INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII
SI
REUSITA SOCIALA

Bucuresti
- 2004 -
Autori:
COORDONATOR:
Dr. Stefan Popenici (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

ECHIPA DE CERCETARE:
Carmen Balasoiu (Cadrul legislativ, Itemii 8, 9)
Paul Blendea (Itemul 1)
Mihaela Ionescu (Itemii 1, 19, 20)
Serban Iosifescu (Rezumat, Concluzii, editare forma finala)
Ovidiu Mantaluta (Metodologie, Itemul 4)
Tiberiu M. Mihail (Item 13)
Alexandru Modrescu (Itemul 11)
Niculae Neagu (Editare, procesare date)
Cornelia Novac (Metodologie, prelucrare date statistice)
Maria Paraschiv (Itemul 5)
Gabriela Parascovici (Procesare date)
Viorica Pop (Itemul 6)
Dr. Eleonora Radulescu (Itemul 2)

COLABORATORI:
Mihaela Mocanu
Directorii scolilor din esantion
Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare
judetene
Profesori din licee, scoli profesionale si
grupuri scolare

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational
©2005

2
 Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2
1. Introducere …….……………………………………………………………… 6
2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11
3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17
4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. 21
Itemul (1): modele ………………………………………………………. 21
Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. 32
Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. 38
Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 41
Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45
Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53
Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60
Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62
Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66
Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68
Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89
Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor
în functie de programul educational absolvit …………………….. 98
5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106
6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109
7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110
Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1
 REZUMAT

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere
dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru
a reusi în viata, pentru a promova în societate, pentru a câstiga un statut social superior.
De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de
reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii, influentând
totodata dinamica pietei fortei de munca, învatarea pe durata întregii vieti si din toate
activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, în ultima instanta,
calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.
Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele
de presa care au atins si problematica educatiei, nici unul dintre ele nu s-a referit explicit
la spatiul simbolic, al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la
motivatia pentru învatare - care fac obiectul lucrarii de fata.
Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o
anumita persoana si, prin aceasta, va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele
sociale pozitive. De asemenea, integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata
scolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si,
implicit, institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în
general.
Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ, grupul tinta reprezentându-l
elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca, la ora
când acest raport este disponibil, ei fie îsi continua studiile, fie fac deja cunostinta cu
piata fortei de munca din România, modelele sociale de succes identificate capatând
valente operationale sporite. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl
reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989,
caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate,
inclusiv în privinta legislatiei scolare. Consideram, pe baza cercetarilor recente ale
Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii, diluând
influenta scolii asupra elevilor, diminuând valentele formative ale scolii în special sub
aspect valoric si comportamental.
Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor
contra-modele, precum si la motivatia alegerii lor. Din constatarile noastre, pe primele
locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV, membrii familiei, sportivii,

2
oamenii de afaceri , în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii ,
politicienii, colegii si prietenii sau oamenii de cultura. În privinta contra -modelelor, pe
primele locuri se afla vedetele TV, oamenii politici, vecinii, membrii familiei, profesorii,
prietenii si colegii, în timp ce alte categorii profesionale, oamenii de afaceri, dictatorii si
teroristi, sportivii au scoruri mici.
Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele , se distanteaza net
realizarea profesionala, notorietatea si banii, iar cele mai mici scoruri le au educatia,
bunatatea, altru ismul si religiozitatea. În privinta contra modelelor, motivele
dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai
ales violenta, aroganta, vulgaritatea), trasaturile psihice negative (rautate, prostie,
impulsivitate etc. ), lipsa unui rost sau unui tel în viata.
Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contra-
modele. Pe primul loc, dintre factorii sociali, se afla familia, urmata de prieteni si colegi.
Factorii ce tin de scoala, anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri
în optiunea elevilor, fapt îngrijorator în opinia noastra, întrucât devine evident faptul ca
scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre
modele dezirabile - functie considerata ca implicita si realizata oricum. Cercetarea noastra
a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si sub-
cultura “de scoala profesionala” care, corelate cu sexul si cu mediul de provenienta,
determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. Ca urmare, si interventiile
corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori.
Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii
investigati îsi vad viitorul: ei doresc, în primul rând, sa aiba o cariera de succes – chiar
daca de multe ori “succesul” este vag definit -, sa aiba familie dar si siguranta din punct
de vedere material (bani, casa si masina), ceea ce întareste orientarea pragmatica a
optiunilor de viitor a le populatiei investigate.
Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul
în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele
exprimate: 33,8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata
sociala si profesionala. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din
mai multe categorii – scoala este utila, în general, prin: pregatirea intelectuala, educatia
oferita, cultura, pregatire pentru munca / viata, pregatire pentru comunicare / relationare,
pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. Exista, însa si elemente din
viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau

3
nu este interesata de modelele elevului. De asemenea, elevii sunt nemultumiti de faptul
ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este
centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35,8%). Credem ca trebuie sa ne
puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte
mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.
Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care, largind
orizontul, se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata.
Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt:
lucrurile învatate, în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a
pregati pentru viata), diploma obtinuta, disciplinele scolare si profesorii. Surprinde
plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit
de a pregati pentru o cariera de succes), a conducerii scolii (care are un rol esential în
dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se
doreste a fi o adevarata scoala a democratiei).
Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de
informare, orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii
chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în
scoala. Totodata, consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant
pentru continuarea studiilor doar de catre 2,1% dintre cei chestionati în timp ce doua
treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba
succes în viata.
Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata, o data
în plus, de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal.
Marea majoritate a elevilor chestionati, care încheie cel mai important si larg segment de
scolarizare - învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol
semnificativ în succesul modelului ales, fie, pur si simplu, nu pot aprecia influenta
scolii asupra respectivului model.
Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica,
drept principali factori care au condus la succesul persoanei model, în ordine, trasaturile
de personalitate, aspectul fizic, valorificarea unor sanse sau oportunitati, înaintea
pregatirii / educatiei si muncii. Din nou, scoala nu este perceputa ca având un rol
important în succesul modelelor personale.
Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio
vizuala. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de

4
televiziune si persoanele intens mediatizate. Scoala pierde si aici teren, mass media (în
special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement, necesar formalului de tip
scolar, dar chiar ca un substitut. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata
preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment.
Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a
studiilor dupa absolvirea liceului, respectiv a scolii de arte si meserii. A reiesit,
indubitabil, dorinta tuturor elevilor de a continua studiile, o mare parte dintre ei dorind ca,
în acelasi timp sa si lucreze, fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea
drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. Procentul tinerilor care nu
doresc sa continue studiile este mic, ca si cel al nehotarâtilor. Exista, de asemenea,
diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu /
SAM), nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural).

