INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive.care fac obiectul lucrarii de fata. pentru a câstiga un statut social superior. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. inclusiv în privinta legislatiei scolare. 2 . prin aceasta. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare . integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. implicit. ei fie îsi continua studiile. în ultima instanta. Din constatarile noastre. pentru a promova în societate. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii. Consideram. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. De aceea. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. la ora când acest raport este disponibil. sportivii. membrii familiei. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele. diluând influenta scolii asupra elevilor. fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. precum si la motivatia alegerii lor. De asemenea. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate.

prostie. casa si masina). ). în timp ce alte categorii profesionale. anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. notorietatea si banii. pregatire pentru munca / viata. prin: pregatirea intelectuala. fapt îngrijorator în opinia noastra. În privinta contra -modelelor. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila. impulsivitate etc. ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate. lipsa unui rost sau unui tel în viata.functie considerata ca implicita si realizata oricum. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . bunatatea. dictatorii si teroristi. Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33. educatia oferita.8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. cultura. vulgaritatea). vecinii. Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc. oamenii politici.oamenii de afaceri . altru ismul si religiozitatea. în general. corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. politicienii. Factorii ce tin de scoala. sportivii au scoruri mici. pe primele locuri se afla vedetele TV. aroganta. colegii si prietenii sau oamenii de cultura. se afla familia. se distanteaza net realizarea profesionala. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. trasaturile psihice negative (rautate. iar cele mai mici scoruri le au educatia. însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. oamenii de afaceri. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. Exista. În privinta contra modelelor. profesorii. prietenii si colegii. sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele. pregatire pentru comunicare / relationare. urmata de prieteni si colegi. dintre factorii sociali. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . Ca urmare. Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . în primul rând. membrii familiei. Pe primul loc.

De asemenea. Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale. Marea majoritate a elevilor chestionati. se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata.8%). fie. pur si simplu. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala. consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica. a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei). Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate.nu este interesata de modelele elevului. diploma obtinuta. înaintea pregatirii / educatiei si muncii. disciplinele scolare si profesorii. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. o data în plus. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare. Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes). aspectul fizic. drept principali factori care au condus la succesul persoanei model. care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . Totodata. valorificarea unor sanse sau oportunitati. nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model. Din nou. Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care. largind orizontul. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala. trasaturile de personalitate. în ordine.învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales.

de asemenea. 5 . mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. dar chiar ca un substitut. Exista.televiziune si persoanele intens mediatizate. necesar formalului de tip scolar. indubitabil. respectiv a scolii de arte si meserii. A reiesit. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment. Scoala pierde si aici teren. diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM). nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural). ca si cel al nehotarâtilor. în acelasi timp sa si lucreze. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile. o mare parte dintre ei dorind ca. fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic.

interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata. ci si la cel al subconstientului. Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. pentru a câstiga un statut social superior.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. putem spune ca este procesul care conduce. de la cele elementare (ex. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi. De aceea. acum. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. ghideaza si mentine comportamentele. sa dubleze n motivatia “externa” (care. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. Simplu spus. scoala este nevoita. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa. pentru a promova în societate. prin impunere. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. din exterior). al 6 . De aceea. Ce este motivatia? Succint. atunci când dispare presiunea externa. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. Ca urmare. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. a mânca) pâna la cele mai complexe. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. în ultima instanta.

Pe cei care arata bine. Pe 20 ianuarie 2004. care <<nu au figuri în cap>>. Cu alte cuvinte. pentru binele copiilor nostri. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit. calitatea capitalului uman din România. dar fara a-si pierde forta motivationala. Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ. unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti. implicit. Barometrul de opinie publica (BOP. iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica. comparativ cu altele. au tupeu si dau în toata lumea. lansat la sfârsitul anului 2003 . fascinata de "descurcareti" si "tupeisti". ci pe cei care s-au descurcat. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate.releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie. iar diferite institutii au 7 . De cei care vorbesc pe limba lor…”.“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. agresive. Pe cei care sunt smecheri.„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 .comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ. atât în scoala cât si în afara ei. Raportul OECD. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si.

sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. Cu alte cuvinte. 2 Vezi bibliografia 8 . perceptia tinerilor fata de munca etc. Acestea reprezinta. de persoane publice. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România. perceptia publica fata de scoala. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Cu alte cuvinte. cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. în fond. în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata. Bruno Bettelheim. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. copilul învata sau nu învata. în general. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. celebrul specialist în psihologia copilului. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman. vedete si. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. Stim.

iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. Pe de alta parte. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. nu a fost realizata în învatamântul românesc. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii. 1997). pâna în prezent. • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. au un rol catalizator pentru evolutia personala. cercetari empirice. care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton). în care traieste si se manifesta subiectul. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate. care da sens conduitelor subiectilor.cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara. Totodata. personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile. cât si întregii societati. Non-modelele . 9 . Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. pe baza datelor statistice.fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere. consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare.

• caracteristici de status si rol . realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. cât si pentru elaborarea programelor. pe de alta parte. ca urmare. modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi. implicit. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. astfel perpetuate. 10 . identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. Ca urmare. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general. este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte. De aceea consideram ca o cunoastere sistematica. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. astfel. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. el nu este singurul si. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. Este important de mentionat faptul ca. desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. De asemenea. reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale. Cu toate acestea. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. prin aceasta. va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. se conformeaza unui set de asteptari.

social. 2. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004. Inspectorate scolare. a vietii scolare în ansamblu. licee. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii. Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. 11 . 3. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala. scoli profesionale si grupuri scolare. rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. Scopurile cercetarii 1. Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. 4. axiologic. Analiza de context cultural.

parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. cadre didactice. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini. întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor.) sunt extrem de diverse. 12 . directori de n unitati scolare. iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1. angajatori (patronate). judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. cântareti etc. sportiv cunoscut. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti. Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. Precautii metodologice Chestionarul. reflectând orizontul de cunoastere. vecini. Din studiul raspunsurilor la chestionare. joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. prin chiar structurarea itemilor. politician). atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect. prieteni). se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi. În urma prelucrarii finale a itemilor. dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare. parinti. actori. În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. i spectorate scolare.6. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. ca instrument al cercetarii. pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. De aceea. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat.

avantajul acestui tip de esantionare este dublu. rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ. Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare.8 elevi din învatamântul profesional. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional).banale. straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup. Ca urmare. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. Ca urmare a administrarii chestionarelor. cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare. Datorita caracteristicii retelei scolare. Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local. rezultatele fiind incluse în raportul final. acesta din urma fiind astfel subdimensionat.sau subevaluarea diferitelor aspecte). atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale. Ca ipoteza de lucru. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional. în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi. de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’.5 elevi de liceu si cu doar 8. cu multe elemente de particularitate. Cu toate acestea. cu 20. Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape.

6 22.3 22.2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21.4% Rural 7.7% 7.2% 91.5 27.8% 10.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93.5 19.1 23.7 21.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21.4 20.8 20.4 PRF 20.7% 90.3 26.5 28. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional.3% 92.3 23.8 20.4 25. cu 18.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa).0 16.9 23.8 22.5 27.1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.8% 8.esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare.6 22.1 24.6 11. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea. 14 .2% 89.1 elevi. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.2% Esantion Urban 92.7 22.6 28.7 24.3% 9.8% Rural 6.

1% 18.2 a celor din învatamântul profesional.prf.gen/prf.7% liceu sc. Valoarea de 6. dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.1 elevi.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23.4% 72.2% 91.2% baieti si 53.5% fete. Esantionul cuprinde 46.3% constituind non-raspunsuri.6% 27.2% 53.8 pentru trei grade de libertate.4% 8. • • Unitatile selectate provin din 17 judete.94 . graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti.5% 60% 40% 20% 0% 32. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23. doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat. În ce priveste nivelul educational al familiei. sub nivelul de 25 elevi pe clasa.Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v. Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata.7% 46. indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta.4) comparativ cu media de 22. Domiciliu Educatie parinti Loc.educationala Sex 15 feminin .3% 55. urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii. daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti. restul de 0. • • În raport cu localitatea de domiciliu.scoala Progr.9% 25.

reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata. 1p-putin si 2. Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele.mult. indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei. ca variabile de cercetare. pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7). indicatori utilizati în cercetare. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat.Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. este de ± 2. punctajul a fost: 1p-influenta redusa. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. punctajul a fost: 0p-deloc. în cazul itemului 7. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). nivelul educational al parintilor.influenta mare. în cazul itemului 3. au fost determinate distributii si structuri. 2p-influenta medie si 3p. ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat.2% 16 . natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic). respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural).

