CRIPTOGRAFIE

1. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 3 si q =5.

Daca exponentul de criptare este e = 11, atunci
R: d = 3

2. Se da secventa binara de text clar 101001. Codificati aceasta secventa folosind cheia
fluida 1001, folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
R: 001111

3. Se da secventa binara de text clar 111011. Codificati aceasta secventa folosind cheia
fluida 1111, folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
R: 000100

4. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 1001110100011001, folosind cheia de criptare :

R: 1001101110001001

5. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 0001100001101001, folosind cheia de criptare :

Blocul initial este IV = 1001.

R: 0010000001100101

6. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de

criptare codificarea textului clar VARA este...

R: QLIZ

7. Alice alege numerele prime p = 3, q = 7 si exponentul de criptare e = 5. Semnatura RSA

pentru documentul m = 8 emis de Alice este , unde d este exponentul de
decriptare corespunzator lui e. Avem:
R: s = 8

8. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 7 si radacinii primitive modulo 7, g = 2.

Cheia secreta a lui Alice este a = 5, iar cea a lui Bob b = 6. Daca Bob cripteaza mesajul in clar
m = 3, pentru a fi transmis lui Alice, obtine (B, C). Avem:
(A) (B, C) = (7, 2)
(B) (B, C) = (1, 3)
(C) (B, C) = (9, 6)
R: B
9. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul
de codificare Polybios, codificati textul clar SECURITATE. Alegeti varianta corecta din cele
de mai jos.
R: DDAEACEADCBDDEAADEAE

10. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de

criptare , codificarea textului clar CALD este...

R: OEFF

11. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (55, 7) si ca cheie secreta d = 5.
Daca primeste textul cifrat c = 3 atunci textul in clar m corespunzator este:
R: m = 23

12. Codificati textul clar SALAM folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta
RIMA. Solutia este...
R: JIXAD

13. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind
sistemul de codificare Polybios, decodificati textul criptat DEBDDDAADBAE. Alegeti
varianta corecta din cele de mai jos.
R: UITARE

14. Se considera secventa binara de text criptat 101010. Folosind intr-un sistem aditiv fluid
binar de criptare cheia fluida secreta 1011, se cere decriptarea secventei.
R: 000100

15. Se considera secventa binara de text criptat 100001. Folosind intr-un sistem aditiv fluid
binar de criptare cheia fluida secreta 1100, se cere decriptarea secventei.
R: 010010

16. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 6, codificarea textului clar
FASOLE este ...
R: LLDRCG

17. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 1001110100011001, folosind cheia de criptare

. Blocul initial este IV = 1100.

R: 1010101101010110

18. Fie e exponentul de criptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 9 si q =5.
Daca exponentul de decriptare este d = 13, atunci
R: e = 5
19. Un utilizator al cifrului RSA detine cheia publica (n, e) = (15, 3) si cheia secreta d = 5.
Daca primeste textul cifrat c = 2 atunci textul in clar m corespunzator este:
R: m = 2

20. Alice alege numerele prime p = 3, q = 5 si exponentul de criptare e = 3. Semnatura RSA

pentru documentul m = 11 emis de Alice este , unde d este exponentul de
decriptare corespunzator lui e. Avem:
R: s = 11

21. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei
functie de criptare este definita prin , unde reprezinta o
cheie din multimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar.
Pentru schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvantului RELAX. Aceasta este:
R: KXSLC

22. Fie e = 4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 11 si
q = 5. Determinati codificarea c a textului clar m = 8.
R: c = 26

23. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 1100110111101111, folosind cheia de criptare

R: 0110011111101111

24. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p =3 si q = 7.

Daca exponentul de criptare este e = 7, atunci
R: d = 7

25. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 1111000110001100, folosind cheia de criptare

. Blocul initial este IV = 1010.

R: 1001101111100110

26. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2.
Cheia secreta a lui Alice este a = 3, iar cea a lui Bob b = 4. Alice primeste de la Bob textul
criptat (5, 3) al textului in clar m. Avem:
R: m = 9

27. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 6, decodificarea textului

criptat SSKSFF este ...
R: MASINA
28. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 7 si radacinii primitive modulo 7 egale cu
2. Cheia secreta a lui Alice este 5, iar cea a lui Bob 6. Daca Alice cripteaza mesajul in clar 3,
pentru a fi transmis lui Bob, obtine:
(A) (2, 6)
(B) (5, 3)
(C) (4, 3)
R: C

29. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 0001100001101001, folosind cheia de criptare

. Blocul initial este IV = 0110.

R: 0111011000001001

30. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 1001110100011001, folosind cheia de criptare

. Blocul initial este IV = 0011.

R: 0101000100000011

31. Codificati textul clar LACAS folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta
MESA. Solutia este...
R: XEUAE

32. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei
functie de criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie
din multimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru
schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvantului MILOS. Aceasta este:
R: PNIDF

33. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia,
codificati secventa de text clar x = 1111000110001100, folosind cheia de criptare

. Blocul initial este IV = 1010.

R: 0011011100100000

34. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 7 si radacinii primitive modulo 7 egale cu
2. Cheia secreta a lui Alice este a = 5, iar cea a lui Bob b = 6. Alice primeste de la Bob textul
criptat (1, 3) al textului in clar. Decodificand, se obtine mesajul clar
R: 3

35. Fie e = 3 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 7 si q
= 5. Determinati codificarea c a textului clar m = 11.
R: c = 1

36. Se da secventa binara de text clar 111011. Codificati aceasta secventa folosind cheia
fluida 1111, folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
R: 000100
 BAZE DE DATE

1. Care este comanda corecta care afiseaza toate functiile pe care nu lucreaza angajati?
R: SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie NOT IN
(SELECT NVL(cod_functie,0) FROM salariati);
2. Care este comanda corecta prin care se afiseaza codul departamentelor pentru care salariul
minim depaseste 5000?
R: SELECT cod_departament
FROM salariat
WHERE MIN(salariu)>5000
GROUP BY cod_departament;

3. Care este comanda corecta ce determina afisarea functiilor salariatilor care lucreaza in
departamentul 30, eliminand duplicatele din rezultatul final?
R: SELECT DISTINCT nume_functie
FROM salariati s, functii f
WHERE s.cod_functie=f.cod_functie
AND cod_departament= 30;

4. Se da urmatoarea vizualizare
CREATE VIEW v_angajati
AS
SELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, cod_departament
FROM angajati
WHERE cod_departament = 30
WITH READ ONLY;
Care dintre urmatoarele comenzi este permisa asupra vizualizarii definite?
R: SELECT *
FROM v_angajati
WHERE salariu > 505;

5. Se considera urmatorul tabel:

PROFESORI

Care este comanda corecta prin care se afiseaza numarul de profesori pentru care gradul
didactic este cunoscut (a fost introdusa o valoare pentru atributul grad_didactic)?
R: SELECT COUNT(grad_didactic)
FROM PROFESORI;

6. Care este comanda corecta care listeaza fara duplicate, codul operelor de arta (numeric),
codul (numeric) si numele artistilor (sir de caractere)?
R: SELECT cod_opera, cod_artist, TO_CHAR(null)
nume
FROM opera
UNION
SELECT TO_NUMBER(null), cod_artist, nume
FROM artist;

7. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

R: Intr-o comanda CREATE TABLE o constrangere de tip NOT NULL poate fi declarata
doar la nivel de tabel.

8. Stiind ca participa_la este o relatie m:n intre entitatile cursanti si cursuri, iar atributele
cod_cursant, cod_curs si data_start identifica in mod unic unic inregistrarile din tabelul
asociativ participa_la, alegeti varianta corecta care determina crearea acestui tabel,
specificandu-se si constrangerile de integritate.
R: CREATE TABLE PARTICIPA_LA (
cod_cursant NUMBER(2),
cod_curs NUMBER(2),
data_start DATE,
data_end DATE,
CONSTRAINT pk PRIMARY KEY (cod_cursant, cod_curs,
data_start),
FOREIGN KEY (cod_cursant) REFERENCES CURSANTI
(cod_cursant),
FOREIGN KEY (cod_curs) REFERENCES
CURSURI(cod_curs));

9. Care este secventa corecta care afiseaza numarul de departamente cu cel putin 5 angajati?
R: SELECT COUNT(COUNT(*))
FROM angajati
GROUP BY cod_departament
HAVING COUNT(*)>5;

10. Care este comanda corecta care afiseaza:

- valoarea totala a operelor de arta ale unui autor, expuse în cadrul fiecarei galerii;
- valoarea totala a operelor din fiecare galerie, indiferent de autor;
- valoarea totala a operelor.
R: SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY ROLLUP(cod_galerie, cod_artist);

11. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

Actualizarile realizate asupra tabelelor de baza ale unui vizualizari se reflecta intotdeauna in
vizualizare.