5
 INTRODUCERE

Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala, cu precadere
dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru
a reusi în viata, pentru a promova în societate, pentru a câstiga un statut social superior.
De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de
reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii, influentând
totodata dinamica pietei fortei de munca, învatarea pe durata întregii vieti si din toate
activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si, în ultima instanta,
calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.
Ce este motivatia? Succint, putem spune ca este procesul care conduce, ghideaza
si mentine comportamentele, de la cele elementare (ex. a mânca) pâna la cele mai
complexe, determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente.
Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca
(determinata de dorintele, interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca
(determinata, prin impunere, din exterior). Simplu spus, a munci exclusiv pentru bani sau
a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant
extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei
recompense sau evitarea unei pedepse.
Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele
motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în
comparatie cu cele motivate intrinsec. De aceea, atunci când dispare presiunea externa,
oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa.
Ca urmare, având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue
pe tot parcursul vietii si în toate aspectele vietii, scoala este nevoita, acum, sa dubleze
motivatia “externa” (care, ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în
totalitate) cu cea “interna”. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru
elevi, numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va
mai fi obligat.
Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec
deosebit de important pentru evolutia individului. Importanta inerenta a modelului de
succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient, ci si la cel al subconstientului, al

6
comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ, dar
fara a-si pierde forta motivationala.
Raportul OECD, lansat la sfârsitul anului 2003 - „Learners for Life: Student
Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca
factor principal al succesului elevilor. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul
presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri
reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare.
Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea
politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire, ci trebuie sa ajute
elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente, atât în scoala
cât si în afara ei.
Raportul OECD lansat în decembrie 2004 - “Learning for tomorrow’s world:
First results from PISA 2003 ” - releva un alt element foarte important pentru scoala
româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a
aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala, raportul releva faptul
ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de
vedere calitativ. Cu alte cuvinte, unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe
sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala, comparativ cu altele. Ne aflam într-o
competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate, pentru binele copiilor nostri, dar si
pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier
pot afecta calitatea educatiei si, implicit, calitatea capitalului uman din România. Prezenta
sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii
românesti.
Pe 20 ianuarie 2004, cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul
“Tânara generatie, fascinata de "descurcareti" si "tupeisti", aici notându-se ca tinerii:
“Nu-i admira pe cei care au reusit, ci pe cei care s-au descurcat. Pe cei care sunt
smecheri, au tupeu si dau în toata lumea. Pe cei care arata bine, sunt îmbracati misto si
stiu sa faca bani. Sunt sedusi de personajele slobode la gura, agresive, care <<nu au
figuri în cap>>. De cei care vorbesc pe limba lor…”.
Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul
citat, iar anul 2004 se remarca din acest punct de vedere printr-un interes foarte crescut
fata de aceasta problematica. Barometrul de opinie publica (BOP, Gallup Romania) a
inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica, iar diferite institutii au

7
comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1,
pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. Chiar daca
studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei, nici unul
dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic, al valorilor si optiunilor tinerilor în
legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare.
Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea
noastra. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în
prezent, în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de
problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata.
Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în
prezent în România. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în
literatura de specialitate, cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD -
importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali
în reusita sau esecul scolar.
Stim, deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în
mod natural de actori, vedete si, în general, de persoane publice. Acestea reprezinta, în
fond, valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. Bruno Bettelheim, celebrul
specialist în psihologia copilului, sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil
nu este “Vreau sa fiu bun ?”, ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”.
Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea
de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . Cu alte cuvinte, personajul
valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental
si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Sensul
profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea
personalitatii individului uman. Modelul social promovat reprezinta în esenta
structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de
conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera, în insertia pe
piata fortei de munca si în societate. Cu alte cuvinte, copilul învata sau nu învata, se
comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a
modelului social adoptat. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol
de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca

1
În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la
programele TV, perceptia publica fata de scoala, perceptia tinerilor fata de munca etc. Toate materialele la
care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata.
2
Vezi bibliografia

8
fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si
cunoastere, pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. Totodata, consideram ca
functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de
succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere.
Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi
pusa sub semnul îndoielii, nu a fost realizata în învatamântul românesc, pâna în prezent, o
cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. Pe de alta parte,
cercetari empirice, anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de
aspecte cum ar fi:
• scaderea motivatiei învatarii la ele vi;
• cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar, deseori în
spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului;
• considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice
controversate, care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media.
Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de
învatamânt, cât si întregii societati.
Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “non-
modele”, personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile, au un rol
catalizator pentru evolutia personala. Modelele pot inspira si concentra energiile
indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda, 1997).
Non-modelele - cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de
droguri, alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si
“retete de evitat”, pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie
sa le evite în evolutia sa ulterioara. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un
complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai
comprehensiv, pe baza datelor statistice, a prelucrarilor si interpretarilor operate de
profesionistii care au format echipa de cercetare.
Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi, în care traieste
si se manifesta subiectul, iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice, care
adauga un plus de adevar cercetarii noastre:
• caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala
(Linton), care da sens conduitelor subiectilor;
• caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului
ales;