Sub semnul schimbarilor politice. sociale pe care România le parcurge. ordonantele de guvern care. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ. domeniile. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. ca masuri de reforma. pe de o parte. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore. în centrul unor profunde schimbari sociale. este o generatie care s-a aflat. pe de alta parte. formele. au fost luate în considerare. cât si o serie de structuri institutionale. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile. economice. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational. Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. legile. hotarârile guvernului. 17 . Fara a avea pretentia exhaustivitatii. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre. Prin urmare. tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. Din perspectiva impactului. resursele umane de care dispun aceste unitati. nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu.

Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala. în particular. forma de zi. mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare. astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor. în Legea învatamântului (nr.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice.Art.36 din iulie 1997.Finalitatile. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si. 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase. Elevii. Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei.). în România. Consideram importanta aceasta evolutie legislativa. sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite. În conditiile în care.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art. cel putin teoretic. data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. 268 din 13 iunie 2003. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”). înceteaza la vârsta de 16 ani.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. 32. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani. 29-). Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. fara îndoiala generoase. 18 . liceal. au devenit parte inte granta a vietii scolare. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului.

legile. putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. altii mai putin. 4747/16. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti. nr. hotarârile guvernului. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare.2001. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. la începutul anului scolar 2001-2002. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii. începând cu anul 2001. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva. întelese ca masuri de reforma. în sistem computerizat.M.01. Totusi. În acest sens.E. aprobat prin O. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete.C. Din perspectiva continuarii procesului de reforma. impactul prevederilor legislative. care solicitau solutionarea acestei probleme. De exemplu. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar. uni mai mult. În fiecare caz concret. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local.

a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani. 20 . 4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare. fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare.legislatiei însesi.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive. 24 . 11. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.a. Sportivii sunt modelul preferat de 13.globalpolicy. US Ambassador .htm . sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. p.5 % dintre cei chestionati. Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. s. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. optiune care se claseaza pe locul al cincilea.2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri.E. Mai 2004. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. Michael Guest.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist. dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”. mai echilibrate.3% dintre subiecti (locul al treilea).usembassy. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. Asemenea profesorilor. Associated PressAgency: http://www. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni).copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1. desi procentul e destul de mic. Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7.Aprilie 15. România. 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare. 2003. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media. 2004: http://www. cu un statut social marginal. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea.2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate). deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. Iunie 11. Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala.htm ). În România. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra.

8 0 0 . Mai 2004. Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor.6 0 0 . p. d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model. Mengele etc. România.4 0 0 . desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare. colegi Oameni de cultura .Practic. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica. cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate. deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului. doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup. Mai 2004. Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori. dornice sa îmbratiseze cariera politica. 77% nu au încredere în partidele politice. România. Barometrul de opinie publica. Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta. atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut.37).35). Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. p. din zona extremista (Ceausescu. Oamenii politici se bucura de putin credit si respect. dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 . Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite.

Realizare profesionala versus notorietate si bani.7%. Totodata. Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate. pe locul urmator se situeaza banii cu 20. frumusete fizica). au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale.8%. iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti. inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16.9%. sinceritate – 2. frumusetea fizica (10. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri.5% Religiozitate – 1%. Aceasta 26 . fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România. urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30. putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala.4%. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari.6% Bunatate.9% Educatie . Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere. competente sociale.2. Prelucrând raspunsurile din chestionar. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta.3%. altruism – 2. notorietate. urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24. competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15.Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei.

polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati.0% 2. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 .8% 4.4% 15. locurile patru si cinci. importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca. adica pe la 27 . În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista. Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani. Desi sunt alese de multi subiecti.2% 0.9% 6. Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica.2 %). O alta parte dintre subiec ti (25.9% 2. Alegerea se datoreaza. iar pe de alta parte.8% 0.7% 30. se afla persoanele cu bani.4% 2.3% 24.5% 1. cu 20.5% dintre cei chestionati. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20. pe de-o parte.9% 10.3%. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala.1 % dintre optiuni. Pe locul al treilea în ierarhie.0 %. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura.8%) si cele care au competente interpersonale (16.4% 9.9% 9.5% 16. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie. locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.2% O parte dintre cei chestionati (30.6% 9. confuzia de care aminteam mai sus e fireasca.

3%) si succesul (10. Frumusetea fizica (10. Puterea este slab cotata cu doar 6. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. Optiuni net favorabile au ”sportivii”. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”.7 %. În concluzie. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model. remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii.cu doar 2. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România. dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii. în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul.penultimul loc în ierarhie . ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea.jumatatea ierarhiei. 28 . având sub 1% (0. cu procente destul de mici. Educatia este foarte slab cotata . tenacitatea (10. ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate. e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel.7% din optiuni. ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca. ca subiectii. atractiv si detestat în egala masura.3%). Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”. care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. studenti în universitati. Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere.9%) dintre optiuni. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei. Acest procent infim. De remarcat. ori viitori intelectuali. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor. putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice.1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati.

vecinii 29 . daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni. Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice. Prin introducerea itemului 2. colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii. de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice. 7 De exemplu. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta. prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model.Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. bineînteles.1 în chestionar. tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si.

1. Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2. Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4. Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 .

nespecificate. iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37.2%). Asa cum a fost prezentate mai sus. Cu aceeasi valoare procentuala (22.8%).6). sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale. realizarea profesionala (22. Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes. urmate cu procente similare de bani. urmata de realizarea profesionala cu 28. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea.6%. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.2%. categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28. Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta.Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes. notorietatea si realizarile familiale. 31 . urmat de tenacitate.3%). Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19. Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale.1%).4%. În cazul colegilor-prietenilor.5%). realizari familiale. interpersonale cu un procent mare de 50%. tenacitatea (17. Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei.4%) urmat de tenacitate cu 16. intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25.8%) si inteligenta (15.

3%. bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea. Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale. notorietatea si competentele sociale / interpersonale . stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie. Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea. bunatate / altruism. credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute. frumusetea fizica si religiozitatea. oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. sinceritate. Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale.5%) si notorietatea (38. Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%). bunatate. altruism si educatie. alaturi de religiozitate. estimarea unor factori ce au influentat alegerea.2%). Desi cu procente foarte mici. realizare profesionala (29. Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0.2%) si bani (20. urmate de bani cu 30. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27. precum si notorietate (26%).Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia. Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32.3%). . Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate. bunatatea / altruismul.6%).5%). religiozitatea. 32 . puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia.7%). se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala . motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri. realizarile familiale . credibilitate. În cazul sportivilor. întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele.8%). Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes.

Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni.27. teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. -a similar modelului de succes. prietenii. în virtutea unor trasaturi. capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea. ancorarea puternica în social. spiritul critic. dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi. continutul criteriilor d selectie indica. componenta acestor categorii. profesorii (considerati împreuna . capacitatea de a observa. colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori. 33 .3 %).9%). vecinii. perenitatea modelului de succes. situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie. contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care. în unele cazuri. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele. actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale. Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34. comportamente.

