P. 1
Motivatia invatarii

Motivatia invatarii

|Views: 242|Likes:
Published by Vlad Stamatin

More info:

Published by: Vlad Stamatin on Mar 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2015

pdf

text

original

INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. ei fie îsi continua studiile. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. inclusiv în privinta legislatiei scolare. în ultima instanta. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si.care fac obiectul lucrarii de fata. De aceea. membrii familiei. pentru a promova în societate. sportivii. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive. pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. la ora când acest raport este disponibil. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. Consideram. precum si la motivatia alegerii lor. Din constatarile noastre. diluând influenta scolii asupra elevilor. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare . Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. 2 . diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii. prin aceasta. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate. pentru a câstiga un statut social superior. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general. De asemenea. implicit.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele.

pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . dintre factorii sociali. membrii familiei. educatia oferita. cultura. bunatatea. întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . În privinta contra modelelor. aroganta. casa si masina). oamenii de afaceri. în timp ce alte categorii profesionale. colegii si prietenii sau oamenii de cultura. trasaturile psihice negative (rautate. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. în primul rând. politicienii. iar cele mai mici scoruri le au educatia. corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. se distanteaza net realizarea profesionala. ). prietenii si colegii. însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. prostie. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila. sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. vulgaritatea). Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc.8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. notorietatea si banii. Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. urmata de prieteni si colegi.functie considerata ca implicita si realizata oricum.oamenii de afaceri . dictatorii si teroristi. ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate. pregatire pentru comunicare / relationare. Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33. Ca urmare. în general. sportivii au scoruri mici. se afla familia. pe primele locuri se afla vedetele TV. impulsivitate etc. lipsa unui rost sau unui tel în viata. pregatire pentru munca / viata. Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele. prin: pregatirea intelectuala. profesorii. fapt îngrijorator în opinia noastra. În privinta contra -modelelor. vecinii. oamenii politici. Exista. altru ismul si religiozitatea. Factorii ce tin de scoala. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. Pe primul loc.

pur si simplu.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. disciplinele scolare si profesorii. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale. valorificarea unor sanse sau oportunitati. Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala. se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala.nu este interesata de modelele elevului. înaintea pregatirii / educatiei si muncii. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica. aspectul fizic. Totodata. Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care. fie. drept principali factori care au condus la succesul persoanei model. a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei).învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales. Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. o data în plus. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35. care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . largind orizontul. trasaturile de personalitate. nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model. în ordine.8%). de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). diploma obtinuta. Marea majoritate a elevilor chestionati. Din nou. Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. De asemenea. Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes).

fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. în acelasi timp sa si lucreze. nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural). Scoala pierde si aici teren. diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM). indubitabil. ca si cel al nehotarâtilor. Exista. dar chiar ca un substitut. Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile. A reiesit. 5 .televiziune si persoanele intens mediatizate. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. de asemenea. necesar formalului de tip scolar. mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. respectiv a scolii de arte si meserii. o mare parte dintre ei dorind ca. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment.

acum. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. din exterior). ci si la cel al subconstientului. pentru a câstiga un statut social superior. al 6 . coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. Simplu spus. ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. a mânca) pâna la cele mai complexe. prin impunere. Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. Ce este motivatia? Succint. ghideaza si mentine comportamentele. putem spune ca este procesul care conduce. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. atunci când dispare presiunea externa. interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. scoala este nevoita. pentru a promova în societate. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse. sa dubleze n motivatia “externa” (care. De aceea. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. de la cele elementare (ex.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. în ultima instanta. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. De aceea. Ca urmare.

Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. agresive. care <<nu au figuri în cap>>. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. fascinata de "descurcareti" si "tupeisti". Cu alte cuvinte. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si. Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti. calitatea capitalului uman din România. raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ. De cei care vorbesc pe limba lor…”. iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate. Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. Pe cei care sunt smecheri.releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala. unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala. atât în scoala cât si în afara ei. Pe cei care arata bine. ci pe cei care s-au descurcat. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 .“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . au tupeu si dau în toata lumea. iar diferite institutii au 7 . pentru binele copiilor nostri. Barometrul de opinie publica (BOP. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. Raportul OECD. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente. lansat la sfârsitul anului 2003 . aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit. Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat.comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ.„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. Pe 20 ianuarie 2004. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie. comparativ cu altele. implicit. sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. dar fara a-si pierde forta motivationala.

Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. perceptia publica fata de scoala. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera. Bruno Bettelheim. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. perceptia tinerilor fata de munca etc. în general. sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. copilul învata sau nu învata. în fond. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. vedete si. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România. Cu alte cuvinte. 2 Vezi bibliografia 8 . Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. Stim. de persoane publice. în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata. celebrul specialist în psihologia copilului.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. Acestea reprezinta. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. Cu alte cuvinte.

Non-modelele . • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. care da sens conduitelor subiectilor. care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton). nu a fost realizata în învatamântul românesc. personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile.cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. în care traieste si se manifesta subiectul. pâna în prezent. 9 . Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii.fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere. iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. Totodata. cât si întregii societati. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare. cercetari empirice. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate. Pe de alta parte. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media. au un rol catalizator pentru evolutia personala. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt. 1997). pe baza datelor statistice.

va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. Cu toate acestea. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general. ca urmare. Este important de mentionat faptul ca. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte. Ca urmare. care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala. De aceea consideram ca o cunoastere sistematica. realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. implicit. modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi.• caracteristici de status si rol . cât si pentru elaborarea programelor.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. 10 . desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. pe de alta parte. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. prin aceasta. se conformeaza unui set de asteptari. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. De asemenea. astfel perpetuate. identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. astfel. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor. el nu este singurul si.

Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. 3. a vietii scolare în ansamblu. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. 2. Analiza de context cultural. 4. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. scoli profesionale si grupuri scolare. 11 . Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. axiologic. rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. licee. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. Inspectorate scolare. Scopurile cercetarii 1. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. social.

i spectorate scolare. directori de n unitati scolare. judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. politician). joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. prieteni). În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor. vecini.) sunt extrem de diverse. iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1. cântareti etc. pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini. întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. În urma prelucrarii finale a itemilor. sportiv cunoscut. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti. parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. cadre didactice. De aceea. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat. parinti. dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare.6. ca instrument al cercetarii. 12 . chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. Din studiul raspunsurilor la chestionare. actori. prin chiar structurarea itemilor. Precautii metodologice Chestionarul. se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. angajatori (patronate). reflectând orizontul de cunoastere.

în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. Ca urmare a administrarii chestionarelor. si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional). Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare. Datorita caracteristicii retelei scolare. cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup. ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica.sau subevaluarea diferitelor aspecte). Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare. atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale. straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’. rezultatele fiind incluse în raportul final. cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ. cu 20.banale. acesta din urma fiind astfel subdimensionat. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. cu multe elemente de particularitate. Ca urmare. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local.5 elevi de liceu si cu doar 8. în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic.8 elevi din învatamântul profesional. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. Ca ipoteza de lucru. avantajul acestui tip de esantionare este dublu. Cu toate acestea. având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional.

8 20.5 19.6 22.4 25.3 26.7 22.1 elevi.1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.5 27.2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93. cu 18.2% 89.6 22.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21.3 23.3% 92.0 16.4% Rural 7.5 27.3% 9.8% 8.8 22.8 20. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional.7 24.2% 91. 14 .2% Esantion Urban 92.5 28. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea.1 24.8% Rural 6.8% 10.esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare.7% 90.4 PRF 20.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa).6 11.6 28.4 20.3 22.7 21.7% 7. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.9 23.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21.1 23.