9
 • caracteristici de status si rol - persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de
conventii si reguli, se conformeaza unui set de asteptari, care prescriu înscrierea
într -un anumit comportament de rol.
Ca urmare, modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi,
astfel perpetuate, va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si, astfel,
reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri
sociale, de aici rezultând forta formativa a modelului ales.
Este important de mentionat faptul ca, desi modelul de succes este unul dintre
factorii care influenteaza motivatia individului, el nu este singurul si, ca urmare, nu se
poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. Cu toate acestea, identificarea acestui
element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice”
care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. Identificarea
acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului, a perceptiilor
actorilor implicati în sistem la acest nivel, cât si pentru elaborarea programelor,
proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor.
De aceea consideram ca o cunoastere sistematica, realizata pe un esantion
reprezentativ la nivel national, este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea
educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, masura în care oferta educationala
generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si, pe de alta parte, care
este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor
nationale de dezvoltare sociala. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care
fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si, prin aceasta, îi va fi utila scolii pentru
promovarea unor modele sociale pozitive. De asemenea, integrând rezultatele cercetarii în
curriculum si în viata scolara, va putea fi diminuata influenta modelelor sociale
indezirabile iar educatia si, implicit, institutia scolara vor deveni mai credibile în fata
tinerilor si a societatii în general.

10
 METODOLOGIA CERCETARII

Metode si instrumente
• Ancheta prin chestionar. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ.
Grupuri tinta / populatia vizata:
• Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si
meserii.
Institutii implicate
• Institutul de Stiinte ale Educatiei, Inspectorate scolare, licee, scoli profesionale
si grupuri scolare.
Calendar
• Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. Aplicarea chestionarelor s-
a realizat în prima parte a anului 2004, rezultatele obtinute raportându-se la
aceasta perioada de timp.
Scopurile cercetarii
1. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii
terminali, precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la
construirea modelelor de succes.
2. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de
reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita
sociala.

3. Analiza de context cultural, axiologic, social, si a culturii de grup a tinerilor

din grupul tinta.

4. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii,

reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social
propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect

5. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar, a vietii

scolare în ansamblu, a managementului educational si a relatiilor cu actorii
educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii
politicilor de dezvoltare scolara. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea
deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei
scolare.

11
 6. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a
cadrelor didactice, managerilor scolari si altor categorii de personal din
învatamânt

Grupuri de interes (stakeholders):

• Institutii de învatamânt superior, angajatori (patronate), decidenti în domeniul
politicilor educationale la nivelul national, inspectorate scolare, directori de
unitati scolare, cadre didactice, parimnti si elevi
Instrumentele cercetarii
Chestionarul3. Precautii metodologice
Chestionarul, ca instrument al cercetarii, joaca dublul rol de oferta de stimuli
pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. În absenta altor
informatii directe privind comportamentul subiectilor, chestionarul trebuie sa
ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru
subiecti, prin chiar structurarea itemilor.
În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor, sportiv cunoscut,
politician), interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt
mai importante decât personajul nominalizat, care de multe ori functioneaza doar
ca stimul emotional, declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie
atitudini, judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de
argumentare. Din studiul raspunsurilor la chestionare, se vede ca argumentarea
privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete
media – sportivi, actori, cântareti etc.) sunt extrem de diverse, reflectând orizontul
de cunoastere, întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. De aceea, echipa
de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje
folosite frecvent de catre subiecti, pastrând doar semnificatia argumentarii produse
de catre acestia.
Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala, parinti, vecini,
prieteni), atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si
argumentarea produsa de catre subiect.
În urma prelucrarii finale a itemilor, echipa de cercetare a decis eliminarea
itemului 14. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare
relevanta a respondentilor în câteva categorii clare, dar la aplicarea chestionarului
pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare, iar multe dintre raspunsuri au fost

3
Vezi Anexa 1.

12
 banale, de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’. Consideram ca
raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup, cu multe elemente de
particularitate, ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. Cu toate
acestea, rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip
calitativ -interpretativ, rezultatele fiind incluse în raportul final.
Populatia investigata
Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai
învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. Ca
ipoteza de lucru, doua aspecte importante au fost luate în considerare în
constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub
aspectul distributiei pe medii si programe educationale, cel de al doilea referindu-
se la posibilele influente de mediu socio-educational local. Daca primul aspect a
constituit baza alegerii variabilelor de esantionare, cel de al doilea a fost depasit
prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Prin împrastierea mare a unitatilor
de esantionare, avantajul acestui tip de esantionare este dublu, atât prin acoperirea
cât mai buna a plajei posibilelor influente locale, cât si prin evitarea riscului ca o
dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta
falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra- sau subevaluarea diferitelor
aspecte).
Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape, în prima etapa fiind selectate
aleator unitatile scolare, în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în
cercetare, la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi.
Datorita caracteristicii retelei scolare, selectia unitatilor s-a facut într-o baza de
esantionare structurata pe patru straturi, straturile reprezentând distributia
unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural), si distributia elevilor pe
programe educationale (liceu / învatamânt profesional). Trebuie mentionat faptul
ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara,
având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca
entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal
si a doua oara ca învatamânt profesional.
Ca urmare a administrarii chestionarelor, dimensiunea medie rezultata a unui
cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi, cu
20,5 elevi de liceu si cu doar 8,8 elevi din învatamântul profesional, acesta din
urma fiind astfel subdimensionat. Ca urmare, pentru a asigura reprezentativitatea