2% 2. profesorii (6. “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament. Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni.6% 5. urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii.0% 6. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori.5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4. partide politice).2 %) . guvern. membrii ai familiei (7.2% 7. vecinii (7.9% 0. serviciu.6% 1. sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14. este relevant faptul ca.6%). prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici. teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost. autoritati locale. muzicii. oamenii de afaceri (5. pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza.8% 4.5% 4. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac. viitor. desi cu ponderi mici. teatrului.9% 1.5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor. 34 .2% 6. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6.6% 2. venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel.9%). filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei.5% 34.2 %). cu ponderi apropiate. Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai.7% 14.5%).3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii.

se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele. minciuna. lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei . (6. în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri. Desi cu procente mici (0. dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional. dezechilibru afectiv. imoralitate / lipsa de scrupule. ve detismul.4. vulgaritatea”. trasaturi psihice negative. comportamentul social inadecvat.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4. • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului. nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor. desi întruneste o pondere relativ mica (4. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal.3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4. • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3. este relevant faptul ca. impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16. ce sunt exprimate prin “rautate. lipsa de scrupule. vedetismul.8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. trasaturile psihice negative. trasaturile psihice negative. minciuna / înselaciunea.4 % .7 % . reputatia proasta. prostie.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate . caracter urât. • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei. înselaciunea. Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie. aspectul exterior neplacut.2%).7 %). 35 .2 %) sunt men tionate. comportamentul inadecvat.considerate împreuna).2%). hotia (13. aroganta.

Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal. comportamentelor inadecvate. prietenilor. prieteni / colegi. în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. profesorilor. • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici. În acelasi context. profesori. urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si. lipsei unui ideal.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel. persoane din categorii defavorizate. • comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete . lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. nivelului de cultura. • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . colegilor. membrilor familiei. 36 .respingerea unor oameni politici. trasaturilor psihice negative.• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. trasaturilor psihice negative. membrii ai familiei. oamenilor de afaceri. lipsei de cultura. • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina . • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor.într-un procent relativ semnificativ . prieteni / colegi. fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici.în calitate de criteriu de selectie . • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat. dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor.

membrii de familie. tipul de scoala. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta. ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. În realitate. comparativ cu cele care îi î indica drept model. Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale. se constata existenta unor elemente comune . Conform datelor cercetarii. 37 . comparativ cu cele care îi indica drept contra-model.). Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”. lipsa de rost / realizare profesionala etc. mediul scolii. sexul subie ctilor investigati. comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte. arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. respect. sportivii. potential personal / trasaturi personale pozitive.prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor.• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune. nivelul de educatie al parintilor. se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. educatie / lipsa de educatie. cre dibilitate. Aceste elemente comune. ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”. • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”.

6.7% 5.9% 26.2% 27. 5.3% 5. Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1.5% 70.6% 5.5% 11. 4.3% 53.87 38 .• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele . 3.04 1. de trasaturile personale ale subiectilor. 2.71 1.0% 38. respectiv oamenii politici. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44.0% 5.2% 15. 2.46 1.3% 62.9% Mare 24.8% 45. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1.2% 7. 4.3% 36. 8.9% 2.0% 28. 5.7% NonR 4. 9.79 1.54 1. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate.vedetele.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1. 3.3% 17.6% 30.6% 21.3% MEDIE 1.0% Medie 26.5% 10.1% 6. 7. Televiziune Reviste/ziare 32.6% 31. Dincolo de aceste corelatii. 2.5% 5. de contextul social si educational sau de anturaj si de familie.

derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8.3.5% 1. Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este .în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. Studiile pe aceasta tema. consum de alcool etc. 5. Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat.). 8 The Gallup Org. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta. imitându-le comportamental. În plus. IPP. se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic. Metro Media Transilvania si The Gallup Organization). alegeri care au efecte de lunga durata.6% 6. Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral. care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori.8% 22. 39 .1% 15. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. op. pornografie. Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004. o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii. Internet 55.este preluata în prezent de televiziune.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea. cit. cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale.. preferinte si modele de urmat.functie ce revenea scolii . “retete de viata”. MMT etc.

scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate. dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor.5 1 1.5 2 2. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata. dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor. scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se . dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment. Interventiile sunt necesare în planul 40 .I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat.79). de prezentare si negociere a valorilor. o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1. educatie si progres. Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala. prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive. dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator. singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia.

exista 8 categorii.0 Presa scrisa 1. Tenacitate. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4. Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2. 2.5 TV 2.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1.5 1.5 Internet 1. Realizare profesionala. Competente sociale / interpersonale. Notorietate. 5. altele. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1.5 Familie 2. 3. 6. Inteligenta.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2. 41 .0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii. Frumusete fizica. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie. 7. 4. Bani.

3% 11. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82. arata o dispersie destul de mare a optiunilor. Familie. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii .8.frecventa cumulata de 32. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes. Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR . 9. 82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64. 7. 4. Educatie. 2. Altele.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. Tenacitate. Notorietate. 3. Frumusete fizica.7% 1. Numarul de 8 categorii. din totalul de 17. 8. Persoana de succes. Inteligenta. 10. Bani. Competente sociale / interpersonale. Realizare profesionala. altele.8% 6. 14. Competenta. Credibilitate / sinceritate. 12. 5. Putere / independenta / personalitate. 13.

Totodata. conduce la luarea in considerare a 3 categorii. în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii. 18. frumusete fizica. de maximum 20% din categorii.3% Analiza Pareto. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . Persoana de succes. Nu stie / nu are motive sa raspunda. competente sociale / interpersonale. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8. Bunatate / altruism. • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1. cel mai probabil grupând. 43 . Frumusete fizica. acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model. Tenacitate. altele. Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes. tenacitate. Notorietate. Bani. în societatea româneasca actuala. Religiozitate. în cazul de fata. Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul. stari la care.2% 16. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4.8%: • • • Realizare profesionala. care au o frecventa cumulata de 44.15. 17. succes. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale. NonR Al doilea criteriu Pareto. observam ca realizarea profesionala.

optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban. semnificative.Masculin Realizare . Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor.In ideea gasir ii unor subpopulatii reale.Feminin Realizare . raportul fiind de 1. Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta. raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2. în raport cu cei de la SAM.Liceu BANI .Liceu Realizare .Liceu BANI . Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1.Profesionala BANI . raportul pe sexe fiind de 1.Urban BANI . si nu doar teoretice : 44 BANI .Urban Notorietate . Raportul urban / rural este important.3 în favoarea respondentilor de sex feminin.Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala. pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului.rural Notorietate . aratând ca este vorba de subpopulatii reale.urban Notorietate . Realizare . raportul creste semnificativ.Rural Realizare -feminin Notorietate .masculin Notorietate . vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17.Rural 300 250 200 150 100 50 0 .Profesional BANI . Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1. Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4.profesionala Notorietate .5 la 1 in favoarea sexului feminin. raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban.5 la 1.Masculin Realizare .

care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala.5 la 1. din mediul urban. Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. Din cele de mai sus. • În acelasi timp. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban. care apreciaza putin aceste lucruri. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban.3 / 1 fata de cei din mediul rural. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. de la liceu. Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale.• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni. La fel. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural. • În ceea ce priveste banii. notorietatea si banii. populatia feminina apreciaza mult mai putin banii. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 .

0% 5. 46 . Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut. 4.2% 7.5% 8.4% 19.2%).5% 10. majoritatea provin din mediu urban.1% 20.6% 14. urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare. persoane de succes (6.3% 11.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41. Conform sintezelor din literatura de specialitate. care sa le confere substanta. Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional.7% Persoana respectata 18.1% 5. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila. categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr.7%) sau oameni de afaceri (6./amenajare terit.8% 5.1% 33.4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.8% 9. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”.25.4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.8% 1.1.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12.4% 1.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13.7% 11. altfel ele sunt sortite pieirii.

asistent social). 4.3% doresc sa fie sportivi. încrederii si intuitiei.). alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. ofiter).6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist.8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor. scaderea ponderii specialistilor. Pe de alta parte. manager etc.3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic. 5.7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil. de asumarea riscurilor. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. în special a persoanelor de sex masculin. în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. Referitor la domeniul profesional. ziarist. impresar etc. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar. datorata fenomenului de migratie. Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare. medici etc. cei mai multi (7. fara a avea studii superioare. asistent medical. atât a celor care lucreaza în agricultura. • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii. jandarm. 4. vor gasi aceasta solutie. “ceilalti” fug de responsabilitate. 47 . iar ei. În România. au o mare capacitate de persuasiune. Spre deosebire de oamenii de succes. economist. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. crainic.). 5. de îndoieli sau de situatii noi. pe baza experientei. 3.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv. sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru.). cât si a celorlalti (profesori.1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. farmacist.4% pentru meseria de profesor si doar 3.

