestel

82

Ioji so aflao terasi'll, Pi 473 sau Stama,deasupra unui portte. Una. din fatetele de la baza obellscului 11 prezint?" po impihat in spateleigrtlajulut. ornamentat al unut 1)2;}0011 , st.ind in ptcioare xn f:?uta. garzilor inarmate cu Hll1ci ~i· aranjate in Iinio, tar alaturi do 01, demnitart purrind pungt ou bani 474.

(;~lI'rer()S~UI'ne erau amenajato intr-un turn flaneat de doua aripi, deasunra aflindu-ee 0 cvadliga de bronz Iuata dtntr-un templu din insula Chios, in timpul lui 'I'eodosru al II-lm~J 475. Impnnatorn eat de bronz au tost dU§i la Veneti9J in 8Jnul1204 ~i a~ez24i deasupra marelut portal de 1a Sa.n'Marco.

- In.ftecare :?oripa 50 deschideau sase pOl'~i perrtru a. lasa, sa intr« carole. 0 alta poarta, situa.ta 1a bazaf.urnulul, avea acces spI'€, 0 curte mare, deschisa pe partea dtnspre oras (dihippion), en grajdurtle faetiunilor p(! Iaturt. Aici se 'adueeau, in proztua curselor, cadi care trebuiau sa alerge, adevaratele grajdurt fiind mad departe, Deasupra porW se ana 0 tribuna undo statea conducatorul jocurilor ,;3,C(13.8ta a f08t constdera.ta din gre~e?"la drepttrtbuna tmperiala 476.

o reprezentatie Ia hipodrum. In afan~ monumentelor figurative, izvorul principal 11 constitute capitolele Cartii ceremoniilor eompilata do Constantin Porftrogenetul, Prlntr-un studiu critic al aeestor texte, G. Millet a recunosout aiel urmole a. 'doua 1UC1<1ri distmcte, din care unele pasaje au fost combinate in mod arbitral' : 1°, Cartee. maestn£lui de ceremonii, al caroi 1'01 era esential, redactata probabil in tlmpul lui Mih8Jil al III-lea, dar cu clemente din diferite OPO( i, unele formule datind de pe vremea lui Iusttntan, iar altele din secolul a1 VIII-lea; 2°, Carteo jactiuniZor care contine inamte de toate coruri ~i .acla;m8Jtii~i nu indica despre cer imonie decit ceea ce cori~tii trebuie-sa ~tie, pentru a intervent la .momentul oportun. Se rocU110SC aiei for mule care nu pot ffdectt din secolul. al V-lea, iar numele aurtgilor eorespund celor din romsnul lui Alexandru 477. Constantin Porfirogenetul a comblnat aceste doua elemente intr- un singur tratat,in dortnta de a constrtui . un model oftclal de celebrare a jeourilor 478.

Pregatirile unei reprezentatn durau dOlla zile. Cu douazile Inainte, fac~iunile veneau Ia imparat sa-i cea.ra autortzarea de a'.celebra senbareasi de a executa seara un

83:

dans cu torte. In ajunul jocurilor, cind sttndardul care anunta reprezentatiafusese arborat 131 poarta htpodromului, factiunile se duceau 131 carceres ~i-l aclamau pe imparat, ftecare factiune urindu-st vtetorte. Dupa aceea aves loc in grajduri tnspectarea eatlor, care trebuiau sa fie sanato~i ~i nevata,mati 479.

o data sosita ztua cea mare, 12,. poarta htpodromulut, un iesserarius * aduna jetoanele de 131 spectator! ~i tribunele se umplu, La paiatul Dafne imparatul ~i-a rmbraeaf podoabele, s-a prosternat, cu luminarea in minii, in diferttele .pa,raclise ~i ajunge in triclinium-ul kathi8mei care precede tribuna" Aeolo avea loc prtmirea solemna a demnttartlor care au favoarea sa astste 121 joeurt din tribuna tmperiala, Maestrul de ceremonii, prin Intermediul pr:cwpositului ** il anuntape basfleu c~ totul este pregatit : caii sint inhamati 131 care, poporul sta in or dine in gradenuri, demarhii ~i demokratit *** factiunilor sint Ia locurile lor, garda imperial a este alini2Jta in jurul sttndardelor sale.

Momentul este solemn: 131 un semn 2,1 tmpacatulut, portfle se deschid, maestrul de eeremonii rldica 0 pulp::ma a hlamtdet Imperiale, bastleul i~i face 2op20ritir. 120 tribuna, urea pe estrada pe care este a,~ez2ot tronul, btneouvanteaza de trei ort poporul, trasand 0 cruce cutpulpena mantiei rtdtcata, mat intii in mljloe, apol 120 dreapte spre ,,2Jlb2J~tri" ~ i 121 stinga spre "verzi".

Sa tncercam sa ne Imagtnam scena : impresionanta incinta cu portdcurile sale, cu statuile ~i monumentele sale, en obeliscul ce amtnteste virstele unei 2,ntichitati legendare, trofeele de pe urma unor victorli ---- ale grecilor asupre b2Jrbarilor , ale imparatilor cresttnt asupra.paginismului ~ , gradenurile instruite pina sapierd in zare, incarcate cu 0 multime numeroasa, apleceta 120 btneeuvfntarea auto-

cratorulul * ~i facind sa rasune ediftciul din cauza tunetelor de &cla.matii ; 20 poi , intr-o ltniste absoluta, corunle faetilmilor, msotdte de orgi de argtnt, ~i adorarea publica a imparatulut de catre demnitart, care i2JU loe in conttnuare alaturt de el; in sfir~it,dupa obicelul anttc, irnpar2,tu] arunca fantonul, ma.pp«, in arena, ~i 120 aceat semnal, portile de la carceres se desehid in acelast tnnp cu a.urigii care se Ianse20za pe pista, insotiti de tipetele frenetice ale speotatortlor, ftecare aclamind culoarea sa favortta, huidutnd ~i provocind adversarn .sM.

8-20 .recunoscut faptul ca lumea acelor ttmpurt nu cunostea citu~i de putin un alt spectacol atit de grandios ~i 80m mteles 2odmira.tia pe care acosta 0 susclta din partea strainilor, pecare biza.utinii nu uitau nlctodata sa-t invite pentru 21 sebucura de el 480 •

. CurS2J (mi88U8, &fL~AA()(, palma) cuprindea patru evadri~-e de patru culori, care trebuiau sa faca~2Jpte ture de pista.De 0 grinda de portic emu suspendate oua de strut ~i se seotea; cite unul lafteeare cursa : in futa se aflau ~2Jpte delftni de bronz, aruncind apa.

Ordineain care ieseau cerele era tmsa 121 sorti cu ajutorul unci urne contlnind bile cu numere, fixa.ta in mtjlooul unul portte : 0 sculptura reprezintadot aurtgt care 0 fac sa se balanseze cu ajutorul Ioviturtlor de bici 481.

Multo monumente D,rti,ta usieri oprlnd esrele Ill. termlnarea curser ~i pe invingatorsoaind 12, borna~i nldiclnd bratele, in ttmp ce un personaj oficlal imbracat intr-o toga, cos tum oftcial 201 prefectulul ** orasului Ii inttnde o ramura de palmier 482. Vlctoria era sublintata prin aelamattt ritmice ale fae~iunii ci~tjgatoa.re cu raspunsuri ale intregului n_?l'od in onoarea aurtgului ~i a basileului, C2Jre erarugat sa acorde recompensa, constind in trel nomtsma ts; 0 cununa 483.

"AUTOKRATOR. Initial era doar verslunca greaca a tcrmenulul Imperoior, Ulterior, A. a devenit t.itlul purtat de lmparatul senior, atunci cind mai exista 9i un alt imparat asociat ladomnie.

"'* PHEFECTUL ORA~ULUI ,(EPAHI-I). lnalt functionaral statului, insarclnat 'cu admintstrat.ia CapitaJei. Membru de drept in Gensistorium Principis. Exercita autoritatca suprema in Constantinopole. Haspundca de' mentmerca orrlinii s i avca dreptul de a pcdcpsl toate intractiunH~ pctrecnte in .ora~. Avea drept.de [udecat a in Constantinopol ~i pe o rna de 100 de mile. De asemenca, controla aetivitatile economice: din Capitala. Puterea e. a seazut atunci cind unele ea.rtiere ale Constantinopolulu\ au devenit eolonii italie,le, ie~ind de sub autoritatca sa. Dnpa eueCl'irea Constantinopolului de catre latini, in 1204, e.a ramas un titlul onorific.

* De la cuvlntul latlnesc tessera, fi~a de metal folosita ca bilet de i ntrare Ia spectacole, (n. trad.)

** PHAEPOSITUS. Tttlu onorific de rang inferior rezervat cunucilor. (n. t rad.).

** * DEMAHHII~I DEMOKHATII DEMELOR Atunci dnd dcmcle all fost subordonate autor itatil imperiale, ele au eapatat9ini~teconducat ori care face au parte din ierarhia palatulul (ineepind din sec. al IX-lea). Cei doi dernarh i erau sefii sect.lum lor urbane ale dernelor. ~e ccupau de crganizarea joeurilor hipiee. Cci doi demokrati erau condud\torii par~ilor mralc (din zona suburbana) ale celor patr-udeme. Ei crau ofiteri superiori ai garzii impel iale, deoarcce demele rurale erau formatiuni militare.

84

85

Ourse1o incepe2Judiminef,tr' ~i continuau toata ztua intrerupte pentru HlP.S:?" ]}e care basileul ~i demnitarii 0

in iriclinhLm- ul kathislnei, in timp ce .spectatorrt i~i 84111;:1.11 proviziile aduse de 8,cm:a. Bxis~au opt curse, patru dirniIle2,tn tot ["titm, dupa.-mnh~,z2J 48.1. In secolul al XI-Ies" imp~.rate2JS2J si do::m'll1ele t'2110 de onozre asistau 12, joeuri din im:,ltul.m'EOl'icii Sfintu1 ~tef::.n din D2Jine, cum 0 a.mtii, o Iresca de 121 Sfint21 Sofi:?, din Kiev, rodind 0 reprezentatie121hipodrom 485; . dar este sigur ca, mat inainte nu era 3.88. cum se poate observe pe un obelisc al lut 'I'eodosm,

, , .". t'~ 'lVt ide i v4g0

unde se disttnge imparute2Js:?J f,~ez::. a fU1une imparat - .

aeeca~iimportanta inviata Constenttnopolulut C21 m.saoolul 201 X-lea. Impa,raWrazboinici din perioadele nrmatoarenu mat ;:'.11 .deloc timpsa prezideze cursele. In plus, rnntarea basileului ~i a. curtii la Palatul Blacherne trebuie=sa fi avut .repercusiunj a.supn:. hipodromului ...

DivcI'tismentele um pauze , Cursele de ca.re· erau intrempte de diverseprogmme a.rtistice, toarte apreciate de popor, iar acest 0 bicei venea tot de la Roma . .A vea u ,loe rind pc rind prezentari de 8JIlim2Jle exottce, scene comiee, tabtourt eu scene Istorice ounoscute, acrobatdi de tot felul.

Marturii dcspre mentinerea jocuriIor exista. Slnt acclea ale. strajnilor, ale print ilor scandinavt, culese in sagas 494, ale lui Beniarnln din 'Tudela495, ale arabulutEdris i+t". Fact iun i le corrtinuau sa existe: Teodor Prodromes adrescaza cezarului Nikefor Bryennos 0 scrlsoare despre frumusetea cuIorilor verde si rosu, mult mal nobile declt albastrul si albuI'491. InIucrartle sale figurcaz~, dc' altfel, Imnur i ale demel or * in onoarea lui loan Cornnenul (1118-1143) 498. Manuel (1143-1180) organ lzeazn joeuri in onoarea suveranilor aflati in treccre pe la curt ea sa, precum Kilidj Arslan, sultan dcTconion in ann 1 1:1.62, san Amaury, rege al Ierusalimului,in arrul1171 ; dar, aliituri de curscle de care, apar cursele de eiUarie ~i chiar turniruri dup a moda franceza 499. In timpul soder ii lui Kilidj Arslan l a Constantinopol, un om din suita sa pretinse cii ar fi descoperit secretul zboi-ului : lmbracat Irrtr-o tunica larga, ale carei peale era prinse in asa fel inch formau niste buzunare irnense, pe care a incercat sa Ic umfle cu aer, s-a urcat pe balconul care se afla deasupra port.ii centrale a carceres-urilor, si s-a aruncat dirrtr-o data, dar s-azrlrohit lovindu-se de pamfmt, in rlsulspectatorilor 500. Desi in timpul dinastiei Anghelilor, se pune din nou problema reprezentatlllor pe hipo drom, atunci cin d Alexios a III-lea organ izeaza [ocuri cu ocazia easatoriei simultane a celor dona fiiee ale sale, acestea s-au t.inu t Ia palatul Blacherne 501.

La etajul inferior al Iatcte i clinspre sud-est a qbeliseului,. doua balerin~danscaza, in limp ce doi rnuzlcant.l dnta,unul din nai, altul dintr-un svr inx. en mal multe tuburi. Pc rcllcf'ul fintinii, cintareti din fluier ~i din psatterlon" antreneaza Ja dans pe.rsonaje.le : in coI\.uri, doua orgi eu toale sintactionatc de eopii 487. Anastasio ar f'i int.crz.is vrnat.oarea ~i Iuptelede anil11al~ care Hieean adesea v ict.ime 488. 'I'otusi pe diptlcul consu12r al ne_potlllui sau, datat en anul 517, uncle figureaza arena, un picador ciilarc inHil'ita animale, carora doi oamen i sint pc punctul de a Ie arunca arearrul , in timp co alt ii tncearca sa se puna Ia adap ost 489. Picturile de la SJinta S'Jii8

dtn.Ktevrcpreztnta une le scene de acest fcl490• . . •

Sub Boman al II-lea, in ann I 960, scut.ierul unui demmtar, Pl1Jloraios, In pieioare pe saua unui cal afIat in galop, jongla cu 0 sable, i~ apl."uze}€ spectatorilor s'". Putin timp dupa aceea, Nikcf'or Fokas, UZUrp!l1Cl nonul si simtind ea Ii scade popularitatea, a oferit spectatoriJor de la dron;o'scI~ctie de scenete, organlzatecu marc cheltuialil, ell art.ist.i salthnbanci din India, ·jmfoni ~i acrobat i arabi, dansatori scanclinavl Jmbri'ieati in piei cle anirnale. Aveau, de ascmene~,. ciiI:i trnbracat i Y:. costume ale tutut or popoarelor cunoscut.e, animale S81hatlce. eu _P<lzn_Icll lor, u? erocodil in lanturi, 0 cattrca en dou a capet.e ~j un cime Intellgent numrt "Python, care putea sa. descoperc obiectc ascunse ~i sa indice persO<lnele eele ltlai zgircite ~i cele mai generoase din multi~e 492, _

. ,Mai putin inspirata a fost initiativa acestm imparat la !11toarce:re:: sa dj.l.1Siria (966-967), simulind 0 IupUi in plin, hipo~lr~m int:e ~olcJail~ din garcla sa: spectatorii Inspaiminlati au vrnt sa fuga ~I multI dmtre el au tost strivip de l11ultime 493.

Siil'~itul hipodromului. Dupa ocuparea Constanttnopolulut de catre cructati, 1a. 12 apnlte 120.4, Robert de Clari ,a. vazut. pia.~a. care se numea Jocuriie imparatului, cele 30. sau 40. gradenuri destinate spectatortlor, tribuna. Impertala ~i monumentele de pe Spina. 502, dar in eursul ja.fulni care a. urmat dupa vtctorte, l;Iipodromul ;?~ fost pradat de bogatHle sale ~i abandonat 503. Resursele imperiului restaurat emu prea iriftme pentru ca. Paleologli sa mal poata vreodata visa. la restabtltrea costisttoarei Instituti! a. jocnrtlor pnbltce. Hrpodromul pustiit cade inruina, In secolele -al XIV-lea. si al X'V-lea se .a.ra.ta vtzitatortlor ca.. 0 curiozita.te. Cl&ViJO in ~mul 140.3504, Buond()lmon.ti

* VecIli instrument de llluzica cu eoarde. (n, trad.).

* HEME. Subdiviziuni .ale populatici Constantinopolului, care, s-au eonstituit pornind ,de la simpatiile ~ata de una .. dintre eele eloua fa~tiuni de" sllporteri" din hipodrom, Verzii (asoeiati ell Ho:;ii)~i Alha~trii'(asoeiati en Albii). Accsle faetinni au eapatat 0 tenta politicii, deoareceiinp~r9.tul sprijinea ~i el una sau alta dilltre cleo Inlinii mari, rivalitateadintre d. traduce a un elivaj social Intre aristocrane (Alba~trti) ~i populatia \ clc lind (Verzii).Pe de alta parte, deme-Ie aveau atributii militare.Pentrn acfloprite frecventele tulburari provoeate de rivalitatile dintrc d., in sec. VIiI-IX afost accentuata orgallizarea paramilitara a d.,eare astfe! au ajmis sa fie subordonate .autoritatilor.

Hillodl'mnul in yremea CmnnenHor ~i a AnglleiHor.

Exista doyezi ea celebmre& jocurilor a. continu8.t en legn]a.~ rita.te pina in 8.nu1 120.4, dfJr lSe pare ca 11U a.n mai 8"vut

86

in anu11419 505, Foro Tafur i11 a.IllJI1439506. semnaleaza la sud 30 coloane imense irnpreunate prill arcun in lKlIrtea cireulara, reproduse in desenul anonim publican de Panvinlo 507. Ase cum so 2.flr" hipodromul tot mai em folosit de particular! (,2,Ie· organtzau ::',iei curse de calarie, CUIn se inentiollO(;,za intr-o scrisoare curioasa trinlisa de Ilul megaducelut Not2,I'a.S, lui. Nikolaos Kartstenos, care se aflaIa Conciliul din Florenta ou Ioan r,l VIII-lea. (1438 ~ 1439) 508.

Ultimii occtdentalt care mat vazura ruinele hipodromulnt ::oufost artrstul olandez Pietor Koeck V::Hl Alast, care-a •. i'acutoxilogravura in e.nu11533 ~i Pierre Oylle d'Albi, a.t::o~?"t 121 ambasada JUi Ga.briel Luetz d'Aramon (1544- 1557). El a. remarcat coloanele de marmura alba, care emu rtstpite pe sol. A trebuit sa; fie rasturnate pentru s. construi un chiose sultanului Soliman 509.

V. Teatl'ele

lIflport2,nt2. acordata joeurilor _?e pe A hipodro~ . in Bizant, i-a detorminat pe istorici sa lase 111· umbra alte speetaeole ~i in special.. teatrulF", Dve~i denUl~ire~ de teatru &tcX'TPOV ar fi. putut Indica 0 sa.la de reuntunr-.oarecare 011, existi:i dovada ca aceasta se a.pliC2" de asemenea, edificHlor rezervate pieselor dramattce.

. Nu se cunoaste prea mult despre un mare teatru COJilstruts-de Septtmlu Seyer dupa modelul anttc in cea 'Inai rnsemnata regiune, 801. carut amplasament EO m2..i vedaa inc3,·ln· seeolul al V-lea, dar Sfintul Ioan Hrtsostom il ara.ta. frecventat de imparateas2, Evdochia 512 ~i este crtat in seeolul 2,1 XI-lea. de catre Psellos 513. Alte teatre ramase de 1:;>, Constantin se ~aseau aproape de Btsenca Sfinta Irtna , in cartterul Blacherne ~i in cr,r~ierul Sykes (aeestadin urma a fost restaurat de.Iustinian) 014.

In. progrr,mul serbarilor :r:e care un nou co::su1 uebuia sa le of ere poporului , Iustinian menttoneaza proeesiunet'. "c2,re se indle~pta sple teatru" rezerva.ti'i. conroclicei, tmgedj'ei eorurtlor ~i tuturor genurilor de spectacole ~15. In limbajul juridic, termenulde T:OU7cou/\ap~()( indiea aceste cerememt 516, ceea ce pa.re sa li se dea un caraeter prin ex~ celen~a, plebeian.

AC(lst termen corespunuegenului de pieEe~ cme ~e p~e~ zelltau 2,ici. De multa vrmne tCf',tlul c!r,sic cazme III <hz-

88

si fuscse tnloeuit cu mtmul [1.[[L(;C;517, fr.n';~L in r'l:'e12.~i r·e2.lisHi ~i cr,re.ghiC2.siL Aetmii jU('2tU fara lna~ti, 2. putee lua parte 121 2,",villlle ~i jocul de fizionomie, C2,re grtmasele dottneau locul predomtnans, - de unde ~', 2'1)3.rut personajul Sannio (eel (:2.1e se schimonoeeste].

Un alt moment cu caracter revolutionar a fast Introducere?, de actrtto I;'i chiar de cepit In scena, Actorii ~iaJctri- 1ele~e grtmau cu ajutorul fardurflor pentru a reprezenta personajele cole mai dtfertte 518.

2,ltacf,r2,cteristieaa mimulut a fast crearea de personzje tipice,cme Ie2,palee.u cu acelea~i trasaturi,. cu 2Jcel.e2J~i costume, eu aceleasi caraetere : .A._rdalion1mQ~nel:,.gul frivol, SchoZasticu8, pedr.ntul :lte., stramo~i ai IutvPolichinelle S2{]1 2,i Arlechinirlui Comediei dell 'Arlo ttaliene 519. Subiectele emu Inspirate din Vi2,t2. cottdiana, uneoti din mttologie .. Loviturtlc, ofonselo, obsoenttatde, cuvtntele oehivoce, buloneritlo imorale constatuiau regula Bxis1au, de asemenea tr.blourtvivarrte, defilart de procesiuni, 2,p2Jritii do fr,ntmne, presupunlnd 0

intllel)ga f.pmatura 520. . ..

Dor not cuncastem mimul mr.! 2.Ies"din textole ::?,llti.ce~i d.in c.t2,curile Pari~WOT BiseIrcii 1r. r.dWE? imOl'2,litatii.l!!eestUi2, 521. Avem pntine informr,tii dospre mimul din epoca biz?,ntina 522. ]~XistC1*;, 'sa ~i succesul obttnut pina in secolul 2.1 XV-lee. sint dovedite.

intii, prin Icgis1atia care dcf'inca eonclipa soc ialii_ a rnimilor, Codul 'Tecdosiun, care interzicea scoatcrea act ritclor din tcatru, legindu-lc de meser!a lor 52;l ; eel al Iui Justinian, sot al unci act rite de pant.omlma, care legal izeazii cas,ltoria unci actrrtc, cu tout c eonsecinte1c pentrueopiii Siij524.

In Conciliu1 Quinisext * (fiH2) cxcornunica mimii, antorii, actorll

:;;i ~i interzicca accste spectacolc preot ilor ~i call1giirilor.

p of ida accstei prohihitli, mirnul si-a continuat carieras! s-a trnhoch iar ell tipuri noi, ca Arabiil sau- At meanul, dat orita imigranttlor

521'. S-a v azut ce loe det.inca mimul in spccfacolclcrle la hipodrom, undo prin butoncrtlle sale, scrie un ret or, ;,e1 tempera f'ur ia factiuniI()r"52a Muzica dansul ocupau un l oc important tnaccste rcprezcntat li si, al at.ur! de aparca Intot deauna un muzicant, prcgi.\tjt sa-l acompaniezc 527.

autoritatca de-care se bucurau, mimii l~i luau uneori mar! Jibertati, ca aceta In care i s-a dczvalult impiiralului Teofil necuv iint.a prefectuf ui Nikefor, Inv inu it de a Ij conf'iscat 0 corahie apurt inlnd unci v aduve. Tcofil a sa-l arcstezesi sa-I arda de v iu in mijlocul hipodromului 528. Biscrtca

mal era delo·c rcspectat a ~i apareau pe sccna call1gari ')1 c alugarite.

'" CONCILIUL QUINISEXT. Tlnu t in 69.1-592 Ia Constantiuopolc, in sala boltit a (in T'rull o), aPalatulu i ("al do llea cOllciliu trul lun"). Ucoarccc lwtaririleluatelc-au completat pc &elc ale COl1ciliilor Y (553)9i VI (680-681), a prirnit accst nllme.

89

o picsii:dezgustiHoare, Liiurqhia barbaiului {ara bcubii 529, era 0 parodic a liturghiei; pe aceasta tcrna ttnarul Mihail al III-lea se distra cu prktenii sai llc&hiza~i tn preoUt parodiincl eeremoniile rellgloase 530.

Snpravictuirca mimului in sceolul al XI-lea estc atestat a de mariuria lui Psel los, care noteaza ca lni Constantin Monomachos, fiindbolnav, nu-I Iaccanicln placere mnzica, dansul ~i jocurile de tnitnicii, reprostnd discipolilor sai ea trecventeaza mai curi nd teatrul necil scoala 531,dcpllngincl faptul.ca ginerele san, in discordant.a cu tithil de patrlciu ~i protospatharcs * triiiestecll mimisi en farsori 523.

in secolul al XII-lea, Teodor Pro dromos eleplinge dcsconslderarea in care a caznt cultura : cartilenu mai adnc bani caci ei nu mai exist.a ;;stiizi elecit pontru bufon i ~i pentru mimi533• In acceasl pcrlouda, Zonar as ~i Balsamon Iac r-omentarlt t endent ioasc despre al 51-lea canon al Conciltului Quinisext, sustlntnd ca el nu interzice mimulla modul categoric ci numal risetclc neeuviincioase, indecenta costumelor ~i gesturile Iascivc ale ac+ritclor 534,

Astfel, departe de 8. .fi disparut, mtmulantlo a. SUI1I30- vie~uit tuturor prohibitiilor, tuturor cenzurilor ~i decadenta spectaeolelor de pe hipodrom i-? confertt, poate, un plus. de vttalttate. Adoptat de catre cucerttori 535, el 311' fi supravietuit in speetaeolele turcest» demlU'ibnete; protagonistul lor, K8.mgoz, inconjurat de numerosi {igura,]}ti din toate tarile, ar fturm?,~u1 autentic 211 personajelor vmimulutbizanttn, de 131 care a, preluat bufoneriile ~j obscenttatea.,536.

OAPITOLULV

Viata urbana in provmcu

Presttgiul de care se bucura, Constanttnopole n datoratrtlulut ~i statutului sau juridic: Noua.RomJi,prim? metropola a. Jmpertulut, resedmta stapinirii imperiale.; darfn realltate el nu se situa decitpe ultlmul loc irrtre .capttalele elentsttce. Ou mult trmpInaintea lui, fan'1 a m2,i vorblrle vechea Roma, cole trei orase :. Alexlmdti81,.Anttohia ~i Cartagtna emu considerate ca. orase de talie mon-

*PROTOSPATHAHOS. Comandant al gi"irzii Impcrlale de spotbaroi (purtatori de spada). A devenit 0 oIemnitate onorittca In icrarh ia eunue ilor. TitluJ a dlsp aru t prin see. al XI-lea.

90

:m:::'Ji intjnse ~i In2Ji populate decit orasul lut Constandupa modolul r,ce:stOli' s ,

Fe de i',lti't parte, tirnp co In Oecidentul devastat de

niiv8Jirile barbare, orasele, 2.10 carer ziduri de apamre se restringeau . din ce in ce lTI<'.i mult., au ajuns sa dispara, in Orient eiviliz::"ti2t urbana Ie mentinca: S-2J c31cu121t ca olajeIe cu 10000'0 de locuttori erau numeroaso in .Asia JYllc~l, ).11 Sil'i2J, in Mesopot2.l1Jifi, in Ijjgipt pina la tnvazta ~3H8,ba, ~i ohiar in provincnle de 18 Dunare ~iin Ilyricum, inatnte de tnvaztilo avarilor si 2, slavilor.

In secolele :::,.1 V-lea ~i 2',1 VI-Iei'l, departe de a. so reduce, numarul oraselor din Orient ~j erescut, datorita ctttornlor imrmialc, precum D2,n" lui, Anastaste (anul 505)~i Iustilli£ma Prima a lui Iustini:::'Jn, in anul 535537•

Alexandria. Aloxandria pastrr, in seeolul 211 VJ!o.lea

intIo2.g2, inl{)mtanta po care 0 avusese In ~mtiehit2Jte. Populatta S::'. eompusa din greci, pierdutd in mrmarul' l):UWO 2,1 Indigentlor ~ m2.rile coloniide evrei~i de sirieniatillgof. 2.prO?'re 600 000 locuitori 538. Planul sau simetatc, care data de po vremea intemeierij, se pastrase intr,et. Sapatnrilo executate in ?J1ml1874 &U perrnis sa se desoopere lungE, strp,da, fl&nc2.ta de monumente, care lega 1:{:;,1'e1e Port, de portnl fluvial 2~1laeului Marootss. Un ztd inconjurator, din epoca bizanttna, pornea de 121 Poarte r.Luntt,

12, vest, cu portul Eunostosstse indrepta spreest, 13<s1Tld in afp,ra suburbia Hh2.kotis 1:::" sud-vest, vechiul Bmchionvcartjerul Kanoptkos, suburbia Eleusis 121 est. Hipodromul era situat in 2.cer.sta regiune, unde, deasemenea, se Mia cartierul evrciesc 539. Minunatul Far, restaurat in secolulal V-Iep, de catre patriciul Ammontos . .;;i despre care se mat vorbeste inca in sec. 2,1 XII~le2'. 540,

semnr,lizatot timpul tntraree In M21relo Port. • ,

Ultirmi pagiui. Triumful crestinjsmulut. 2. avut eft rezultat distrugerea ?, numoroase temple pagine, cum l!J' fosb Serapeon in anul 389541 si construtrea de bisertctenmalli'iJstiri locutte de numerosi cMugari. Po locul Seri.peol1- ului . aparuse 0 btsertca dedtcata Sfintului Io:;,nBotezatorul, iar pe .locul 'nnde a extstat Templum Caesaris, ridtcat de Cleopatra in f::,.t? Marelul Port, s-a construtt 0

91