13
 esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare, s-a
procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv, astfel
încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda
structurii efectivelor scolare din retea.
Structura esantionului
Retea Esantion Retea Esantion
Program
educational Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Liceu 161412 10870 1339 113 93,7% 6,3% 92,2% 7,8%
Invatamânt
profesional 56731 6076 495 60 90,3% 9,7% 89,2% 10,8%
Total 218143 16946 1834 173 92,8% 7,2% 91,4% 8,6%

Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion

Unitati Elevi Medie elevi
Zona R U Total R U Total pe scoala
Bucuresti 1 13 14 25 271 296 21,1
Centru 1 10 11 21 246 267 24,3
Nord-Est 1 11 12 17 251 268 22,3
Nord-Vest 2 7 9 71 169 240 26,7
Sud 1 6 7 17 132 149 21,3
Sud-Est 1 18 19 22 430 452 23,8
Sud-Vest 4 4 83 83 20,8
Vest 11 11 252 252 22,9
Total 7 80 87 173 1834 2007 23,1

Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în

esantion
Zona Unitati Elevi Medie pe scoala
LIC PRF Total LIC PRF Total LIC PRF
Bucuresti 10 4 14 216 80 296 21,6 20,0
Centru 7 4 11 200 67 267 28,6 16,8
Nord-Est 10 2 12 227 41 268 22,7 20,5
Nord-Vest 4 5 9 98 142 240 24,5 28,4
Sud 5 2 7 98 51 149 19,6 25,5
Sud-Est 14 5 19 314 138 452 22,4 27,6
Sud-Vest 4 4 82 1 83 20,5
Vest 8 3 11 217 35 252 27,1 11,7
Total 62 25 87 1452 555 2007 23,4 22,2

Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21,1 elevi, cu 18,3 elevi în medie în
unitati din mediul rural si 21,4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe
clasa). Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu
comparativ cu media celor din învatamântul profesional.

14
 Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v. graficul de mai jos):
• Esantionul final cuprinde 2007 subiecti, dintre care 1834 elevi din mediul
urban si 173 elevi din rural. Valoarea de 6,94 - rezultata ca urmare a aplicarii
criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7,8 pentru trei
grade de libertate, indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia
scolara tinta.
• Unitatile selectate provin din 17 judete, acoperind toate zonele geografice si
economice ale tarii.
• Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23,1 elevi, sub nivelul de 25 elevi
pe clasa. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul
liceal (23,4) comparativ cu media de 22,2 a celor din învatamântul profesional.
• În raport cu localitatea de domiciliu, doua treimi dintre subiecti provin din
mediul urban si o treime din rural.
• Esantionul cuprinde 46,2% baieti si 53,5% fete, restul de 0,3% constituind
non-raspunsuri.
În ce priveste nivelul educational al familiei, daca investigatia a cuprins întrebari
referitoare la fiecare dintre parinti, ca factor de mediu socio-educational a fost
considerat nivelul de instructie cel mai ridicat. Putin peste jumatate din esantion
sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala
tehnica, în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o
institutie universitara de scurta sau lunga durata.

Structuri ale esantionului de elevi

100% 91,4%

80% 72,3%
66,2%

60% 55,7% 53,5%

46,2%

40% 32,9%
25,1% 27,7%
18,4%
20%
8,6%

0%
liceu

liceu
urban (S)
superior
rural (D)

sc.gen/prf.

rural (S)

masculin
urban (D)

inv.prf.

feminin

Domiciliu Educatie parinti Loc.scoala Progr.educationala Sex

15
Variabile de cercetare :
În functie de caracteristicile esantionului, ca variabile de cercetare, respectiv ca
factori de influenta au fost considerate:
a) factori de mediu familial:
- tipul localitatii de domiciliu (urban / rural);
- nivelul educational al parintilor;
b) factori de mediu educational:
- tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor
semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii
urbane);
- natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si
tehnic);
c) caracteristici individuale:
- sexul subiectilor.

Aspecte metodologice :
a) Indicatori utilizati în analiza:
- pentru toate variabilele, indicatori utilizati în cercetare, au fost
determinate distributii si structuri;
- pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7), în afara
distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor,
indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile; nivelul
acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor
de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute;
- în cazul itemului 3, punctajul a fost: 1p-influenta redusa, 2p-influenta
medie si 3p- influenta mare;
- în cazul itemului 7, punctajul a fost: 0p-deloc, 1p-putin si 2- mult.
b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei, ca si
pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. Marja
de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat, reprezentativ la nivel national
pentru populatia investigata, este de ± 2,2%

16
 CADRUL LEGISLATIV

Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru

relevanta rezultatelor: în anul 1989, tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul
preuniversitar aveau 3-4 ani. Prin urmare, este o generatie care s-a aflat, pe de o parte, în
centrul schimbarilor majore din scoala, într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna
prin coerenta si continuitate si, pe de alta parte, în centrul unor profunde schimbari
sociale.
Sub semnul schimbarilor politice, economice, sociale pe care România le
parcurge, ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de
transformari majore.
Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune
construirea modelului democratic si al economiei de piata, reforma învatamântului a
generat atât un nou cadru legislativ, cât si o serie de structuri institutionale, menite sa
faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational.
Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în
schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile, domeniile, formele, nivelele de
scolarizare si durata învatamântului obligatoriu.
În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a
introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si
dezvoltarii unitatilor scolare.
Fara a avea pretentia exhaustivitatii, acest capitol face referire la un set de
prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare, resursele
umane de care dispun aceste unitati, pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul
preuniversitar, marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al
cercetarii noastre.
Din perspectiva impactului, au fost luate în considerare, ca masuri de reforma,
legile, hotarârile guvernului, ordonantele de guvern care, fie se refera direct la
învatamântul preuniversitar, fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. Am
analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani, ne-am
concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de
arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare
a grupului tinta al cercetarii de fata.