Daca pe ansamblul populatiei. ca peste 10 ani sa fie sanatosi. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara. • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta. arhitect).6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15. cât si inter -generational. cea mai puternica mobilitate. doar 0.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale. conform tuturor studiilor. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi.3% 6.9% 5.• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural.7% dintre ei sa fie respectati.6% 1.8% 4.3%) îsi doresc o familie. Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive. Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare. în consecinta. 1. 5. cel mai mult.9% 0.2% 2. atât intra-generational.4% 5. migratia si-a schimbat sensul.4% 13. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie.0% 33.4% Majoritatea tinerilor investigati (33. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. Doar 3.4% 6.6% 20.5% 7. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor. 3.2.9% dintre ei sa fie fericiti si 1. pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 .

casa. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani. a experientei. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. lipsa de sansa / noroc. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei. dezinteresul pentru munca. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor. În România. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale. 5. 5.2% un loc de munca si 4. Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV. 49 . formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora. Însumând procentele ( 20%+15.4% succes. nepriceperea în a cauta un loc de munca. printre care: insuficienta locurilor de munca.6% doresc o masina.9% o firma personala. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani. modul în care actioneaza oficiile de munca. Pentru integrarea socio-profesionala. 2004).4% doresc o casa iar 13. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri. gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas. În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala. lipsa calificarii. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati.4%+13.5% o viata mai buna. cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior. 7. Doar 6. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata. mai echilibrate. 15. lipsa relatiilor. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita.

pasionante.2%.7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6. modeling sunt puternic atrasi 3.2% 3.9% îsi doresc prieteni. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole. periculoase. cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15. De spectacole. favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu. pentru unii. muzica. 50 .Foarte putini tineri ( 2. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme.0% 1. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1.8% 6. este atomizarea. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta. modeling 6. periculoase.4% 0. 5. doar 0. 6.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate.8% sa faca bani. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul.1% 8.0% 15.7% 7. 8. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes.0% 4.1% lucruri extreme.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei.2%.2% La aceasta întrebare. iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati. muzica. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii.8% sa faca afaceri si 6.3.8% 3. Schimbarile radicale în sfera social-economica.

nonconformismului extrem. calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. politice etc. prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. nivelul si gradul scazut de instructie si educatie. 51 . ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. ca si societatea. somajul . nesiguranta unui loc de munca. sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta. familiale. Dar parintii. împrejurarile.afecteaza negativ procesul de insertie profesionala. Într-o societate aflata în continua schimbare. Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. morale. profesionala si sociala. în care reperele sociale. ierarhice au suferit mutatii. tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare).Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea. caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. evenimentele prin care. De asemene a. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. excentricitatii .

umane si moral-culturale pozitive. Adolescentul vrea sa placa grupului. si institutiile sociale structurate. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale. interese sau dorinte profesionale. uneori al mamei .8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. coruptia: în absenta unor modele profesionale . adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. sa dinamizeze viata grupului si. pentru viata. de asemenea. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari.• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea. Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 . în realitate. pe de o parte. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane. concreta.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. delincventa. pe de alta parte. dar. ale esecurilor în viata profesionala / personala. scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. sa -si consolideze pozitia în grup.5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare. În principiu. de aceea. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei. deseori dupa modelul tatalui. Este. Un procent mare de 68. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. ale dezorganizarii vietii familiale. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. câstiga teren comportamentul corupt. Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala.

Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR.vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. 61.4% nu stiu. scoala ma ajuta…” . pregatire pentru comunicare / relationare. continuarea studiilor. nu este interesata de elev. scoala nu ma ajuta…” . • “Nu. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta. cariera. 38. poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii. nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice. educatie.4% NonR. 0. 26.prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. pregatire pentru munca / viata.1% 53 . În concluzie.3% nu stiu. educarea comportamentului). Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. 73. diploma. nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului). scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. 0. spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. nu creeaza conditii pentru învatare. viata si familia lui. putem remarca drept nota dominanta. nu ofera sanse de viitor. nu este corecta. existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes. profesori / oameni ai scolii. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata.5% Da. pregatire intelectuala. pregatire psihica si fizica. trebuie completata cu altceva.principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. cultura.

0% 0.61%).0% 25.0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75.0% Membrii familiei Prieteni. colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22.45%) fata de baieti (4.1% dintre cei chestionati.70%). 54 .31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3.100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni. Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4.50%). Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3.0% 50.63%). De asemenea. desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa. iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4.5%) de elevi din esantion care. luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4.98%) decât la cei din liceu (3. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100.01%) este mai ridicat decât în rural (3.

insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari. educatie. continuarea studiilor.8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala.9%). pregatire pentru munca /viata (1%). pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 . pregatire psihica si fizica (10. cultura (27.Doar 19. continuarea studiilor.2%).9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta. la cel de-al doilea foarte putini elevi (1.1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales. cultura (23.8%).6%). În privinta opiniilor critice. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului. Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma.9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala. pregatire intelectuala. chiar cumulate sunt percepute doar de 3. doar 3. Cei mai putini (0. pregatire pentru comunicare / relationare (1. cariera.5%) si educarea comportamentului (1. Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model.9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33.6%). Un procent mare (36. educatie. cultura.7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. Spre deosebire de primul sub-punct. Un procent de 33. Diploma. pregatire psihica si fizica (6.8%) nu au stiut ce sa raspunda. educatie. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19. cariera.5%). un procent de 68. Destul de multe raspunsuri (32. Un procent de 26. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta.5%).1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara.

educatie. Totusi 52. Un procent de 83. educatie.2%) considera importanta educarea comportamentului. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri .3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala. Daca modelul ales este din rândul sportivilor.comunicare / relationare.4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model. respectiv prin pregatire intelectuala. Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala . pregatire pentru munca / viata.8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala). educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales. cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul. doar 2. un procent de 23.8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23. cultura. Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4. cultura.2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. 56 . iar cei mai putini (1. respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare. cultura. cultura (31.pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala. pregatire psihica si fizica . În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV. cultura).5%). educatie.2%) si doar 3. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara.. educatie. În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala. educatia. educatie.55 % considera ca pregatirea intelectuala. În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23.

indiferent care ar fi acest model.3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni. în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%.0% 5. pregatire psihica si fizica. cariera. cariera. 5. Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului.• • • pregatire pentru comunicare (relationare. profesori. Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma. sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului. continuarea studiilor). Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei. educarea comportamentului).9% 57 .9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32. continuarea studiilor). oameni de cultura). asigurarea sanselor la educatie(diploma.6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36. Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban. Cel mai mare procent (83. activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. profesori / oameni ai scolii.5% 19. sportivi. iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera. vedete TV.

Procentaje semnificative (19. Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20.6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5.0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare. 58 . iar procentul este crescut si de cei care spun. trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma. DA. Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor. nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor. fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala). continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. cariera. iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata. În opinia a 36.9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete. S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte.5%). 36.9%. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice.6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. Dintre respondenti 32. de nevoile lui specifice. iar 25.

În general. în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. indiferent de tipul unitatii. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. subiectii considera în procentaj foarte mare (83. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. cariera. O situatie interesanta apare în acest caz. În cazul rolului jucat de 59 . Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. diploma. continuarea studiilor. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. nu este interesata de modelele elevului. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta.

5% 11.36 1.8% 36.0 60 . 5.0 0. 8. 10. Mult 2p 39.49 0.1% 35.8% 27.4% 31.9% 39.1% 23.3% 23.9% 35.6% 2.9% Putin 1p 44.3% NonR 2.7% 41.2% 34.5 2.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0.59 1.93 0. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 . S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata.11 1.3% 18.8% 8.74 0.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat.8% 2.1% 3.6% 39.1% 22.13 1. 2.1% 2.7% 2.5 1.3% 3.2% 27.5% 23.9% 37. 6. 9.1% 43.1% 24.1% 1.0% Deloc 0p 13.8% 36. 7.7% 59.8% 46.60 0. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.86 1.4% 66.7% 3. 4.5% 11.5% 3. 3.27 1. dincolo de modulul ales.2% 15.0 1.4% 53.9% Medie 1.

Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.8 Opinii privind factorii scolari 1.6 1.4 1.8 0.8 1. optiuni valorice clare si reale.8 1.6 0.4 1.0 0.4 masculin feminin 1.6 0.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1.gen. care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.2 1.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv.8 0.8 1.8 Opinii privind factorii scolari 1.8 0.4 urban (S) rural (S) 1. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic.6 1.8 0.6 0.6 0. 1.6 1.2 1. 1.4 1. Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile.6 1.4 1.0 0.0 0.0 0.4 1.6 0. 61 .0 0. mai mult decât oricând. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.prof.4 sc.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii.8 0.4 1.6 1.2 1.4 1./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.

62 . prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli. pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si.pentru a-si putea realiza misiunea . Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor. activitatea de informare. a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. Mai mult decât atât. egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala.În era informatiei si în societatea cunoasterii. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. orientare si consiliere a carierei a fost relansata. totodata.sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. scolile sunt fortate . Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie. în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III). module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii. Dupa cum arata si studiul de fata. oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. Familiile sunt configurate diferit 10.84/1995 – cât si operational. de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Din punct de vedere politic si civic.

0% Rezultatele obtinute la itemul nr.2% 43.ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%). a rezolvarii problemelor psiho-afective. 63 . Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti. (8) indica. fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total).1% 16. Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43. 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19. însa.0% 14.2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar. a celor de comunicare. Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca.2% 19.5% 12. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura.

În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare . Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii.vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului. pregãtirea elevilor pentru via tã. Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere. fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã.9% 64 .1% 32. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala.5% 5. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi. european si international.1% 1. informarii si consilierii.6% 0.9% 0. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati.8% 2. care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent.8% 3. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii.9% 16.3% 9.3% 7.

Se constata ca un procent de 9. la nivelul scolii. Un procent de 0. Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 . Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta.9%) sunt destul de ridicate. Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren.9.1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu. ca exponent al scolii.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate. îi ajuta sa aiba succes în viata. în timp ce 7.si cei care nu au beneficiat de consiliere . Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta. un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36.8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie . din pacate. în general.1% dintre cei chestionati.9% .In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32.9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara.1%).3% .9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. 0.5%. Pe 5. Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14.3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare). iar în unele situatii exista disfunctionalitati si. iar 32.numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare .9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. Dintre cei chestionati.5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36. oferind o posibila orientare în viata si cariera.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor. se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.

prestator – beneficiar. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 . pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul . numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. Totodata. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara.5%. Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. nu sunt destul de popularizate. Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate. ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica. 8 % dintre subiecti.elev. iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national.5%. se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile. atât de necesara tinerilor. Un “Nu” categor ic este marcat de 24. dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40.domeniu.

Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România. 12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns.5% NU. 33.2%. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor. 24. Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR.mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat. a directiei de viata.2% Nu pot aprecia. Minoritatea de 33.învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie. care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat. 67 .5% DA. 40. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor. care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul. al atingerii telurilor pe care si le -au fixat. un garant al succesului. paralel cu nevoile vietii reale. 1.

cât si asupra unor factori de succes. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. axa asociata numarul de 68 . Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite. evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns. în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite. Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise. s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale. fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze. dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . pe baza unui esantion reprezentativ. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. În prima -a faza. Trebuie mentionat înca de la început faptul ca. fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model. oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes). în general. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului.Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara. A treia faza.

valorificarea oportunitatilor (115). urmate de membrii de familie.Profesori . trasaturile de personalitate (188). iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele.raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului). în cazul sportivilor – munca (64).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . sportivii si oamenii de afaceri. sunt: • în cazul vedetelor de televiziune . Astfel. în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).Oameni de afaceri . colegi . educatia (71). munca (79).Membrii de familie .trasaturile de personalitate (96).Prieteni.Vedete de televiziune . educatia (119). • • • în cazul membrilor de familie . urmarirea unui scop în viata (87). modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune. împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar.Alte modele 69 .Oameni de cultura .Oameni politici .Sportivi . trasaturile de personalitate (58).aspectul fizic (235) . aspectul fizic (64).

8% 18. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului.3% 4. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi. considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales.2% 14.7% 15.6% 6. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes.4% 5.6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6.5%.7% 18. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte.7% 3.5% 25. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite.

Oameni de cultura 8 .3%). vedetele de televiziune (19.9%). cinste. curaj.0 15.0 5.diferitelor enunturi. inteligenta. oamenii de afaceri (14. bunatate. diplomatie.Prieteni.Profesori 4 .0 0. sociabilitate.0 20. disponibilitate pentru ajutor. Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%).Membrii de familie 2 . profesorii (20.4%). ambitie.0 10. membrii de familie (23. Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35.8%).8% si maxim 29. colegi 3 . preocupare privind adevarul.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .1%).Oameni politici 9 . talent. categoria alte modele (24.0 30. Pe baza acestei ponderi. sportivi (11.Sportivi 6 . orgoliu. precum: încredere în sine. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29.9%). oamenii de cultura (16.7%). 71 . rabdare.1%).Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes.Vedete de televiziune 5 . perseverenta. sportivii (18.7%). membrii familiei (18. credinta. pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14.0 25. oameni politici (23. vointa.Oameni de afaceri 7 . caracter puternic.8%). simt al umorului. hotarâre.7%.5%). personalitate.

În cazul categoriei alte modele.0 25. colegi . sportivii (20%).0 5.9%).0 0.0 Procent 20. 72 .5% si 23.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .0 15. oamenii de cultura (20%).Sportivi 6 . fiind cuprinsa între 10.0 5.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . prietenii (18.Vedete de televiziune 5 .0 10.Oameni politici .0 10. colegi 3 .Membrii de familie .Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate.8%. se pot face urmatoarele grupari.0 35. Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului. comparativ cu ceilalti factori. în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului.Prieteni.0 25.Profesori 4 . acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.Alte modele Comparativ cu alti factori.Sportivi .Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc.Oameni de afaceri . ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales. în functie de modelul ales 40.9%). pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes.Oameni de afaceri 7 .Vedete de televiziune .Membrii de familie 2 .0 20.Oameni de cultura 8 . aceasta pondere este de 2.0 30.Prieteni.0 0.Profesori . Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.Oameni de cultura .9%.0 15. în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23.

Sportivi 6 .0 0.0 15.Prieteni.Oameni politici 9 .2%).0 10.Oameni de afaceri 7 .Oameni de afaceri 7 .Oameni de cultura 8 .Profesori 4 . colegi 3 . Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare.Alte modele 73 . Cei 1784 de elevi. Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic. care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes.0 30.5%).0 20. Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.0 Procent 40.Vedete de televiziune 5 . cum ar fi: sclipire la momentul potrivit.Oameni de cultura 8 . oamenii politici (15%).7%). în functie de modelul ales 60.0 10. printre raspunsurile lor. profesorii (10.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . membrii de familie (13. în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales. cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61. Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.0 5.Membrii de familie 2 . colegi 3 .Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic.0 50.Sportivi 6 .Vedete de televiziune 5 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .9%).6%).0 0. sportivilor (13.• • • • oamenii de afaceri (18.0 Procent 20. sau prin diferite enunturi.0 25. a fi descurcaret. membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10. au inclus de 335 de ori acest factor.Oameni politici 9 . abilitate.Membrii de familie 2 .Profesori 4 .Prieteni. valorificarea spiritului întreprinzator.6%).

8%).7%). 74 . colegi .3%). care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes.1%).Comparativ cu alti factori. Urmatorul loc.0 20.Profesori .0 35.2%).Oameni de cultura .0 10. Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor.Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34.Oameni politici .6%).Oameni de afaceri . oamenii de afaceri (20. vedetele de televiziune (11. categoria alte modele (15. membrii de familie (16.3%). modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26. prieteni sau colegi (10.0 30.3%).7%). sportivii (10.Membrii de familie .1%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . îl ocupa pregatirea sau educatia. Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei. oamenii politici (13. profesori (5.Prieteni. în functie de modelul ales 40. oamenii de cultura (16. în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales.0 15.0 5. sportivi (10.6%). dobândirea si valorificarea competentelor.4%).Vedete de televiziune . cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi. ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%. etc.Sportivi . membrii de familie (13.0 25.8%). existenta conditiilor necesare pregatirii.0 0.