6% 27. daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti.5% fete. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23.8 pentru trei grade de libertate. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata.4% 8.4) comparativ cu media de 22. Esantionul cuprinde 46.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7. restul de 0.Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23. dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.educationala Sex 15 feminin . Valoarea de 6. indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica.2% baieti si 53.3% 55.gen/prf. sub nivelul de 25 elevi pe clasa.5% 60% 40% 20% 0% 32.4% 72. graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti. doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural.9% 25.prf.1 elevi.94 .2 a celor din învatamântul profesional. Domiciliu Educatie parinti Loc. Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66. • • Unitatile selectate provin din 17 judete.scoala Progr. urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv.2% 53.2% 91. În ce priveste nivelul educational al familiei.7% 46. • • În raport cu localitatea de domiciliu.1% 18.7% liceu sc.3% constituind non-raspunsuri.

este de ± 2. reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata. punctajul a fost: 0p-deloc. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). punctajul a fost: 1p-influenta redusa.mult. nivelul educational al parintilor. indicatori utilizati în cercetare. ca variabile de cercetare. Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat. Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele. ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat.influenta mare. 1p-putin si 2. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. în cazul itemului 3. 2p-influenta medie si 3p.Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. au fost determinate distributii si structuri. pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7). b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei.2% 16 . natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic). respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural). în cazul itemului 7. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile.

resursele umane de care dispun aceste unitati. legile. pe de alta parte. În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. este o generatie care s-a aflat. Din perspectiva impactului. fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. Prin urmare. sociale pe care România le parcurge. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational. cât si o serie de structuri institutionale. Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. au fost luate în considerare. formele. Fara a avea pretentia exhaustivitatii. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu. tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani. economice. domeniile.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. 17 . ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. ca masuri de reforma. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ. în centrul unor profunde schimbari sociale. ordonantele de guvern care. pe de o parte. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. hotarârile guvernului. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. Sub semnul schimbarilor politice. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore.

astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. 29-). sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite.36 din iulie 1997. În conditiile în care. în Legea învatamântului (nr.Art. forma de zi.). în particular.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr.Finalitatile. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala. 32. cel putin teoretic. în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art. liceal. Elevii. 18 . Consideram importanta aceasta evolutie legislativa. Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului. în România. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu. mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”). 268 din 13 iunie 2003. au devenit parte inte granta a vietii scolare. dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase. Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani. înceteaza la vârsta de 16 ani. fara îndoiala generoase. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor.

01. care solicitau solutionarea acestei probleme. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local. legile. aprobat prin O. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti. Din perspectiva continuarii procesului de reforma. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva.E.M. calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare. De exemplu. În fiecare caz concret. ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu. impactul prevederilor legislative. începând cu anul 2001. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . 4747/16. întelese ca masuri de reforma.C. la începutul anului scolar 2001-2002. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete. În acest sens. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar. hotarârile guvernului. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. nr. în sistem computerizat. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. uni mai mult. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu.2001. putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati. Totusi. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit. altii mai putin. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea.

a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani. fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare. 20 .legislatiei însesi. 4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

Aprilie 15. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7.usembassy. În România. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1. US Ambassador .5 % dintre cei chestionati. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului. Michael Guest. optiune care se claseaza pe locul al cincilea. cu un statut social marginal. p. mai echilibrate. 24 . Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media. 11.E. Asemenea profesorilor. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea. 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. 2004: http://www. dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. Mai 2004.copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. Associated PressAgency: http://www. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa. Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.org/nations/launder/regions/2002/0217romania. 2003. Iunie 11.htm ). desi procentul e destul de mic.htm . emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare. Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra.3% dintre subiecti (locul al treilea). Sportivii sunt modelul preferat de 13. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni).2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist.globalpolicy.a. România.2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate). O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. s. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.

d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica. Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta.8 0 0 .) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut. desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. colegi Oameni de cultura .Practic. Oamenii politici se bucura de putin credit si respect.37). 77% nu au încredere în partidele politice. cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate. Mengele etc. Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare. p. România.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 . Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite. din zona extremista (Ceausescu.35). Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor. România. atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid. dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare. p.6 0 0 .4 0 0 . dornice sa îmbratiseze cariera politica. Barometrul de opinie publica. TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori. Mai 2004. deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului. doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup. Mai 2004.

6% Bunatate. altruism – 2.3%.Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei. inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16.5% Religiozitate – 1%.4%. competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15. Aceasta 26 . Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional.7%. frumusetea fizica (10. Realizare profesionala versus notorietate si bani.9% Educatie . iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti. urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24. Prelucrând raspunsurile din chestionar.9%. competente sociale. notorietate. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta. Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate. sinceritate – 2. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes. urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30. frumusete fizica). au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale. pe locul urmator se situeaza banii cu 20.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri. putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala.2. Totodata. fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România.8%.

se afla persoanele cu bani. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16. locurile patru si cinci. confuzia de care aminteam mai sus e fireasca.2% O parte dintre cei chestionati (30. importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca.9% 9.8% 0.4% 9. Pe locul al treilea în ierarhie.polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati.9% 6. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista.4% 2. locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.9% 10. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional.2% 0. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie. Alegerea se datoreaza.1 % dintre optiuni. pe de-o parte.8% 4.2 %).3% 24. adica pe la 27 .0 %.4% 15.6% 9. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala. Desi sunt alese de multi subiecti.8%) si cele care au competente interpersonale (16. O alta parte dintre subiec ti (25. iar pe de alta parte.9% 2.5% 16.0% 2. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 . Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica.3%.5% dintre cei chestionati. Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani.7% 30.5% 1. cu 20.

Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. Frumusetea fizica (10.jumatatea ierarhiei. De remarcat.7 %. dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii. tenacitatea (10.3%) si succesul (10. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor. Puterea este slab cotata cu doar 6. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model. ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate. remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic. ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei. ori viitori intelectuali. care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei. Educatia este foarte slab cotata . care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii. e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. atractiv si detestat în egala masura.7% din optiuni. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca. în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul.1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea. Optiuni net favorabile au ”sportivii”. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton.cu doar 2. În concluzie. Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România. cu procente destul de mici.9%) dintre optiuni. având sub 1% (0. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. ca subiectii. Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes. 28 .penultimul loc în ierarhie . Acest procent infim. studenti în universitati.3%).

de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice. Prin introducerea itemului 2. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta. vecinii 29 .Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului. tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si. colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii. prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model. daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales. Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice. bineînteles. 7 De exemplu.1 în chestionar.

Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 . Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3.1. Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4.

intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25. iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27. interpersonale cu un procent mare de 50%. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea. Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale.2%). nespecificate. Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19. iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.3%).8%) si inteligenta (15. Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei. urmata de realizarea profesionala cu 28.6%. urmate cu procente similare de bani. Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes. 31 . În cazul colegilor-prietenilor. sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta. categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane. Asa cum a fost prezentate mai sus.1%).Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes. notorietatea si realizarile familiale. urmat de tenacitate. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale.2%.4%.6). Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. Cu aceeasi valoare procentuala (22.4%) urmat de tenacitate cu 16. realizari familiale. realizarea profesionala (22.8%).5%). tenacitatea (17.

Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale.5%). credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute.Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia.6%). realizare profesionala (29. Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32. sinceritate. bunatate / altruism. religiozitatea. frumusetea fizica si religiozitatea. bunatatea / altruismul. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27. Desi cu procente foarte mici. În cazul sportivilor. Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes.7%). credibilitate. bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea. Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale. oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea. întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele.8%). 32 . Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0. . motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. estimarea unor factori ce au influentat alegerea. notorietatea si competentele sociale / interpersonale .3%). realizarile familiale . Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate. se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala . urmate de bani cu 30. altruism si educatie.2%) si bani (20. puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia. precum si notorietate (26%).5%) si notorietatea (38. alaturi de religiozitate. Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%). bunatate. Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri.2%). stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie.3%.