17
 Finalitatile, premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si, în
particular, în Legea învatamântului (nr.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru
asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice.
Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu, în România, dreptul la
educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul
profesional, liceal, superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia
României - Art. 29-).
În conditiile în care, învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna,
persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în
limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”, în conditiile stabilite de lege
(Constitutia României Art. 32.).
Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data
promulgarii ei, astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr.151 din 30
iulie 1999 prin care s-a aprobat Ordonanta de urgenta nr.36 din iulie 1997, referitoare la
obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9
ani. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase, forma de zi, înceteaza la vârsta
de 16 ani.”
În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. 268 din 13 iunie 2003, data
pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. 84/1995) prin care durata
învatamântului obligatoriu se mareste cu un an.
Consideram importanta aceasta evolutie legislativa, din punctul de vedere al
cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea
scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului, mai ales în perspectiva
indiscutabilei democratizari a vietii scolare. Elevii, cel putin teoretic, sunt mai mult timp
expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori
cetateni responsabili ai unei Europe unite. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera
date în acest sens – daca intentiile leguitorilor, fara îndoiala generoase, au devenit parte
inte granta a vietii scolare.
Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece
evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea
elevilor pe diversele filiere. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala,
contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de
scoala profesionala”).

18
 Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu, începând cu anul
2001, în sistem computerizat. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a
creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si
functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea
rezolva. De exemplu, nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o
unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit
criteriile de admitere. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze
cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu, uneori fara posibilitate
de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari
în alta localitate. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta
la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei
navete. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti, la
începutul anului scolar 2001-2002, care solicitau solutionarea acestei probleme.
Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament, aprobat prin O.M.E.C. nr.
4747/16.01.2001.
În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit, multe din problemele aparute fiind
rezolvate pe parcurs. Totusi, putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au
fost afectati, uni mai mult, altii mai putin, de sistemul de selectie a unitatilor scolare
pentru continuarea studiilor.
Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului
preuniversitar, legile, hotarârile guvernului, ordonantele de guvern adoptate în ultimul
deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul
preuniversitar.
În fiecare caz concret, impactul prevederilor legislative, întelese ca masuri de
reforma, a fost mediat de o pluralitate de factori generali cât si de particularitati de ordin
local. În acest sens, au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii, calitatea resurselor
umane aflate la dispozitia unitatii scolare, particularitatile comunitatilor în cadrul carora
unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. Aceasta diferentiere face necesara
continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile
adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone
si / sau unitati scolare4. Din perspectiva continuarii procesului de reforma, evaluarea
impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la
concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul

19
legislatiei însesi, fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare, a generatiilor
de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut
scoala româneasca în ultimii 15 ani.

4
Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar
care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare.

20
 REZULTATELE CERCETARII

În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii

chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar.
Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a
raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele.

Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit

identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru
tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contra-
modele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes
au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia
învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contra-
modelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile
de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata.
Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima
o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri
ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5”
împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât
un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala
sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar
faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de
succes în viata tinerilor.

Item 1: model de succes Total % din Item 2: contra-model Total

raspunsuri Total raspunsuri
Au mentionat modele 1784 88,9% Au mentionat contra- 1823 90,8%
de succes modele
Nu au modele 129 6,4% NonR 184 9,2%
NonR 94 4,7%
TOTAL 2007 100,0% TOTAL 2007 100,0%

5
Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau
culturale

21
 Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în
graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta
de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes Au precizat non-modele

NonR;
nu au NonR;
9,2%
modele; 4,7%
6,4%

au non-
modele;
au modele;
90,8%
88,9%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl

identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care
declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în
intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.

Opinii privind alegerea modelului de succes

si a non-modelului
1,6%
6,2% 1,3%
au model / au
3,4% nonmodel

4,8% nu au model / au
nonmodel
model-NonR / au
nonmodel
au model / nonmodel-
NonR
nu au model/ /
nonmodel-NonR
82,7% model-NonR /
nonmodel-NonR

22
 Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre
optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi
“show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în
costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage
irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau
explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în
socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite
auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este
intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de
televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber
(Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004).
Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge
la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai
mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile
vietii” de pe micul ecran.

Distributia optiunilor privind modelul

Vedete TV

Membrii familiei

Sportivi

Oameni de afaceri

Profesori

Politicieni

Colegi / prieteni

Oameni de cultura

Alte

Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din

totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup
(Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23
copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita.
Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile, mai echilibrate.
Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale.
Sportivii sunt modelul preferat de 13,3% dintre subiecti (locul al treilea). Sportul
este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. Spatiul alocat
sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive, emisiuni dedicate
profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina
foarte atragatoare. În România, sportul poate fi o optiune valida pentru cariera, deoarece
sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.
Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra, 11,2 % dintre elevii chestionati au
ales ca model de succes omul de afaceri, ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al
patrulea, desi procentul e destul de mic. Adultii (în special membrii familiei si prietenii)
exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor
asupra socialului. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica, România, Mai 2004,
p. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere
au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni).
Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media, formatorii de
opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina
negativa. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia
generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic.
Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de
succes atractiv de catre 7,5 % dintre cei chestionati, optiune care se claseaza pe locul al
cincilea. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de
ani ai regimului comunist. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat
masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.
Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media
pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. Statutul social al profesorilor este
vizibil si alegerea este normala, dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si
cu ”carte”, cu un statut social marginal.
Asemenea profesorilor, oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1,2%) în
optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate).

6
Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H.E. Michael
Guest, US Ambassador - Aprilie 15, 2003, Iunie 11, 2004:
http://www.usembassy.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.htm ), Associated PressAgency:
http://www.globalpolicy.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.htm , s.a.