75 .Prieteni. oamenii de cultura (13. prieteni sau colegi (16.7%).Prieteni.0 15.Oameni de cultura .Oameni de afaceri 7 .Membrii de familie 2 .0 10.Profesori 4 . oamenii politici (19. membrii de familie (21.Sportivi .Oameni de cultura 8 .6%).Oameni de afaceri .0 35.0 20.Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.Profesori . colegi .Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model.3%).2%). colegi 3 . categoria alte modele (16.0 Procent 15.Oameni politici 9 .Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25.2).9%). în functie de modelul ales 40.Membrii de familie . vedetele de televiziune (12.Oameni politici .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 10.1%).0 30.0 5.Sportivi 6 . membrii de familie (17.7%). ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie.0 0. Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20.2%).5%).Vedete de televiziune 5 .0 25. oamenii de afaceri (6.8%).0 5.0 0.0 20. sportivii (7.3%) si profesorii (11.Vedete de televiziune .

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8.2%).0 0.0 Procent 30.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . Pe baza acestor procente.4%). oamenii politici (4.Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10.0 0. colegi 3 .Alte modele În comparatie cu alti factori. profesorii (3.Profesori 4 .1%).Oameni de afaceri 7 .0 20.2%).Profesori 4 .Vedete de televiziune 5 .8% si 8.0 4.Prieteni.Membrii de familie 2 .Oameni de cultura 8 .2%). colegi 3 .Sportivi 6 .Oameni politici 9 . vedetele de televiziune (4.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .4%. Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare.Vedete de televiziune 5 .Oameni de cultura 8 .Prieteni. în functie de modelul ales 40.4%).0 Procent 6. conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2.Oameni de afaceri 7 . categoria alte modele (2.Alte modele 79 . oamenii de cultura (3. sportivii (4.8%).3%).Membrii de familie 2 .0 2.0 8. prietenii sau colegii (8.0 10. membrii de familie (4.Sportivi 6 .Oameni politici 9 .3%).

0 0. membrii de familie (2%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11. oamenii de afaceri (2.1%).1%).5%). 80 . oamenii de cultura (6.3%).Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36.0 10.Prieteni.Profesori 4 . atractivitatea domeniului sau activitatii.0 2.8%). colegi 3 .3%).0 6. oamenii de afaceri (19. prietenii sau colegii (nici o asociere).0 Procent 8. oamenii politici (0. Caracteristica stimulativa a activitatii. vedetele de televiziune (2.Vedete de televiziune 5 .4%). În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii. realizarea de lucruri iesite din comun. Pe baza acestor procente.8%). modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.Oameni de afaceri 7 .Membrii de familie 2 .0 4. sportivii (6. Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12.8%) si sportivii (12.Alte modele Comparativ cu alti factori. membrii de familie (14. categoria alte modele (6.1%. reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese.Oameni de cultura 8 .2%).Sportivi 6 .Oameni politici 9 .7%). regasindu-se în 94 de raspunsuri.

0 5.3%).0 0.0 1. Sprijinul extern .0 25.Oameni de afaceri 7 .Membrii de familie 2 .Membrii de familie 2 .0 2.Vedete de televiziune 5 . oamenii de afaceri (3%). acordat în afara familiei.0 5.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . fiind mentionat de 84 de ori.Oameni politici 9 .Profesori 4 . categoria alte modele (3.Prieteni.8%).Profesori 4 .0 20.3%). un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. colegi 3 .0 10.Sportivi 6 .Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii. anturaj. de catre colegi.Oameni de cultura 8 . colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Oameni politici 9 . 81 .4%). sportivi (21. modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%). Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.Oameni de afaceri 7 .Oameni de cultura 8 . sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%.0 3.1%).5%). profesori (22. sportivii (3.Vedete de televiziune 5 . sau prin diverse relatii.Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii.0 15. profesorii (2. vedetele de televiziune (4. este de asemenea considerat.Alte modele În comparatie cu alti factori. categoria alte modele (12.Sportivi 6 .0 Procent 4.8%).0 0.Prieteni. În functie de aceste procente. în functie de modelul ales 30.1%). majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25.

Profesori 4 . Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.0 20.Vedete de televiziune 5 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .8%) si educatiei sau pregatirii (17.0 Procent 30. prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere). asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30.0 10.0 15.Prieteni. oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9.0 25.6% din totalul raspunsurilor. colegi 3 .0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . vedetele de televiziune reprezinta 47.Oameni de afaceri 7 . în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .0 5.Sportivi 6 .• • membrii de familie (2%).0 40.3%. fiind urmate de sportivi cu 14.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .6%).0 0.0 0. în functie de modelul ales 50. În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales. cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23.0 20.Membrii de familie 2 .5%.0 10.Oameni politici 9 .Oameni de cultura 8 .

iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele.7%).Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35.0 5.5%. 83 .0 0.9%) si educatia sau pregatirea (16. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25.0 0.0 20.0 30.0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29. rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . fiecare cu câte un procent de 20. în special.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 15. aspectul fizic (18.2%). sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2.0 10.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind.0 10.0 5.1%).0 25.0 20.

0 20.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic.0 15. factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23.0 10. cu o pondere de 18.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 0. 84 .4%). ambele cu o pondere de 20%.2%. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25.0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune .0 20.0 5.0 25.0 0. si trasaturile de personalitate.0 10.0 5. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .1%).9%) si trasaturile de personalitate (19.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25. 85 .Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti.7%).3%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .2%).Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.0 10. Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2. educatiei si munci (cu procente de 13.0 10.0 25.0 0. valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16.0 0.6%) trasaturile de personalitate (14. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 20.0 5.0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .3%) sunt factorii mentionati cel mai putin.2%). Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura.8%) si existenta unui scop în viata (12. aspectul fizic (18.0 5.0 15.0 20.

8%). educatia/pregatirea (19.0 10. trasaturile de personalitate (23. educatiei/pregatirii (16. în legatura cu succesul oamenilor de afaceri.3%).3%).0 15.0 15.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 . Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0. aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2.0 0. factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost. Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3.0 10. valorificarii oportunitatilor (15.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 5. aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25.9%).4%).0 20.8%).2%).3%).0 20.0 0.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24.0 5.9%).0 25. Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 .8%) si existentei unui scop în viata (15. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30. în special.

aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. aspectului fizic (10-20%. În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes. privind asupra alegerii modelului de succes. exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia). • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. existenta unui scop în viata (5 -15%). la care ponderea este de 30%. valorificarii oportunitatilor (10-20%. nu difera foarte mult în functie de modelul ales. cu exceptia vedetelor de televiziune. educatiei/pregatirii (10-20%. fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. care au în jur de 7%). cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri. distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes). apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. care au în jur de 7-8%). re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. cu exceptia prietenilor/colegilor. aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). precum trasaturile de personalitate. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . variatiile dintre ponderile minime si maxime. • În general. cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri.• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model. alti factori. • • muncii (10-20%. în raport cu ceilalti factori. Astfel. care au asociat un procent de 25%). sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. în functie de modelul ales. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura.

existenta unui scop în viata. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. privind rolul educatiei si pregatirii. prietenilor. cu participarea elevilor si profesorilor. în dobândirea succesului în viata. prietenilor sau colegilor. profesorilor. educatie/pregatire. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. membrilor de familie. sprijinul extern. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. 88 . oamenilor de afaceri. Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. valorificarea oportunitatilor. oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele. educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor. realizate în scoala sau în afara acesteia. oamenilor de cultura si oamenilor politici. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat. exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. caracteristica stimulativa a activitatii. oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi).trasaturile de personalitate. organizarea de dezbateri. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie. aspectul fizic. sportivilor.