-a similar modelului de succes. ancorarea puternica în social. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele.27. spiritul critic. prietenii. comportamente. profesorii (considerati împreuna .9%). 33 . componenta acestor categorii. teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. capacitatea de a observa. perenitatea modelului de succes. capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). vecinii. situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie. în unele cazuri. continutul criteriilor d selectie indica. dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi. actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale. cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea.3 %). colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori. contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care.Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni. în virtutea unor trasaturi. Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34.

vecinii (7. muzicii.9%). 34 .7% 14. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii. Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7.5% 4.5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4. cu ponderi apropiate. venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel.9% 0. “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament. guvern. filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei. autoritati locale.2 %) . colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori. oamenii de afaceri (5. urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6.2% 7. este relevant faptul ca.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14. profesorii (6. viitor. teatrului. teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost.5%). sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”.6%). partide politice).6% 5. prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici. serviciu.2 %). Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni.5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor.2% 2.0% 6. desi cu ponderi mici.6% 1.9% 1. pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza.6% 2.8% 4.5% 34. membrii ai familiei (7.2% 6.

trasaturile psihice negative. hotia (13. ce sunt exprimate prin “rautate. dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional. vulgaritatea”. în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri. • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului.2%). imoralitate / lipsa de scrupule. reputatia proasta.considerate împreuna). • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei. (6. înselaciunea. comportamentul social inadecvat. comportamentul inadecvat.2 %) sunt men tionate. prostie. vedetismul. aroganta. 35 . se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4. desi întruneste o pondere relativ mica (4. ve detismul. ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3. impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16. minciuna.7 % . nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate .8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie.2%). trasaturile psihice negative.3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4. este relevant faptul ca. minciuna / înselaciunea. Desi cu procente mici (0.4 % . lipsa de scrupule.4. aspectul exterior neplacut. dezechilibru afectiv. trasaturi psihice negative. lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei .7 %). caracter urât.

respingerea unor oameni politici. Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal. lipsei de cultura. oamenilor de afaceri. persoane din categorii defavorizate. 36 . colegilor. trasaturilor psihice negative. lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. prieteni / colegi. • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat. În acelasi context. în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. membrilor familiei. urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si. • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel. profesorilor. trasaturilor psihice negative. lipsei unui ideal. prietenilor.• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . • comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete . prieteni / colegi. fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici. • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina . • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor. membrii ai familiei.într-un procent relativ semnificativ . profesori.în calitate de criteriu de selectie . comportamentelor inadecvate. nivelului de cultura. dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor.

respect. • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”.• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. În realitate. comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor. comparativ cu cele care îi î indica drept model. 37 . Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . comparativ cu cele care îi indica drept contra-model.). ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. sexul subie ctilor investigati. mediul scolii. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune. sportivii. Conform datelor cercetarii. membrii de familie. se constata existenta unor elemente comune .prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor. nivelul de educatie al parintilor. Aceste elemente comune. cre dibilitate. potential personal / trasaturi personale pozitive. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. educatie / lipsa de educatie. • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”. arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte. lipsa de rost / realizare profesionala etc. se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale. tipul de scoala. asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta.

3% 5.5% 70. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele . 3.2% 7.6% 5.6% 30. Dincolo de aceste corelatii. 2.5% 11.0% 28. 5.1% 6. 8. 5. 6.7% 5. 3.04 1.54 1.79 1.7% NonR 4. 7.3% 53.9% 26. 9.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44. 4. 2.vedetele.2% 15.3% 17. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1.46 1.0% 38. Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1.87 38 .9% 2. de contextul social si educational sau de anturaj si de familie.2% 27.0% 5. respectiv oamenii politici.3% 36.71 1.3% MEDIE 1.3% 62.6% 21.9% Mare 24.5% 5. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate.0% Medie 26.• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii. 4.8% 45. de trasaturile personale ale subiectilor. 2.5% 10.6% 31. Televiziune Reviste/ziare 32.

Internet 55.8% 22.1% 15.functie ce revenea scolii .este preluata în prezent de televiziune. releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta. cit. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. consum de alcool etc. 5. MMT etc. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat.). imitându-le comportamental.5% 1. derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8.în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. “retete de viata”. Studiile pe aceasta tema.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea. se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica. IPP.. Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este . 8 The Gallup Org.3. cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale. pornografie. care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori. preferinte si modele de urmat. Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral. În plus. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii. op.6% 6. confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic. alegeri care au efecte de lunga durata. Metro Media Transilvania si The Gallup Organization). 39 . Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004.

o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata. dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator. Interventiile sunt necesare în planul 40 . educatie si progres. Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala. e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat. singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia. dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor.5 2 2.I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0. de prezentare si negociere a valorilor.5 1 1.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului.79). dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment. scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate. dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor. acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1. scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se . prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive.

3. altele. Frumusete fizica.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii. Tenacitate. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4.5 Internet 1. 5. Inteligenta. 7. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2.5 Familie 2.0 Presa scrisa 1. Competente sociale / interpersonale. Notorietate.5 TV 2. 4.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1.5 1. 41 . Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2. Bani. Realizare profesionala. 6. 2.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1. exista 8 categorii.

82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. 9.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii . 13. 7. Persoana de succes. Educatie. Competente sociale / interpersonale. 10. Putere / independenta / personalitate. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes. Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR . 14. altele. 4. 2.8% 6. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64. Inteligenta. Competenta. Bani. 8. Frumusete fizica. Familie. Notorietate. arata o dispersie destul de mare a optiunilor. 3. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. Tenacitate. Numarul de 8 categorii.frecventa cumulata de 32. Credibilitate / sinceritate. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82. 5. din totalul de 17. Realizare profesionala.8.3% 11.7% 1. 12. Altele.

competente sociale / interpersonale. NonR Al doilea criteriu Pareto. frumusete fizica. Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale. Tenacitate. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul.15. succes. Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. Frumusete fizica. Religiozitate. stari la care. conduce la luarea in considerare a 3 categorii. Persoana de succes. Totodata. 18.3% Analiza Pareto. 17. în societatea româneasca actuala. Bunatate / altruism. Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . observam ca realizarea profesionala. tenacitate. altele. Bani. cel mai probabil grupând. de maximum 20% din categorii. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4. acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model. în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii. care au o frecventa cumulata de 44. Nu stie / nu are motive sa raspunda. Notorietate. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8.8%: • • • Realizare profesionala. 43 .2% 16. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. în cazul de fata. • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1.

optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban.masculin Notorietate . Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta. raportul fiind de 1.5 la 1 in favoarea sexului feminin.Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala. raportul pe sexe fiind de 1. Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor.urban Notorietate . aratând ca este vorba de subpopulatii reale.Liceu BANI . Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1.profesionala Notorietate . Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1. semnificative.Urban BANI . în raport cu cei de la SAM.Liceu Realizare .Rural Realizare -feminin Notorietate .Feminin Realizare .Profesionala BANI .rural Notorietate .In ideea gasir ii unor subpopulatii reale.5 la 1. vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17.Masculin Realizare . pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului. Realizare .Urban Notorietate .Liceu BANI . raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban. si nu doar teoretice : 44 BANI . raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2.Rural 300 250 200 150 100 50 0 .3 în favoarea respondentilor de sex feminin.Profesional BANI . Raportul urban / rural este important.Masculin Realizare . raportul creste semnificativ. Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4.

• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni. Din cele de mai sus.3 / 1 fata de cei din mediul rural. care apreciaza putin aceste lucruri. • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului. care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala. notorietatea si banii.5 la 1. • În acelasi timp. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban. populatia feminina apreciaza mult mai putin banii.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea. Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban. din mediul urban. de la liceu. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 . La fel. • În ceea ce priveste banii.

4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12. majoritatea provin din mediu urban.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr.5% 8.2% 7. altfel ele sunt sortite pieirii./amenajare terit. 4.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41. categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.6% 14.7%) sau oameni de afaceri (6.1% 33.4% 19. 46 . Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional. persoane de succes (6.4% 1.8% 5.1.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13.2%).4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.8% 1.7% Persoana respectata 18. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”.25.0% 5. care sa le confere substanta. Conform sintezelor din literatura de specialitate.3% 11.1% 20. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8.7% 11. urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.8% 9. Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.1% 5.5% 10.

Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv. economist. cei mai multi (7.3% doresc sa fie sportivi. 4. în special a persoanelor de sex masculin. atât a celor care lucreaza în agricultura. “ceilalti” fug de responsabilitate. vor gasi aceasta solutie. de asumarea riscurilor.3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic. Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. medici etc. 5.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. de îndoieli sau de situatii noi. fara a avea studii superioare.6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist. Pe de alta parte. 47 . în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. asistent medical. ziarist. crainic. Referitor la domeniul profesional. asistent social).). sportul poate fi o optiune valida pentru cariera.).).1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare. cât si a celorlalti (profesori.7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil. Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6.4% pentru meseria de profesor si doar 3.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. manager etc. impresar etc. încrederii si intuitiei.8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar. au o mare capacitate de persuasiune. farmacist. pe baza experientei. datorata fenomenului de migratie. ofiter). • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii. 3. sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru. alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. jandarm. 5. În România. 4. iar ei. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. scaderea ponderii specialistilor. Spre deosebire de oamenii de succes.