24
Practic, cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura
reprezinta o minoritate.
Oamenii politici se bucura de putin credit si respect, doar 5 % dintre subiecti
(locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model, desi mass media a pus în evidenta viata
îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. Ancheta Gallup ajunge si ea la
rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre
adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament, 77% nu au încredere în partidele
politice, 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica, România, Mai
2004, p.35). Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor, doar 15%
dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura
(Gallup, Barometrul de opinie publica, România, Mai 2004, p.37). Putina simpatie de care
se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ
pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între
persoane bine pregatite, dornice sa îmbratiseze cariera politica. Rezultatele studiului ne
îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori, atrase
de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid.
Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare, din zona
extremista (Ceausescu, Mengele etc.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a
disparut, dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare, deoarece se situeaza undeva sub marja
de eroare sondajului.
Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel

Optiuni asupra alegerii modelului

non-model model

Vedete arta,
TV
Membrii ai
familiei
Sportivi
Oameni de
afaceri
Profesori

Politicieni
Prieteni, colegi
Oameni de
cultura
- 8 0 0 - 6 0 0 - 4 0 0 - 2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0

25
 Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii
români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei, iar profesorii
si politicienii ramân putin interesanti. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu
semnificativ din nici un punct de vedere, fiind practic “invizibili” pentru viata si
proiectiile tinerilor din România.

Realizare profesionala versus notorietate si bani.

Prelucrând raspunsurile din chestionar, au putut fi identificate ca dominante prin

valorile procentuale, urmatoarele categorii de motive:
• motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea
profesionala cu 30,4%.
• urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24,7%;
• pe locul urmator se situeaza banii cu 20,3%;
• inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu
16,8%;
• competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15,9%.
• frumusetea fizica (10,4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al
motivelor cu ponderile cele mai mari.
Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale
au fost:
• Credibilitate, sinceritate – 2,9%
• Educatie - 2,6%
• Bunatate, altruism – 2,5%
• Religiozitate – 1%.
Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea
modelului de succes, putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare
masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala, notorietate, bani) si mai putin pe
calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta, competente sociale, frumusete
fizica).
Totodata, se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia
ponderilor pe ultimele locuri, desemneaza caracteristici de personalitate si valori
universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. Aceasta

26
polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de
subiectii investigati.

Motivatii în alegerea modelului din totalul celor care au model

identificat modele
Bani 20,3%
Notorietate 24,7%
Realizare profesionala 30,4%
Competente sociale/interpersonale 15,9%
Putere / independenta / personalitate 6,5%
Religiozitate 1,0%
Credibilitate / sinceritate 2,9%
Frumusete fizica, altele 10,4%
Tenacitate 9,9%
Bunatate/altruism 2,5%
Inteligenta 16,8%
Familie 4,4%
Educatie 2,6%
Persoana de succes 9,9%
Altele 9,2%
Nu stie/nu are motive sa raspunda 0,8%
NonR 0,2%

O parte dintre cei chestionati (30,3%, locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea
modelului de succes prin realizarea profesionala. Alegerea se datoreaza, pe de-o parte,
importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în
ceea ce priveste viitorul loc de munca, iar pe de alta parte, confuziei din mintea multor
subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane
realizate profesional. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa
arate ce înseamna vedeta profesionista, confuzia de care aminteam mai sus e fireasca.
O alta parte dintre subiec ti (25,0 %, locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de
succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.
Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie
substantiala însotita de o notorietate pe masura.
Pe locul al treilea în ierarhie, cu 20,1 % dintre optiuni, se afla persoanele cu bani.
Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani, indiferent de
provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica iî aduce venituri mult peste
medie. Desi sunt alese de multi subiecti, notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi
atinse în viata decât de 3 - 5% dintre cei chestionati.
Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16,8%) si
cele care au competente interpersonale (16,2 %), locurile patru si cinci, adica pe la

27
jumatatea ierarhiei, ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o
orientare axiologica benefica pentru societate.
Frumusetea fizica (10,3%), tenacitatea (10,3%) si succesul (10,1%) se situeaza
aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati, cu procente destul de mici. De
remarcat, ca subiectii, în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul, desi optiunea
pentru vedeta TV este lider în ierarhie.
Puterea este slab cotata cu doar 6,7 %, ceea ce este în concordanta cu datele
prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului
autohton.
Educatia este foarte slab cotata - penultimul loc în ierarhie - cu doar 2,7%
din optiuni. Acest procent infim, confirmat de datele privind profesorul ca model de
succes, e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul
educatiei în România
Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc, având sub 1% (0,9%) dintre optiuni. E
clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte
din România, care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare
încredere este Biserica. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic
al vârstei, dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un
posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii.
Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat
alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”, ceea ce ne pune în fata unui posibil
esec al familiei, scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea.
În concluzie, putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa
produca modele de succes benefice, atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri
activi ai societatii pe piata fortei de munca, ori viitori intelectuali, studenti în universitati.
Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria
„oameni de cultura”, care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contra-
model, nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. ”Vedetele” reusesc
sa se suprapuna ca model si contra-model, remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în
acest spatiu simbolic, atractiv si detestat în egala masura. Profesorii sunt o alta categorie
care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii, ramânând la o cota
foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. Optiuni net favorabile au
”sportivii”, ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”. Se distanteaza ca optiune
defavorabila politicienii, categorie marcata negativ în optiunile tinerilor.

28
 Surpr inde plasarea „prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile
defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice
în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. Teoreticieni ai
stiintelor sociale sau politice, de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de
accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea
regimurilor democratice.