12. Care este comanda corecta care obtine numele cititorilor care sunt in intarziere cu
predarea cartilor (dataef reprezinta data la care cititorul a restituit efectiv cartea, iar datares
data la care cititorul trebuia sa restituie cartea)?
R: SELECT nume
FROM cititor
WHERE cod_cititor IN (SELECT DISTINCT cod_cititor
FROM imprumuta
WHERE dataef IS NULL
AND datares<SYSDATE);

13. Care este comanda corecta care afiseaza codul, numele si prenumele artistilor care au cel
putin trei opere de arta expuse în muzeu?
R: SELECT cod_artist, nume, prenume
FROM artist a
WHERE 3 <= (SELECT COUNT(*)
FROM opera
WHERE cod_artist = a.cod_artist);
14. Care este comanda corecta care obtine titlurile cartilor care momentan sunt imprumutate
(inca nu au fost restituite)? Coloana dataef reprezinta data la care cititorul a restituit efectiv
cartea.
R: SELECT titlu
FROM carte
WHERE cod_carte IN
(SELECT DISTINCT cod_carte
FROM imprumuta
WHERE dataef IS NULL);

15. Care este comanda corecta ce afiseaza numele si data angajarii pentru salariatii care au
fost angajati dupa angajatul avand codul 10, in ordine descrescatoare a numelui?
R: SELECT nume nume_angajat, data_angajarii
FROM salariat
WHERE data_angajarii >
(SELECT data_angajarii FROM salariat WHERE
cod_angajat = 10)
ORDER BY nume_angajat DESC;

16. Operatorul UNION ALL

R: Combina seturile de rezultate a doua interogari intr-un singur set de rezultate, pastrand
randurile duplicate in setul de rezultate

17. Care este comanda corecta care obtine titlurile cartilor care au toate exemplarele
imprumutate (coloana dataef reprezinta data la care cititorul a restituit efectiv cartea)?
R: SELECT titlu
FROM carte
WHERE nrex = (SELECT COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE cod_ carte = carte.cod_ carte
AND dataef IS NULL);

18. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la operele de arta, la artistii
care le-au creat si la galeriile în care acestea sunt expuse?
R: SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,
g.cod_galerie, nume_galerie, adresa
FROM opera o, galerie g, artist a
WHERE o.cod_artist = a.cod_artist
AND o.cod_galerie = g.cod_galerie;

19. Care este comanda corecta ce afiseaza numele si data angajarii pentru salariatii care au
fost angajati dupa angajatul avand codul 10, in ordine descrescatoare a numelui?
R: SELECT nume, data_angajarii
FROM salariat
WHERE data_angajarii >
(SELECT * FROM salariat WHERE cod_angajat = 10)
ORDER BY nume DESCENDING;
20. Considerând galeriile al caror cod este mai mic decât 50, care este comanda corecta care
calculeaza media valorilor operelor:
- pentru fiecare galerie si, în cadrul acesteia, pentru fiecare artist;
- pentru fiecare artist si, în cadrul acestuia, pentru anii de achizitie corespunzatori.
R: SELECT cod_galerie, cod_artist,
TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",
AVG(valoare) "Valoare medie"
FROM opera WHERE cod_galerie < 50
GROUP BY GROUPING SETS
((cod_galerie, cod_artist), (cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy')));

21. Care este comanda corecta care afiseza:

- codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat, iar pentru fiecare
dintre acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarul
de salariati;
- numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager;
- numarul de angajati subordonati unui manager indiferent de department;
- numarul total de angajati din companie?
R: SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)
FROM salariati
GROUP BY CUBE (cod_depart, cod_manager);

22. Care este comanda corecta prin care sxe modifica salariul si comisionul celui mai prost
platit salariat din firma astfel incat sa fie egale cu salariul si comisionul angajatului al carui cod
este 100 ?
R: UPDATE angajati
SET (salariu, comision) = (select salariu, commission
FROM angajati WHERE cod_angajat = 100)
WHERE salariu = (SELECT MIN(salariu) FROM angajati);

23. Care este comanda corecta care obtine codurile cartilor care se gasesc in biblioteca in mai
putin de 20 exemplare si care au fost împrumutate de cel putin trei ori?
R: SELECT codcarte FROM carte
WHERE nrex < 20
INTERSECT
SELECT codcarte FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(*) > 3;

24. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la artisti si operele
acestora, incluzand in rezultat si artistii care nu au opere de arta expuse în cadrul muzeului?
R: SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
RIGHT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);

25. Care este comanda corecta care determina artistul pentru care valoare medie a
operelor sale de arta este minima?
R: SELECT cod_artist, AVG(valoare)
FROM opera
GROUP BY cod_artist
HAVING AVG(valoare) = (SELECT MIN(AVG (valoare))
FROM opera
GROUP BY cod_artist);

26. Considerand galeriile al caror cod este mai mic decat 50, care este comanda corecta care
calculeaza media valorilor operelor:
- pentru fiecare galerie si, in cadrul acesteia, pentru fiecare artist;
- pentru fiecare artist si, in cadrul acestuia, pentru anii de achizitie corespunzatori?
R: SELECT cod_galerie, cod_artist,
TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",
AVG(valoare) "Valoare medie"
FROM opera
WHERE cod_galerie < 50
GROUP BY GROUPING SETS
((cod_galerie, cod_artist), (cod_artist,
TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy')));

27. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor si numele departamentelor in
care lucreaza acestia, incluzand in rezultat si salariatii care nu lucreaza in niciun departament?
R: SELECT nume_salariat, nume_departament
FROM salariati s, departamente d
WHERE s.cod_departament = d.cod_departament(+);

28. Care este comanda corecta care afiseaza numele si prenumele artistilor, precum si titlurile
operelor create de acestia? Se vor afisa si artistii care nu au opere expuse în cadrul muzeului,
precum si titlurile operelor al caror autor este necunoscut.
R: SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
FULL OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);

29. Stiind ca participa_la este o relatie m:n intre entitatile cursanti si cursuri, iar atributele
cod_cursant, cod_curs si data_start identifica in mod unic unic inregistrarile din tabelul
asociativ participa_la, alegeti varianta corecta care determina crearea acestui tabel,
specificandu-se si constrangerile de integritate.
R: CREATE TABLE PARTICIPA_LA (
cod_cursant NUMBER(2),
cod_curs NUMBER(2),
data_start DATE,
data_end DATE,
CONSTRAINT pk PRIMARY KEY (cod_cursant, cod_curs, data_start),
FOREIGN KEY (cod_cursant) REFERENCES CURSANTI (cod_cursant),
FOREIGN KEY (cod_curs) REFERENCES CURSURI(cod_curs));

30. Care este comanda corecta care afiseaza pentru fiecare artist titlul si valoarea celei mai
ieftine opere de arta expuse de acesta în muzeu?
R: SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera o
WHERE valoare = (SELECT MIN(valoare)
FROM opera
WHERE cod_artist = o.cod_artist);

31. Care este comanda corecta care afiseaza jobul pentru care salariul mediu este minim?
R: SELECT cod_job, AVG(salariu)
FROM angajati
GROUP BY cod_job
HAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(AVG(salariu))
FROM angajati
GROUP BY od_job);

32. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la titlurile operelor de arta
si firmele la care acestea sunt asigurate? Se vor lua în considerare si operele de arta pentru care
nu au fost încheiate polite de asigurare.
R: SELECT titlu, firma
FROM opera o
LEFT OUTER JOIN polita_asig p ON
(o.cod_opera = p.cod_opera);

33. Operatorul UNION ALL

R: Combina seturile de rezultate a doua interogari intr-un singur set de rezultate, pastrand
randurile duplicate in setul de rezultate

34. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

R: Intr-o comanda CREATE TABLE o constrangere de cheie primara compusa din doua
coloane poate fi declarata doar la nivel de tabel.

35. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

R: O comanda INSERT asupra unei vizualizari complexe (extrage date din mai multe tabele,
contine functii sau grupari de date) are efect intotdeauna asupra tabelelor de baza.

36. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

R: O constrangere poate fi adaugata unui tabel ulterior crearii acestuia.

37. Care este comanda corecta care afiseaza toate functiile pe care nu lucreaza angajati?
R: SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie NOT IN
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);

38. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

R: Vizualizarile nu stocheaza date.

39. Care este comanda corecta care afiseaza toate departamentele care platesc salariatilor lor
o suma totala mai mare decat 20000?
R: SELECT nume_departament
FROM departament a
WHERE 20000 <
(SELECT sum(salariu) FROM salariat b
 WHERE a.cod_departament=b.cod_departament);

40. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

R: O comanda INSERT asupra unei vizualizari complexe (extrage date din mai multe tabele,
contine functii sau grupari de date) are efect intotdeauna asupra tabelelor de baza.
 STRUCTURI DE DATE

1. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in

aceasta ordine). Fiecare element memoreaza in campul INF un numar intreg, iar in campul
ADR adresa elementului urmator din lista.Variabila START indica nodul ce contine numarul
1.

Definim prin trecere prelucrarea realizata prin secventa urmatoare:

p = START;
do {
if (p->INF > START->INF) p->INF = p->INF -1;
p = p -> ADR;
} while (p != START);
Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale?
R: 3

2. Fie A un arbore oarecare. Definim nivelul unui nod recursin astfel:

- Nivelul nodului rădăcină este 1:
- Nivelul oricărui nod diferit de nodul rădăcină este cu unu mai mare decat nivelul tatalui
său. Notăm cu n(x) nivelul nodului etichetat prin x. Înalţimea arborelui este maximum dintre
nivelele nodurilor terminale. Notărn cu h(A) inălţimea arborelui A.
Fie arborele:

şi S = n(5)+n(10)+h(A). Atunci S =
R: 11

3. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul URM adresa
urmatorului nod din lista, iar in campul NR un numar intreg. Adresa primului element al listei
este memorata in variabila START. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre
urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul element al listei?
R: {
p = START;
while (p->URM->URM->URM) p = p->URM;
p->URM=p->URM->URM;
}

4. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele care
stocheaza numerele 150 si 201. Daca se noteaza cu INS(x) operatia prin care se adauga un
element cu informatia x in coada, si cu REM() operatia prin care se elimina un element din
coada, sa se precizeze rezultatul executarii secventei urmatoare:
{
REM(); INS(314) ;
REM(); INS(437) ;
INS(521) ;
}
R: 314, 437, 521

5. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, U este adresa unui nod din lista si campul LEG
memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele
listei se utilizeaza secventa (variabila V este de acelasi tip cu variabila U):
R: V = U;
k = 1;
while (V -> next != U) {
k++;
V = V -> next;
}

6. Explorarea unui arbore oarecare in lăţime utilizează o structură de date de tip :

R: FIFO

7. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar U

este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp INF ce contine un
numar intreg si un camp ADR care indica adresa elementului urmator in lista). Prin executarea
secventei
while (U -> INF > 0) {
U -> INF = U -> INF -1;
U = U -> ADR;
}
continutul listei, citit de la adresa de start va fi:
R: 0, 1, 0, 1, 0

8. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 101 si 253.
Daca se noteaza cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si
POP() operatia prin care se extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in
urma secventei de apeluri:
{
POP(); PUSH(312);
POP(); PUSH(435);
PUSH(537); }
R: 537
435
101
9. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul LEG adresa
urmatorului nod din lista, iar in campul INF un numar intreg. Adresa primului element al listei
este retinuta in variabila U. Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 52, 97,
31, si 56 (56 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de instructiuni (U indica,
initial, nodul cu numarul 52:
{
V = U -> LEG -> LEG;
U->LEG -> LEG = V -> LEG;
V->LEG = U -> urm;
U -> LEG = V;
}
in lista vor fi in ordine numerele:
R: 52, 31, 97, 56

10. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul
LEG adresa urmatorului nod din lista, iar in campul NR in numar intreg. Adresa primului
element al listei este memorata in variabila START. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este
efectul executarii urmatoarei secvente de program
{
U = START;
V = U->LEG -> LEG ;
while ( V-> LEG ) {
U = U->LEG ;
V = V-> LEG ;
}
U -> LEG = V;
}
R: Eliminarea penultimei celule

11. Se consideră o stivă implementată prin intermediul tabloului unidimensional A cu

elementele
A [ 0] = 0,
A [ 1] = 10,
A [ 2 ] = 20,
A [ 3 ] = 30,
A [ 4 ] = 40,
A [ 5 ] = 50.
Dacă cel de-al doilea element: incepănd de la baza stivei este 10 atunci primul element care
iese din stivă este:
R: a[5]

12. Se considera ca variabilele U si V memoreaza adresa primului, respectiv ultimului

element al unei liste liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul NXT
adresa elementului urmator, iar in campul BCK adresa elementului anterior. Stabiliti care este
numarul de noduri din lista daca
U -> NXT -> NXT
si
V -> BCK -> BCK
 indica acelasi nod al listei.
R: 5

13. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul
LEG adresa elementului urmator din lista. Daca U retine adresa primului element, iar lista are
cel putin doua elemente, care dintre urmatoarele secvente de instructiuni realizeaza stergerea
celui de-al doilea element al listei?
R: V = U->adru;
U->LEG = V -> LEG;
free(V);

14. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa U si contine cel
putin 4 elemente, fiecare element retine in campul FWD adresa elementului urmator, in campul
BCK adresa elementului precedent, iar in campul NR o valoare intreaga. Care dintre
urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea element al listei?
R: printf (“%d “, U->FWD -> FWD -> FWD -> BCK -> NR);

15. Fie secvenţa de cod

#inc1ude<stdio.h>
struct node{
int data;
struct node *right, *1eft;
} *root, *p, *q;

void h (struct node *r){

if(r!=NULL) {
h (r->1eft);
h (r->right);
printf ("\ t %d" , r->data);
}
}
Funcţia h implementează o metodă pentru:
R: Explorarea in postordine a arborelui cu radacina r

16. Fie arborele binar:

Prin explorarea în postordine a arborelui se obţine următoarea listă de numere

R: 21, 26, 32, 25, 52, 41, 83, 95, 92, 91, 76, 38

17. Se consideră arborele binar:

şi secvenţa: Aceasta reprezintă rezultatul
parcurgerii arborelui:
R: in preordine

18. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul LEG
adresa urmatoarei celule din lista. Daca U, V si W sunt adresele a trei celule din lista astfel
incat:
U -> LEG == V -> LEG -> LEG
si
W->LEG == V,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:
R: W, V, U

19. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se

elimina elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element din lista,
numararea continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine
un singur element. Care va fi numarul de ordine al elementului ramas?
R: 7

20. Se consideră arborele:

Care este numärul care apare în mijlocul şirului rezultat prin explorarea în preordine a
acestui arbore?
R: 44

21. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare
element retine in campul INF un numar intreg si in campul ADR adresa urmatorului element
din lista. Stiind ca variabila U retine adresa unui element din lista si variabila V este de acelasi
tip cu U, stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile
listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata.
R: V = U;
do{
printf(“%d “, V -> INF;}
V = V->ADR;
} while(V != U);

22. Se consideră arborele oarecare:

Prin explorarea în adâncime. cu vizitarea întâi a descendenţilor şi apoi a rädăcinii, se obţine

secvenţa:
R: K, B, H, I, J, C, E, G, F, D, A
 TEHNICI DE PROGRAMARE

1. Se consideră expresia aritmetică E. Notatia poloneză în forma postfixată a expresiei E[p]

este:
1. Dacă E este formată dintr-un singur operand atunci E[p] = E;
2. Dacă E = El op E2, unde op este un operator binar, iar El şi E2 sunt expresii atunci
E[p] = El[p] E2[p] op
3. Dacă E = (E1) atunci E[p]= El [p]
De exemplu pentru E= (a+b)*(a*c+b*d) se obtine E[p] = ab+ac*bd*+*
Ati elaborat un prograrn C/C++/Java care acceptă la intrare o expresie aritmetică în
forma obişnuită (cu paranteze, operanzi şi operatori) şi determină forma poloneză inversă
(postfixată). Doriti să testati prograrnul.
Ce ar trebui să furnizeze prograrnul dumneavoastră pentru expresia al cărei arbore
asociat este

R: 16 5 4 × + 9 ÷ 17 3 × +

2. Completarea unui bilet de LOTO presupune colorarea a 6 numere din cele 49 înscrise
pe bilet. O situatie statistică pe o anumită perioadă de timp arată că cele mai frecvente numere
care au fost extrase la LOTO sunt 2, 20, 18, 38, 36, 42, 46, 48. Câte bilete de 6 numere se pot
completa folosind doar aceste valori ştiind că numărul 42 va fi colorat pe fiecare bilet?
R: 21

3. Graful neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este reprezentat cu ajutorul matricei

de adiacenta
 .
Pentru acest graf este adevarata afirmatia:
R: Graful are trei componente conexe

4. În sala de spectacole a Companiei de Teatru TART din Bucureşti se organizează un

festival, iar producătorii spectacolelor au informat managerul festivalului privind intervalul de
timp [start, final) în care fiecare spectacol se poate desfăşura. Presupunem ca managerul
festivalului dispune de următoarele informatii:

n - numărul spectacolelor propuse

st[i] - ora de la care poate începe spectacolul i, i = 1, 2, ..., n
fin[i] - ora până la care trebuie să se încheie spectacolul i, i = 1, 2,
Este posibil ca să nu fie pauză între spectacole.

Managerul doreşte o încărcare maximală a sălii de spectacole. Presupunem ca ati scris un

program C/C++ care să fie util managerului în alegerea numărului maxim de spectacole, iar
sala să fie utilizată cât mai mult timp. in testarea programului folositi următorul set de date
n= 8
i= 1, st[1]= 10, fin[1]= 15
i = 2, st[2]= 2, fin[2] = 4
i = 3, st[3]= 7, fin[3]= 9
i = 4, st[4]= 21, fin[4] = 24
i = 5, st[5]= 10, fin[5] = 12
i = 6, st[6]= 12, fin[6] = 16
i = 7, st[7]= 7, fin[7] = 8
i = 8, st[8]= 20, fin[8] = 22
Care din urrnătoarele variante de răspuns este oferit de programul dumneavoastră în ipoteza că
acesta implementează corect metoda de selectie a spectacolelor pentru utilizarea la maximum a
sălii pentru căt mai multe spectacole.
R: 2, 3, 5, 6, 4

5. Se consideră arborele binar

Folosind stategia Divide et Impera se caută numărul 18 in arbore. Care sunt numerele cu care
se compară?
R: 12, 15, 16, 17

6. Care este numarul maxim de noduri de grad 3 intr-un graf neorientat cu 5 noduri?
R: 4

7. Funcţia f este astfel definită încât f(1) = 10 şi f(n+1)=3*f(n)-10, pentru n număr

natural nenul. Care este cea mai mare valoare pe care o poate lua x astfel incât f(x) < 400?
R: 4

8. 8 dame (regine) se pot aşeza pe o tablă de şah fără a se ataca (nu sunt două pe aceeaşi
linie, coloană sau diagonală) precum în imaginea

Ati realizat un program C/C++/Java care generează toate configuratiile posibile în care n
dame se pot plasa pe o tablă de şah de dimensiune n x n. Câte configuraţii valide generează
programul pentru n= 3?

R: 0

9. Generarea tuturor cuvintelor de trei litere mici, nu neapărat distincte, ale alfabetului
englez, se poate realiza cu ajutorul unui program C/C++/Java. Algoritmul implementat de
program este echivalent cu cel de generare a:
R: produsului cartezian
10. Se consideră un graf neorientat cu 100 de noduri şi 2010 muchii. Care este numărul
muchiilor care nu vor fi selectate de orice program care implementează metoda Greedy pentru
constructia arborelui partial de cost minim?
R: 1911

11. Graful neorientat cu 60 de noduri, numerotate de la 1 la 60, are numai muchiile [1, 60],
[60, 20], [2, 30] si [4, 30]. Numarul componentelor conexe ale grafului este egal cu:
R: 56

12. Care este complexitatea celui mai rapid algoritm secvenţial pentru obţinerea simultană a
maximului şi minimului unui şir cu n elemente ale unei mulţimi total ordonate, din punct de
vedere al numărului de comparaţii?
R: 3n/2+O(1)

13. Se consideră graful din figura

Mulţimea muchiilor arborelui patţial de cost minim obtinută prin metoda Greedy, este:
R: [a, b], [a, e], [e, d], [c, d]

14. Se consideră funcţia definită recursiv

void s(int x) {
if (x>0)
if (x%4 == 0) {
cout << 'x';
s(x-1); }
else { s(x(3); cout<<’y’;}
}

Ce se afişează în urma apelului s(26)?

R: xyyy

15. Se consideră funcţia f definită recursiv

void f (int [] a, int m, int n) {
int i=m, j=n, h;
int x=a [ (m+n) / 2] ;
 do {
while (a[i]<x) i++;
while (a[j]>x) j--;
if (i<=j) {
h=a[i]; a[i]=a[j]; a[j]=h;
i++ ; j--;
}
} while (i<=j )
if (m<j) f (a, m, j ) ;
if (i<n) f (a, i, n) ;
}
Presupunem cătabloul a contine:

Care este rezultatul apelului f(a, 0, 9); ?

R: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

16. Un comis voiajor pleacă din oraşul său natal (oraşul bază, să-l notam cu 1 <unu›) să
prezinte produsele firmei în toate cele n orase din zona sa. Cunoscând harta regiunii si faptul
ca el nu vrea să treacă de două ori prin acelaşi oras, dar trebuie să se intoarcă oraşul său natal,
afişaţi toate soluţiile de traseu convenabile pentru comis-voiajor.

Harta se poate reprezenta printr-o matrice de adiacenţă.

Se consideră ca aţi realizat un program care citeşte date dintr-un fişier care are pe prima linie
numărul de oraşe, iar pe celelalte linii câte o linie a matricei de adiacenţă pe fiecare linie.
Traseele posibile se afişează pe ecran. Considerăm că flşierul de intrare are următorul conţinut:
5
01001
10110
01011
01100
10100
Câte solutii (cu oraşul bază 1) generează programul?
R: 2

17. Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalitătilor de a scrie

numărul 6 ca sumă a cel putin două numere naturale nenule. Termenii fiecărei sume sunt
în ordine crescătoare. Solutiile se generează în ordinea
Se aplică exact aceeaşi metodă pentru scrierea lui 9.
Cate solutii de forma 2+.., vor fi generate?
R: 4

18. 3. Se considera graful neorientat cu 7 noduri numerotate de la 1 la 7 si muchiile [1,3], [2,

3], [3, 4], [3, 5], [5, 4], [1, 2], [2, 5], [2, 4], [6, 7], [3, 6]. Care dintre urmatoarele succesiuni de
noduri reprezinta un lant care trece o singura data prin toate nodurile grafului?
R: (7, 6, 3, 5, 4, 2, 1)
19. Un student a realizat un program C/C++ care citeşte un număr natural pentru o
variabilă n şi apo i generează în f işie rul perm ut.tx t, pe prima linie, valoa rea lui n,
apo i toate permutările mulţimii (1, 2,... n), câte o permutare pe câte o linie a fişierului.
Executând prograrnul pentru n = 3, conţinutul fişierului este:
3
32 1
312
23 1
213
1 32
1 23
Dacă se va executa din nou programul si se va introduce pentru variabila n valoarea 4,
câte linii va conţine fişierul?
R: 25

20. Se presupune că un program C/C++ a preluat la intrare un graf cu n vârfuri şi m muchii

pentru a obtine un arbore partial de cost minim. Din raportul de testare tntocmit asupra
programului dispunem doar de informatia privind numărul de muchii selectate de program.
Acesta este 199. Care trebuie să fi fost n - numărul de vârfuri ale grafului considerat?
R: 200

21. Presupunem că ati elaborat un program C/C++ care implementează un algoritm Greedy ce
afişează modalitatea de plată a unei sume întregi S de lei (S<20000) folosind un numar minim
de bancnote. Plata se efectuează folosind bancnote de 1, 5, 10, 50, 100, 200 şi 500 de lei.
Numărul de bancnote disponibil pentru fiecare valoare se citeşte din fişierul text BANLIN,
care contine suma S, pe primul rând şi alte 7 rănduri, în fiecare din acestea este indicat numărul
de bancnote disponibile care corespund valorilor 1, 5, 10, 50, 100, 200 şi 500 de lei.
Intrare:Fişierul text BANL.IN
leşire: Dacă este posibil să fie plătită această sumă S, atunci pe ecran se va afişa valoarea
bancnotei şi numărul de bancnote respective utilizate la plată. Dacă există valori de bancnote
care nu se folosesc, atunci nu se afişează acele valori. Dacă nu este posibil de efectuat plata cu
bancnotele indicate — afişati mesajul respectiv.
Un evaluator automat compară ieşirea programului dumneavoastră cu fişierul BANI.OUT
care corespunde fişierului de intrare BANL.IN.
Se cere să identificati continutul corect al fişierului BANL.OUT dacă continutul fişierului
BANL.IN este:
2017
1 100
5 500
10 500
50 200
100 150
200 100
500 45
R: 1 2
5 1
10 0
50 0
100 0
200 0
500 4

22. Fie graful orientat G dat prin matricea de adiacenta:

.
Care din urmatoarele propozitii este falsa?
R: graful G nu are circuite

23. Se consideră urrnătorul arbore asociat unei expresii aritrnetice cu operatori binari

Se aplică rnetoda Divide et Impera pentru traversarea (explorarea, parcurgerea) în postordine

a arborelui. Care este secventa care corespunde traversării în postordine a subarborelui stâng?
R: AB-CD+*
Criptografie - Licenta 2010
Bazele matematice ale criptografiei, Criptografie aplicata – intrebari orientative

MULTIPLE CHOICE

1. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare

, codificarea textului clar CLAR este...

a. NHZH c. PIHU
b. NIZH d. HIPU

2. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare

, codificarea textului clar GUMA este...

a. EYAG c. YEUG
b. EYGU d. EYUG

3. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare

, codificarea textului clar LESA este...

a. HIWN c. NXWK
b. HIWK d. IHNW

4. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare

, codificarea textului clar ZARE este...

a. VXBQ c. VXCR
b. WXBQ d. VXBP

5. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare

, codificarea textului clar LIRA este...

a. MAZI c. LAZH
b. MAXI d. LAZI

6. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de
codificare Polybios, codificati textul clar EXCLAMARE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.
a. AEECACCBAACCAADCAE c. AEECABCBABCCAADCAE
b. AEECACCAAACCAADCAD d. AEECABCBAACCAADCAE
 7. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind sistemul de
codificare Polybios, codificati textul clar STIRPIRE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.
a. DDDEBDDBDABDDBAE c. DCDEBDDBDABDDBAE
b. DCDDBDDBDABDDBAE d. DCDDBDDBDABDDDAE

8. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Y. Folosind sistemul de
codificare Polybios, codificati textul clar ZIRCONIU. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.
a. EEBDDCACCECDBDEA c. EEBDDCACECCDDBEA
b. EEBCDCACECCDBDEA d. EEBCDCACCECDDBAE

9. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de
codificare Polybios, decodificati textul criptat AEECACCBAACCAADCAE. Alegeti varianta corecta
din cele de mai jos.
a. EXCLUDERE c. EXCHANGE
b. EXCLAMARE d. INCLUDERE

10. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind sistemul de
codificare Polybios, decodificati textul criptat DCDDBDDBDABDDBAE. Alegeti varianta corecta din
cele de mai jos.
a. STIRBIRE c. STIRPIRE
b. STIRPARE d. ESTIMARE
ANS: C

11. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului PAINE. Aceasta este:
a. AHFUT c. BNFUT
b. BNFZT d. ANFVT

12. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului AMURG. Aceasta este:
a. DJNSU c. DJSNT
b. DJNST d. CJSNT

13. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului INGER. Aceasta este:
a. UVLBO c. VULBO
b. UVLBR d. VULCO

14. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului VULPE. Aceasta este:
 a. EZGAW c. ZEGWX
b. ZEGXW d. EZGAX

15. Codificati textul clar INCAS folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta GARA. Solutia
este...
a. ONTAY c. ONSAY
b. NMTAY d. ONSAZ

16. Codificati textul clar IMPAR folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta VARF. Solutia
este...
a. EMGFN c. DMHFM
b. EMHFM d. DMGFM

17. Codificati textul clar UMBRA folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta CARD. Solutia
este...
a. WMTUC c. WMSUC
b. VMSUC d. VMSUD

18. Codificati textul clar ZIMBRU folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta BILA. Solutia
este...
a. ARYBSC c. AQXBSC
b. AQXCSB d. AQYBSC

19. Codificati textul clar USCAT folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta LABIL. Solutia
este...
a. FSDIF c. FSDIE
b. ESDIF d. ESDIE

20. Se da secventa binara de text clar 101011. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1010,
folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
a. 010001 c. 001000
b. 000010 d. 000001

21. Se da secventa binara de text clar 110100. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1011,
folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
a. 001010 c. 010010
b. 011010 d. 010110

22. Se considera secventa binara de text criptat 110010. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de
criptare cheia fluida secreta 1101, se cere decriptarea secventei.
a. 000101 c. 100111
b. 001011 d. 100010

23. Se considera secventa binara de text criptat 111001. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de
criptare cheia fluida secreta 1001, se cere decriptarea secventei.
a. 011111 c. 011101
b. 100000 d. 011110
24. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 11, codificarea textului clar GRADINA
este ...
a. RIILTGG c. RIILSHH
b. RIJLTGG d. RIILSHI

25. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 8, codificarea textului clar CORIDA
este ...
a. KYRYBA c. KYPXAB
b. KYRYBB d. KYPXAA

26. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 7, codificarea textului clar STRIGAT
este ...
a. ZSJRXYQ c. ZSJRXXR
b. ZSJRXXQ d. ZSRXYRR

27. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 11, decodificarea textului criptat
RIILTGG este ...
a. GRADINI c. GRADINA
b. GRANINI d. GRINDINA

28. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 8, decodificarea textului criptat
KYPXAA este ...
a. COLIBA c. COLINA
b. CORIDA d. CORIDE

29. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 7, decodificarea textului criptat
ZSJRXXQ este ...
a. STRICAT c. STRIGAT
b. STRESAT d. STOCATE

30. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1100110110011110, folosind cheia de criptare .

a. 0101110111000111 c. 0011011101011011
b. 0111110110011110 d. 0011011101011011

31. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1111010110101101, folosind cheia de criptare .

a. 1111010110100111 c. 1111101011000111
b. 1111010111000111 d. 1111011010010111
32. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1001110110001111, folosind cheia de criptare .

a. 1001110110001111 c. 1100111010001111
b. 0011011110001111 d. 0011101100101111

33. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1101110110101001, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1100.

a. 0101000010010001 c. 1000100100001001
b. 0001010100001001 d. 1000101000001100

34. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1010010110000001, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1111.

a. 1100011010110011 c. 0011100111101100
b. 0101100111101010 d. 0011010111101100

35. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1101010110101110, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 0110.

a. 0111001000011111 c. 1110100000101111
b. 1001001010001111 d. 1110001001001111

36. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1001110001000001, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 0011.

a. 1010111100101000 c. 1010000000011000
b. 0011000000010010 d. 0011000000100001

37. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1011110100110101, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1001.

a. 0010010001101100 c. 0010001001101101
b. 1000001001101101 d. 1000100010100110
38. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1000000111111010, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1101.

a. 1001110000101110 c. 0011011000011101
b. 0011011000010111 d. 0110110000100111

39. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 0001100001101001, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 0110.

a. 1101110010101111 c. 1101110001010000
b. 1101111110011010 d. 1101111110101111

40. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 1111000010010110, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 0010.

a. 1101110111101101 c. 0111110111101000
b. 0111110101110010 d. 0111100111000011

41. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia, codificati

secventa de text clar x = 0001100011011011, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1101.

a. 1111011100001011 c. 1111011100001110
b. 1111011101101101 d. 1111011101101000

42. Pentru codificarea unui text clar se foloseste un sistem de criptare cu cheie publica. Daca criptanalistul
dispune de un text criptat y, atunci acesta poate cauta un text clar x astfel incat . Ce modalitate
de aparare considerati a fi posibila in acest caz?
a. gradul de complexitate al sistemului c. gradul de complexitate al textului clar x
b. gradul de complexitate al textului criptat y d. asigurarea accesului la informatie doar
partilor autorizate

43. Sistemul de criptare RSA se bazeaza pe...

a. dificultatea calculului logaritmului discret c. teoria algebrica a codurilor
intr-un corp finit
b. dificultatea descompunerii in factori primi d. problema {0, 1} a rucsacului
a numerelor mari (de sute de cifre)

44. Sistemul de criptare El-Gamal se bazeaza pe...

a. dificultatea calculului logaritmului discret c. teoria algebrica a codurilor
intr-un corp finit
 b. dificultatea descompunerii in factori primi d. problema {0, 1} a rucsacului
a numerelor mari (de sute de cifre)

45. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 7. Daca
exponentul de criptare este e = 5, atunci
a. d = 7 c. d = 11
b. d = 5 d. d = 3

46. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5. Daca
exponentul de criptare este e = 7, atunci
a. d = 5 c. d = 11
b. d = 7 d. d = 3

47. Daca d este exponentul de deciptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 17 si
avand exponentul de criptare este e = 3, atunci
a. d = 13 c. d = 43
b. d = 38 d. d = 23

48. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) si ca cheie secreta d = 5. Daca
primeste textul cifrat c = 33 atunci textul in clar m corespunzator este:
a. m = 3 c. m = 13
b. m = 15 d. m = 11

49. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) si ca cheie secreta d = 5. Daca
primeste textul cifrat c = 3 atunci textul in clar m corespunzator este:
a. m = 3 c. m = 33
b. m = 15 d. m = 1

50. Un utilizator al cifrului RSA alege numerele prime p = 5 si q = 11 si exponentul de criptare e = 3.

Daca d este exponentul de decriptare corespunzator, atunci:
a. d = 15 c. dm = 27
b. d = 13 d. d m = 16

51. Fie e exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 17 si avand ca
exponent de decriptare pe d = 43. Avem:
a. e = 3 c. e = 15
b. e = 5 d. e = 9

52. Fie e exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 7 si q = 11 si avand ca
exponent de decriptare pe d = 11. Avem:
a. e = 3 c. e = 15
b. e = 5 d. e = 11

53. Fie e = 4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5.
Determinati codificarea c a textului clar m = 11.
a. c = 3 c. c = 15
b. c = 5 d. c = 1
54. Fie Folosind eventual un algoritm de exponentiere rapida modulo 15, avem:
a. r = 7 c. r = 12
b. r = 4 d. r = 6

55. Fie m = 4 x 9 x 5 = 180 si asfel incat

a mod 4 = 2, a mod 9 = 3, a mod 5 = 1.
Avem:
a. a = 132 c. a = 66
b. a = 31 d. a = 77
252
56. Fie m = 4 x 5 x 7 = 140 si asfel incat
a mod 4 = 3, a mod 9 = 5, a mod 7 = 3.
Avem:
a. a = 113 5 c. a = 73
b. a = 59 d. a = 77

57. Folosind protocolul Diffie - Hellman Alice si Bob aleg p = 7 si pe g = 3 ca radacina primitiva modulo
7. Daca cheia secreta a lui Alice este a = 4, cheia secreta a lui Bob este b = 2, iar k este cheia secreta
comuna, atunci
a. k = 5 c. k = 6
b. k = 2 d. k = 4

58. Folosind protocolul Diffie - Hellman Alice si Bob aleg p = 17 si pe g = 3 ca radacina primitiva modulo
17. Daca cheia secreta a lui Alice este a = 7, cheia secreta a lui Bob este b = 4, iar k este cheia secreta
comuna, atunci
a. k = 8 c. k = 4
b. k = 3 d. k = 5

59. Fie p = 17 si fie g = 3 o radacina primitiva modulo 17. Daca atunci

a. a = 9 c. a = 5
b. a = 13 d. a = 7

60. Fie p = 17 si fie g = 3 o radacina primitiva modulo 17. Daca atunci

a. a = 3 c. a = 11
b. a = 13 d. a = 7

61. Daca N este numarul tuturor cheilor cifrului DES, atunci

a. c.
b. d.

62. Fie si fie functia de criptare afina .

Daca astfel incat , atunci
a. c.
b. d.
63. Fie si n numarul functiilor de criptare afina
, unde si gcd(a, 26)=1. Avem:
a. n = 312 c. n = 100
b. n = 676 d. n = 250

64. Fie si functia de criptare afina , unde

si gcd(a, 26)=1. Daca , atunci:
a. a = 15 , b = 13 c. a = 7 , b = 2
b. a = 11 , b = 24 d. a = 11 , b = 13

65. Fie N > 1, cu gcd(a, N) = 1 si functia de criptare afina

. Care dintre afirmatiile:

(A) cu si
(B) astfel incat
(C) este permutare a multimii

este adevarata?
a. A c. C
b. B d. nici una

66. Daca r este numarul rundelor cifrului DES ca cifru Feistel, atunci
a. r = 13 c. r = 5
b. r = 18 d. r = 16

67. Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q si fie n = pq. Daca e este exponentul de criptare,
atunci:
a. gcd(e, (p - 1)(q - 1)) = 1 c. gcd(e, n + 1) = 1
b. gcd(e, n) = 1 d. gcd(e, (p - 1)(q - 1)) 1

68. Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q si fie n = pq. Daca n = pq, e este exponentul de
criptare si d este exponentul de decriptare, iar , atunci:
a. c.
b. d.

69. Fie p > 2 un numar prim, g o radacina primitiva modulo p si . Avem:

a. c.

b. d.

70. Fie p = 13 si g = 2 o radacina primitiva modulo 13. Daca , atunci

a. c.
 b. d.

71. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2. Cheia
secreta a lui Alice este a = 3, iar cea a lui Bob b = 4. Daca Bob cripteaza mesajul in clar m = 9 pentru a
fi transmis lui Alice obtine (B, C). Avem:

(A) (B, C) = (7, 2)

(B) (B, C) = (5, 3)
(C) (B, C) = (9, 6)
a. nici un raspuns corect c. B
b. A d. C

72. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 7 si radacinii primitive modulo 7 egale cu 5. Cheia
secreta a lui Alice este 3, iar cea a lui Bob 4. Daca Bob cripteaza mesajul in clar 11 pentru a fi transmis
lui Alice obtine:
(A) (2, 6)
(B) (5, 3)
(C) (2, 4)
a. nici un raspuns corect c. B
b. A d. C

73. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2. Cheia
secreta a lui Alice este a = 3, iar cea a lui Bob b = 4. Alice primeste de la Bob textul criptat (5, 3) al
textului in clar m. Avem:

a. m = 9 c. m = 7
b. m = 5 d. m = 6

74. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 egale cu 2. Cheia
secreta a lui Alice este a = 4, iar cea a lui Bob b = 7. Alice primeste de la Bob textul criptat (3, 7) al
textului in clar. Decodificand, se obtine mesajul clar

a. 9 c. 7
b. 10 d. 6

75. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 23 si radacinii primitive modulo 23 g = 7. Cheia
secreta a lui Alice este a = 6, iar cea a lui Bob b = 3. Bob cripteaza textul clar m = 7 si obtine (B, C).
Avem:

a. (B, C) = (13, 5) c. (B, C) = (21, 11)

b. (B, C) = (15, 12) d. (B, C) = (3, 5)

76. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 23 si radacinii primitive modulo 23 g = 7. Cheia
secreta a lui Alice este a = 6, iar cea a lui Bob b = 3. Textul cifrat transmis de Bob lui Alice este (B, C)
= (21, 11). Daca m este textul in clar corespunzator, atunci

a. m = 13 c. m = 9
b. m = 7 d. m = 11
77. Alice alege numerele prime p = 5, q = 11 si exponentul de criptare e = 27. Semnatura RSA pentru
documentul m = 15 emis de Alice este , unde d este exponentul de decriptare
corespunzator lui e. Avem:
a. s = 20 c. s = 41
b. s = 13 d. s = 31

78. Alice alege numerele prime p = 5, q = 11 si exponentul de criptare e = 27. Semnatura RSA pentru
documentul m = 24 emis de Alice este , unde d este exponentul de decriptare
corespunzator lui e. Avem:
a. s = 13 c. s = 43
b. s = 19 d. s = 31

79. Alice alege numerul prim p = 13 si radacina primitiva modulo 13 g = 2 si cheia secreta a = 7. Alice
foloseste semnatura digitala El-Gamal pentru a semna documentul pentru care h(x) = 8,
unde h este o hash-functie cunoscuta public. Alege k = 5 si obtine semnatura (r, s), unde
, iar este inversul lui 5 modulo 12. Avem
a. (r, s) = (6, 10) c. (r, s) = (11, 4)
b. (r, s) = (9, 7) d. (r, s) = (5, 11)
Structuri de date
Informatie, coduri, reprezentari, tablouri, liniarizari, matrice k-diagonala

MULTIPLE CHOICE

1. Daca decodificarea oricarui cuvant cod se poate realiza fara a cunoaste simbolurile care il urmeaza
atunci codul se numeste
a. instantaneu
b. fara memorie
c. independent de context
d. nesingular

2. Care din alternativele urmatoare este falsa?

Fie (a, l, t) tripletul ce caracterizeaza o informatie codificata. Atunci
a. a este adresa de inceput a locatiei care contine informatia codificata
b. l este dimensiunea (in biti) a locatiei notate prin a
c. t este timpul reprezentarii
d. De cele mai multe ori, a este multiplu de l/8

3. In cazul reprezentarii numerelor naturale, tripletul (a, l, t) ia una din formele:

a. (a, 16, byte)
b. (a, 8, word)
c. (a, 8, byte)

4. La reprezentarea numerelor intregi, atributul t al tripletului (a, 8, t) poate fi:

a. byte
b. word
c. short

5. La reprezentarea numerelor intregi, atributul t al tripletului (a, 16, t) poate fi:

a. short
b. integer
c. long

6. Datele care se definesc odata cu instructiunile de prelucrare a lor si care sunt memorate in spatiul
program se numesc
a. date statice
b. date dinamice
c. date private

7. Un tablou de dimensiune 2 cu m randuri si n coloane, in specificare prin liniarizare linie ocupa

a. locatii
b. locatii
c. mn locatii

8. Intr-o matrice superior sau inferior triunghiulara numarul coeficientilor egali cu zero este mai mare sau
egal cu
 a. n/2
b. n/3
c. n(n-1)/2
d. n(n-1)/4

9. Functia de rang pentru o matrice superior triunghiulara liniarizata coloana este

a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1
b. r(i,j)=i(i-1)/2+j-1
c. r(i,j)=(j-1)(2n+2-j)/2+i-1

10. Functia de rang pentru o matrice inferior triunghiulara liniarizata coloana este
a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1
b. r(i,j)=(2n+2-j)(j-1)/2+i-1
c. r(i,j)=j-1+i(i-1)/2

11. Numarul de elemente nenule dintr-o matrice superior/inferior k-diagonala este m =

a. k(n-k+1)/2
b. k(2n-k+1)/2
c. k(n-2k+1)/2
Structuri de date
Liste simplu inlantuite

MULTIPLE CHOICE

1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
p -> urm == q -> urm -> urm
si
r-urm == q,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, r, q

2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
Q == P -> urm -> urm
si
R -> urm == P -> urm -> urm,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R

3. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa
antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia

a. Q -> urm -> urm == P

b. P -> urm == Q
c. P -> urm -> urm == Q
d. Q -> urm == P -> urm -> urm

4. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei
celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia:

a. P -> urm -> urm == Q -> urm

b. P -> urm -> urm == Q
c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm
d. Q -> urm -> urm == P -> urm

5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa
urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei
celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre
urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare.

a. P -> URM = Q
 b. Q -> URM = P
c. Q -> URM -> URM = P
d. P -> URM -> URM = Q

6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in
campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element
din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente
elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}
b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}
c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}
d. free(p);

7. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din
lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p.
Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma
executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}
in lista vor fi in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 9, 6
d. 5, 3, 6, 9

8. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului
nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in
variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni
elimina corect penultimul element al listei?
a. {
p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);
p->next=p->next->next;
}
b. {
p = prim;
while (p->next->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
c. {
p = prim;
while (p->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
d. prim -> next = prim->next -> next;

9. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa
urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este
memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei
secvente de program
{
p = prim; q = p->next -> next;
while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}
 p -> next = q;
}

a. Eliminarea nodului din mijlocul listei

b. Eliminarea din lista a ultimului nod;
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei

10. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa
elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua
elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);
b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);
c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;
d. free(p->adru);
Structuri de date
Liste duble, circulare, stive, cozi

MULTIPLE CHOICE

1. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in
campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p
retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre
urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata
exact odata.
a. t = p;
while(t -> urm != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
b. t = p;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
c. t = p;
while(t != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
d. t = p->urm;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);

2. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4
elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa
elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste
valoarea celui de-al treilea element al listei?
a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf);
b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);
c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm);
d. printf(“%d “, p->urm -> urm);

3. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care
fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului
urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q = p; do{
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
} while (q != p);
b. q = p; while (q -> urm != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
c. q = p; while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
d. q = p->urm;
 while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}

4. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se
noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se
elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4);
AD(5);?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3

5. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza
cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se
extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP();
PUSH(3); POP(); PUSH(4); PUSH(5);
a. 5 b. 5 c. 2 d. 1
4 4 3 4
3 1 5 5

6. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa
nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp
urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0

7. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste
liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in
campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -
> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2

8. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta
ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa
elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt
necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de
secventa urmatoare:
p = prim;
do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}
while (p != prim);

a. 5 c. 3
b. 2 d. 4
 9. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza
pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie
secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p):
a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}
b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);
c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}
d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);

10. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de
inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul
next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program:
while (vf && vf -> info %2 == 0) {
aux = vf;
vf = aux-> next;
free (aux);
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.

11. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina

elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea
continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element.
Care va fi numarul de ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4

12. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului
anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca
p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia
p->st->st == p->dr sa fie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4

13. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator
din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute
conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element

14. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2]
= 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10,
atunci primul element care iese din stiva este:
a. a[6] c. a[5]
b. a[1] d. a[0]
15. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator
din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii
are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p
b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL

16. Principiul de functionare al unei stive este notat

a. LILO
b. FIFO
c. LIFO

17. O lista liniara in care operatiile de depunere si extragere sunt permise la oricare din capetele listei se
numeste
a. coada fara prioritati
b. coada completa
c. coada nelimitata

18. Care din urmatoarele structuri de date nu este o lista?

a. stiva
b. coada
c. arborele insailat

19. Cazurile din urmatoarele cuvinte nu descrie o exceptie ?

a. underline
b. overflow
c. underflow

20. In implementarea unei liste circulare, prin alocare statica, calculul pozitiei unui element utilizeaza
urmatoarele operatii
a. new
b. adunare, modulo, scadere
c. malloc, calloc, realloc

21. Cautarea informatiei in liste liniare simplu inlantuita, alocata static, se realizeaza:
a. liniar
b. logaritmic
c. prin intermediul campului legatura

22. Algoritmul cautarii binara se aplica

a. vectorilor ordonati
b. listelor liniare
c. tablourilor de dimensiune 2
Structuri de date
Structuri de date neliniare, sortare si cautare

MULTIPLE CHOICE

1. Care din urmatoarele structuri nu sunt de tip neliniar

a. arborii binari si oarecare
b. retelele planare si spatiale
c. structurile de liste
d. cozile complete

2. Lista in preordine a informatiei stocate in arborele alaturat este:

a. 20, 30, 35, 40, 50, 60, 65, 70, 75, 80, 85, 90
b. 50, 30, 20, 40, 35, 70, 60, 65, 80, 75, 85, 90
c. 90, 85, 80, 75, 70, 65, 60, 50, 40, 35, 30, 20

3. O multime de arbori se numeste

a. retea
b. structura multiliniara
c. padure

4. Care din urmatoarele moduri de explorare a arborilor utilizeaza o structura de tip coada in
implementarea algoritmului de explorare?
a. in latime (breath first)
b. in adancime (dept first)
c. aleator (random)

5. Se considera arborele cu radacina 20:

Care este inaltimea acestuia?

a. 9
 b. 5
c. 6
d. 4

6. Un algoritm de cautare interna se aplica pentru structuri de date stocate

a. in memoria externa a sistemului de calcul
b. in reteaua locala de calculatoare
c. in memoria interna a sistemului de calcul

7. Algoritmii de cautare utilizeaza operatii de

a. salt
b. aritmetice
c. comparare

8. Un arbore de cautare este intotdeauna optimal (permite un numar minim de comparatii).

a. Adevarat
b. Fals

9. Care din urmatoarele metode de sortare nu se bazeaza pe metoda insertiei

a. sortare prin insertia directa
b. sortare prin insertie binara
c. sortare prin interclasare

10. Numarul mediu de accese la componentele unui vector sortat prin metoda insertiei directe este:
a. (n-1)(n+2)/4
b.

c.
Capitole speciale de matematica
Licenta vara 2010 – iarna 2011

MULTIPLE CHOICE

1. Fie grupul simetric ( S3 ,
) . Atunci numărul subgrupurilor lui S3 este

a. 1
b. 2
c. 4
d. 6

2. Fie grupul simetric ( S3 ,
) . Atunci numărul subgrupurilor normale ale lui S3 este
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

3. Fie grupul ( Z , +) si multimea 5Z = {5m m ∈ Z } . Care din urmatoarele afirmatii este

adevarată?

a. 5Z este subgrup al grupului ( Z , + ) , dar nu este normal

b. 5Z este subgrup normal al grupului ( Z , + )
c. 5Z nu este subgrup al grupului ( Z , + )

4. Fie M 2 ( R ) multimea matricilor cu două linii, două coloane si elemente din multimea
 0 0  
numerelor reale. Multimea I =   a, b ∈ R  este
 a b  
a. ideal la stânga al inelului ( M ( R ) , +, ⋅) , dar nu este ideal la dreapta al acestui inel
2

( )
b. ideal la dreapta al inelului M ( R ) , +, ⋅ , dar nu este ideal la stânga al acestui inel
2

(
c. ideal bilateral al inelului M ( R ) , +, ⋅
2 )

5. Fie Q ( 2 ) = {a + b }
2 a, b ∈ Q . Atunci Q ( ( 2 ) , +, ⋅) este
a. inel comutativ fără divizori ai lui zero
b. inel comutativ cu divizori ai lui zero
c. corp comutativ
d. corp necomutativ

6. Fie f = 2ɵ X + 2ɵ ∈ Z 4 [ X ] . Atunci
a. ∀g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] , f ( X ) g ( X ) ≠ 0ɵ
 b. ∀g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] , g ( X ) f ( X ) ≠ 0ɵ
c. ∃g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] astfel încât f ( X ) g ( X ) = 0ɵ

7. Fie A un inel si I, J, L ideale bilaterale în A astfel încât I + J = A si I ⊇ JL . Atunci

a. I ≠ J
b. I ⊆ J
c. I ⊇ J

123456789 
8. Fie permutarea τ ∈ S9 ,τ =   . Descompunerea acestei permutări în produs de ciclii
 469732185 
disjuncti este

a. (1,4,7)(2,6,)(3,9,5)(8)
b. (1,5,4)(3,6,9,2)(7,8)
c. (2,6,7)(1,4,9,3)(5,8)
d. nici una din variantele de mai sus

9. Care din polinoamele următoare este ireductibil ?

a. X 3 + X + 1∈ Z [ X ]
2
b. X + 1∈ Z3 [ X ]
5

c. X 4 − 1∈ Z 7 [ X ]
d. nici unul din polinoamele de mai sus

123456 
10. Fie permutarea τ ∈ S6 ,τ =   . Atunci ordinul permutării τ este
2

 512436 
a. 6
b. 12
c. 2
d. 3

11. Fie ( S3 ,
) grupul permutarilor de ordin 3 si H un subgrup cu 3 elemente al acestui grup. Câte
elemente are grupul factor S3 / H ?

a. 3
b. 2
c. 4
d. 1

123456 
12. Fie permutarea τ ∈ S6 ,τ =   . Atunci ordinul permutării τ este
−1

 512436 
a. 6
 b. 4
c. 2
d. 3

13. Fie permutarea are descompunerea

a. c.
b. d.

14. Fie permutarea are descompunerea

a. c.
b. d.

15. Elementele inversabile ale inelului sunt

a. c.
b. d.

16.
Fie DeterminaŃi mulŃimea elementelor sale inversabile,
.

a. c.
b. d.

17. Daca definim aZ + bZ ={x+y | x ∈ aZ, y ∈ bZ}, unde prin Z am notat multimea numerelor
intregi, atunci 25Z + 20Z este egal cu :

a. 45Z c. 20Z

b. 25Z d. 5Z

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 
18. Se considera permutarea σ ∈ S10 , σ =   . Ordinul
3 5 1 4 7 10 8 2 6 9 
permutarii este :

a. infinit c. 12
b. 10 d. 4
  1 2 3 4 5  1 2 3 4 5
19. Se considera permutarile σ,τ ∈ S5, σ =   , τ =   . Permutarea
3 4 2 1 5  2 5 4 1 3
x ∈ S3 cu proprietatea ca x o σ = τ este :

a. 1 2 3 4 5 c. 1 2 3 4 5
x =   x =  
3 4 2 1 5  1 4 2 5 3 
b. 1 2 3 4 5 d. 1 2 3 4 5
x =   x =  
2 5 4 3 1  1 2 3 4 5 

20. Se considera permutarile σ,τ ∈ S4, . Sa se rezolve

ecuatia

a. c.

b. d.

 1 2 3 4 5
21. Se considera permutarea σ ∈ S5, σ =   . Atunci σ120 este egala cu:
3 4 2 1 5

a. σ c. σ2
b. permutarea identica d. σ-1

22. Solutiile ecuatiei 3x2 – 4x + 1 =0 in Z5 sunt :

a. x = 1̂ , x = 3̂ c. x1 = 1̂ , x2 = 2̂
1 2

b. x = 2̂ , x = 3̂
1 2

23. Solutiile ecuatiei x2 – x + 5 =0 in Z17 sunt :

a. x = 4̂ , x = 3̂ c. x1 = 4̂ , x2 = 14̂
1 2

b. x1 = 2̂ , x2 = 14̂

24. Care este polinomul g ∈ Z8[X] astfel incat (2̂ X + 3̂) g = 1̂

a. g(X) = 4̂ X 2 + 6̂ X + 3̂ c. g(X) = 4̂ X 2 + 4̂ X + 3̂
 b. g(X) = 6̂ X 2 + 6̂ X + 3̂

25. Solutiile ecuatiei 3x2 – 4x + 1 =0 in Z19 sunt :

a. x1 = 1̂ , x2 = 13̂ c. x1 = 1̂ , x2 = 2̂
b. x = 2̂ , x = 13̂
1 2

26. Stabiliti daca .... in

a. c.

b.

27.
Sa se afle a ∈ Z 7 astfel incat polinomul X 6 + aX + 5ɵ ∈ Z 7 [ X ] sa fie ireductibil

a. a = 2ɵ c. a = 5ɵ
b. a = 3ɵ d. nu exista

28.
Fie polinomul f = X 3 − X + 1 . Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. polinomul are radacini întregi c. polinomul are radacini rationale

b. polinomul nu are radacini întregi

29.
3 2 1
 
Fie matricea A =  6 4 2  . Rangul matricei este
9 6 3
 

a. 0 c. 2
b. 1 d. 3

30. Determinati parametrii a si b reali astfel încat matricea de mai jos sa aiba rangul 2:
 a 1 2 4
 
 1 b 2 3
 1 2b 2 4 
 
a. a=1, b = 1/2
b. a = 1, b = 1
c. a = 0, b = 1
 d. a = b = 0

31. Care dintre urmatoarele valori pentru parametrii a si b reali fac ca matricea de mai jos sa nu aiba rangul
3:
 a 1 2 4
 
 1 b 2 3
 1 2b 2 4 
 
a. a = 1, b = 0
b. a = 1, b = 1/2
c. a=b=1
d. a = 0, b = 1

32. Care este rangul matricii:

1 3 0 3 8
 
 0 0 12 16 9 
 1 3 2 1 − 1
 
 1 3 − 2 5 17 
 4 12 6 6 5 
 
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

33. Care este rangul matricii:

 −1 2 1 0 2
 
− 2 4 2 2 0
−3 6 3 2 2
 
 − 5 12 6 4 4 

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

34. Determinati a real astfel încat matricea de mai jos sa nu fie inversabila:
 2 −1 0
 
 a 1 3
 1 0 2
 
a. a = 1/2
b. a = 3/4
c. a = 2/3
d. a = -1/2
35. Fie grupul permutarilor de grad , grupul altern de grad , si permutarea identica.
Se considera , unde este signatura permutarii . Care este imaginea lui ?
a.
b.
c.
d.

36. Elementul zero al inelului Z8 × Z este

a. (0̂,0) c.
b. d.

1. Se considera functia . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

este egala cu
a. c. 1
b. d. 2y

2. Derivata partiala de ordin 2 a lui in raport cu variabila y este egala cu

a. c.
b. d. 6y

3. Derivata partiala la lui in raport cu variabila x este egala cu

a. c.
b. d.

4. Derivata partiala a lui in raport cu variabila y este egala cu

a. c.
b. d.

5. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte

critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare

6. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (1,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare
 7. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (2,3)
b. (2,3),(0,0) d. nu exista puncte stationare

8. Se considera functia . Atunci

punctul (-2,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

9. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare

a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. f(x,y)=sin(x) d.

10. Se considera functia . Atunci

punctul (-5,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y)
b. de maxim local pentru f(x,y)
c. nu este puncte de extrem local

11. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul intai pentru urmatoarea functie:

f ( x, y ) = x 2 + 2 xy − y 2
/

/
a. f x ( x, y) = 2 ( x + y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x − y ) c. f x ( x, y) = 2 ( x + 2 y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x − y )
/

b. f x ( x, y) = 2 ( x − 2 y ) ; f y ( x, y) = 2 ( x + y ) d. alt raspuns.

12. Scrieti diferentiala de ordinul intai a functiei

1 1
f ( x, y ) = + + 2( x + y − 1)
x y

a. c.

b. d.

13. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y .Derivata partiala de ordinul al

doilea a lui f in raport cu x este:
/
/

/
/

a. f
x2
( x, y ) = 2 c. f
x2
( x, y ) = 0
 /
/

/
/
b. f
x2
( x, y ) = −1 d. f
x2
( x, y ) = −2 x

14. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x − xy + y − 3 x + 3 y .Alege valoarea corecta pentru

2 2

/
/
f xy ( x, y )

/
/

/
/
a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = xy
/
/

/
/
b. f xy ( x, y ) nu exista d. f xy ( x, y ) = −1

15. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = ( x − 1) + ( y + 6) .

2 2

Functia are punct stationar pe:

a. M(1,-6) c. M(0,0)

b. M(-1,6) d. M(1,0)

16.
400
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + , x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:
xy

a.  ' 400 c.  ' 400

 f x ( x , y ) = 10 + 2 y −  f x ( x , y ) = 10 + 2 y +
x2 y x2 y2
 400  400
 f y' ( x, y ) = 4 + 2 x − 2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2 2
 xy  x y
b.  f ' ( x, y ) = 10 x + 4 y + 2 d.  ' 400
 x  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + xy 2
 f ' ( x, y ) = 10 x + 2 y + 400
 y  400
x2 y2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2
 xy

17. Functia f (x,y)= arctg( + ) verifica

a. y f ' (x ,y) + xf ' (x ,y) = 0

x y

b. y f ' (x ,y) - xf ' (x ,y) = 0

x y

c. f 'x (x ,y) + f 'y (x ,y) = 0

d. 2x f ' (x ,y) - 2yf ' (x ,y) = 0

x y
18. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = xy .
Diferentiala de ordinul I a lui f este

a. df = dx + dy c. df = ydx + dy
b. df = dx + xdy d. df = ydx + xdy

19. Se da functia de doua variabile f ( x, y ) = x + y

2 2

Diferentiala de ordinul I a lui f este

a. df = x 2 dx + y 2 dy c. df = 0
b. df = dx + dy d. df = 2 xdx + 2 ydy

20. Pentru functia , punctul M(5,2) este

a. punct sa;
b. punct de maxim local;
c. punct de minim local.

21. Calculeaza ( eventual folosind proprietatile integralelor euleriene )

a.

b.

c.

d.

22. Aria domeniului plan marginit de curbele si , este:

a. ;
b.
;
c.
;
 d.
.

23. Se considera unde . Valoarea lui I

este:
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.

24. Valoarea integralei duble , unde , este

a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. 4.

25. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala unde

, cu si este egala cu
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.

26. Valoarea integralei , unde este

a. 0;
b. 1;
c. 2;
d. 3.
27. Sa se calculeze , unde .

a.
;

b.
;

c.
;

d.
.

28. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla , unde este

domeniul marginit de elipsa .

a.
;
b.
;
c.
;
d.
.

29. Calculeaza integrala .

a.
;
b.
;
c.
;
d.
.

30. Calculeaza integrala .

 a.
;
b.
;
c.
;
d.

31. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla

sunt
a.

b.

c.

32. Schimbati ordinea de integrare in integrala dubla

a.

b.

c. alt raspuns

33. Fie unde , . Valoarea lui este

a. 0;
b.
;

c.
.
34. Fie , unde . Valoarea lui este

a.
;
b.
;
c.
;
d.
.

35. Fie . Valoarea lui I este

a.
;
b.
;
c.
.

36. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea , unde

este
a.
;
b.
;
c.
;
d. 0.
37. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea , unde

este
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.

38. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea , unde C este curba simpla si rectificabila

care are ca imagine portiunea din parabola , cuprinsa intre punctele si , care are
primul capat in B. Valoarea ei este
a.
;
b.
;
c. ;
d. .

39. Fie unde C este conturul dreptunghiului ale carui varfuri sunt .
Valoarea lui I este
a. 22
b. 23
c. 24

40. Calculeaza , unde C este circumferinta , .

a.
b.
c.
Licenta capitole speciale de matematica 2/7

6 Fie permutarea . Descompunerea acestei

permutări în produs de ciclii disjuncti este:Răspunsul selectat:
7

10

11

12

13

14

15

16
17

18

19

20

21

22

23

24

25

26
27

28

29

30

31

32

33
34

Baze de date 8/13

1

3
4

7
8

10

11

12
13

14

15

16

17
18

19

20

21

22

23
24

25

26

27
Criptografie14/19
Structuri de date 20/25
1

3
4

5
6

9
10

11

12

13
14

15

16

17
18

19

20
21

22

Tehnici de programare 26/31

1
2

4
5

Răspunsul
selectat:

6
7

10

11

12

13
14

15

16

17
18

19
20

21