4% 6.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. 3.5% 7. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15. 1. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie.0% 33.8% 4. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 . Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare.6% 1. cât si inter -generational.4% 5. Daca pe ansamblul populatiei. 5.7% dintre ei sa fie respectati. • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta. conform tuturor studiilor.3%) îsi doresc o familie.4% Majoritatea tinerilor investigati (33.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale. migratia si-a schimbat sensul. atât intra-generational. pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban.2. cel mai mult.3% 6.9% 5. Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive.9% 0. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi. ca peste 10 ani sa fie sanatosi. Doar 3. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor. arhitect). doar 0.6% 20.• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural.6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor. în consecinta. cea mai puternica mobilitate.2% 2.9% dintre ei sa fie fericiti si 1.4% 13.

Doar 6.2% un loc de munca si 4. lipsa de sansa / noroc. În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale.4% succes. 7. printre care: insuficienta locurilor de munca. dezinteresul pentru munca. 5.5% o viata mai buna. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. Însumând procentele ( 20%+15. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale. mai echilibrate.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata. 49 . lipsa calificarii. a experientei.9% o firma personala. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6. 2004). cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior. În România. gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas. Pentru integrarea socio-profesionala. modul în care actioneaza oficiile de munca. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri.4% doresc o casa iar 13. 15. casa. Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. lipsa relatiilor.6% doresc o masina. 5.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV. formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora.4%+13. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. nepriceperea în a cauta un loc de munca. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei.

3.7% 7.0% 4.4% 0.8% sa faca afaceri si 6. 8.8% sa faca bani. 5. muzica. De spectacole.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1. modeling sunt puternic atrasi 3. pentru unii. iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu.2% 3.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes. pasionante.2% La aceasta întrebare. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta.8% 6. 50 .2%. favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii. 6. periculoase.0% 15. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme. periculoase.Foarte putini tineri ( 2. este atomizarea.8% 3. cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15.0% 1. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul. Schimbarile radicale în sfera social-economica. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole. muzica.1% 8.1% lucruri extreme. doar 0.2%.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate.7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6.9% îsi doresc prieteni. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate. modeling 6.

profesionala si sociala.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare). De asemene a.Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea. respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. ca si societatea. Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. nonconformismului extrem. Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. Dar parintii. evenimentele prin care. sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. familiale. incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta. Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. politice etc. în care reperele sociale. nesiguranta unui loc de munca. Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc. excentricitatii .afecteaza negativ procesul de insertie profesionala. somajul . ierarhice au suferit mutatii. 51 . se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. împrejurarile. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. morale. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). Într-o societate aflata în continua schimbare. nivelul si gradul scazut de instructie si educatie. prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul.

sa -si consolideze pozitia în grup. tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari. ale dezorganizarii vietii familiale.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. Este. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. Adolescentul vrea sa placa grupului. câstiga teren comportamentul corupt. în realitate. scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. dar. de asemenea. uneori al mamei .8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. de aceea. sa dinamizeze viata grupului si. concreta. Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 . În principiu.umane si moral-culturale pozitive. • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. coruptia: în absenta unor modele profesionale .5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului.• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea. ale esecurilor în viata profesionala / personala. adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. interese sau dorinte profesionale. Un procent mare de 68. pe de o parte. dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. pentru viata. delincventa. si institutiile sociale structurate. surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. pe de alta parte. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. deseori dupa modelul tatalui. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale.

• “Nu. pregatire pentru munca / viata. cariera. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata. trebuie completata cu altceva. 0. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii. putem remarca drept nota dominanta.principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. educatie.5% Da. 61. nu ofera sanse de viitor. spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. pregatire psihica si fizica. nu este interesata de elev. cultura. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta. diploma.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR. nu este corecta.1% 53 . nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului). 38. continuarea studiilor. 0. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice. educarea comportamentului). nu creeaza conditii pentru învatare. profesori / oameni ai scolii. 26. scoala nu ma ajuta…” . Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete.vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. scoala ma ajuta…” . existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes. În concluzie.4% NonR. 73.3% nu stiu. pregatire pentru comunicare / relationare. poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala.4% nu stiu.prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. viata si familia lui. cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice. pregatire intelectuala.

desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa.70%). Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4. Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3.01%) este mai ridicat decât în rural (3. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22.0% 25.31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3.0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75.45%) fata de baieti (4.0% Membrii familiei Prieteni.98%) decât la cei din liceu (3. colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35. De asemenea.63%).1% dintre cei chestionati.50%).0% 0.5%) de elevi din esantion care. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100.61%).100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni. iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4. 54 . luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4.0% 50.

1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara.6%). pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 . cultura. pregatire pentru munca /viata (1%).9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta. În privinta opiniilor critice.Doar 19. cariera.8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma. pregatire intelectuala.8%). un procent de 68. Un procent de 26. insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari.5%).6%). doar 3. cultura (23. chiar cumulate sunt percepute doar de 3. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model. educatie. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19. Destul de multe raspunsuri (32. educatie. educatie.7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales.2%). Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta.8%) nu au stiut ce sa raspunda.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului.5%). la cel de-al doilea foarte putini elevi (1. pregatire psihica si fizica (10.9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala.1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35. Un procent de 33.5%) si educarea comportamentului (1. Diploma.9%). pregatire pentru comunicare / relationare (1. continuarea studiilor. Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model. Cei mai putini (0. Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma. continuarea studiilor.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model. Spre deosebire de primul sub-punct. cultura (27. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala. cariera. pregatire psihica si fizica (6.9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33. Un procent mare (36.

educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales.4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model.2%) considera importanta educarea comportamentului. Daca modelul ales este din rândul sportivilor. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala. Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4. doar 2. cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul. educatie. Un procent de 83. pregatire pentru munca / viata. cultura). În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23. educatie.comunicare / relationare. Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala . educatie.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara.5%). În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala. 56 . respectiv prin pregatire intelectuala. educatia.2%) si doar 3.. pregatire psihica si fizica .3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala. cultura. Totusi 52. cultura. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare.pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala. cultura. În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV. respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri .8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala).8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23. cultura (31.2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. educatie. un procent de 23. iar cei mai putini (1. educatie.55 % considera ca pregatirea intelectuala. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri.

sportivi. Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului. oameni de cultura). profesori / oameni ai scolii.0% 5. Cel mai mare procent (83.5% 19. cariera.9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32. educarea comportamentului). sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului.6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36. iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera. profesori. în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%. 5. Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei. Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban. vedete TV. asigurarea sanselor la educatie(diploma.• • • pregatire pentru comunicare (relationare.3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni. continuarea studiilor). Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma.9% 57 . cariera. pregatire psihica si fizica. continuarea studiilor). activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. indiferent care ar fi acest model.

6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala. Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20. cariera. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5. S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice. Dintre respondenti 32. 36.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare. Procentaje semnificative (19. iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10. trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile. DA. iar 25. de nevoile lui specifice.9%. iar procentul este crescut si de cei care spun. fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala).6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor. 58 . nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta.5%).0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor. continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. În opinia a 36. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata.9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete.

Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta. În cazul rolului jucat de 59 . Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma. Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. nu este interesata de modelele elevului. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. diploma. continuarea studiilor. În general.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. O situatie interesanta apare în acest caz. indiferent de tipul unitatii. subiectii considera în procentaj foarte mare (83.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. cariera. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta.

9% 35.8% 36. 6.0% Deloc 0p 13. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 .3% 3. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0.8% 36. 3. 7.5% 23.0 1. 10.5% 11.2% 15.9% 37.1% 1.4% 66.3% NonR 2.49 0. dincolo de modulul ales. 9. Mult 2p 39.3% 18.4% 53.0 0.2% 27.2% 34.8% 2.5 1. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat.8% 46.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.1% 2.6% 39.9% Putin 1p 44.6% 2.5 2.0 60 .9% 39.7% 3.74 0.5% 11.7% 41.9% Medie 1.8% 8.86 1. 4. 2. 8.60 0.4% 31.36 1.59 1.13 1.11 1.1% 24.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.1% 23.27 1.93 0. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.1% 43. S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata. 5.1% 22.7% 2.1% 35.8% 27.7% 59.3% 23.1% 3.5% 3.

6 0.8 0.4 1.2 1.0 0.0 0.0 0.6 0. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.gen.6 0. mai mult decât oricând. 1.4 1.6 1.6 0. Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii.0 0. 1.8 0.8 0.4 1.4 1.8 0.4 1. 61 . Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.8 Opinii privind factorii scolari 1.6 1.8 1. optiuni valorice clare si reale. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic.6 1.8 0.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv.2 1.0 0.8 1.4 1. care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala.8 1.4 masculin feminin 1.6 1.8 Opinii privind factorii scolari 1.6 0.4 sc.4 urban (S) rural (S) 1.6 1.4 1.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1.2 1.prof.

orientare si consiliere a carierei a fost relansata. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr.În era informatiei si în societatea cunoasterii. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii. Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. totodata. module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale. Din punct de vedere politic si civic.84/1995 – cât si operational. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III). Dupa cum arata si studiul de fata. oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie.sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. Mai mult decât atât.pentru a-si putea realiza misiunea . prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli. Familiile sunt configurate diferit 10. Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si. 62 . pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. scolile sunt fortate . activitatea de informare. egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii.

Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti. fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total). Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19. (8) indica. Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura. Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca. însa.2% 43.5% 12. 63 . 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11.1% 16.2% 19.0% Rezultatele obtinute la itemul nr. a celor de comunicare. a rezolvarii problemelor psiho-afective.0% 14.2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%).ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala.

Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati.vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar.9% 64 . Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21. care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent.5% 5. Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national.1% 1.9% 0. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii.9% 16.6% 0. pregãtirea elevilor pentru via tã. În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare . informarii si consilierii.3% 9.1% 32. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi. fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã. european si international. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare.3% 7.8% 2.8% 3.

Pe 5.5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36.1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu.3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces.In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este.5%. îi ajuta sa aiba succes în viata.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate. 0. Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren.8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3.9. la nivelul scolii.si cei care nu au beneficiat de consiliere . Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14. Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 . oferind o posibila orientare în viata si cariera. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie .numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare . se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.3% . Dintre cei chestionati. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare).1% dintre cei chestionati.9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. ca exponent al scolii. acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta.9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta. iar în unele situatii exista disfunctionalitati si. Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2.9% .1%). Se constata ca un procent de 9. iar 32.9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36. din pacate. în timp ce 7. un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. Un procent de 0. în general. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32.9%) sunt destul de ridicate. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16.

Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1. numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate.domeniu. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40. Un “Nu” categor ic este marcat de 24. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 . se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti. 8 % dintre subiecti. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul . Totodata. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national.5%.5%. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. prestator – beneficiar. atât de necesara tinerilor. iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. nu sunt destul de popularizate.elev. ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica.

Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR. care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România. 1.5% DA. Minoritatea de 33. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie. al atingerii telurilor pe care si le -au fixat. 12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns.2% Nu pot aprecia.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat. 67 . a directiei de viata. care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare .5% NU. 33. 40. 24. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale.învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal. un garant al succesului. paralel cu nevoile vietii reale. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul.mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat. scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor.2%.

dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. Trebuie mentionat înca de la început faptul ca. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli. Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model. Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite. În prima -a faza. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. cât si asupra unor factori de succes. fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. axa asociata numarul de 68 . multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele. în general. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns.Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara. s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile. oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes). pe baza unui esantion reprezentativ. în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. A treia faza. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale. Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise.

sunt: • în cazul vedetelor de televiziune . • • • în cazul membrilor de familie .raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului).Profesori . iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele. educatia (119). valorificarea oportunitatilor (115). colegi . educatia (71).Prieteni.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . trasaturile de personalitate (188). Astfel. Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .aspectul fizic (235) .Vedete de televiziune .trasaturile de personalitate (96).Oameni de cultura . sportivii si oamenii de afaceri. munca (79).Alte modele 69 .Oameni de afaceri . trasaturile de personalitate (58). urmarirea unui scop în viata (87). în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).Sportivi . împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar. modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune. urmate de membrii de familie. în cazul sportivilor – munca (64).Oameni politici .Membrii de familie . aspectul fizic (64).

Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte.6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes.4% 5.3% 4. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .7% 18. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28.2% 14.5% 25.8% 18.6% 6.7% 15. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor.5%. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite. considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales.7% 3.

1%). cinste.9%). rabdare. precum: încredere în sine. Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35. caracter puternic.8%). oamenii de cultura (16.7%).0 10.3%). oamenii de afaceri (14. membrii familiei (18. diplomatie.Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes. simt al umorului. orgoliu.4%). vedetele de televiziune (19. hotarâre.0 20.9%). bunatate. colegi 3 .Profesori 4 . 71 .Membrii de familie 2 . categoria alte modele (24.Prieteni. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29.8% si maxim 29.8%). disponibilitate pentru ajutor. sportivi (11. credinta. sportivii (18. preocupare privind adevarul. talent.1%).0 30. profesorii (20. ambitie.Oameni politici 9 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Oameni de afaceri 7 . Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%).diferitelor enunturi.7%.7%).0 15.Vedete de televiziune 5 . membrii de familie (23. Pe baza acestei ponderi. perseverenta.Sportivi 6 . inteligenta. vointa.5%). personalitate. sociabilitate. oameni politici (23. pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14. curaj.0 0.0 5.0 25.Oameni de cultura 8 .

0 15. Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.Sportivi . fiind cuprinsa între 10. ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales.0 20.9%). prietenii (18.0 25.0 5.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . aceasta pondere este de 2.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . colegi 3 .Prieteni.Alte modele Comparativ cu alti factori. în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23.Prieteni.Oameni de afaceri . oamenii de cultura (20%).8%.9%. colegi . În cazul categoriei alte modele.5% si 23.Oameni de cultura 8 . sportivii (20%).Oameni de afaceri 7 .Vedete de televiziune 5 . se pot face urmatoarele grupari.Profesori . acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.Profesori 4 . 72 . Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului.Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc.Sportivi 6 .Membrii de familie .0 10. în functie de modelul ales 40.0 15.Membrii de familie 2 .0 25.0 35.0 5.0 10. comparativ cu ceilalti factori. pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes.0 Procent 20.9%).Oameni politici .0 0.0 30.Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate.Vedete de televiziune .Oameni de cultura . în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului.0 0.

Vedete de televiziune 5 .9%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .6%).0 50.Membrii de familie 2 .Oameni politici 9 .7%).Profesori 4 .0 25. membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10.0 10.Prieteni. printre raspunsurile lor.• • • • oamenii de afaceri (18.Oameni de cultura 8 .0 10. valorificarea spiritului întreprinzator. cum ar fi: sclipire la momentul potrivit.Prieteni. colegi 3 .0 Procent 40.0 20.6%).0 0.Oameni de afaceri 7 .0 0.0 Procent 20. Cei 1784 de elevi. profesorii (10.Oameni de afaceri 7 .Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic.Vedete de televiziune 5 .2%). sau prin diferite enunturi. Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic. colegi 3 . a fi descurcaret. cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61.Sportivi 6 . sportivilor (13. abilitate. au inclus de 335 de ori acest factor.Oameni politici 9 .Membrii de familie 2 .0 15.0 30.Alte modele 73 . membrii de familie (13.5%).Sportivi 6 .Oameni de cultura 8 . în functie de modelul ales 60. oamenii politici (15%). care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes.Profesori 4 . Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30. în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare.0 5. Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .

colegi . oamenii politici (13.6%). modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26. etc.8%). dobândirea si valorificarea competentelor.6%).0 10.7%).1%). în functie de modelul ales 40.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34.4%).0 25. în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales. oamenii de cultura (16. oamenii de afaceri (20.0 20. sportivii (10. profesori (5.8%).Membrii de familie . existenta conditiilor necesare pregatirii. Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor. care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes.Oameni politici . Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei. 74 .2%). îl ocupa pregatirea sau educatia. membrii de familie (16.Vedete de televiziune .Comparativ cu alti factori.3%).0 5.Profesori .0 0.0 15. Urmatorul loc. cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi. ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%.3%).7%). prieteni sau colegi (10.Oameni de cultura .1%). membrii de familie (13.3%).Oameni de afaceri . sportivi (10.0 35. vedetele de televiziune (11. categoria alte modele (15.Prieteni.0 30.Sportivi .

în functie de modelul ales 40.2%).Profesori 4 .Vedete de televiziune .7%).Oameni de cultura 8 .0 20.Sportivi . oamenii de cultura (13.Prieteni. membrii de familie (17. oamenii politici (19.Oameni de afaceri 7 .Membrii de familie .0 20.Profesori .9%).0 25.0 10.0 30. Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20.0 Procent 15.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .7%).Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model.0 10.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25.Vedete de televiziune 5 .Oameni de afaceri .Prieteni.Oameni politici 9 .0 0. membrii de familie (21. Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie.Sportivi 6 . ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%.3%).0 5.0 15. 75 . categoria alte modele (16.Oameni politici .0 35.2%). prieteni sau colegi (16.Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.Oameni de cultura .Membrii de familie 2 .5%).6%).8%).0 5.0 0. colegi 3 . oamenii de afaceri (6.2). colegi .3%) si profesorii (11.1%). vedetele de televiziune (12. sportivii (7.

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

3%).0 4. vedetele de televiziune (4.4%. colegi 3 .Prieteni.0 10.Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10.Sportivi 6 .0 0.0 Procent 30.Alte modele În comparatie cu alti factori. în functie de modelul ales 40. colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .3%).8% si 8. Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8. oamenii politici (4.0 2. sportivii (4.4%).2%).Vedete de televiziune 5 . conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2.Profesori 4 .Membrii de familie 2 .0 Procent 6.Alte modele 79 .Oameni politici 9 .Vedete de televiziune 5 . oamenii de cultura (3.8%).Oameni de afaceri 7 . membrii de familie (4.Prieteni.Oameni de afaceri 7 .Oameni de cultura 8 . prietenii sau colegii (8. categoria alte modele (2.Profesori 4 .Membrii de familie 2 .Sportivi 6 .0 8.Oameni de cultura 8 .2%). profesorii (3.0 20.2%).1%).0 0.Oameni politici 9 .4%). Pe baza acestor procente.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .

1%). colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .3%).0 4.4%). prietenii sau colegii (nici o asociere).Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36. oamenii politici (0. vedetele de televiziune (2. 80 . caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11.5%).Oameni de afaceri 7 . oamenii de afaceri (2. În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii.1%. Caracteristica stimulativa a activitatii. realizarea de lucruri iesite din comun. reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese.Membrii de familie 2 .1%).Oameni de cultura 8 .7%). sportivii (6. regasindu-se în 94 de raspunsuri.Sportivi 6 .8%).Alte modele Comparativ cu alti factori. membrii de familie (2%).Profesori 4 .2%).Oameni politici 9 .0 6.8%). atractivitatea domeniului sau activitatii.8%) si sportivii (12. Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12.Vedete de televiziune 5 .Prieteni. categoria alte modele (6.3%).0 0.0 Procent 8.0 2. Pe baza acestor procente. membrii de familie (14. modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.0 10. oamenii de cultura (6. oamenii de afaceri (19.

0 15.3%).4%).Sportivi 6 .0 20. profesorii (2.Sportivi 6 . fiind mentionat de 84 de ori.Vedete de televiziune 5 .Oameni de afaceri 7 . de catre colegi.0 0. un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. categoria alte modele (3. colegi 3 . colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%).5%). majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25.8%). sportivii (3.0 0.8%).0 10. 81 . sau prin diverse relatii.3%). în functie de modelul ales 30.0 2. categoria alte modele (12. profesori (22.Prieteni.1%). sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%. sportivi (21.0 1. Sprijinul extern .Prieteni.Profesori 4 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Vedete de televiziune 5 .0 5. este de asemenea considerat.0 25.Oameni politici 9 .0 5.Membrii de familie 2 .Oameni de afaceri 7 .Alte modele În comparatie cu alti factori.Oameni de cultura 8 . acordat în afara familiei.Oameni de cultura 8 .Oameni politici 9 . anturaj.0 3.Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii. Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.0 Procent 4. oamenii de afaceri (3%).Profesori 4 .Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii. vedetele de televiziune (4.Membrii de familie 2 . În functie de aceste procente.1%).

0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 0.Prieteni.0 10.8%) si educatiei sau pregatirii (17.Profesori 4 .0 10.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23. oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9. vedetele de televiziune reprezinta 47.0 5.0 40. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30.Membrii de familie 2 . în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .0 20.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .Oameni de afaceri 7 . fiind urmate de sportivi cu 14.• • membrii de familie (2%).Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern. colegi 3 .0 15.0 0.0 20.Sportivi 6 . Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern. asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi. În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales. prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).6%).Oameni de cultura 8 .Oameni politici 9 .3%.0 25. în functie de modelul ales 50.0 Procent 30.5%.6% din totalul raspunsurilor.Vedete de televiziune 5 .

0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25.0 0. sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2.0 20. 83 .9%) si educatia sau pregatirea (16.0 15.0 10.2%).Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 0. rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate.0 30.0 20.0 5.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29.0 5. în special.5%.0 10. iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele.7%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . aspectul fizic (18. fiecare cu câte un procent de 20.1%).0 25.

0 0. si trasaturile de personalitate.4%). factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23.0 0. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25.0 20. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2.0 5.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.9%) si trasaturile de personalitate (19.2%.0 10. cu o pondere de 18.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune .0 10.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic.1%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . ambele cu o pondere de 20%.0 5.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . 84 .0 20.0 15.0 15.0 25.

3%) sunt factorii mentionati cel mai putin. educatiei si munci (cu procente de 13.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.0 0.2%).0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 10.0 25. valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16.8%) si existenta unui scop în viata (12. Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura.6%) trasaturile de personalitate (14.3%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 15.0 10. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25.0 5.0 0. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 20. 85 .7%). Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2.0 5. aspectul fizic (18.2%).0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti.

8%).0 20. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30.8%) si existentei unui scop în viata (15.0 10.3%).2%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor. Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.9%). valorificarii oportunitatilor (15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24.0 5. aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13.0 5. factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost.0 20.0 15.0 15.3%). în legatura cu succesul oamenilor de afaceri.0 0.3%). educatiei/pregatirii (16.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 . Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3.4%). trasaturile de personalitate (23.9%).0 10.0 0.8%).0 25. educatia/pregatirea (19. Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 . în special. aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .

În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . aspectului fizic (10-20%. • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. Astfel. cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura. în raport cu ceilalti factori. existenta unui scop în viata (5 -15%). alti factori. cu exceptia vedetelor de televiziune. • În general. precum trasaturile de personalitate. privind asupra alegerii modelului de succes. importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model.• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. cu exceptia prietenilor/colegilor. exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. valorificarii oportunitatilor (10-20%. nu difera foarte mult în functie de modelul ales. aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. care au în jur de 7%). fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes). la care ponderea este de 30%. fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. care au asociat un procent de 25%). cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri. în functie de modelul ales. variatiile dintre ponderile minime si maxime. • • muncii (10-20%. care au în jur de 7-8%). educatiei/pregatirii (10-20%. sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia).

valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi). organizarea de dezbateri. educatie/pregatire. exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. prietenilor. Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. existenta unui scop în viata. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. profesorilor. 88 . oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele. oamenilor de cultura si oamenilor politici. prietenilor sau colegilor. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. realizate în scoala sau în afara acesteia. sprijinul extern. în dobândirea succesului în viata. caracteristica stimulativa a activitatii. membrilor de familie. se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. sportivilor. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie. cu participarea elevilor si profesorilor. aspectul fizic. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor. privind rolul educatiei si pregatirii.trasaturile de personalitate. oamenilor de afaceri. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. valorificarea oportunitatilor.

8% 7. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala. Pentru presa scrisa.0% 44. De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare.8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate.0% 2.5% 16. adesea obsesiv.7% 16.5% 8.7% 3. care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.5% 8. aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane.1% 3.3% 4. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie. sistemul educational este pus în fata unei mari provocari. Auto etc. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune. Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes.3% 6.8% 6. de presa scrisa si audio-vizuala. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate. Pescuit.1% 10. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4.La nivel de sistem de învatamânt. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 .8% 12.

institutia scolara s-a lasat surprinsa si. Predominanta vizualului este azi neîndoielnica.cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". atât varii analize de sistem/proces educational. daca nu chiar substitutul nu doar al manualului.datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. ci si al "catedrei". chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale .este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'. ecranul a devenit . pe alocuri. mai cu seama din epoca "razboiului rece" . iar influenta ei cultural-sociala majora.Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite. Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone. În aceste conditii. În ordinea educationalului. cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice. de curând. 90 . surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului. interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita. apoi galice. Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni .

De aceea. În acest context. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale. desi parea. previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca. ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ . Astazi. în contextul respondent. ed. 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor .în: Van Cuilenburg.. de buna seama. rom.. 13 un excurs util .inclusiv sub aspectul managerial al problematicii . ci valori(le). mai degraba decât notarea unei anomii.W. desuet si. dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului. deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic. Bucuresti. dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate . a II-a. reper axial nu numai pentru interpretativul imediat. cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" . Humanitas.aflati la vârsta preadulta .traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . Noomen. initial. trad.J. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor. suportul axiologic traditional al modelului . întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit.. resimtit ca si conventional. Scholten. Stiinta comunicarii. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii. Declararea majoritara (e rept. atunci când se manifesta explicit.J.O.limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala .G.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!). si în spirit si în litera. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana. deci.ca si "copíi" 91 . Desigur. el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate. ca si înca discutabilei. itemii deja analizati) -. refuzul internalizarii lor. rutiniera în ansamblul interogativ.este. "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. este ex-centric ideologiei educationale traditionale.Iata de ce.

în jargon televiziv . dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari.ca preponderent în influentarea alegerii modelului.6%) ar putea parea încurajator. Aceasta. 15 16 pe care. dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. ca. motivând cu lipsa de tim p . spre exemplu. la ratarea unui loc de munca. Totusi. la întrebarea discutata aici. numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori.2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7.Trecând. daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. non-scolare. cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali . cum este al doilea post 92 . Faptul ca numai 5. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic). luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa. provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune.pe care.cf. factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea.imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11.într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil. Ea confirma ca. în orice caz. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . însa. investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala."pe sticla".cf. cât si refuzarea lui ca "model de viata". poate. item 1 -. vom fi nevoiti sa o acceptam . oricât de bine proiectata. pâna la o investigatie punctuala.încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16. chiar cel declarat . precautiile se dovedesc utile . chiar daca minora în ordine conventionala . Totusi. cum se va vedea. În atare conditii. Pentru a mai zabovi în zona negativului. Sub aspectul unei interpretari… permisive 15.OSP fiind. Mai mult. pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% .si a familiei). ca atâtia altii. confuzia emisiune/post. atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural. studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect. respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla . numarul mare al non-raspunsurilor. putând conduce.2% . însa: el este net dominant si în recoltarea modelului . în ciuda retoricii reformatoare. spuneam. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare. ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie. Din nefericire însa. poate. câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat .peste unul din zece!). o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau.sau. atât de demn de atentie/interes . totusi.

Nu este.pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma. Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale .merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept. având în vedere nu doar vârsta anchetatilor.prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular.si. "catharctic" (atât fata de "viata".9% 57. Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele .în registru metodologic si. cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor . unde o tentativa de gen. desi puternic sustinuta intern.4% 10. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele . implicit.9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment . a înregistrat nu demult un lamentabil esec. Ar fi un semnal .imediat .9% 16. a elevilor . consecutiv. selectarea modelelor .4% 4. mai ales în anumite medii familiale.iarasi predictibil. în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa . însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa.4%. National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16. daca nu .6% 11. dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") . ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate.si edu-tainment-ului. ci si caracterul compensatoriu. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism.0% 11. în conventia data.mai convingator. a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor. dupa alte criterii decât pedagogice).subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului. ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei. cât si fata de scoala) al acestui gen.4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57. 93 . la tinerii învatacei.dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor.si cele melanjate. Or. relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune.train . decât altele .3% 10.Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery. poate.1% 13.

9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%. fireste. având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin. s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57. reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.si doar 1.cf. între un Becali si un Liiceanu. .2% doresc ca. interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"). predomina cele cu subiect sportiv. muzica. 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul. totusi. de altfel. si cvintuplu decât dintre profesori: 7. deja mentionata. 5..sa prefere. sa faca 'spectacole.aspecte.2.6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6.fie funciar. Desi fluida. respectiv 'om de afaceri'). acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani . realista18. al semnificativului (ori macar al factualului). imaginea domeniului este. Dar.cf. unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5. vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul.3. ca si faptul ca.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite. item 5. în privinta talk -show-urilor.cf.consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv. modeling' . item 6 -. proiectia profesional.3. desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere. fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual . analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat. triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%. diferenta sensibila dintre a detine o antena. . Sub alt unghi de vedere. iar divertismentul este predilect. pe… moderator.pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente . fie si abia intuit-formativ.cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii .dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. Astfel. însa. în pers pectiva. Desi zona de extractie este televiziunea. în acceptia casnica) 94 .3% dintre respondenti. Decalajele sunt. un realism . cum se va vedea. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' . semnificative. item 5. cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) .fiind viata de familie (desigur. în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'. ci spre comunul suetard si spre "actori". si 6.1.

investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri . De altfel.din 133 validate) . promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin.cf.unde el vine al treilea de la urma. de care realizatorii TV sunt. însa. cum sugeram mai sus.caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici".6%) fiind "vecinii"! . "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea.din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor. asa-zicând. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa. ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -. 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului). Vorbim aici. de-abia depasind. scoala se deschide vietii reale. anturajul20. Problema este. Adresata profesorilor.Cornea) într-o serie mnemica expresiva. desigur. tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata.Fireste. iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19. 95 .una inofensiva.si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P.a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului. constienti .apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima. o conditie prealabila . în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca. scolar . ci de profesionalizarea în Formare . strada . în chip de comandament al euro-integrarii. în ordine. alta: abandonând rigorismul îmbumbat. o data în plus. (si) în aceasta ordine de idei.care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial. cert. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei). subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'.nonmodelul majoritar la item 2 (31. factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata .cifra promitatoare. fapte de moda . putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'. Fireste. nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice. preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata. item 2 21. 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. fireste. ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului . Meritorie în contextul actual. în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta .desigur. de altfel. acolo. ci 'apartele'. nu pentru a o cenzura. de buna seama. preluând ce este de preluat din spiritul lor. ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit. ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'.aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului. ci izbânda individuala în orizont social. "OSP" si "profesori" . nu constatarea ca. subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca.în spiritul 'educatiei pentru fiecare' . sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". ci. de fapt.ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri .

cu care însa. retardatara la noi. o serie tematica.cel putin în conventia cercetarii de fata. si nu o emisiune sau. o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui.conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului .careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie. Nu este mai putin adevarat . cât ca. indiferent de sursa (viata sau "arta").si nu a fost vreodata! . în privinta celor din urma. În afara de aceasta. lectura. daca tele-dependenti. într-o masura oarecare. dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. dar nu în regim de… "lucru în sine". desigur. o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. în derutanta cheie pseudorealista. Mediatizarea o serveste. opinam.9%) au un model. reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery).fiind graitor).poate si din cauza ca. acesta nu are "exclusivitate electiva". cel putin. întodeauna un "bine"… prelucrat .Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. mentine cognitia în regim pasiv.în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. În ceea ce priveste preferinta pentru filme .pasiv-"asimilativa". optiunea fiind dominata de serialele "soap" . Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . soft-ul ca atare. în lipsa receptorului propriu. regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational. Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca. privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral). defel paragonale. dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. tinerii privitori.revenind 22 Avem de precizat ca. Televizorul are. Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88. Or. mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza . punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 .3%). ea este modesta (10. Comutarea se va întâmpla.6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor). Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este . privit ca panaceu. un rol compensator de sursa primara alternativa .din pacate foarte putin cultivata. în cunoasterea "raului" este. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" . fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii. oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila". Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca. si aici. ci de instrument . ci interactiva si fructificatoare . acestea frizeaza.