Optiuni asupra alegerii modelului

favorabile nefavorabile
8 0 0

6 0 0

4 0 0

2 0 0

Vedete Membrii ai Sportivi Oameni de Profesori Oameni Prieteni, Oameni de

arta,TV familiei afaceri politici colegi cultura

Corelatii semnificative

Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient

semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii, daca nu este însotita si de motivatia
pentru care respectivul model de succes a fost ales.
Prin introducerea itemului 2.1 în chestionar, prezenta cercetare a încercat sa
circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model, tocmai
pentru a surprinde varietatea acestor motive si, bineînteles, motivele dominante ce ne pot
conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative
succesului.

7
De exemplu, vecinii

29
 1. Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori
45

40

35

30

Familie
25

20

Educatie
15

10

Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni

familiei prieteni afaceri cultura

2. Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului

300

Bani
250

200

Notorietate
150

100
Realizare
50
profesionala

0
Persoana de
succes
Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni
familiei prieteni afaceri cultura

3. Capacitati / caracteristici personale

160

Competente
140

sociale
120

100
Religiozitate
80

Credibilitate /
60

sinceritate
40

Bunatate /
20

altruism
0

Inteligenta
Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni
familiei prieteni afaceri cultura

4. Caracteristici de personalitate
60

50

40

Tenacitate
30

20 Putere /
independenta /
10
personalitate
0

Membrii Colegi / Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni

familiei prieteni afaceri cultura

30
 Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit
model de succes. Asa cum a fost prezentate mai sus, categoriile de persoane care au fost
identificate ca modele de succes sunt:
• membrii familiei
• colegii-prietenii
• profesorii
• vedetele TV
• sportivii
• oamenii de afaceri
• oamenii de cultura
• politicienii
• alte categorii de persoane, nespecificate.
Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele
alegerii lor ca modele de succes:
În privinta membrilor familiei, motivele dominante care au stat la baza alegerii
lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28,3%), realizarea
profesionala (22,2%), tenacitatea (17,8%) si inteligenta (15,5%). Ultimele motive pentru
care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.
În cazul colegilor-prietenilor, acestia au fost alesi ca modele de succes datorita
mai ales competentelor sociale, intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25,8%), urmate
cu procente similare de bani, sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16,1%).
Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea, urmat de tenacitate, realizari
familiale.
Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de
succes au fost: competentele sociale, interpersonale cu un procent mare de 50%, iar al
doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27,6). Al treilea motiv este
reprezentat de inteligenta (19,4%) urmat de tenacitate cu 16,4%. Motivele cel mai putin
reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea,
notorietatea si realizarile familiale.
Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea
modelului de succes, iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând
notorietate cu 37,6%, urmata de realizarea profesionala cu 28,2%. Cu aceeasi valoare
procentuala (22,1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta.

31
Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost:
educatia, religiozitatea, bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea.
În cazul sportivilor, motivele dominante pentru care acestia au fost considerati
modele de succes au fost: realizarea profesionala (44,5%) si notorietatea (38,7%), urmate
de bani cu 30,3%. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate,
credibilitate, sinceritate, bunatate, altruism si educatie.
Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru
motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%), precum si notorietate (26%).
Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0,5%), alaturi de religiozitate,
credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute.
Desi cu procente foarte mici, oamenii de cultura s-au numarat printre modele de
succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31,8%), realizare
profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27,3%). Motivul cel mai putin invocat
este tenacitate si realizari familiale.
Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum:
notorietate (32,6%), realizare profesionala (29,2%) si bani (20,2%). Cele mai scazute
procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale, bunatate / altruism,
frumusetea fizica si religiozitatea.

Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes,

se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi:
realizarea profesionala , notorietatea si competentele sociale / interpersonale . Iar
motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au
fost: religiozitatea, bunatatea / altruismul, realizarile familiale , puterea /
independenta / personalitatea, credibilitatea / sinceritatea si educatia.

Itemul (2): contra-modele

Întrunind un numar mare de raspunsuri, întrebarile referitoare la contra-modele

în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis:
• elaborarea evantaiului de contra-modele;
• stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie;
• estimarea unor factori ce au influentat alegerea.

32
 Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate

Vedete TV
Oameni politici
Vecini
Membrii familiei
Profesori
Prieteni, colegi
Categorii profesionale
Oameni de afaceri
Dictatori, teroristi
Persoane fara rost in viata
Sportivi
Persoane fara tel in viata
Oameni de cultura
Altele
NonR
0 100 200 300 400 500 600 700

În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s-a pornit de la premisa ca,
similar modelului de succes, contra -modelul are o serie de caracteristici:
• poate fi reprezentat de o persoana care, în virtutea unor trasaturi, comportamente,
actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale;
• dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate
depasi, în unele cazuri, perenitatea modelului de succes.
Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele, componenta acestor categorii,
continutul criteriilor de selectie indica, cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu
realitatea, ancorarea puternica în social; capacitatea de a se raporta la multiple arii
si structuri sociale ( altele decât familia si scoala); capacitatea de a observa, spiritul
critic.

Categorii de contra -modele

Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii

cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia:
• vedetele ocupa primul loc (34,9%), situându-se la o distanta mare fata de
urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie,
prietenii, vecinii, profesorii (considerati împreuna - 27,3 %);

33
 • oamenii politici ocupa locul secund (14,2 %), urmati la o distanta
semnificativa de urmatoarele categorii;
• vecinii (7,6%), membrii ai familiei (7,2 %) , profesorii (6,5%), prietenii (6%)
ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici;
• pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza, cu ponderi apropiate, oamenii de
afaceri (5,5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4,9%);
• desi cu ponderi mici, sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si
teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”.
Nu as dori sa fiu ca: Din total
Membrii familiei 7,2%
Prieteni, colegi 6,0%
Profesori 6,5%
Vedete de televiziune 34,9%
Sportivi 1,8%
Oameni de afaceri 4,9%
Oameni de cultura 0,7%
Oameni politici 14,2%
Dictatori, teroristi 2,6%
Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost, serviciu, venit) 2,6%
Persoane fara tel in viata (nu au tel, viitor, orizont) 1,2%
Vecini 7,6%
Categorii profesionale (meserii) 5,5%
Alte 4,3%
TOTAL 100%

Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele:

• “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii, muzicii, teatrului, filmului:
• “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri
variate la nivelul familiei;
• “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale
ierarhiilor politice( parlament, guvern, autoritati locale, partide politice);
• teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale
prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.
Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai,
este relevant faptul ca, profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6,5%) în cadrul
ierarhiei contra -modelelor.

34
 Criterii de selectie a contra-modelelor

Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o

ierarhie ce cuprinde:
• comportamente inadecvate , ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri
(3,8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta, aroganta, vulgaritatea”;
• trasaturile psihice negative, ce sunt exprimate prin “rautate, prostie, caracter
urât, dezechilibru afectiv, impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16,2%);
• lipsa unui rost si / sau a unui tel, situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei
(6,3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4,7%) si de dezacordul
dintre potentialul personal si statutul social (4,2%).
Desi cu procente mici (0,7 % - 4,2 %) sunt mentionate, în cadrul listei de criterii
pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri, reputatia proasta,
vedetismul, lipsa de scrupule, minciuna, înselaciunea, hotia (13,4 % - considerate
împreuna).
Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii,
este relevant faptul ca, desi întruneste o pondere relativ mica (4,7 %), nivelul redus de
educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria
contra-modelelor.
Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii
le-au enuntat ca baza pentru selectie, se constata diferente relevante în ceea ce priveste
modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele.
• Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici
nedorite / neplacute ale profesiei, aspectul exterior neplacut, dezacordul dintre
statutul social si potentialul profesional, comportamentul inadecvat, trasaturile
psihice negative, ve detismul.
• Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile
statutului, dezacordul dintre statutul social si potentialul personal,
comportamentul social inadecvat, imoralitate / lipsa de scrupule, trasaturi
psihice negative, minciuna / înselaciunea.
• Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social
inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura.

35
 • Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special
din cauza: trasaturilor profesiei / statutului, lipsei unui ideal, nivelului de
cultura.
• Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita:
comportamentului inadecvat, trasaturilor psihice negative, lipsei de cultura.
• Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita:
dezacordului dintre statutul social si potentialul personal, comportamentelor
inadecvate, trasaturilor psihice negative.
În acelasi context, urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de
contra modele:
• trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate
puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si, în al doilea
rând cu vedetele si membrii ai familiei;
• aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros
adus în primul rând vedetelor;
• dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un
factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o
relativa semnificatie în cazul profesorilor;
• comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare
pentru vedete , fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul
oamenilor politici, oamenilor de afaceri, profesorilor, membrilor familiei,
prietenilor, colegilor;
• lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari - în calitate de
criteriu de selectie - în cazul oamenilor politici mentionati drept contra-
model;
• trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea
vedetelor si determina - într-un procent relativ semnificativ - respingerea
unor oameni politici, profesori, membrii ai familiei, prieteni / colegi;
• minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa
oamenilor politici;
• lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este
asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei, prieteni / colegi,
persoane din categorii defavorizate;

36
 • nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special
pentru vedete si oameni de afaceri.

Contra modele si modele

Comparând ponderile întrunite de categorii comune, ce se regasesc atât în ierarhia

modelele cât si în cea a contramodelelor, se poate afirma ca:
• vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii;
• membrii de familie, sportivii, oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de
raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”, comparativ cu cele care îi
indica drept contra-model;
• oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri
care îi încadreaza nî categoria ”contra-modele”, comparativ cu cele care îi
indica drept model;
• profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si
“contra-modele”.
Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în
sub-categorii ce difera – aparent - prin felul cum includ un segment social sau altul pe
lista modelelor sau a contra modelelor. În realitate, comparând cele doua seturi de criterii
ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor, se constata existenta unor
elemente comune , ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta, educatie / lipsa de
educatie, lipsa de rost / realizare profesionala etc.).
Aceste elemente comune, regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la
factori de succes si aspiratii / dorinte, arata ca un procent semnificativ din categoria tinta
se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes, potential personal / trasaturi
personale pozitive, comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice, respect,
cre dibilitate.
Conform datelor cercetarii, asupra alegerilor referitoare la contra modele în
domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta,
mediul scolii, nivelul de educatie al parintilor, tipul de scoala, sexul subie ctilor
investigati.
Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca:
• în linii generale, factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu
privire la alegerea contra modelelor;

37
 • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul
subiectilor supusi cercetarii;
• diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a
fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele - vedetele,
respectiv oamenii politici.
Dincolo de aceste corelatii, explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la
contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de
datele factuale care au fost înregistrate, de trasaturile personale ale subiectilor, de
contextul social si educational sau de anturaj si de familie.

Itemul (3): factori de influenta

Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B -

conform urmatorilor indicatori:

INFLUENTA (din 1634) Redusa Medie Mare NonR

PUNCTAJ 1p 2p 3p
1. Familie 890 534 492 91
2. Colegi/prieteni din scoala 1080 615 206 106
3. Prieteni din afara scolii 909 634 351 113
4. Profesori 1255 425 224 103
5. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1405 320 155 127
6. Televiziune 643 522 727 115
7. Reviste/ziare 780 567 541 119
8. Internet 1119 444 313 131
9. Altele 765 556 572 114

Factori sociali:

INFLUENTA Redusa Medie Mare NonR MEDIE

1. Familie 44,3% 26,6% 24,5% 4,5% 1,79
2. Colegi / prieteni din scoala 53,8% 30,6% 10,3% 5,3% 1,54
3. Prieteni (din afara scolii) 45,3% 31,6% 17,5% 5,6% 1,71
4. Profesori 62,5% 21,2% 11,2% 5,1% 1,46
5. