Sigmund Freud

Nurnarul 9

PROLOG 4

VIATA ~I VREMURILE 6

Cercetatorul de suf'lete care s-a aventurat in studiul misterelor mintii umane

Siggie al ei eel pretios

Depasirea discrirninarii evreilor

Oeseoperirea minunilor mintii

Oescoperirea inconstientului

Psihanaliza este recunoscuta

Ultimii ani, petrecuti cu onoare

Ple-drea din Viena

EVENIMENTE MARCANTE 20

Noul mod de a explora mintea urnana

VIETI PARALElE 24

Toti erau incantati de teoriile privind uluitorul psihic uman

INFLUENTE MAJORE 28

Epoca noua continua sa descopere misterele mintil umane

Pentru oriee informatie sau lamurire,

contactati-ne la telefonul: (021140,10.888 sau trirnitef un e-rnall ta intofddeaqostini.ro Servicii pentru clienti: de luni pana vineri, lntre orele 10:00 - 15:00

Pentn, 0 mai buna deservire solicitati lntetdeauna publicatia de La acslasi punct de vanzare ~i intorrnatl vanzatorul asupra intentiei de a cumpilra $i aparitiile urrristoare,

Pentru oriee inforrnatle, lamurire, inlocuire de exernplare sau comenzi

de numere anterioare, sunsti-ne la tel, (021) 4010888

Pentru informatii !;ii cornenzi de numere anterioare, cititorii din Republica Moldova pot suns la (022) 21,07.98 - Paiamedia, Chi!1inau_

Vizita!i site-ul nostru La adresa

, www.deagostini.ro

EDlllE S;;'PTAMANALA

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REDAqlE ~I PRODUqIE: Virginia Koutroubas ADRESA: Vuliagmenis 44-46, 166 73 Alena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa

COORDONATOR DE PRODUqIE: Carolina Poulidou MANAGER OISTRIBUTIE, Evi BOla

MANAGER LOGISTICA ~I DPERATII: Dimitris Pasakalidis CODRDDNATDR LOGISTICA:;;I DPERATII: Antonis Uoumis

ADAPTARE PENTRU LlMBA ROMANA:

Fast Translate, Best Communication Media SRL

DTP: RAY

TI Pji,R IRE ~I LEGARE: NIKI EKDOTIKI SA

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSDTAKIS

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R_L Country Manager: Mariana Mihal!an Marketing Manager: Adina Bojidi

Redactor, Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str. Louis Pasteur nr. 38, et.l. ap.S, sector 5, Bucuresti, Romania

Telefon: (+401 21 318 7398

DISTRIBUITOR: Hiparion SA

© 2007 De AGOSTINI Hellas

© 2003 K.K, De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii: Uniphota Press, Garbis Japan, De Agostini Picture Library

Pretul numeretor

Pretul primului numar. 2,99 LEI / 14,50 MOL

Pretul celui de-al doilea numar $i al tuturor celorlalte numere: 5,99 LEI / 29,99 MOL

Nu ratati biblioratturile speciale in care pUle!i colectiona seria 100 de personalita!i I. Biblioralturile sunt disponibile la chioscurile de ziare la pretul de 6,99 LEI/35 MOL DeAgostini va anunta datele de publicare

a bibliorafturilor in seria de reviste.

Drepturile tuturor textelor S€ afla sub copyright. Este interzlsa reproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea comercialil a materialelor, sub once forma, tara acordul seris al editorului.

Editorul i-?i rezerva dreptul de a sehimba ordinea publicarii personalitatilor sau de a Ie Tnlocui eu altete.

Sigmund Fre d Ce viata a dus Freud?

,

C) o _j

o 0::: o,

LUMI~A S=ERA~TEI P:NTRU 0 civilizatie 5?tiinti~lea moderna, naseuta odata eu Rena5?terea, a devenit 0 rea-

litate prin revolutia industrials de la sfarsitul seeolului al XIX-lea 5?i s-a raspandit, In eele din urrna, asupra fiecarui aspect al vietii, de 1a corpul uman la spatiul interstelar. Dar mai rarnascsc inca un hotar dincolo de care flacara stiintei

, ,

nu patrunsese ... profunzimile sufletului uman.

La sforjitul secolului, Viena a fast locul in care un singur psihiatru s-a luptat pentru a aduce la lumina zilei secretele iniunecate ale lumii care zace ascunsd in addncurile sujletului uman ...

SIGMUND FREUD.

De5?i Iaptul ca era de onglne evreu a insemnat pentru el nenurnarate confruntari cu atitudinea discriminatorie a oamenilor, iar cercurile academice vieneze au refuzat sa-l rccunoasca. a postulat un tararn pana atunei neconceput, .. inconstientul". Aceasta teorie uriica a rcusit sa supraviotuiasca tuturor interpretarilor eronate si lipsei de inteleqere si, prin ea, s-au pus bazele unui nou domeniu de studiu, nurrut psiharializa. Un om care s-a avantat cu histuriul in labirintul sufletului uman. Sigmund Freud,. ce viata a dus e1 oare?

,1',':1 JlI!I ;tlj I 'illlt:l1

'In anii 1790 n Mesmer pune bazele terapiei prin hipnoza
1793 U 5e infiinteaza 5pitalul de boli mintale Pinel Modern
1848 U Franz Josef I se urca pe tron
1856 ~ 5e naste Freud
1860 U Freud se rnuts la Viena
1867 U Este emis un ordin prin care se interzice discriminarea evreilor II
1873 U Freud intra la Universitatea din Viena
1876 U Freud studiaza in Italia
1885 U Freud studiaza sub Tndrumarea lui Charcot
1886 U Freud se casatoreste cu Martha. Freud I~i deschide clinica de psihiatrie
1895 U Se publica .Studiile asupra isteriei"
1899 U Se publica ..Interpretarea viselor"
1900 U Oaspartirea de Fliess
1902 U Se infiinteazs Societates de psihologie de miercuri
1908 U Are loc primul Congres International de Psihanaliza
1909 0 Viziteaza America
1910 U Freud It exarnineaza pe Mahler. 5e Infiinteaza Asociatia lnternationals de Psihanaliza
1911 U 5urvine ruptura de Adler
1914 U lzbucneste Primul Razboi Mondial. 5urvine ruptura de Jung
1917 U 5e publica .Prelsqeri de introducere In psihanaliza
1922 U Freud este internat In spital cu cancer la maxilarul superior
1923 U 5e publica .Eul si sinele"
1924 U Dectaratia care da nastere 5uprarealismului
1930 U Prirneste Premiul Goethe pentru literature
1932 U 5chimb de scrisori cu Einstein
1933 U Nazistii ard carti, Hitler torrneaza un nou guvern al Germaniei
1938 U Familia Freud fuge din Viena. Nazistii anexeaza Austria
1939 U Freud moare la Londra
1961 U Moare Jung
1982 U Moare Anna Freud Viata si vremurile

, ,

Cercetatorul de suflete care s-a aventurat in studiul misterelor mintii umane

,

Desi la inceputul seeolului al XIX-lea, medieina rnoderna a inregistrat progrese sernnificarive, nu am ajuns niei pana aeum sa cunoastem eu adevarar sufletul uman. Freud, caruia diseriminarea etnica nu i-a permis

sa-§i continue cercetarile, a fost fortar sa se reorienteze carre amplul domeniu al "ineon§tientului", ascuns in profunzimile suflerului uman.

Mai apoi, de-a lungul carierei sale de psihiatru, si-a dedicat cercetarile adevaratei naturi a oamenilor.

Siggie al ei eeL pretios

o familie ci udara

IA N EJ--!IA ZILELOR NOA TRE, ln zona estica a Moraviei. exista un eras care astszi se nurneste Pribar, dar caruia. inainte de Primul Razboi Mondial, cand facea parte din Imperiul Austro-Ungar, i se spunea Freiberg in Miihren. La 6 mai 1856, aici s-a nascut omul cunoscut pentru inventarea psihanalizei. Tatal lui, Jacob, era un negustor de lana evreu ?i avea 40 de ani, iar mama, Amalia, avea 20 de ani. Putem deci spune ca Freud s-a nascut lntr-o famiLie cu 0 structura cornplexa, dineoLo de diferenta de varsta dintre parintii lui.

Amalia era eea de-a treia sotie a lui Jacob. Cand a venit el. pe lume, Emanuel, eel mai mare dintre Irati ;;i fiul primei sotii a Lui Jacob, era deja casatorit si avea un copiL mic. Jacob lnsusi a mai avut copii chiar ;;i dupa nasterea primului nepat.

FrateLe mai tanar al Lui Jacob, pe nume Philip, traia In apropiere. Freud s-a nascut Intr-o farnilie ciudets, caci fratele Lui vitreg era mai mare

decat el insusi, dar de doua ori mai mic de cat propriul tats, ;;i avea un nepot mai In varsta decat el. Pozitia tatalui, a frateLui mai mare ;;i a nepotului era destuL de nectars.

Mama lui a avut patru fete si doi baie!i, dar de iubit l-a iubit eeL mai muLt pe primul dintre ei, Sigmund, caruia Ii spunea .. Siggie aL ei eel pretics". Tatal lui, in schimb, era pretentios ;;i exigent, iar aceasta diferenla de atitudine a parintilor, dintre 0 mama iubitoare si un tats rece, a avut un efect enorm asupra teoriilor Lui Freud.

Semnele geniului

In 1860, cand industria textili:'i era la parnant, Jaeob si-a abandonat pozitia pe care 0 avea in oraselul provincial, Freiberg, $i s-a mutat La Viena. Pe atunci, qreutatile intampinate au reusit sa dezbine familia, iar eei doi fratl mai mari au emigrat ln Anglia.

FamiLia Freud traia In Leopoldstaedter, carti-

• Freud, la opt ani, cu tatal lui, Jacob. Acesta era evreu dar nu practicant. caci prefera 0 atitudine rationala, fapt ce a avut o inftuenta enorrna asupra modului de a gandi allui Freud.

... Prima casa in care a trait Freud, in oraselul Pribor. exista ,?i astazi, Strada pe care se afla casa ii poarta acum numele.

Freiberg. asa cum arata in seeolu! al XIX· lea, cand s-a nascut Freud. Astazi se numeste Pribor ~i este in Cehia, iar pe timpul lui Freud gazduia aproape 0 suta de evrei.

Sigmund Freud

I

erul evreu din Viena. Desi discriminarea evreilor fusese interzlsa de irnparatul Franz Josef I Inca din 1867, ramasese inca 0 realitate cotidiana. Poate nu era atat de evidenta in Leopoldstaedter, la dltiva pasi de centru, dar qranita dintre lumina si intuneric I~i fscea sirntita prezenta peste tot. La o varsta fraqeda, Freud a aratat un puternic interes pentru eroii care lupta pentru eliberarea de sub opresiune, precum Hanibal, eroul cartaginez al clasicilor, $i Moise, care a condus exodul evreilor. Se Intelege de la sine ca interesullui i~i avea originea In sentimentul de discrirninare resirntit. In contrast insa, cand a luat prima data contact cu iudaismul, Freud nu a facut dovada vreunui interes deosebit, ceea ce poate f pus pe seama atitudinii rationaliste a tatalui sau fala de religie.

Inca din primele zile de cand s-au mutat In Viena, Freud a inceput sa manifeste semne de geniu. Citise fila cu fila to ate carlile din casa si. dupa cum i~i aducea aminte mai tarziu, se uita uneori pe socotelile de contabilitate ale tatalui. El stia sa scrie, sa citeasca ~i sa socotaasca bine inca dinainte sa incaapa oficial scoala si, desi a fost inscris la gimanziu de-abia la zece ani, a avut mereu cele mai bune note. Mama l-a coplesit cu $i mai rnulta dragoste, iar surorile i-au curnparat un pian, in speranta ca avea sa-$i continue studiile. De~i aveau dear un apartament rnicut, Freud a primit a camera daar pentru el. unde citea Shakespeare $i Goethe $i a reusit sa invete in scurt timp limbile engleza, qreaca $i latina.

y Freud, la salsprszece ani, impreuna cu mama sa, Amalia. Sigmund era un cepit Ioarte dotat, iar pentru ea, primu\fiu era aur curat.

tata' lui ar fi putut rezolva problema d~ca ar fi pus piciorul in prag ~i s-ar f razbunil.t~f<..'

Desi avea 9 rija sa nu vorbeasdl :(jespre discriminarea qenerala impotriva "~vreilor, acest fapt profund refulat in inconstient a avut efecte puternice asupra persoanei sale, In adancul inimii, Cartagina era societatea evreilor ~i Roma era Viena. Aici, Freud se considera Hanibal, iar studiile erau arma cu care avea sa se razbune pentru umilirea suferita de tatal sau,

CU GANDUL LA EROII ANTICI

Trezit la viata de §tiintele naturii

Tn 1873, in apropierea orasului Leo poldstaedter, In Parcul Prater, s-a tinut un targ international, la care Freud a mers cu tatal lui. Sigmund a tradus in qerrnana discursul presedintelui american de atunci, Abraham Lincoln, facandu-$i familia, pe mama sa in special, sa jubileze. Tn acel an, fiul ei a absolvit cu rnandrie scoala, cu cele mai bune note.

Ii placeau multe materii, precum literatura, istoria, filozofia $i sociologia, dar eel mai mult se sirntea atras de stilntele naturii, probabil datorita cuvintelor maestrului literaturii germane, Goethe, care spunea ca .. Natura este 0 mama darnica, iar oamenilor, care sunt copiii ei, li s-a dat sansa de a-i cerceta toate secretele", Ca $i cum sl-ar fi ales aceste cuvinte ca motto, el a decis ca Isi va completa studiile la Universitatea din Viena. Avea pe atunci, In 1873, saptesprezece ani.

• Ripanda, un pictor din secolul at XV-lea, l-a infa~i~at pe Haniba\ ~i trupele ecvestre cartagineze inalntand prin A\pi.

o vedere din avian a Targului Mondial tinut in Parcu\ Prater in Viena anu\ui' 1873. Li~potdstaedter, cartieru\ in care:.· ·aijl Freud, in centru\ imaginii, se af ~ de ceatatta parte a canalulul Dunarii,

Intr-o zl, cand Jacob, pe atunei inca tanar, se plimba pe strada, un crestin din sat i-a smuls palarta de lana pe care tocmai si-o curnparase. .Esti evreu dar te plirnbi prin ora~ de parca ai f cine stie ce persoana irnportanta" l-a spus omul ~i i-a aruncat palaria in noroi. Auzind aceasta poveste, Freud l-a intrebat "Tata, ce s-a lntarnplat pe urrna?" Sigur ar f reusit sa ca~tige respectul oamenilor daca l-ar fi infruntat pe omul respectiv cu toata forta de care era In stare, dar Jacob murmurase de parca totul ar f fast in regula: "Am luat linistit palaria de pe jos ~i am plecat''

De~i lntelesese cat de lnfioratoare era situatia, in secret, imaginea tatalui pe care 11 respecta mult a avut de suferit, iar el a cochetat eu idei de razbunare pentru umilirea la care Ii fusese supus parintele, Freud se inspirase puternic din Hanibal, eroul cartaginez care fusese tnfrant de Roma, ~i era de parere ca

Viata si vremurile

I •

Depasirea discrirninarii evreilor

Sub indrumarea unui mare invatat

,

IN 1873, Freud, care avea pe atunci saptesprezece ani, a intrat La Universitatea din Viena, confruntandu-se cu 0 qarns intreaga de materii din domeniul stiintelor naturii, din care avea sa aleaqa, in cursnd, medicina. Motivul acestei alegeri a fost Ernst von Bruecke, profesorul de fizioloqie, care considera ca fiecare fenomen din corpul uman poate fi explicat pe cale ?tiin~lfica sau chirnica si dorea, pe acele timpuri, sa aboleasca dintr-o singura lovitura vechiLe principii medicale cu influente reLigioase ?i misterioase. Freud, care avea deja 0 atitudine sceptics privind religia, a adoptat principiile acestuia. A facut deci disectii pe multe animale, printre care broaste, anqhile si raci, care au reprezentat primul pas in a-?i irnprastia indoielile prin cercetari asupra structurii ceLuleLor nervoase ale acestora.

Tn 1876, a primit 0 bursa de studii ?i a pLecat in italia, unde s-a concentrat asupra organelor reprcducatoare ale anghiLelor, iar rezultatele cercetarilor lui au fost atat de bune, Incat au fost folosite in lucrarile stiintifice ale lui Bruecke. Freud facea studii inca din studentie, desi pe atunci se concentra nu pe sufletul uman, ci pe fiziologia ~i anatomia sistemului nervos. Ca asistent, Freud spera sa devina in curand cercetator, dar prima Lui prioritate a fost sa I?i puna amprenta pe domeniul de cercetare al profesorului sau,

Prima piedica

Copil fiind, Freud suferise adesea din cauza discrirninarii, dar nu se ajunsese niciodats la umilire. Cand se apropia momentul absolvirii sub indrumarea lui Bruecke, a realizat pentru prima data adovarata profunzime a acestei discrirninari.

Freud, bazandu-se pe experienta ~I cunostintele acumulate, era convins ca avea sa fie ales ss-i devina asistent profesorului Bruecke, dar a suferit 0 dezarnaqire crunta, viizand ca nu i se acorda nici 0 ?ansa din simplul motiv ca este evreu. Odata adrnisi in institutul de cercetare, studentii erau silit: sa respecte regulile sistemului, iar a fi evreu se dovedise a fi un mare dezavantaj. Bruecke era ingrijorat ca s-ar putea intarnpta a~a ceva ~i i-a spus lUI Freud ca ar avea mai multe sense daca ar lucra ca medic, irnpunanduse prin propriile lui mijloace, decat ca asistent intr-un laborator. Existau pe atunci multi evrei care lucrau ca medici, avocati sau artisti.

Asistentii de laborator nu aveau salarii prea marl. Freud, care era eel mai mare dintre frati, a trebuit sa-~i intretina familia, desi salariul unui asistent nu era suficient sa-i hraneasca pe toti. Trebuie doar sa vrei ~i vei reusi orice. Acesta a fost

Un desen reprezentand Universitatea din Viena la sfar~itul seeolului al XIX-lea. Aceasta urrneaza drumul de centura al orasului veehi. Pe atunei, univer-sitatea era instltutia rnedicala cu cea mai mare influen!a din intreaga Europa.

.... Profesorullui de la Universitatea din Viena, Ernst von Bruecke. Era un om exigent, dar tinea mult La Freud.

Si,gmund Freud

primul obsta col. de care s-a lovit tanarut Incurajat de eraii clasicismului, care odinioara crezuse In acest principiu.

o intalnire intr-o situatie descurajanta

Tn perioada in care Freud si-a vazut refuzate arnbitiile de viitor, ?i-a intalnit perechea alaturi de care avea sa-?i petreaca intreaga viata. Se numea Martha ?i era sora mai midi a logodnicului propriei sale surori Anna. Familia Bernays avea 0 afacere evreiasca in Hamburg, principalul ora? comercial al nordului, ?i fusese bmecuvsntata cu avere, eruditiesi frumusete. Martha avea 0 sora mai mare, pe nume Minna, a femeie mature si frurnoasa, dar in acelasi timp inteligenta si orgolioasa. Fusese lcqodita cu fratele mai mic al compozitorului Arnold Shoenberg, iar dupa moartea subita a acestuia, a ramas necasatorita toata vista, traind alaturi de familia Freud,

Freud :,;i Martha s-au logodit in iunie 1882, dar aveau sa treaca patru ani pana sa se casatoreasca. Imediat dupa aceea, Freud a inceput sa studieze medicina la Spitalul General de Boli MintaLe din Viena, Experientele acumul.ate aici aveau sa fie cataLizatoruL necesar pe care s-au pus bazele psihanalizei. MuLti dintre pacientii spitalului prezentau simptomele unor bali mintale, desi nu aveau nici un semn de leziune cerebraia. Inca din Evul Mediu, 0 serie intreaga de termeni vagi pentru simptomele pacientelor erau ingramadili sub diagnosticul vag de isterie. Aceasta putea aparea ~i la pacientii barbati, dar In Viena nu existau cercetatori sau doctori care sa se preocupe de asemenea disfunctii.

I

aceasta societate sofisticata, 0 rnlscare de arta oarecum dscadenta s-a raspandit in intreaga Europa, a carei influenta a continuat sa se resirnta ~i spre inceputul secolului al XX-lea,

Freud nu era prea interesat de rniscarile artistice, dar pentru qeneratiile ulterioare furtunile subterane de la 5far~itu[ secolului al XIX-lea in Viena aveau sa se resirnta ca fundal al psihanalizei dezvoltate de el.

VIENA lA SFAR~ITUl S'ECOl'UlUI

La sfar~itul secolului, Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar, unde a crescut Freud, era infloritoare. Pictorul Klimt, muzicianul Marla ~i arhitectul Otto Wagner sunt doar Gl!iva dintre arti~tii care au facut cinste orasulu'.

In acele timpuri, Imperiul Austro-Ungar cuprindea regiuni intinse, incluzand Cehia, Siovacia, intreaga Ungarie, Italia de nord, Polonia de sud ~i Romania de nord-vest. Dar lmperiul German este cel care a dattonul modernizilrii, conducano astfel la dezvoltarea natlunii

prusace. Aparitia brusca a nationalis-nului in

interiorul numeroaselor grupuri etnice a filcut ca prosperitatea Imperiului Austro-Ungar sa ramana de domeniul trecutului. Arta sfarsitului de seeol s-a dezvoltat in aceasta atmosfera claustrofobica. Varfurile de civiliza!ie atinse de

....... ~----

- Martha Bernays, care avea 24 de ani cand s-a Logadi! cu Freud. Frumusetea ei L-a facul pe rigiduL Freud sa SI! Indraqostaasca La prima vedere.

~ Freud ~i Martha,fotografiali in Hamburg, inainte ca eL sa pLece sa studieze cu Charcot La Paris. In decursul. ceLor cinci ani scursi intre momentuL

(and s-au intiilnit ~i ziua casatoriei, Freud i-a scris Marthei aproape in fiecare zi.

~ Gara KarLspl.atz,

o apera tairnoasa de Otto Wagner, astazi gaz.duita de MuzeuL MemoriaL aL acestuia.

In aceasta pericada, Freud a auzit despre un doctor francez, ale carui cercetari se concentrau pe tratarea pacientilor cu asemenea simptome. Pe doctor il chema Jean-Martin Charcot si Luera La Spitalul Salpetriere din Franta. Freud era hotarat sa solicite sa lucreze in Paris cu Charcot. Deeisese deja sa se casatoreasca cu Mal-tha peste trei ani, dar se pares ca nunta avea sa mai fie arnanats. Prioritatea lui Freud era acum sa studieze sub eqida lui Charcot.

In oetom brie 1885, Freud a parasit Ha mburgul si s-a indreptat plin de sparanta spre Paris.

- SpitaLuL GeneraL din Viena. Urmand sfatuL profesarului sau Bruecke, Freud a aLes sa nu ramana ca as.stent La universitate si S-8 pregatit sa oevina doctor La sectia de Neurologie a spitaLului.

Viata si vremurile

• I

Oescoperirea minunilor mintii

Experientele din Paris

SPITALUL SALPETRJERE DIN PARIS, unde profesa Charcot, devenise eel mai important spital de tratament psihiatrie din Europa, Inca de la inventarea psihiatriei moderne de Philippe Pinel, la ineeputul secolu lui a lXIX-lea.

Freud a facut experimente In care observa difarentele dintre paciantii suferind de leziuni ale sistemului nervos si pacientii eu simptome preeum paralizia cauzata de isterle. Rezultatele au aratat ea simptomele si locaLizarea aeestora la pacientii eu leziuni nervoase $i la eei eu leziuni nervoase $i paralizie erau inrudite. dar Freud a realizat ca pacientii suferind de isterie prezentau grade diverse de paralizie, localizarea acesteia nefiind unilorrna. De aiei a dedus ea paralizia la pacientii suferind de isterie nu este rezultatul unor leziuni fizice ale sistemului nervos. ci al unor rani sufletesti .

Sub indrumarea lui Charcot, Freud a efectuat experiente intr-un alt domeniu care-t interesa profund - hipnoza. Hipnotizandu-si pacientii, Charcot putea oricand induce simptomatolo-

gia isteriei. Freud considera ca asa eeva este util In diagnostiearea $i observarea ranilor sutletesti. N-a studiat alaturi de Charcot decat timp de patru luni, dar a castigat mutts experienta, fiind, in plus, puternic inspirat de conceptiile acestuia. Se considera ca isteria are la baza probleme de natura sexuala. Conform memoriilor lui Freud, desi, In public, Charcot nu a mentionat nicicdata leqatura dintre isterie $i probleme sexuale, vorbea adesea despre ele In particular. Enorma inlluenta a ideilor lui Charcot ave a sa apara mai tarziu In rezultatele muncii de cereetare a lUI Freud.

Tratamentul prin hipnoza

Tn februarie 1886, Freud a parasit Parisul $i $i-a dedicat urrnatoarele patru luni desehiderii unei clinici pe strada care gazduia primaria Vienei. In septembrie, a adus-o pe Martha La Viena. Ziua In care, Intr-un final, au pus punct lungii lor logodne a fost una insorita. Cinci luni mai tarziu, et s-a transferat La spitalul 8erggasse din

A Prima ctinica desctusa

de Freud, in aprilie 1886, pe Strada Pr imjirre}.

Eminentul doctor Charcot

folosea hipnoza pentru a elirnina simptomele de isterie La pacientii sai. Tn fiecare zi de vineri efectua sedinte publice

de hipnoza 9i pe persaane sanataase. Freud avea mereu

Sigmund Freud

t,

• a fotografie a domnului si doamnei Breuer. Breuer a fost colegullui Freud in perioada in care ii era asistent Lui Brucke. Familia Breuer i-a purtat de grija lui Freud in perioada in care acesta era sarac

~ Anna 0, eel mai

renumit pacient din .storia PsihanaLizei. Bertha Pappenheim a devenit mai tarziu 0 reprezentanta

act iva a feminismului

Viena, unde a rarnas aproape patruzeci ~i sapte de ani. La Inceput, munca la cabinet a mers greu, dar temerile i-au pierit pe masura ce nurnarul pacientiler multurniti crsstea.

[nainte sa rnearqa la Paris, In timp ce studia inca sub indrumarea lui Bruecke, Freud a auzit de la profesorul sau de tratamentul aplicat unei paciente suferind de un caz grav de isterie, pe nume Anna O. Breuer Ii vindecase prin hipnoza unul din simptome dar credea ca este a reusita izolata. desi Freud era foarte interesat de acest caz.

Simptomele dispareau dupa ce pacientii I?i descriau experientele ascunse In adancurile minIii, experiente ale unui constient reprimat. Freud a inceput sa se intereseze de hipnozs In 1889, dnd a vizitat Nantes, Franta, In calitate de elev eminent al lui Charcot, pentru a discuta cu Hippolyte Marie Berneim, care era 0 autoritate in hipnozs. Perrnitandu-le pacientilor sa vorbeasca liber despre sentimentele lor imediat dupa trezirea din starea de hipnoza, Berneim putea readuee la suprafala prin aceasta tehnica amintiri pe care pacientii le ascunsesera adanc in sutletul lor.

Marele tabu

Freud a tratat la clinics. prin noua tehnica a hipnozei, multi pacienti eu isterie, analizand irnpreuna cu acestia inforrnatiile. Astfel, ajunqand la sursa simptomelor acestora, a dedus ca. fara lndoiala, pacientii sai fusesera victims unor abuzuri sexuale in copilsrle. A publicat 0 serie de rezultate in . .5tudii asupra isterieiIrnpreuna cu bunullui prieten, Breuer, in 1895, dar lucrarea a fost, din nefericire, complet iqnorata de comunitatea internationala. Tn acele vremuri, sexul era un subiect tabu in Vierra si. de?i era vorba d espre un loc desti nat studiului, orice meritiune chiar si vaga despre sex

I

PROFESORULSAu, CHARCOT

nut la Viena ea lsterla se poate manifesta atat la barbati cat ~i la femei; acesta era ~i punctul de vedere a lui Charcot. Fara tndoiala, Freud a fost puternic influentat de Charcot. Cand Charcot a murit in 1893, Freud a scris discursul funerar pentru ceremonie. Mai tarziu, Freud si-a numit fiul, Martin, dupa profesorul sau mult iubit.

Teoriile lui Freud se refera la .Transfer" Existau multe tipuri de rei alii interumane lntre eei doi inclusiv cea parinte-copil sau de prietenie, dar, sentimentele lui Freud fa1ii de Charcot pot fi interpretate ca substitut (transfer) la sentimentele tatal ui sau pe care I-a respectat foarte mult.

Freud pastreaza eel mai adanc respect omului care i-a oferit libertatea de a pune bazele psihanalizei ~i anume profesorului sau, Charcot.

Jean-Martin Charcot s-a nascut in 1825, a petrecut multi ani in cadrul Departamentului de Medicina al Universitatii din Paris, iar in 1882, s-a transferat la Spitalul Salpetriere. A fost recunoscut in intreaga Europa ca fiind autoritatea suprema in domeniul Neuropatologiel. Cand Freud a frecventat cursurile acestuia, Charcot se ocupa de studiul isteriei ~i a sustinut in mod corect ideea ca aceasta boala

. I este psihosomatica.Ideea lui Freud de a pune

bazele psihanalizei ca domeniu nou de eercetare a derivat eu siquranta din teoriile lui Charcot. Ulterior, Freud a fast blamat cand a susti-

~. Fotografia profesorului sau, Charcot. Fotografie din colectia Lui Freud, preterata de acesta

era considerate 0 erezie, iar faptul ca atat Freud cat ?i Breuer erau evrei nu Ii ajuta deloc. In cele din urrna, convingerea lui Freud ca toate cazurile de isterie sunt legate de experiente sexuaLe a reusit sa-l instrainez e chiar si pe bunul sau prieten.

[n conservatorul centru de medicine din Viena, pcsibilitatile lui Freud erau limitate, pentru ca era evre u, a?a ca a fost lasat sa se dese u ree si n-

gur, desi era pe cale sa faca descoperiri majore ~ CLiidirea Suhnhof unde Freud

intr-un domeni pana atunci complet ignorat. ?i Martha si-au petrecu\ tuna de miere. Un conac de Lux In aceLe timpuri, fusese construit pe locu\ teatru\ui Ring Theatre care fusese distrus in incendiu.

Viata si vremurile

• •

I

Oescoperirea i nconstientu Lu i

Reprezenrarile viselor

OAMENl1 PREZENTAU DIVERSE SIMPTOME cauzate de rani sutletssti. eu taate ea, din punet de vedere fizie, nu aveau niei a leziune. Prineipalul abieetiv al cercetarilor lui Freud era sa deseopere cauza exacts a aeestui fenomen.

Pe atunci, Freud resirntea puternic lirnitarile tratamentului prin hipnoza pe care Il falosise cu atata entuziasm, pentru ea pacientii normali nu puteau fi nici rnacar hipnotizati. A In!eles mai tarZIU ca indiferent cine este persoana care recurge la hipnoza, capacitatea paeientului de a-si aminti experiente din trecut depinde de Intrebarile puse de doctor. Aceste observatii au constituit, in 1904, bazele Metodei de asociatii libere, prin care paeientii puteau avea acces La amintirile blocate in adancul rnintii atunei dnd vorbeau liber.

in timp ee I;;i irnbunatatea principiile de tratament, Freud s-a sirntit puterruc atras de "vise". El era de parers ca aeel lueru, cauzatar al isteriei, ingropat adanc ln psihieul uman, se exprima prin vise. Conceptul derivat de aici este .jnconstientul", Freud presupunea ca amintirile de care

Freud (stangaJ ~i Fliess ldreaptal. Fliess a lost singura persoans care gandea La fel ca Freud. Erau doi prieteni extrem de apropiati.

... Casa Bellevue de La marginea Yienei. Sosit aid cu familia,

in vara anuLui 1895, din cauza caLdurii sutccante, propriile sale vise i-au servit ca irnpuls pentru clasificarea viseLor.

pacientul nu mai este constlent sunt stocate aici ;;i afecteaza mintea acestuia, qenerand ;;i stari precum isteria. Deoareee visele sunt reflectii ale unor amintiri blocate, prin clasificare, experienta oriqinala. puternie reprirnata In inconstient, poate f identificata.

Tn 1899 si -a pu blicat toate cercetarile in ..Interpretarea viselor", dar aceasta prima lucrare despre psihanaliza a fast complet iqnorata de comunitatea rnedicala vieneza.

Tn ciuda atitudinii dusrnanoase din mediile academice, clinica pe care 0 deschisese mergea din ce in ce mai bi ne, iar el putea astfel sa le asig u re celor ;;ase copii, trei baieti ;;i trei fete, un mediu familial linistit. In vacantele de vara se bucurau de un tratament care poate fi descris ca fiind chiar de prima clasa. Familia nu a Intarnpinat niei un fel de qreutati, cu exceptia decesului tatalui lui Freud, Jacob, Tn 1896. La pierderea respectatului sau parinte, Freud a definit Complexul lui Oedip. Aceasta teorie se baza pe dragostea pe care 0 resirntise pentru propria sa mama cand era copil,

~ 0 fotografie comemoratlva a lui Jacob Freud, care a murit in 1896.

Sigmund Freud

I

~ C'lLIToRIIIN TlMP II
\ I i~
f .' PRINCIPALELE LUCRARI
v.,3 $1 ARTICOLE ALE LUI FREUD
_.JI > ISTORIA TEZELOR SCRISE
, DEsPRE AFAZIE" 189
Freud a fost activ pana la moarte, la varsta de opt- pre paricidul triburilor salbatice, in care vorbeste "STUDII ASUPRA ISTERIEI' 189
zeci ~i trei de ani, lasand in urrna un numar impre- des pre complexul lui Oedip, Aceasta linie de gan- "CORESPONDENTA OINTRE
sionant de eseuri. Primul dintre acestea, scris in dire a fost continuata in .Viitorul unei iluzii" ~i "Moise SIGMUND FREUD ~I WILHELM FIIESS" 1897,,190
colaborare cu Breuer, a fost .Studii asupra iste- ~i monoteismul", "INTERPRETAREA VISELOR" 189
riei" (1895), Scrisorile catre Fliess, din anii care au Freud, deja puternic interesat de arta ~i literature, "TREI ESE URI PRIVIND TEORI" SEXUALITATIl" 190
urmat, in care i~i facea auto-analiza, sunt cele mai a discutat in lucrarile sale operele unor maestri fai- ,,0 AMINTIRE DIN VIATA LUI LEONARDO DA VINCi" 191
importante materiale privind cercetarile in dome- rnosi, ca de exemplu ,,0 amintire din vlata lui leo- "TOTEM 51 TABU" \91
niul psihanalizei. Dupa multe experimente, a putut nardo da Vinci" (1 91 0) ~i .Dostoevski ~i paricidul" "PRELEGERI DE INTRODUCERE iN PSIHANALIZii" 191
scrie .Interpretarea viselor" (1899), De~i la momen- (1928), Prin aceasta extindere a temelor eseurilor, "POEZIE 51 AOEVAR DIN PROPRIA MEA VIAll." 191
tul respectiv titlul unic al lucrarii a facut-o sa nu fie Freud a avut 0 Influenta puter- "
bagata in searna, aceasta avea sa devina faimcasa nica asupra literaturii ~i artei. ... "OINCOlO DE PRINCIPIUL PLACERII" 192
mai tarztu, fiind considerata lucrarea de capatai a "EUL 51 5INELE" 192
TRAUMDEUTUNO
lui Freud, incurajat de acest succes, a scris a serie . "VIITDRUL UNEI ILUZII" 192
de eseuri privind psihanaliza, reunite curand dupa "._ .... "DOSTOEVSKI 51 PARICIDUL' 192
aceasta lntr-o colectie, .Preleqeri de introducere in .Nor PRELEGERI DE INTRODUCERf
psihanaliza" (1917). ~ Coperta primei nditii a iN PSIHANALlZ,l." 193
Abordarea culturala prezenta in paginile lucrari- .. lnterpretarii vise lor", Pentru prima o CORE5PONDENTA iNTRE EINSTE1N ~I FREUD .
lor sale atraqea chiar ~i atentia specialistilor din alte editie a lucraril publicate in 1899. "DE CE RAZBOIUL?" 193
domenii, straine de psihiatrie. in cartea sa "Totem ~i dar datata de editor eu anull900. au ••• , "'.,,ot- .. MOISE ~I MONOTEISMUL' 193
tabu", publicata in 1913, Freud discuta despre un fost nevoie de opt ani ca sa se vanda
fenomen social aparte, bazandu-se pe legenda des- toate cele 600 de exemplare. I prin care concurenta dintre sentimentele de ostilitate ~i de veneratie fafa de tatal sau s-a transformat in curand in respect pentru acesta

Colegul de miercuri seara

Tn perioada dintre .. 5tudiie asupra isteriei" ~i .lnterpretarea viselor". Freud devenise independent din punct de vedere universitar si se considera un Robinson Crusoe al timpurilor lui, II sustinea WiLheLm Fliess. specialist ORL, In 1887, la 0 vizita in Viena, Fliess a facut cunostinta cu Freud prin Breuer, Cei doi au intretinut 0 Lunga corespondenta, intre anii 1887 si 1890, care s-a concretizat prin cele 284 de scrisori din arhiva lui Freud"

Cu FLiess, Freud putea vorbi deschis, i~i putea expune viziunea, lucru care i-a permis sa se clasifice pe sine lnsusi In mod corect. Acsasta serie de scrisori reprezinta bazele principiiLor psihanalizei. C u loate acestea, strf nsa Lor legatura s-a rupt In 1900, Pozitia lu i Fliess a trecut de la "tata respectat ~i ternut" la .tata de respins", rnarcand aparitia unui complex al Lui Osdip. Freud a inteles pentru prima oars rolul de "parinte al psihanalizei".

Ideea lui, de a folosi viseLe pentru a argumenta in mod cLar principiile inconstientului decretate de eL, incepea sa atraqa putin

cate putin atsntia altora. Tn toamna anului

1902, cativa dintre prietenii sal. toti doc-

tori, s-au intalnit pentru prima data la

cLinica lui, intr-o seara de miercuri,

pentru dteva studii fara amploare. Printre ei se nurnarau Otto Rank ~i Hanz Zacks, iar mai tarziu

li s-a alaturat un doctor pe nume Atfred Adler, Ulterior, acesta avea sa se desparts de Freud, creand un enorm impact in domeniul respectiv si punand bazele scolii de psihologie Adler, La intalnire, careia i 5e spunea Societatea de psihologie de m iercu ri, au inceput sa partic i pe din ce in ce mai multi coleqi.

La slarsitul secolului.in Viena, teoriile lui Freud continuau sa fie ignorate, dar cei care participau la lntalnirea de miercuri seara, majoritatea evrei, aveau sa Inceapa curand 0 revolutie de mare impact stiintilic.

'" 0 copie a templului Abu Simbel din Egypt. expusa tot timpul in sala de consultatii. Freud a inceput sa colecteze relieve arheologice dupa moartea tatalui sou.

Viata si vremurile

• •

- - -

I

tcata lumea pentru a studia: Karl Abraham, din Berlin, Ernest Jones, din Anglia !?I A. A. Brill, din America, liecare dintre acestia fiind un talentat pionier 'In domeniul psihiatriei in propria lui tara. Freud nu avea nici cea mai mica idee ca teoriile sale erau centrul atentiel in statuL vecin.

Psihanaliza este recunoscuta

Elvetianul cel Inrelegator

DE$I NUMAAUL PARTICIPANTILOR la Societatea de psihologie de miercuri era ln crestere, academicienii Vienei l-au ignorat, ca de obicei. Cei mai intocati sustinatori ai Lui Freud au aparut din alta parte.

Tn acea perioada, Spitalul Burgholzli al Universitatii ZUrich din Elvetia a capatat 0 pozitie de varf in domeniul tratamentului psihiatric. Directorul spitaLului, Eugen Bleuler, devenise directorul de la Salpetriere dupa moartea lui Charcot. Mai apoi, spitaluL a devenit recunoscut pe plan international drept cel mai important stabiliment in tratamentul bolilor mintale.

De!?i Bleuler este cunoscut in prezent ca picnier In cercetarile generale din domeniul ataxiei, acesta a avut de asemenea 0 contributie esentiala in tratamentul boliLor mintale. Schimbarea de tratament care i-a atras atentia a fost lucrarea lui Freud intitulata .. Interpretarea viselor", Bleuler s-a qandit ca trebuie sa foloseasca tratamentul acesta pe pacienti !?i a analizat-o cu atentie, alaturi de un tanar !?i prornitator doctor, Karl Gustaf Jung, in 1904. Acest grup a crescut repede, cu cercetatori care veneau la spital din

Problema ell dezvoltarea

Dupa ceva timp, Freud a primit de la Bleuler

o scrisoare ln care 'Ii descria evenimentele din Zurich. Pe rnasura ce corespondents dintre cei doi se intensifica, elevii lui Bleuler au inceput sa vina la Viena sa studieze sub indrurnarea lui Freud, fiind adesea invitati ai Societatii de psihologie de miercuri. Lumea a inceput deodats sa vorbeasca despre Freud.

Din grupul de la ZUrich, persoana care i-a devenit cea mai apropiata lui Freud a lost chiar elevul lui Bleuler, Jung, care a scris multe teze bazate pe cele ale lui Freud !?i a anuntat chiar ca este un adept al acestuia.

Tn aprilie 1908, Freud, Bleuler $i grupul elvetian allui Jung au mers la Salzburg, in Austria, pentru primul Congres International de Psihanaliza. Tn

• Bleuler, profesor la Universitatea din Zurich. Lui

i se acorda credituL pentru unirea cetor doua grupuri, eeL care studia psi hi atria qerrnans ortcdoxa cu psihanaLiza Lui Freud.

Grupul Lui Freud la Universitatea Clark din America. Tn randul din fata. de La stanqa La dreapta. sunt Freud, Clark, decanul universitatii, ~i Jung. Tn randul din spate, tot de La stanga La dreapta, sunt Brill, Jones ~i Ferenczi.

Sigmund Freud

Biblioteca de aDliDtiri

NELIPSITUL TRABue

Daca ne uitam la fotografiile lui Freud, care ne-au mai rarnas, iI vedem in general eu un trabue in mana. Parea sa fie un furnator inrait.

Alcool nu bea mai deloc ~i nici gurmand nu era, ei doar dependent de !igari. Freud avea mereu un stoe de havane de calitate ~i se spune ca fuma cate douazeci pe zi A ineeput sa fumeze la varsta de douazeci ~i patru de ani. dar mai tarziu a incercat sa se lase, timp de un an, din cauza unei boli de lnima. Dar, declarand ell "Dadi rna opresc din acest minunat obicei care este fumatul, capacitatile mele intelectuale scad,

~ 0 medalie rnernorlata facuta cadou de elevii sai pentru Implinirea varstei de 50 de ani, Imaginea reprezinta sfinxul ~i pe Oedip de care Freud era rnfmdru.

anul urrnator. 1909, au vizitat America, la invitatia decanului Universitatii Clark din Massachusetts, Stanley Hall, In aceasta prima vizita in America, Freud si-a dus cu el teoriile peste Atlantic.

In 1910, a fost toridata Asociatia lnternationala de Psihanaliza ;;1. la recomandarea lui Freud, primul presedinte al acesteia a fest Jung. ales de el din motive pe care Ie explicam in continu-

are, Cercetatorii in psihanaliza din Viena

lucrau irnpreuna cu Freud si nu eu universitatea $i erau majoritatea evrei. Pe atunci, psihanaliza era perceputa ca

un studiu evreiesc din Viena. In spatele respingerii realizarilor lui Freud

se afla un puternic sentiment de discriminare din partea mediului academic, un lucru dureros pentru Freud. care dorea sa ;;tearga marca aplicata orqanizatiei internationals de .. psihanaliza = invatatura evreiasca". A indraznit deci sa aleaga in pozitia de presedinte

N-o sa ma las niciodata de fumat doar ca sa traiesc mai rnult" a inceput din nou sa fumeze. Fumatul este probabil motivul pentru care a facut cancer la varsta de saizect ~i sase de ani. in eei saptesprezece ani rama~i pana la moarte, a trecut prin mai mult de treizeci de operatii dar, iqnorand durerea, nu s-a oprit niciodata din fumat,

Odata, fiind intrebat despre motivul pentru care ura alcoolul dar iubea trabucurile, Freud a repllcat.Akoolul intuneca judecata, pe cand trabucurile ajuta la concentrate'; exprimandusi laconic oroarea de ambiguitate.

pe cineva care nu era evreu, dar de 0 inteliqenta strslucitoare. Toate acestea au intampinat rezistenIa din partea celorlalti eLevi ai lui Freud din Societatea de psihologie de rniercuri, mai ales din partea lui Adler si a lui Shutekale. Fara ca Freud sa stie, lntre factiunile diversilor adepti se preqatea un razboi.

In 1911 a survenit ruptura dintre AdLer si Freud." urmat la un an de Shutskale. Apoi, In august 1914, l-a parasit ?i Jung. persoana careia Ii incredintase viitorul psihanaliz ei. Mai ramasesera grupul elvetian $i cel vie nez, dar motivul principal al rupturii a fast un puternic conflict de opinii asupra tezelor freudiene, in special asupra celeia ca re susti nea ca totu I se datoreaza u nei experiente sexuale.

Cu doua luni inainte ca Jung sa se dosparta de el, sarbii l-au ucis pe printul Austriei, pornind astfel razboiul in Intreaga Europa, Freud se sirntea batran si zona nu mai era In siguranta,

~ Freud la saptezeci de ani, eu trabueul lui drag,

Congresul international in psrhanaliza din Waimallln 1911, in mijlocul fotografiei sun! Ferenczi. Freud ~i Junq,

Viata si vremurile

• I

Ultimii ani, petrecuti cu onoare

Teoria nascuta din suferinta

IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL. primul ;;i eel de-al treilea fiu al lui Freud, Martin si Ernst, au fost trirnisi pe front. La i'nceputul r azboiului, Freud se ruga sa castiqe Austria si Germania, dar cand s-a ajuns in impas, in scurt timp el a inceput sa resirnta efectele negative ale razboiului, $i-a pierdut nepotul pe front, s-au instituit ratii. iar el a fost lipsit de iubitele sale trabucuri. I-a scazut $i nurnarul de pacienti la clinica. Norul negru al razboiului se intinsese chiar $i deasupra lumii psihanalizei. Majoritatea elevilor fuse s era trirnisi ca doctori pe front. Cu doar ca\iva ani inainte coresponda cu colegii sai doctori in psiharializa din Anglia ;;i America, dar acum acestia fuse sera tortati sa adopte tabere inamice.

Mai tarziu, razboiul s-a terminat si Austria a pierdut, dar pentru Freud stirile rele au continuat. l-a murit fiica, Sophie, $i fiul acesteia, Heineke. pe care Il luase in grija. Moartea lor l-a indurerat profund.

Tn 1922, Fre ud a cazut el insusi victi ma bolii.

. .

fiind diagnosticat cu cancer in cerul gurii. dar sti-

rile rele nu s-au oprrt aici. Otto Rank. care fusese unul dintre primii participanti la Societatea de psihologie de miercuri, s-a despartit de el. Freud se obisnulseca elevii sau adeptii lui sa fie adunati in

diverse grupuri sau sa nu fie de acord cu el asupra unei teorii sau a alteia. dar era un soc enorm sa fie parasit de un elev atat de loial. Tn mijlocul acestei atmosfere de suferinta, Freud a dezvoltat

o teorie noua

Tn ciuda experientelor amare din timpul razboiului care le ocupa tuturor atentia, Freud a continuat sa-si dezvolte psihanaliza $i a propus existenta sinelui sl eului. Sinele a fost definit ca 0 jungla intunecata, un instinct primar al rnintii, iar eul ca un instinct diametral opus. care controleaza lirnitarile personale. Aceasta idee a fost publicata in 1923in .. Eui si sinele", ea fiind 0 realizare izvorata direct din suterinta lui proprie. Avea pe atunci saiz eci $i sapte de ani.

Freud, 0 celebritate

Seria de nenorociri nu avea sa continue la nesfarsit. Fiica lui cea mica, Anna. II calca pe urme in domeniul psihanalizei. Anna a rarnas toata viata necasatorita si a ales sa-i calee pe urme tatalui sau,

..Eul si sinele" lui Freud a fast ultima sa lucrare de cercetare publicata Tnainte sa treaca la diverse

Clinica din Vieoa. A luat de acolo totul, atunci cimd s-a exilat in Londra.

Freud ~i eei doi Iii care au lost trirnisi pe front in prirnul Razboi Mandial.

La dreapta este eel de-al treilea fiu, Ernst si in mijloc este primul. Martin.

Sigmund Freud

eseuri, pe masura ee se apropia de sfarsitu! activitatii ea psihanalist. Tn 1926, la cea de-a saptczecea aniversare, Freud ~i~a adunat adeptii ~i si-a ariuntat retragerea. N-avea sa renunte totusi ~i la pozitia de celebritate internationala. Rela\iile intretinute eu Iairnosi intelectuali si figuri culturale ca Roman, Laurent, Einstein sau Thomas Mann dovedeau ca a Incetat sa fie ignorat si, in 1924, a fost votat cetatean de onoare al Vienei.

Tn 1930, a primit un premi u aflat in lega~ tura eu autorullui favorit, Goethe, si anume Premiul Goethe pentru l.iteratura. Aceste distinctii in alte domenii de cat aL rnedicinei

i-au bucurat enorm pe savantil mai in varsts. Tn acel an, mama lui, Amalia, a irnpli-

... U~a din fala a clinicii sale din Viena. Pe aiei au intrat Mahler ~i Thomas Mann.

I

nit nouazsci si CInCI de ani. Freud avea mai apoi sa fie indurerat de moartea fostuLui sau elev Ferenczi la Budapesta. ,,0 sa parase5c acest secol im pre u na Cll Ferenczl. (and mor, 0 sa inceapa o noua epcca", spunea el, pa rca resemnat, dar in sinea lui nu ren li ntase inca la controlul asupra pro-

priei vieti,

Tn aceasta perioada, Freud a prirnit mai multe distinctii internationale, dar si stiri triste despre moartea unor Iosti elevi ~i colegi. Apoi, cand cancerul a revenit, el a refuzat sa accepte medicamente care sa-i aline durerea. A prelerat sa 0 suporte si 5a-=:;i pastreze in acslasi timp mintea lim pede de cat sa ia medieamentele, care II afectau capacitatea de a gandi.ln curand, Freud, desi aproape de moarte, a inceput sa se simla din ce in ce mai atras de istorie. In 1933, in tara vecina, Germania, H itls r a deven it conducato rul partid lilui nazist in baza politicii sale antisemite, generand un val de opinii care avea sa 58 resirnta =:;i in Viena.

& Fosta sa clinidi din Viena este asH'izi un muzeu memorial, vizitat de adepti din intrcaqa lurne.

oe;----

FAIMO$II CAINI AI LUI FREUD

Tnimaginile filmate In ultimii ani, In jurullui Freud putea fi adesea vazut un caine alerqand, Pe masura ce lmbatranea 1i placeau din ce In ce mai mult co3inil. Prietena ~i sustlnatoarea sa, lady Marie Bonaparte, i-a tacut cadou un caine rasa chow-chow pe nume Tattoun, care a fatat doi catel, nurniti Jofi ~i Lun. Freud s-a atasat de Jofi, caruiaii spunea "cainele psihanalitic" )ofi adepts 0 figura ciudata daca vede 0 persoana care nu-i place". Daca animalului nu-i placea unul dintre pacientl, niei Freud nu-l avea la suflet.

Lucrurile au evoluat astfel incat Freud a ajuns sa descrie in cariile sale "Iegatura neindoelnira" dintre el ~i animal. "Cumva, faptul ca un suflet atat de simplu este atilt de departe de sfortarile insuportabile ale civilizatiei justifica frurnusetea unei vieti

traite pe deplin". Freud era aproape complet surd

~i nu putea auzi muziea, dar manqaindu-st ciiinele,

pe Jofi, Ii reveneau cu siquranta in minte versurile

din opera.Don Giovanni" de Mozart."Legatura pri-

eteniei ne uneste"

Fiica lui, Anna, avea un caine mare, care raspun- • Freud 5i iubitul

dea la numele de Wolf. Ea lua adesea taxiul ~i mer- sau caine Jofi.

geau impreuna sa se plimbe in pare. Intr-o zi, Wolf s-a napustit tn padure ~i a disparut. Anna I-a strigat si I-a cautat peste tot, dar cainele nu a mai fast de gasit. S-a intors atunei acasa eu inima grea, dar mai tarzlu calnclc a ajuns ~i el, intr-un taxi. Pur ~i simplu se obisnuise asa. Surprins, soferul daduse sa piece, dar cainele a latrat ~i nu s-a rniscat de pe banchsta sl, cum avea adresa scrisa pe zqarda. omull-a dus acasa. Povestea

a devenit una cu care familia Freud s-a rnandrit apoi tuturor cunoscufilar.

011

Viata si vremurile

• •

Plecarea din Viena

Valul antis emit

IN SEARA ZlLEI DE 10 MAl 1933, in plata Franz Josef din Berlin s-a inal~at 0 flacara imensa. 0 multirne de studenti aruncau in flacari 0 gramada de carti. Dupa ce partidul nazist a preluat puterea, a inceput sa arda cartile cu atitudine anti-qermana, printre care ;;i pe cele scrise de evrei, decadente, socialiste si comuniste. Evident ca lucrarile lui Freud nu au scapat nici ele.

Cand nazistii au preluat puterea, psihanaliza germana era in pragul unei crize. In Germania, cornunitatea psihanalistilor nurnara aproape in exclusivitate evrei, majoritatea acestora exilandu-se apoi In Anglia sau America. In 1933, Congresul German de Psihanaliza a trebuit sa Inceapa cu .Mein Kampf" allui Hitler. Opunandu-se unei asemenea introduceri, presedintele, Kretschmer, a fost silit sa demisioneze. Urmatorul presedinte al congresului a fost Jung care, intre timp, se despartise de Freud.

Desi scoala freudiana din Germania a fost devastats, in Austria situatia nu era tot atat de qrava In 1936, Freud si-a sarbatorit la Vierra, cu mare fast,

cea de-a oplzecea aniversare. Au 50S it din toata lumea atat de multe Flori Incat apartamentul era plin de ele. In schimb, pe strazile Vienei svasticile apareau din ce 'in ce mai des.

Decizia de a pleca

In ma rlie 1938, pri n vot national, nazis-

tii au ajuns la conducerea Germaniei. Ei I?i doreau anexarea Austriei, asa ca la

11 rnartie Irupele naziste au invadat Viena. Locu itori i cartierelor eyre I esti Berkgasse ;;i Leopoldstaedter, unde era deschisa clinica lui Freud, au intrat In panics. Suporterii straini ai lui Freud i-au recomandat sa fuga In Elvetia sau In Anglia, dar el a refuzat. Suferea de cancer ;;i nu avea puterea sa faca 0 calatorie atat de lunga, ;;i chiar dad era prins de nazisti nu mai avea oricum mult de trait.

In curand. trupele au inceput sa atarne svastici pe casele evreilor, si nici casa lui Freud nu a fost ocolita, La trei zile dupa invazie. Gestapoul a venit la clinica lui Freud si i-a ordonat sa-i predea toate bunurile.

Dupa 0 saptamana, Gestapoul a revenit si a ridicat-o pe Anna, iar

... Ctinica tondcneza a lui Freud, unde acesta s-a rnutat dupa ocupatia nazsta. Acum este deschisa ca rnuz eu.

T Freud ~i Anna au luat Orient ExpresuL pana La Paris. Anna a facut primii pasi In cariera de psihanaList.

Sigmund Freud

I

• Marie Bonaparte [stanqa] facandu-i 0 poze Lui Freud.

MARIE BONAPARTE

Cea care l-a ajutat pe Freud in fuga din Austria, Marie Bonaparte, era nepoata lui Napoleon, casatorita cu eel mai tanar fiu al regelui Greciei, ea fiind nascuta intr-o familie cu puternice leqaturi de sange cu Casa Reqala a Danemarcei. Dupa ce a fast tratata ca pacient in 1925, a devenit 0 sustinatoare devotata a lui Freud. Ea nu i-a fost daar de ajutor In exil, ci ~i autoarea unei alte fapte de neuitat.

Primul elev allui Freud, Fliess, avea in posesie multe dintre scrisorile lui Freud, care, dupa maartea acestuia, au fost vandute unui comerciant de abiecte de arta ~i, de acolo, au ajuns la Marie. Auzind acest lucru ~i fiindu-i tearna sa-~i pub lice vechile scrisori, Freud s-a gandit sa Ie rascurnpere ~i sa Ie distruqa. Dar Marie Ie cumparass cu conditia sxpresa sa nu i Ie vanda lui Freud, asa ca a trebuit sa renunte la aceasta idee.

Cand Freud a fugit In Anglia, nazistii sechestrasera bunurile bancare ale familiilor evreiesti, Marie lncredintase lucrarile lui Freud Bancii Evre-

iesti din Viena, Rothschild, a~a cii ~i aeestea erau acum in perieol sa fie sechestrate. Ea a fugit deci din Paris la Viena, ca sa protejeze scrisorlle de Gestapo, scrisori care sunt acum cele mai importante lucrari ale lui Freud, dupa eseuri.

Marie i-a trimis cadou pentru cea de-a ?aptezeci ~i saptea aniversare a vaza greceasca in care sunt pastrate acum rama~i!ele parnantesti ale acestuia la Cimitirul Green Garden din Londra.

Freud a Inceput sa aiba fata de el senti mente puternice de frica si urfi. Din nefericire, Annel i s-a permis sa revina acasa, sub atenta supraveghere, doar pentru 0 singura zi, apoi a trebuit sa se reintoarca imediat la Viena. Freud a luat, In fine, decizia de a-si parasi iubita Viens.

Sfar~itu1 sub un cer strain

In aceasta perioada, Freud a conceput un plan arnbitios de evadare. Ambasadorul american In Austria l-a rugat pe presedintele Roosevelt sa-i ceara ambasadorului american in Franta, William Britt, protectia lui Freud. Ambasadorul german in Franta sustinea ca Freud era supus unor riscuri rnari. presand ?i mai mult partea qerrnana. Pe de alta parte, Ernest Jones, psihanalist englez ?i elev allui Freud, sosise si ella Viena, Marie Bonaparte, unul dintre pacientii lui Freud ~i care devenise ea Insa~i psihanalist ~i intretinea leqaturi stranse cu familiile regale ale Greciei ?i Danemarcei, se stra-

duia sa-I transfere bunurile peste hotare ?i sa-l sustioa financiar.

Pe 3 iunie 1938, Freud ~i familia au luat Orient Expresul din Gara centrals a Vienei ~i au trecut pe la Casa Bonaparte din Paris, Inainte de a traversa Canalul Manecii pentru a ajunge la Londra. Jones inchiriase 0 casa in cartierul londonez Hampstead in care Freud ?i-a petrecut ultimii ani. A suferit In Londra doua operatii pentru cancer, iar in septembrie 1939 durerea avea sa-l lase pe jurnatate inconstient. De?i i s-a administrat morfina. nu ~i-a mai revenit complet pana a i'nchis ochii, pentru totdeauna, pe 23 septembrie, la varsta de optzeci ~i trei de ani.

1 n acea perioada, armata qerrnana invadase Polonia, declansand astfel cel de-al Doilea Razboi Mondial. Patru dintre fiicele lu 1 Freud, cele mai tlnere, s-au inters la Viena si au murit apoi in camerele de gazare ale naz~~tilor. A fast poate mai bine pentru eL ca a murit fara sa stie asta.

~ Dupa ce a parasit Viena, Freud s-a aprit La resedinta Mariei. incepand cu stanqa, sunt: Marie, Freud. Martha ?i Ernest.

Noul mod de a explora

. ~

mmtea umana

In timp ce-si trata pacientele suferind de isterie, F reud si-a indreptat atentia citre plurivalentele mintii umane, descoperind Cll rabdare structura rnentala a acestora.

El a dar nastere conceptelor initiale de inconstient, sine si sllpraeu, care nu existau in psihiatria de pana atunci, S-au pus astfel bazele psihanalizei.

Energia "sexuala"

I" N PERJOADA iN CARE FREUD si-a Tnceput cercetarile, cauzele bolii mintale careia I se spunea generic isterie erau considerate a Ii experiente sexuale traumatice din copilarle, dar aceasta teorie avea sa fie revizuita, pentru c3 majoritatea pacientilor care vorbeau de abuzuri sexuale sufereau de crize de delir. Se considera c.3 la baza delirului se afla un impuLs instinctiv, care cauza ~i boala rnintala.

Freud era de parere ca si in copilarie exists impulsuri sexuale, care suqereaza .Iibidoul" - energia sexuala, impartit in mai multe etape de dezvoltare.

Primul an de la nastere este stadiul oral.

Bebelu~ii lsi gasesc satisfactia deplina suqand laptele mamei.

Al doilea stadiu este stadiul anal, intre un an si trei ani. Libidoul creste pe masura ce actul defecatiel devine sursa placerii. In acest stadiu, copiii se

lupta in~re impulsul de a asculta regulile parintilor ~i eel de a defeca la dorinta. Urrnatorul stadiu este atins atunci cand acest impuls este depasit.

Copiii intra in stadiul falic intre trei ~i ~ase ani.

Acum, baieteii incep sa aiba sentimente de natura sexuals fata de mama lor ~i I~i resping tatii in favoarea atentiei rnarnei. Freud a numit aceasta teorie complexullui Oedip, din cauza leqaturii cu faimosul mit al Regelui Oedip si al sfinxului. Nelinistea unei posibi le pedepse pentru respingerea tatalu i duce la .tearna de castrare". frica de ali se taia penisul. Freud era de psrere cil billeteii. irnitsndu-si tatal si adoptand aceleasi valori cu el, pot elimina aceasta teams precum $i complexul oedipian.

Tntre sase si doisprezeee ani, in stadiul de latenta dinaintea pubertatii, dezvoltarea dorintei sexuale lncetineste si, prin educatie, copiii Tnvata sa se concentreze pe intrarea in societate.

Dupa pubertate. in stadiul genital, libidoul creste pe masura ce organele sexuale ajung la maturitate,

In fiecare stadiu, daca llbidoului nu i se permite sa se exprime corect. dezvoltarea Iii ntel poate fi partiat irnpiedicata. Daca acest conflict nu este eliminat, pot aparea ulterior factori accidentali declansatori ce eondue la regresia dezvoltarii in anumite stadii si fixarea acesteia acclo. Freud a concluzionat ca aiei l$i au originea bolile mintale.

Gre~ell ~i povestile spuse de vise

Exists Dare vreun sens ascuns in spatele lapsusurilor de mernorie sau al qreselilor de pronuntie sau de scriere de care ne lovim cu totii? Freud le-a numit .acte ratate", iar acesta este primul subiect tratat in .Preleqeri de introducere In psihanaliza".

Exists cazuri cand nu-ti poti aduce aminte numele unei persoane. Freud insista ca aceasta se lntarn-

~ a statuie a sfinxului, eare r eprezinta una dintre eele mai veehi relieve din coleejia lui Freud. Are aproximativ 18 em Ini'iljime ~i provine din sudulltaliei din seeolele IV sau V I.Hr.

Tabloul pictorului impresionist francez

Gustave Moreau .. Oedip ~i sfinxul" din 18b4. Complexul lui Oedip i~i are radi§Cinile in mitologia gread3.

a in cauza n u doreste sa-~i aminul deta liu, dar nu-si da seama de pronuntie sau de scriere apar . Putem lua ca exem plu cazul unu i anunta inceperea unei sedinte cu sedinta s-a incheiat". Exists aici intra in cornpetitis. una in care ste sa deschida sedinta $i a doua

de a incheia sedinta, Ea este

oamenii nu sun! constienti de aceasta intentie ascunsa, de aceasta piedica, Cu alte cuvinte, persoana respectiva nu este constients de intentia in cauza, dar aceasta Ii determina, ca si cum ar fi fost constienta. actiunile ulterioare. Continutul inconstientului devine vizibil atunci cand se analizeaza intelesul viselor. Daca cineva incearca sa -$i analizeze visele atunci ca nd deschide ochii, totul pare absurd $i incoerent, dar Freud si-a dat seama ca aceste vise au 0 enorrns irnportanta in cercetarea mintii paeientului. Tn eei cinci ani prernerqatori lucrarii din 1899, Freud a adunat inforrnatii $i a clasifieat mii de exemple diferite de vise, ale lui sau ale pacientilor, pe care le-a descris in .. Interpretarea viselor'. Aiei, Freud le postula ca fiind fenomene de natura psihica !?i incerca sa le descifreze sensul. A ajuns apoi la concluzia ca in baza .imsqinilor perceptive actuale", poate descoperi gandul subconstient si prin aceasta intelesul vise lor.

Exista multe motive pentru care un qand inconstient nu devine direct vis, in special rezistsnta opusa din partea unor tabuuri sau idei morale. Gil nd ul i nconstient este deci cenzu rat de aeestea $i

Interpretarea viselor reprezinta eel mai bun mijloe de a inteLege aetivitatea inconstlenta a mlntii.

~ Un pacient suferind de isterie sub hipnozii cu a expresie senzuaLa. Aceasta imagine este lntrodusa de Charcot, profesorul Lui Freud, in lucrarea sa .. lconografie fotografidl a Colee!iei Spitalului Salpetriere".

sfarseste prin a fi denaturat, prcducand astfel vise cu conti nut denaturat. Freud a dovedit acest lucru analizand visele unui copil care au mai putine asemenea denaturari,

El a numit aces! proces de denaturare .. travaLiu oniric" - transformarea continutului Latent in continut manifest sau in imagini onirice. Mecanismele care participa la realizarea acestu i proces su nt: .condensarea" - procesul prin care, din elemente disparate, oferite de experienta anterioara a individului. se torrneaza irnaqini noi: .. deplasarea" - procesul prin care se transfers incarcatura afectiva a unui obiect primar unui alt obiect de substitutie, se deplaseaza sensul obiectului primar catre un altul; .drarnatizarea" - procesul de formare a unei idei abstracte printr-o imagine cu 0 mare Tndlrciitura afectiva, imagine care are ca rol .fransportarea" tensiunii intrapsihice din inconstientin afara acestuia: .sirnbotizarea" - consta Tn extragerea esentialului ?i In redarea sau reprezentarea schematics a imaginilor onirice; $i, nu in cele din urrna, .. neornorfizarea - procesul prin care sunt create imagini simbolice noi, neobisnuite, ireale, fabuloase sau terifiante, inexistente in realitate, dar care exprima sensu rile noi pe care le au startle de tensiune conftictuala ale inconstientului.

Deci de ce visarn? Freud considers ca aceasta se intampla pentru a ne putea Indeplini dorintele, care nu pot Ii 7ntotdeauna indeplinite, majoritatea dorinte sexuale, fiind de aceea trimise in inconstient. pentru a gasi 0 rezolvare. ?i pentru a nu genera un conflict puternic Tntre permis $i nepermis, prin Tndeplinirea dorintelor in spatiul oniric. visele sunt distorsionate, mascate.

Evenimente marcante

• Un faimos desnn al unui

vis al .ornului cu lupi", unul dintre pacientii lui Freud. Desenele vise lor jucau un roL important in interpretarea lor.

Un binecunoseut exemplu din .,Interpretarea viselor" este eel al unui rnestesuqar rus, caruia i-a spus .. omul cu lupi". lnspirandu-se dintr-un VIS pe care-l avusese pe cand era mic, acesta a desenat cinci lupi stand intr-un copac la fereastra lui. Freud a interpretat acest vis ca fiind 0 teams ce afecta profund mintea pacientului, ~i a analizat traumele sexuale din copilaria omului cu lupii. ln cele din urma, acesta, desi nu a fost vindecat complet, a observat 0 ameUorare a simptomelor si i-a rarnas recunosditor lui Freud pentru tot restul vietii.

Psihanalistul considera ca expLicarea mecanisme lor ani rice ~I inteleqerea gandurilor inconstiente pot f de folos in tratamentul bolilor mintale. El insusi. gasindu-se intr-o gara intunecoass. sub cerulliber ~i vazand 0 flacara palpaind, a constientizat propria agorafobie atunci cand frica l-a silit sa fuga. $i-a dat seama ca era a amintire din ccpilarie. cand vazuse frumosul corp al mamei sale in lumina. Analizand acest vis, totul a devenit dar pentru el ~i a putut sa i~i invi nga teoretie agorafobia.

Cautand sensul qreselilor ~i al viselor, a inteles ca aceasta parte a rnintii care eludeaza constientul. ~i anume inccnstientul, are 0 irnportanta majora. El a reusit sa obtina 0 inteleqere mai aprofundata a bolilor mintale analizand inconstientul, lucru pe care Il considera de mare irnportanta pentru a inteleqe alcstuirea rnintii.

De la "incon§tient" la "sine"

• Casa lui Freud di n Londra. Omul care a pus bazele psihanalizei a fast tortat sa 0 ia de La capat intr-o Lume straina,

PEma la 1920, Freud considera ca mintea urnana. acest minunat aparat psihic, era compus din inconstiant, preconstient ~i constient, rolul esential revenindu-i inconstientului. Acesta, topografic, este 0 "anticamera spatioasa", pe cand constiinta reprezinta 0 incapere mai "stramta", fiind plasata mai ln spate. lnconstientul este sediul instinctelor sexuale inscrise In chiar structura bioloqica, sornatica a organismului. Ele sunt cele care "docotesc" ~i a ca ror "raliune" de a exista este "descarcarea' si consumarea lor adecvata, reducerea tensiunii, procurarea placerii. Sub raport functional, inconsti-

entul confine puLsiuni ce se cam porta ca "fiinte vii', pe cand constiinta este doar "spectatoare·', ea observa ~i permite sau nu satisfaeerea pulsiunilor inconstientului. Constiinta nu are rol In socializarea individului sau in adaptarea lui actuala la solicitarile medi u lu i de viata, ci

de a suprima, de a refula, adica de a trimite inapoi in inconstient acele pulsiuni care Incearca sa scoata capul la vedere. Prsconstientul este un fel de "statie de tranzit", unde tendintele inconstientului si aLe constiintei Yin ~i papasesc temporar, Tnainte de a trece In structurile opuse fiecareia dintre ele.

[ncepand cu anuL 1920 ~i pana prin 1926, Freud Isi revizuieste ln multe privints teoria pulsiunilar ~i pe cea referitoare la structura "aparatul psihic", care "s-a dezvoLtat tacmai datorita efortului de explorare a lumii exterioare si care a trebuit, in consecinta, sa realizeze In structura sa un anumit grad de adaptare."

De data aceasta, Freud a mers pe 3 instants psihice iSinele, Eul si Supraeull.intre care se instituie complexe raparturi dinamice, economice [investitii energice, compensari, decornpenssril si, implicit, structurale. Celei mai arhaice dintre aceste zone Ii da numele de Sine, .. ce contine tot ceea ce este ereditar, constitutional, dat la nastere, instinctele Tnainte de toate, cu origine In organizarea sornatica ~i T~i gasesc aici a prima expresie psihica lin acest Sinel. in forme necunoscute noua.' 5inele este echivalentul inconstientului din vechea clasificare, sediul instinctelar, sursa prirnara a energiei psihice care trebuie consumats. fundamentul pe care se construieste personalitatea individuLui.

Eul este 0 portiune a sinelui care, sub influenta lurnii exterioare, a mediului lnconjurator, sufera 0 dezvoltare speciala, In sensul ca, "din simplu organ receptor ~i protector In raport cu stimulii, devine un intermediar intre sine ~i lumea exterioara, 0 «scoarta de ccpac». Cat priveste realitatea interioara, relatia cu Sinele, Eul lsi Indeplineste sarcina prin obtinerea cantrolului asupra instinctelor ... ''.

.Eul tinde spre placers ~i cauta sa evite starea de neplacere, a crestere a neplacerii. asteptata ~i prevazuta, este insatita de a stare de anxietate, ca de un sernnal."

Supraeul este a structura specials ce se inchaaqa ca un .precipitat' in perimetrul Eului, prin care se prelunqeste influenta paterna si materna, iar prin intermediul ei, influenta mediului social mai general [familial, scolar, national etc.l. Capilul, prin psrinti, recepteaza idealurile socials, modelele admirate de el din viata publica.

Tn masura in care acest Supraeu se diferentiazs de Eu sau i se opune, el canstituie "a a treia putere, de Eul are de tmut seama".

Canapeaua din cLinica lui Freud.

NenumarateLe vise ~i experiente din copilaria pacientilor povestite aici au reprezentat materialuL de baza pentru psihanaliza,

- Sigmund Freud

I

REFUZAREA iNDRUMARIl LUI FREUD

en 001 MAESTRI AI PSIHANALIZEI

6

Angajament si despartire

C a fondator al psihanalizei, Freud a avut de~a lungul carierei multi adeptl, dar a $1 pierdut destui. Un exemplu reprezentativ este despartirea sa de Fliess, sustinstor al psihanalizei in prirnele zile Se poate spune ca acest model de angajament ardent si apoi despartire a fast arhetipul rel.a~iilor profesionale ale lui Freud,

Printre cei care s-au despartit de el imediat ce si-au insusit teoriile freudiene se numara doi de mare irnportanta, care au creat noi valuri in lumea psihanalizei, Albert Adler si Karl Gustal Junq.

Cum s-au intalnit $i de ce s-au despartlt de Freud?

AdLer a fast prezent inca de la inceputurile Societatii de psiholcqie de rniercuri din 1902, :,;i era unul dintre nurnarosii tineri psihopatoLogi care il adorau pe Freud, al aturi de Otto Rank $1 Hanz Sacks, dar in acelasi timp diferit de ceilalti membri devotati. In acea perioada, Adler, un PSIhiatru evreu, daschisese un cabinet In viena si. printr-un articoL de ziar; 1$1 aratase sustmerea fa~a de eseurlle

lui Freud, nebaqate in seama de altii Freud L-a ciut si a cerut imediat sa fie invitat in Soci~tatea de psihologie de rniercuri. Dupa acest inceput, sentimentele dintre cei doi nu au lost ceLe dintre un maestru $i elevul lui

Freud nu era de acord cu contributia lUI Adler Icomplexul de inferioritatel la psihanaliza. el corisiderand ca este yorba despre 0 problema de natura ssxuala. De asemenea. in opozitie fata de teoria lui Freud conform careia femeile resimt fata de barbati un complex cauzat de lipsa penisului Adler punea accent pe capacitatea femeilor de a da nastere: ;;;i considera ca barbatii au mal multe sanse sa sufere de cornplexe de Inferl~lItate decal femeile. Adler aproba punctul de pornire al Lui Freud, $i anume ideea ca carnenil nu sunt in totalitate constieriti de propria lOI- minte, dar teoriile lor s-au dezvoLtat in directii diferite.

Discordia despre "sex"

Elvetian de origine qarmana. Jung l-a cunoscut pe Freud dupa ce profesorul BLeuler de la Spitalul Unlversitar din ZU rich i-a recoma ndat lu cra rile a cestuia, care pe Jung l-au impresionat

imediat In 1907, la prima intalnire, faimoasa discutie dintre cei doi a durat treisprezece are, Jung, inters in ELvetia, a intretinut apoi un intens schimb de scrisori cu Freud, Relatia parea 0 repetare a celei dintre Fliess !?I Freud.

Primul semn al unei

rupturi Intra cei doi a fost in mijlocul preleqerilor americane din 1909. Freud $i Jung erau de acord ca visele trebuie analizate, dar IlU $1 care este interpretarea coracta. De exernplu, Jung nu era de pa rere ca visul lui, in care vazuse doua cranii vechi intr-o pivnita, simboliza o dorinta pentru moartea lui Freud :,;i a sa,

Jung era de parere ca teona lUI Freud privind indeplinirea dorintelor prin vise $i libidoul sexual era folosita pentru

~ KarL Gustav lung, Dupa ce s-a despartlt complet de Freud s-a simtlt devastat

din cauza abandonului

profesorului sau..

"ALfred AdLer care, dupa despartirea de Freud, a pus bazele Scolii Adler,

a expLica tot. Freud considers ca visele sunt a forma rnociticata de satisfacere

a unor dorinte sexuale, dar Jung oprna ca ele sunt de fapt 0 legatura catre 0 lume necunoscuts. Visele provin spu- I nea el, din enormul univers inconstient, regasit in toate fiintele umane, in care, ca in legende ideile sunt reprezentate In sirnboluri.

Dupa aceasta, Adler $i Jung au dat naste re In ps ih analiza :,;i psi hiatri e unor curente separate de grupul lui Freud, Adler a avut 0 putarnica influenta asupra psihiatriei in America iar Jung in .Japonia. dar ambele rnoduri de abordare Ii erau totusi tributare teorlilor initials ale lui Freud,

• Coper!a lucrsrf .Trai eseuri despre sex", de Freud, care este constdarats originea teoriei privind dorinta sexuala in psihanalizb.

Vieti paralele

Toti erau mcantati de teoriile

, ,

privind uluitorul psihic uman

Freud a pus bazele psihanalizei, concentrandu-se asupra profunzimilor mintii, Picnierarul intr-o disciplina necunoscuta era greu pentru 0 persoana singura.

Dar teoriile initiale au arras in curand atentia rnultor idealisti si sustinatori puternici, atingand dezvoltarea maxima in secolul al XX-lea. Au fost teorii care si-au pus amprenta asupra multor domenii.

AutoruL tavortt al cercetatorului mintii

•

Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832)

Monstrul sacru alliteraturii clasice. alaturi de Schiller, s-a nascut in 1749 in Frankfurt am Main, Germania. Si-a inceput cariera in avocaturs dar. nedorind sa-si abandoneze visul de a scrie, a devenit faimos cu .Sulerintele tanarului Werther" in 1774. Prin literatura incerca sa se gaseasca pe sine. dar manifesta interes profund si fata de stiintele naturii, obtinand diplome in botanies ;;i anatomie.ln anii dinaintea mortli sale in Weimar in 1832, a fost vizitat de multe din personalitatile vremii din Europa.

Pe cand era mic ;;1 nu mergea Inca la scoala. Freud a invatat sa citeasca si sa serie din carlile lui Goethe. Tot faimosul scriitor este eel care l-a irnpins sa aleaga stiintele naturii. incorporand in acelasi timp claritatea stiintelor naturii ?i expresii literare. stilul unic allui Freud se inspira in mod evident din experientele personals. ca ?i eel al lui Goethe.

In lucrarile sale literare. Freud a scris eseul numit .Poezie ;;i adevar" inspirat din Goethe. ca 0 reamintire pentru qeneratiile mai tinere. Originalul. ca 0 pseudo-autobiografie. reeonstituia experientele din tinerete ale lui Goethe, iar .Poezia ;;i adevarul' lui Freud analiza experientele din copilsrie ~i relatiile fraleiiti ale acestuia din urrna.

In 1930. Freud a prim It Premiul Goethe pentru l.iteratura, Fiind acum batran;;i suferind de dureri atroce, Freud nu s-a putut prezenta la ceremonie, fiind inlocuit de Anna.ln acea perioada. Freud era deja binecunoscut ea psihanalist ;;i prirnise numeroase premii, dar acesta era diferit de cele profesionale de pana atunei iii l-a umplut de bueurie. Freud a declarat: .Marele popor nascut din Goethe nu va pieri nicicdata". Cum in aeea pericada nazistii eueerisera deja tot, euvintele lui Freud pareau excesiv de optimiste.

- Sigmund Freud

....

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

•

I

Sandor Ferenczi (1872-1933)

Psihiatru ungur si elev al lu] Freud. S-au desparpt ca urmare a uno, divergen!e privlr d edur at!a dar s-au respectat p~ma La s fa rsir. Elevu I acestuia a fosl M. Klein, a lairnoass Iemeie-pslhiatru care a pus bazele scoti ~ Kle in.

Jean-Martin Charcot (1825·18931

Joha n n WoLfgang von Goelhe

Psihialru 10 Spitalul Salpetriere din Paris. El a fast prin.lre primii sava n~l ca re 5-3U ccncerit rat asupra cauzelcr psihcloqics ale bolilor rntnta.e. A fast un picnier in domeniul neglijat de multi

al psihia.riei germane, fclnsind hiancza ca tratarnent pentr-c isterie. si a reprezenlal imboldul care L-a rnctivat pe Freud

sa puna bazele psihanatzei.

Karl Abraham (1877-1925)

De,i rnultl alti elevi ,i colegi l-au abandonat. eli-a ramas atstur! pana La sfar$H. El ~i Ferenczi a au avut 0 er crrna inHuen\a asup-a Lui

M. Klein.

Withe Lm FLi ess (1858-19281

Doctor ORL din Berlin. A fast singurul prieten caruis independenlul Freud din Vrena i s-a putut destainul. tar scrisorlte lor sunt baza psihanalizei, S-au de.parlil In '900.

• Sus\inatori
puternici
• Sustinatcri
partiali
• Ad"Pii
• Pacient
• Sursa de
inspiratie Albert Ad ler 11870-19371

Psihanalist evreu din Viana, A test printre prtrnii suporteri care is-au alalural lui Freud, dar apci 5-a opus idellor profesate de scoala elvetianji a luf Junq. A avut divergent. de opinii

:;;i cu Freuc, c:eea ce l-a determinat sa inflin~eze scoala Adler,

KarL Gustav Jung 11875-1961)

Deeter La spitalul univcrsitar din Zurich. Sustinea teorlite lui Freud ~i a test primul presedinte ale Ascciatiei lntsrnationale de Psihanaliza, dar nu a trecut mult si s-a despartlt de Freud (,3 urr-iare a u·nei diferenle de opinii, A avut contributii lrnportante in psiha-ializa ~i multi adepti.

Marie Bonararte (1882-1962

Stranepoata tratelui rnai mic at Lui Napoleon 'iii prin~e5a regata a GredeL A fast pacienrut lui Freu_d, iar apoi i-a devenit un sustlnatcr puternk~ ajutandu-l in exitut ta Lenora 51 protejandu-i scrisorile vandule de Fliess. $I-a adus ~I ea contributia la pSlhanatiza si a pus bazele Asccia!iei pariziene de psihaneliza.

& PersonajeLe din ca set ele gri sunt prezentate pe larg in acesl capitol.

Un adept care a introdus pslnanatiza in Uteratu ra

Thomas Mann (187.5-1955)

Thomas Mann s-a nascut lntr-o familie de nequstori boqati din orasul cornercial Lubeck, din nordul Germaniei, sl si-a urmat vocatia de scriitor, ca ~i fratele ssu Heinrich. A inceput cu .Cesa Buddenbrook", in 1901, sl a continuat apoi cu multe rornane si nuvele.ln 1929 a prirnit Prerniul Nobel si a devenit etalonul literaturii germane in perioada cand se apropia razboiul. Nazistii au preluat putereain 1933, iar carlile lui au facut obiectul opresiunii, alaturi de cele ale lui Freud ~i Einstein, fiind considerate antiqerrnane.

Mann l-a intalnit pe Freud in martie anul precedent. Freud avea pe atunci saptezeci sl i'ase de ani, Cu ocazia zilei de nastere a lui Freud, cand acesta lrnplinea optzeci de ani, Mann a tinut un discurs intitulat .. Freud ~i viitorul", in care povestea legenda cristalelor din trecut, care au sa reapara, un mit dual care se aplica ?I psihologiei profunzimilor a lui Freud. La inceput, stilul scriitorului era civic si autobiografic, devenind mai tarziu rnitlc si romanesc, sub influenta psihanalizei freudiene.

Mann s-a exilat din lara mama In Elvetia, cand nazistii au preluat puterea in 1933, si tot aici a tinut discursul dedicat lui Freud. Cand acesta s-a exilat in Anglia, in 1938, Mann se mutase in America ~i, In 1944, a devenit cetatea n american, facandu-~i publica opozitia fata de nazisti. La sfarsitut razboiului i-a fast greu sa aleaga Intre Germania de Est si cea de Vest si, in cele din urrna, s-a stabilit definitivTn Elvetia.

Vie!i paralele

CeLe mai bune mlntl ale evreilor vorbesc despre pace ALbert Einstein 1879-1955

Einstein, eel mai mare intelectual evreu alaturi de Freud, s-a nascut in Germania in 1879. ?i-a completat "Teo ria qenerala a relativitatii"in 1915 si In 1921 a primit Premiul Nobel. Cu Freud s-a intalnit prima cars in decem brie 1926.

Cel mai cunoscut este schimbul de scrisori dintre cei doi, pe tema "De ce razboiul?".

Aceasta era .cea mai irnportants Intrebare pentru umanitate, ~i vreau sa corespondarn pe acest subicct": este vorba de un eveniment propus de Liga natiunilcr.In urma carula Freud l-a ales pe Einstein ca partener.

Tn iulie 1932, Einstein i-a scris lui Freud despre acest subiect. Einstein scria ca razboiul n-aves sa lnceteze niciodata, pentru ca dorinta instinctuala a oamenilor este de a-si distruge dusrnanul de care le este tearna, si l-a intrebat pe Freud ce p'arere are despre acest subiect.

Doua luni mai tarziu i-s parvenit replica lui Freud. Acesta opunea teoria einsteiniana a .lmpulsului vietii' teoriei .Jrnpulsului rnortii", care se dezvolta apoi In .lrnpulsul distruqerii", care nu putea li eliminat, ci doar controlat prin schimbarea modului de a gandi.

Indiferent la mesajele pentru pace dintre eei doi, anul urrnator Hitler a preluat conducerea Germaniei ~i Einstei n a fast fortat sa ceara exil ln America. Tn 1936, Einstein i-a trimis lui Freud un mesaj de ziua lui, cu ocazia celei de-a optzecea aniversari, de la Universitatea Princeton, iar dupa razboi nu s-a mai inters in Europa pana la moarte, in 1955.

Marele compozitor examinat de cei mai Iairncsi doctori din 8ergasse

Gustav MahLer (1860-1911)

La sfarsitul secolului al XIX-lea, dirijorul Gustav Mahler se remarca in capitala muzicii, Viena. Povestea acestuia se asernana cu a lui Freud, el fiind un evreu ceh crescut in Viena. Devenise cunoscut cantand in orchestra armatei din orasul lui natal. A studiat cornpozitia la scoala de rnuzica. Dupa absolvire, a strabatut Austria ~i Germania In calitate de dirijor. Din ce in ce mai popular,la doartreizeci si sapts de ani a lost ales dirijor al Teatrului Palatului. Tn aceasta pozitie, se spune ea a descoperit chiar ~i un nou mod de a dirija 0 orchestra. Mahler a ~i cornpus, lasand opere minunate, printre care simlonia a zecea, neterminata.

Darin viata reala, frumoasa lui sotie Alma, care avea mai putin de douazeci de ani, l-a inselat. Mahler a inceput sa resirnts teams si sa aiba prsrnonitii ca va muri.ln vara anului 1910, el a fast examinat de Freud, care a ajuns la concluzia ca infidelitatea sotiei fusese cauzata de un complex patern, iar neincrederea fala de sotie Insemna di el insusi dezvoltase un complex matern. Mahler, desi convins cil diagnosticullui Freud era corect, nu a reusit sa Tmpiedice adulterul sotiei.

Tn anii de dinainte, Mahler compusese operele .Cantecul psrnantului", .Sirntonia nr. 9", si .Sirnlonia nr. 10", dar nu se sirntea Tmplinit de via~a alaturi de tanara lui sotie ~i-?i petrecea timpul sinqut intr-un amestec de tearna ~i dor, inconjurat de temeri de moarte. Neegalatul muzician al Vienei din secolul al XIX-lea avea sa rnoara anul urrnator de 0 boala de inima, la cincizeci si unu de ani.

- Sigmund Freud

Cel de-al32-lea presadinte al Statelor Unite era numit in cercul de prieteni FOR. Se nascuse in 1882 si a fost ales senator In 1910. Apoi, desi para lizat de la brau In jos, din cauza unei boli la sistemul nervos periferic, a devenit presedinte in 1933. El a readusTn prim-plan politica New Deal, ~i a fost singurul presedinte reales de patru ori. Unul dintre cele mai mari nume din istoria Amerieii a jueat de asemenea un rol esential in fuga lui Freud din Viena.

In martie 1938, trupele de asalt ale politiei secrete naziste It supravegheau indeaproape pe Freud, care risea sa fie ranit sau sa i se confiste averea. Englezul Ernest Jones, care Ii fusese elev la Viena, a intetes di acesta nu poate lugi decat dace se exercita influentele politice necesare si a cerut ajutorul guvernelor britanice ;;i americane. Primul a raspuns Pritt, ambasadorul american In Franta, care contribuise la autobiografia psihanalitica a celui de-al 28-lea pressdinte al Statelor Unite, Wilson, ~i care s-a dovedit un puternic sprijin politic al planului de fuga. Apoi, bruse, presedintele Insusi a decis sa se implice. La cererea lui Pritt, Roosevelt i-a ordonat ambasadorului american la Viena, Wiley, sa-l protejeze pe Freud. Mai mult, a mersla Mussolini, in Italia, ?i l-a arnenintat ea, daca i se intamp1.3 ceva Lui Freud, au sa fie repercusiuni grave, practic avertizandu-i pe nazisti prin intermediul italienilor. Problema a fast In cele din urrna rezolvata cu bani! Printesei Greciei, Marie Bonaparte, care le-a platit nazistilor 250.000 de silinqi. Cu ajutorul presedintelui, Freud a tugit In Angl.ia in luna iunie a aceluiasi an.

Anul urrnator, al doil.ea Razboi Mondial a izbucnit odata cu invazia Austriei, si desi la inceput ramasese pe 0 pozitie de neutralitate, Roosevelt a intratin razboi in 1941. Tn cursul celor patru ani care au urrnat, psihanalistii au lost cu totii expulzati din Germania nazista. Dar chiarinainte de predarea Germaniei in 1945, s-a imbotnsvit si a murit in Georgia inainte sa poats fi tratat.

I

Presedintele american care L-a ajutat sa fuga din Viena

Franklin D. Roosevelt (1882-1945)

GeniuL artei indra'gostit de propria sa. minte

Salvador Dali (1904-1.989)

Geniul artei moderne, Salvador Dali, s-a nascut In Catalonia, Spania, In 1904. Tn anii 1920 a folosit in tablourile lui principiile psihanalizei lui Freud din .. Interpretarea vlselor", intrebui nta nd lumea de dincolo de amintire ~i constient si readucand in atentie metoda grafica a picturii fine. Tn 192.8, prietenul acestuia Luis Bunuel, care era producator de filme, a !ilmat .. Un caine andaluz", 0 reproducere avangardista a psihanalizei lui Freud. Au castiqat astrel atentia creatorul.ui suprarealismului, Andre Breton $i s-au alaturat rniscsrii suprarealiste din Paris.

Ca ss-I lntalneasca pe Freud, Dali a mers la Viena de trei ori, dar tara nomc. In 1938, scriitorul Stefan Zweig, care era 0 cunostinta cornuna, le-a facut cunostinta cand Freud era exilat la Londra. Dalil$i adusese cu sine .. Metamorfoza lUI Narcis ca sa-i ceara parerea lui Freud. Acesta a declarat ca .. Eu caut lumea subconstientului in tablourile clasice. Adevarul este ca Intr-un tablou suprarealist sunt explorate perceptiile", Freud voia de fapt sa spuna ca pictorii avanqerdisti ca Dali treceau subconstientul in constient, anulandu-l. Pe de alta parte, operele clasice sunt create In proportii diferite de constient si de subconstisnt asa ca in ele este posibil sa se regaseasca expresia subconstientului. Acesta este sl motivul pentru care Freud recurgea la arta claslca in psihanaliza.

in realitate, teoriile lui Freud se aplicau La rniscarea suprarealista dar se pare ca aceasts aventura pentru artist a fast doar un caz de .draqoste neimparta~ita". Dupa Intalnire, vorbind despre Dali cu un prieten, Zweig, Freud a exclarrtatEe fanatic!"

Dali a dimas un geniu pana la moarte In anul 1989.

I nfluente majore

Epoca noua continua sa descopere misterele

• • •

rnmtu umane

,

Societatea stiintifica modern a a explorat in acesti 100 de ani atat oceanele, cat si spatiul cosmic, gasind raspunsul la tot felul de mistere. Singurul care a rarnas este misterul propriei noastre minti,

iar succesorii lui Freud si-au continuat eforturile de a deschide complet aceasta u~a.

Psihanaliza secolului al XX-lea are planuri sa cuprinda ~i urrnatorul secol.

Influenta asupra Iiteraturii moderne

FREUD AVEA 0 PASIUNE PENTRU ARTl)Tl si scriitori ca Leonardo da Vinci, Michelangelo :,;i Dostoievski. La randul lor, artistii :;;i scriitorii secolului al XX-lea au fost puternic inftuentati de eseurile lui Freud. Interpretarea viselor pacientilor suferind de boLi mintaLe :;;i fluxul de constiinta creat prin metoda asociatiilor Libere dezvcltata in lucrarile si tezeLe lui Freud, aveau un caracter real si elocvent, care nu-si gasea corespondentul in operele literare. Multi artisti au aplicat principiile lui Freud ca modalitate de a crea aeeste expresii si personaje literare in operele lor.

In eapodopera .. Ulise·· a romancierului irlandez James Joyce. 0 mie de pagini sunt dedicate unei intregi zile dincolo de constientul personajului principal. Exista foarte multi alti romancieri :;;i dramaturgi in ale carer tucrsri se srrnte influenta

• Fondatorul suprarealismului, Andre Breton, era si un adept entuziast allui Freud.

lui Freud, printre care se nurnara Virginia Wolf:;;i Eugene O·Neill.

Savantii japonezi de la sfar s it u l secolului al XX-Lea au ar atat un puternic i nteres fata de eseurile lui Freud. I nfl ue nt a lui este viz ibila in primele lucr ar i ale lui Hisashi Ito, ca :;;i in operele poetului-psihiatru Mokichi Saito, care a trirnis condole ante familiei, la moartea lui Freud. A dat n aste re unor al iante profetice :;;i inf lue nta Lui s-a manifestat mai mult poate in viata artistica de cat in psihiatrie.

Nasterea suprarealismului

Adevarul este ca intluenta lui Freud asupra literaturii a fost mai deqraba La nivel inconstient, inctusa. probabil, in impresiile personale. Sa aruncarn deci 0 privire asupra rniscarii suprarealiste care era atat de pornita sa adopte teoriile freudiene din proprie vointa.

Supra realismu L s-a nascut in Franta, datorita lui Andre Breton, care a scris .. Manifestul suprarealist", ln 1924. Devenit adept allui Freud, Breton sublinia irnportanta Uiramului mintii care scapa realitatii log ice, atraqand atentia asupra viselor :;;i inconstientului. Suprarealistii nu se pregateau sa scrie, ci lasau totul in seama penitei, notand rapid $i descriind 0 lume literara lipsita de orice gand rational $1 Logic ... Uneori nu stiarn daca am scris eu sau altcineva." Au adoptat metoda scrierii automate in romane. putandu-se astfel scrie texte literare fara aportul constientului,

-

Sigmund Freud

I

Moise de Michelangelo. Freud a fast inspirat de aceasta opera de arts si, la a vizita in Italia, a cautat sensul psihanalitic in spatele operei lui MichelangeLo.

5uprarealismul s-a raspandit din Franta ln Elvetia, Germania ;;i America, devenind rniscarea artistica reprezentativa a seeolului al XX-lea, care a dat lumii artisti precum Max Ernst, Rene Magritte ;;i Salvador Dali.

Se pare ea Freud, pe dnd traia, ave a 0 parere destul de prcasta despre suprarealism. El noteazs lntr-o scrisoare ea suprarealistii Ii sunt Intr-adevar adepti Ierventi, dar ca fae tot felul de qreseli. Cea mai mare diferenta dintre Freud ;;i suprarealisti era faptul ca el aducea inconstientul Ia lumina pentru a-I trata sau clasifica, pe cand In suprarealism inconstientul nu era niciodata tratat rational si era expus nemodificat pentru a aduce in lumea artistica 0 qarna mai larga de mijloace de exprimare. Mai tarzfu, acest tip de contradictie avea sa fie remarcat de multe ori in ceea ee priveste influenta lui Freud asupra culturii.

Abandonarea "sexului"

Nimeni nu poate nega faptul ca teoriile lui Freud au avut 0 enorrna influenta asupra dezvoltarii ulterioare a psihiatriei ;;i psihologiei, dar nu se poate spune ca acestea au fost apreciate si dezvoltate Tn formele pe care le-a dorit el.

Un subiect delicat pentru multi psihologi l-a constituit faptul ca punctul central al tezelor freudiene, printre care enumerarn libidoul, cauzalitatea bolilor mintale sau impulsul sexual uman, era user limitativ sau putea fi lesne contrazis.

Tn vremea vietii sale, Adler, Jung si Rank avsnd diverqente de opinii in aceasta privinta, s-au despartit de Freud. Adler considera ca In dezvoltarea personalitatii sunt extrem de importante compensatiile spirituale pentru depasirea complexului de inferioritate, ;;i si-a concentrat cercetarile sale mai mult pe gasirea relatiei dintre cauzele bolilor rnintale si aceste cornpensatii.

~ Scriitorul irlandez James Joyce, a car ui opera a fast foarte mull influen~ata

I nfluente majore

.Elefantul Celebes" pietat de Max Ernst, puternic inftventat de suprarealism.

Psihanaliza ia amploare in America Teoriile lui Freud nu au prins ecauri in Austria si Germania din cauza opresiunii naziste. Majoritatea membrilor cornunitatii psihanalitice s-au mutat de buna voie sau din motive de siquranta in America sau Anglia, si, in anii 1930, rruscarea 1:;;1 deplasase centrul de greutate si lua acum amploare In aceasta parte a lumii.

Tn anii 1930, in America au apa rut psi hologi i eu lui care abordau multe fenomene psihologice referitoare la ego. Printre acestia se numara $i Erickson, care studiase sub indrumarea lui Freud in Viena inainte de exilul acestuia In America sa I?i continue cercetarile In psihologie de acolo. Erickson a abordat 0 problema nerezolvats inca, stadiile de dezvoltare In personalitatea individului. Una dintre cele

. mai faimoase probleme este cea a identitatii egoului in etapa pubertatii, sau cea a dobandirii unei

~ T€marul Dati i-a oferit lui Freud aces! port ret in

timpul exilului la Londra.

~ Max Ernst a pornit de la Dadaism.

si, inspirat de Breton. a adoptat suprarealismul ea forma de arta.

identitati. Aceasta a fost 0 pericada de rein noi re, iar ideea In cauza exercita Inca influente asupra multor domenii diferite.

Tot in America a luat nastere scoala neo-freudiana. Aceasta nu punea baza pe evolutia sufletului uman sau pe dorintele sexuale [libido), ci viza revelarea secretelor sufletului in functie de relatiile interpersonale intr-un mediu social $i cultural. ManlfesUlrile nevrotice sunt in viziunea lor cauzate de anxietatea interactiunilor umane. Horney, Erich Fromm, Wilhelm Reich $i H. 5. Sullivan sunt toti exponent] ai acestui nou tip de psihologie :;;i psihanaliza americana.

Pana in prezent dezvoltarea psihologiei ~i psihiatriei nu a fast practic altceva decat revizia sau negarea teoriilor lui Freud.

Chiar ~i asa: valoarea existentei si opiniilor lui Freud nu au fost niciodsta puse La lndoiala Cu alte cuvinte, daca n-ar fi existat Freud, ce s-ar ti intarnplat?

· Sigmund Freud

Daca Freud n-ar fi existat niciodata, cine ar fi dat atentie cauzei psihologice pentru care pacientii sufera de fantasme sau iluzii? Acesta a fost punctul de plecare ce i-a permis lui Freud sa descopere adevarul pentru vindecarea bolilor mintale.

Ideea lui Freud de a folcsi Asociatiile Libere avea nevoie de timp pentru a se impune, fiind utilizata la scara redusa La acea vreme. Doctorul era cel care mentinea deschis dialogul cu pacientul, inreqistrandu-ss astfel progrese importante. Adevarul este ca nurnarul de paci anti. VI ndccati era m ic, dar nu existau pe atunei niei unul din medicamentele folosite astazl. Ch ra r daca p lecarn de La cons: derentu l ca boa La nu se poate vindeea, i ndife-

~. Liderul scclii neofreudiene, Erich Fromm. Lucrarea sa intitutate "Fuga de libertate" este brne cuncscuta.

I

rent de pragresele stiintei $i tehnalogiei, paeientul aflat intr-o terapie de arientare psihanalitica, reuseste prin aceasta sa duca 0 vlata tunctionals, ceea ce este poate eel mai important.

Au trecut saizeci de ani de La moartea lui Freud.

In acest timp, multi au fost educati prin prisma tcoriilor ;;i metodelar de tratament inventate de el, Desi nu elirnina taate sirnptornele, in multe cazuri pacientii ajung La a mal buns cuncastere a propriei persoane. Unora nu II s-a dat timpul sa-$I spuna povestile $i au rarnas cu senti mente de alienare, inainte de existents psihanalizei. Reallzarea lui Freud a fost aceea ca el. chiar a tratat multi pacienti suferind de boli rnintale.

Evident ea teoriile lui Freud nu s-au adaptat perfect, a facut $i qreseli, Ramane insa un geniu. Un singur am a rasturnat camplet rnodul in care era perceputa mintea umaria. Mai mult chiar, a deschis caLea multor succesori $i critici care i-au verificat sau revizuit teoriile. Acest lucru nu a mai fast reusit de nimeni altcineva in istoria dezvoltsrf psihanalizei si psihologiei profunzimilor.

Pasii lui Freud rasuna inca in Viena.