Un argument este ca. în lumea tinerilor. de câmp si de o analiza factoriala. aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa.în opinia noastra. ea a luat. sexul.conventia scolara. adevarata plaga a educatiei) . formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete . plasat reglementativ "în centru". Tendinte 'neutre' nu exista. ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual). prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate. "binding "). de liniara . separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva.de exemplu. "pregatirea pentru viata" . a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si. mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"). realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta.la problema prizei la sens a subiectilor . "strada". culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee .si centrifuge: televizorul. prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si. uzuala inspectie unidimensionala. în care. a tridimensionalitatii mediului de formare . finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'). marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. generic.pentru care analiza apropriata este. consideram. în ancheta de fata. În acest sens. Orientarea acestei analize poate fi cauzala . coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor.ca variabilele regionale. în considerare raspunsurile. nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386).insertia profesionala. munca în gospodarie sau slujba de duminica . ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul. Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste. ca 97 . În acest fel. continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. în optica actuala. este de presupus ca. din perspectiva raportului background-milieu . prin urmare. integrarea sociala. în privinta valorilor active la un moment dat. dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -. a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare . totusi. ci de scrutarea spatiului formativ însusi. încât.

Nehotarâti 6. NonR 28. daca nimic nu se schimba "în peisaj". nu în ultimul rând.sau/si teleologica.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor. Altele 5.8% 19. Înv.4% 65. nivelul de instruire al parintilor. tipul de unitate scolara frecventat. influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor.S. Nov.8% 0.3% 0. 2003).superior 3. Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta. Continuarea studiilor 2. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society. fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri.0% 18. sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce.7% 3. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca. Itemii (19) si (20). Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin.8% 11. sexul si.post liceal 2.3% 1. 10.9% 98 .1% 68. Înv. Final Report. & Salganik. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1.S. L. tipul de model pentru care au optat. Altele pertinente în speta anchetata. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen. OECD.5% 65. D. Cautarea unui loc de munca 3.

3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor). Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20.4%.7% 100. cu un procent de 94. Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%). itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului.3%. urmat de alte forme de învatamânt (18.8%) si de învatamântul postliceal cu 10. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior.3%. iar 19.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale). un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie.postliceal 85 125 210 Înv. 65. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3.0% 0. 68.profesional Total Înv. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19. Din totalul celor 94. Dintre acestia însa.8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior. iar 11. fara însa a renunta la acestea.5%.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire . iar al indecisilor este de 1. aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv. se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 .8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze .1% doresc sa urmeze o scoala postliceala.NonR Total 5.2% 100. putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale.

• Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa.9) fata de cel rural (64.urban. Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .8%). la fel si numarul indecisilor (1. Conform raspunsurilor înregistrate. 1.1% .1% mediul rural. • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp. O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale. se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93. • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29. 28. • Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2.3% . • Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi). Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta.1% rural).rural.6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.3% urban.frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi). doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66.

• Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27.4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59. Se poate afirma. Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 .4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6. un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3.1%). • • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis. Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan.4%).4%).• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72.1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19.5%). ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura. • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2. cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0. întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare.4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19.6%).1%).5%).5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp. în concluzie. fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67.1%) sau învatamântul universitar (59.

care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile.9%). În aceasta ultima categorie se încadreaza.4%).timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97. este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional. • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan. • Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8. fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87. Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor. iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero. Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. În aceasta privinta. Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor.3%). Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata. cu cele mai mari procente.4%).9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1. • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2. Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 . elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala.4%) decât în liceu (0.

specializare pe care învatamântul profesional . oamenii de cultura si oamenii politici. cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes. ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5. Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen. cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7. • Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes.5% la toate celelalte categorii de contra -modele). cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes.2%). • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3. În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15. • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile . însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.4% . Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes. • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 . În privinta modelului de succes. Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii .a oferit-o.2%).

au ca non-model de succes oamenii de cultura. Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii. au ca model de succes oamenii politici. 104 . ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban. iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata. Ca o concluzie . au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala.persoanele fara tel în viata (57. sunt mai multe fete decât baieti. Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile .1%). frecventeaza învatantul profesional. au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. sunt mai multi baieti decât fete.1 %). profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19. au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. institutia frecventata se afla în mediu rural. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban. • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9.2%). au ales ca model de succes sportivii. frecventeaza învatamântul profesional. frecventeaza în prezent liceul. liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban.

au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. institutia frecventata este în mediul rural. sunt mai mult fete decât baieti. sunt mai multe fete decât baieti. au parinti care au absolvit liceul. Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate. au ales ca non-model de succes sportivii.• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural. frecventeaza învatamântul profesional. 105 . au ales ca model de succes prietenii si colegii.

într-un fel sau altul. cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. într-o proportie covârsitoare. În privinta contra-modelelor.familia având rolul determinant. modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 . Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion . influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004.) si lipsa unui tel în viata. personalitati din afara scolii.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. aroganta si vulgaritatea -. structura. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate. De asemenea. bunatatea. în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. trasaturi negative de personalitate (rautatea. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. prostia etc. pe de o parte. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta. sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii . pe un esantion reprezentativ. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua. Mass-media.CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. urmata de colegi si prieteni -. Mai mult decât atât. De asemenea. si pe de alta parte. Modelele dominante sunt. elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere .

Ca urmare a acestor constatari. acela de a forma si educa. Ca urmare. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. asa cum apar în legislatie si politicile scolare. si cultura scolara dominanta. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. tinerii considera. atât de necesara în vremurile noastre. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate. recomandam: 1. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. 2. pe transmiterea de informatie. Putem remarca astfel. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. Cu toate acestea. a celor constatate. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie. Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor. un clivaj. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. Scoala risca. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta. care risca sa se adânceasca. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. inapetenta fata de nevoile. înca. 107 . precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare.

108 . 4. a temelor legate de succesul personal. 6. • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social. 3. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu. • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”. în cadrul acestora. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. analiza si interpretarea mass media. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita. 5.

Bibliografie selectiva 109 .

Internet 1 2 3 9. Nu.ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. Televiziune 1 2 3 7.2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1.numita la punctul (1): 1.. 5. Reviste/ziare 1 2 3 8. un ideal..1 Nu as dori sa fiu ca: …………………….1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1.3 îmi doresc cel mai mult sa fac…………………………………………. Chestionarele sunt anonime. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5.2 îmi doresc cel mai mult sa am…………………………………………. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes.. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model . 2. Familie 1 2 3 2. Profesori 1 2 3 5. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4. iar datele ramân confidentiale.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu…………………………………………. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes. prin………………………………………………………………………….2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. deoarece……………………………………………………………………. Da. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar. 5. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3. 110 .………………. 2.

………. Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare.……….Psiholog 3. Consiliul elevilor 1 2 3 9. Lucrurile învatate 1 2 3 5.………………………………………………………. Diploma obtinuta 1 2 3 6. Scoala profesionala profil ………………… 1.Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ……….Masculin 2.. Consiliere si orientare 1 2 3 10. (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1).…….……..………………………………………………………………… …………………………………. NU 3. Dirigentia 1 2 3 7.. pentru fiecare parinte): 111 . Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1.…………………………. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ……………………………….………………………………………. 4..……………………………… ………………………………………………………………………….(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1.Diriginte 2. Activitati extrascolare 1 2 3 4.Liceu..… …………………………………………………………………………………………….……. (13) Ce emisiuni TV urmaresti? ……………………………………………………………………………... Disciplinele scolare 1 2 3 3.. ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1..…………………………….. Profesori 1 2 3 2.……….Alte persoane sau institutii. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: ………………………………………………….………………………… ……………………………………………………………………….…….Nu stiu 5.…. Conducerea scolii 1 2 3 8.…………………. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1..…………. 2.. DA 2.

Urban Altele 4 4 2. Sa caut un loc de munca 3.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu. Sa continuu studiile si sa lucrez 4. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1. Sa continuu studiile 2.postliceal 2.Altele 5.Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 . ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1. Înv. Înv.superior 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->