Pescuit.0% 2.8% 12.La nivel de sistem de învatamânt.8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4.0% 44.5% 16. Pentru presa scrisa. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie. adesea obsesiv. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate.8% 7. aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane.1% 10. de presa scrisa si audio-vizuala. De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare.5% 8.7% 3. Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala.5% 8. Auto etc.7% 16. care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.3% 4.3% 6.8% 6. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 . sistemul educational este pus în fata unei mari provocari. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune.1% 3.

cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice.datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni . surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului. în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'. Predominanta vizualului este azi neîndoielnica. ci si al "catedrei". 90 . ecranul a devenit . În ordinea educationalului. atât varii analize de sistem/proces educational. apoi galice. de curând. daca nu chiar substitutul nu doar al manualului.este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. mai cu seama din epoca "razboiului rece" . pe alocuri. iar influenta ei cultural-sociala majora. În aceste conditii. interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative".cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil.Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite. Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone. institutia scolara s-a lasat surprinsa si. chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale .

ca si înca discutabilei. el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate. refuzul internalizarii lor. Declararea majoritara (e rept. Desigur. mai degraba decât notarea unei anomii.O. rom. de buna seama.J. cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" . initial. reper axial nu numai pentru interpretativul imediat. Astazi. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor. Stiinta comunicarii.traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . Bucuresti. resimtit ca si conventional.limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala . De aceea. Humanitas. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic. este ex-centric ideologiei educationale traditionale. trad.J. atunci când se manifesta explicit. Scholten.. a II-a. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale.în: Van Cuilenburg. dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate . ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ . ci valori(le). itemii deja analizati) -. dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului. 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor . ed.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!). desuet si. "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v.W. Noomen. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii.este. în contextul respondent. deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde. previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca.ca si "copíi" 91 . deci. si în spirit si în litera. rutiniera în ansamblul interogativ. 13 un excurs util . întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana.Iata de ce...aflati la vârsta preadulta .inclusiv sub aspectul managerial al problematicii . suportul axiologic traditional al modelului . În acest context.G. desi parea.

respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla . ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie. Mai mult. non-scolare. cum este al doilea post 92 . în orice caz. cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare."pe sticla". o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau. motivând cu lipsa de tim p . ca atâtia altii. pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% .sau. chiar daca minora în ordine conventionala .OSP fiind. chiar cel declarat . la întrebarea discutata aici.2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7.si a familiei).ca preponderent în influentarea alegerii modelului. 15 16 pe care. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic). studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect. cât si refuzarea lui ca "model de viata". dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. ca. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . poate. În atare conditii. pâna la o investigatie punctuala. numarul mare al non-raspunsurilor.într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil. Totusi. Sub aspectul unei interpretari… permisive 15.6%) ar putea parea încurajator. provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune.cf.peste unul din zece!). dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari. atât de demn de atentie/interes .Trecând. vom fi nevoiti sa o acceptam . factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea. oricât de bine proiectata. atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. Pentru a mai zabovi în zona negativului. spre exemplu. investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa.2% . totusi. câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat . la ratarea unui loc de munca. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare. confuzia emisiune/post.în jargon televiziv . precautiile se dovedesc utile . ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala. item 1 -. Din nefericire însa. poate.încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16. în ciuda retoricii reformatoare.imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11. Faptul ca numai 5. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural. Ea confirma ca. Totusi. cum se va vedea.cf. spuneam.pe care. însa: el este net dominant si în recoltarea modelului . Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali . numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori. Aceasta. putând conduce. însa.

însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa. poate. decât altele .9% 57. în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa .mai convingator.si cele melanjate. ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate.în registru metodologic si. mai ales în anumite medii familiale.si edu-tainment-ului. Ar fi un semnal .iarasi predictibil. ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei.train . desi puternic sustinuta intern. Nu este.imediat .pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma.6% 11. Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele . a elevilor .4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57. consecutiv. relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune.merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism. mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor.Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery.si. National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16. dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") .9% 16.subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului.1% 13. "catharctic" (atât fata de "viata". a înregistrat nu demult un lamentabil esec. cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor . implicit.dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. având în vedere nu doar vârsta anchetatilor. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele . Or. 93 . cât si fata de scoala) al acestui gen.4% 10.4%.9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment .3% 10.0% 11. în conventia data. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul.4% 4.prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular. daca nu . selectarea modelelor . a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor. la tinerii învatacei. ci si caracterul compensatoriu. unde o tentativa de gen. Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale . dupa alte criterii decât pedagogice).

analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat. si 6. realista18. având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin. unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5.cf. item 6 -.fie funciar. Dar.si doar 1.2. fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual . acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani . Desi fluida. în privinta talk -show-urilor. triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%. ci spre comunul suetard si spre "actori". predomina cele cu subiect sportiv. cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) . reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.fiind viata de familie (desigur. Astfel. un realism .. cum se va vedea. .consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv.sa prefere. si cvintuplu decât dintre profesori: 7. de altfel. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3. interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"). în acceptia casnica) 94 . fie si abia intuit-formativ. totusi. fireste. s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57.6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal.aspecte.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite.cf. iar divertismentul este predilect. muzica.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' .pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente . 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul.3.dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'. proiectia profesional.2% doresc ca.1. semnificative.cf. sa faca 'spectacole. Sub alt unghi de vedere. deja mentionata. desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere. ca si faptul ca.3% dintre respondenti. Desi zona de extractie este televiziunea. imaginea domeniului este.9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%. pe… moderator. Decalajele sunt. între un Becali si un Liiceanu.3. diferenta sensibila dintre a detine o antena. respectiv 'om de afaceri'). 5. modeling' . vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul. însa.cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii . . eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6. în pers pectiva. al semnificativului (ori macar al factualului). item 5. item 5.

ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului .a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. Meritorie în contextul actual. promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin. de fapt.ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii.desigur. 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. cert. nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice. o conditie prealabila .din 133 validate) . o data în plus. ci 'apartele'. de-abia depasind. Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului. iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19. însa. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei). item 2 21. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri .Fireste.în spiritul 'educatiei pentru fiecare' . preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata. nu constatarea ca. asa-zicând.una inofensiva. tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata. scolar . preluând ce este de preluat din spiritul lor. ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . De altfel.din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor.6%) fiind "vecinii"! . factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata . Adresata profesorilor. ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. de altfel. în ordine.cf. anturajul20. de buna seama.unde el vine al treilea de la urma. 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului). de care realizatorii TV sunt. sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'. dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -. scoala se deschide vietii reale. constienti . subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'. alta: abandonând rigorismul îmbumbat. subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca.Cornea) într-o serie mnemica expresiva.nonmodelul majoritar la item 2 (31. investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri . în chip de comandament al euro-integrarii. desigur. ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit. fapte de moda .aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului.care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial. cum sugeram mai sus. acolo. putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'.caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici". fireste. strada . (si) în aceasta ordine de idei. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa. "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea. sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis".si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P. Problema este. în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta . nu pentru a o cenzura. ci de profesionalizarea în Formare . ci. Vorbim aici. "OSP" si "profesori" . ci izbânda individuala în orizont social.cifra promitatoare.apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima. Fireste. 95 . în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca.

soft-ul ca atare. privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral). Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88.3%). mentine cognitia în regim pasiv. retardatara la noi. în lipsa receptorului propriu. acestea frizeaza. lectura. optiunea fiind dominata de serialele "soap" . ci interactiva si fructificatoare . Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este . Comutarea se va întâmpla. un rol compensator de sursa primara alternativa . în privinta celor din urma.cel putin în conventia cercetarii de fata. regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational. mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza . punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 . Mediatizarea o serveste.Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila". într-o masura oarecare. Televizorul are. dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. ci de instrument .poate si din cauza ca.cu care însa.în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. indiferent de sursa (viata sau "arta"). si aici. privit ca panaceu. ea este modesta (10. o serie tematica. fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii. tinerii privitori.6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor).revenind 22 Avem de precizat ca. sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. desigur.si nu a fost vreodata! . dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. opinam. dar nu în regim de… "lucru în sine". acesta nu are "exclusivitate electiva". Nu este mai putin adevarat . în derutanta cheie pseudorealista. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" .conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului . Or. Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca.careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie. În afara de aceasta. întodeauna un "bine"… prelucrat . reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery).9%) au un model. Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca.fiind graitor). în cunoasterea "raului" este.din pacate foarte putin cultivata. o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. si nu o emisiune sau. defel paragonale. cât ca. cel putin. o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui. Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . În ceea ce priveste preferinta pentru filme . daca tele-dependenti.pasiv-"asimilativa".

"pregatirea pentru viata" .conventia scolara. consideram.la problema prizei la sens a subiectilor . Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi").de exemplu. munca în gospodarie sau slujba de duminica . ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare . Tendinte 'neutre' nu exista. Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste. sexul. ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul. în care. plasat reglementativ "în centru".insertia profesionala. în ancheta de fata. generic. prin urmare. nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate. ca 97 . de liniara .pentru care analiza apropriata este. realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta. separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva. prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si. este de presupus ca. "strada". ci de scrutarea spatiului formativ însusi. În acest fel.ca variabilele regionale. a tridimensionalitatii mediului de formare .în opinia noastra. adevarata plaga a educatiei) . Orientarea acestei analize poate fi cauzala . ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. în optica actuala. ea a luat. formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete . mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. integrarea sociala. coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor. din perspectiva raportului background-milieu . încât. totusi. în considerare raspunsurile. Un argument este ca. uzuala inspectie unidimensionala. ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual). a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -. finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'). în privinta valorilor active la un moment dat.si centrifuge: televizorul. a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si. nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee . în lumea tinerilor. culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa. continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. În acest sens. de câmp si de o analiza factoriala. "binding ").

sau/si teleologica. tipul de model pentru care au optat. Nehotarâti 6. Final Report. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin.S. L. Înv. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca. Înv. nu în ultimul rând. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society. daca nimic nu se schimba "în peisaj".7% 3. influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor.superior 3. D. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen.8% 11.1% 68. Altele pertinente în speta anchetata.3% 1.4% 65. Itemii (19) si (20). Cautarea unui loc de munca 3.8% 19. fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri.9% 98 . Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta. tipul de unitate scolara frecventat.0% 18. 10. & Salganik. 2003). Nov. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4. sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce.8% 0.5% 65. NonR 28. Altele 5.post liceal 2. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1. nivelul de instruire al parintilor. sexul si.3% 0. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1. OECD.S.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor. Continuarea studiilor 2.

65.profesional Total Înv.7% 100.postliceal 85 125 210 Înv. aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca.8%) si de învatamântul postliceal cu 10.0% 0.8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior. iar 19. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3. Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%). 68. iar al indecisilor este de 1. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19.3%.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv. iar 11. se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 .5%. putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale). itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului. Din totalul celor 94.2% 100.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire .NonR Total 5. cu un procent de 94.3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor). Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20.4%. Dintre acestia însa.1% doresc sa urmeze o scoala postliceala.8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze .3%. fara însa a renunta la acestea. urmat de alte forme de învatamânt (18. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor. un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior.

• Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2.urban. Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta. 28. • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp.8%). 1. Conform raspunsurilor înregistrate.3% urban.rural. Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .1% mediul rural.frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi).6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.9) fata de cel rural (64. • Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi). doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66.1% rural). se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93. O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale.3% . • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29.1% . la fel si numarul indecisilor (1. • Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa.

întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare.1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19. cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0.4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59.5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6. fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67. Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan. Se poate afirma. • Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27.4%). • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2. un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3.5%). Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 .1%) sau învatamântul universitar (59.6%). • • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis.4%).1%). • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3. ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura.• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72.5%).4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19. în concluzie.1%). • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19.

care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare.4%). • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2. fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87. În aceasta ultima categorie se încadreaza.3%). Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 . • Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8. cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97. iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero. Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor.9%).4%).timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata.9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1. este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional.4%) decât în liceu (0. În aceasta privinta. • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan. cu cele mai mari procente. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile. elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala. Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor.

cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes. În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15.5% la toate celelalte categorii de contra -modele).2%).a oferit-o.2%). ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii. cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes. Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen. • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 .specializare pe care învatamântul profesional . Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii .4% . În privinta modelului de succes. oamenii de cultura si oamenii politici. însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar. • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3. Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes. • Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes. • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile . cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5.

frecventeaza în prezent liceul. frecventeaza învatantul profesional. au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban. au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala. sunt mai multe fete decât baieti.1%). profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban. frecventeaza învatamântul profesional. • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9. au ales ca model de succes sportivii. au ca non-model de succes oamenii de cultura. institutia frecventata se afla în mediu rural. ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata. Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii.1 %). 104 .persoanele fara tel în viata (57. Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile . iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. Ca o concluzie . au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban. sunt mai multi baieti decât fete.2%). au ca model de succes oamenii politici.

au parinti care au absolvit liceul. au ales ca model de succes prietenii si colegii. sunt mai multe fete decât baieti. au ales ca non-model de succes sportivii. au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. frecventeaza învatamântul profesional.• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural. institutia frecventata este în mediul rural. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate. 105 . Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban. sunt mai mult fete decât baieti.

modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 . într-un fel sau altul. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate.familia având rolul determinant. structura. În privinta contra-modelelor. în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. Mai mult decât atât. având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. Mass-media. prostia etc. pe un esantion reprezentativ. influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua. într-o proportie covârsitoare. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere . De asemenea. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. personalitati din afara scolii. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion .) si lipsa unui tel în viata. urmata de colegi si prieteni -. trasaturi negative de personalitate (rautatea. si pe de alta parte. pe de o parte. numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. bunatatea. Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . Modelele dominante sunt. De asemenea. sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii .CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. aroganta si vulgaritatea -.

pe transmiterea de informatie. tinerii considera. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”. Ca urmare a acestor constatari. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. care risca sa se adânceasca. recomandam: 1. 2. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. inapetenta fata de nevoile. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. 107 . asa cum apar în legislatie si politicile scolare. Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal. atât de necesara în vremurile noastre. a celor constatate. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie. acela de a forma si educa. înca. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. si cultura scolara dominanta. Scoala risca. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”. Cu toate acestea. Putem remarca astfel. Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. un clivaj. precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare. Ca urmare.

6. analiza si interpretarea mass media. 5.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita. Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor. a temelor legate de succesul personal. 108 . 3. în cadrul acestora. • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. 4. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social.

Bibliografie selectiva 109 .

1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1.. iar datele ramân confidentiale. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes. deoarece……………………………………………………………………. Nu. Chestionarele sunt anonime. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model .2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1.. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4.ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. Internet 1 2 3 9.3 îmi doresc cel mai mult sa fac………………………………………….2 îmi doresc cel mai mult sa am…………………………………………. prin………………………………………………………………………….1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………. Televiziune 1 2 3 7. Familie 1 2 3 2. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu…………………………………………. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar. Profesori 1 2 3 5. Reviste/ziare 1 2 3 8. 110 .. 5. 2. Da. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1.………………. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. 5. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5. 2. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6. un ideal. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3.2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2.numita la punctul (1): 1.

Conducerea scolii 1 2 3 8. 2. Disciplinele scolare 1 2 3 3.………………………………………………………………… ………………………………….Psiholog 3.……………………………… ………………………………………………………………………….……………………………………………………….…………………………. Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare.……. Dirigentia 1 2 3 7. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ……………………………….. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1. Profesori 1 2 3 2.. Consiliere si orientare 1 2 3 10.………………………… ………………………………………………………………………... Scoala profesionala profil ………………… 1. Activitati extrascolare 1 2 3 4.Liceu. Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1.…………………. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: …………………………………………………..……………………………. Diploma obtinuta 1 2 3 6.(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1.Alte persoane sau institutii.… …………………………………………………………………………………………….Diriginte 2.……….………….………..Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ……….……………………………………….Nu stiu 5. DA 2. (13) Ce emisiuni TV urmaresti? …………………………………………………………………………….……....Masculin 2.………. Consiliul elevilor 1 2 3 9.….……...……. pentru fiecare parinte): 111 . (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1). Lucrurile învatate 1 2 3 5. ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1. 4. NU 3..

Sa continuu studiile 2.postliceal 2.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1.Urban Altele 4 4 2. ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1. Sa caut un loc de munca 3. Înv.superior 3. Înv.Altele 5. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 . Sa continuu studiile si sa lucrez 4. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu.Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful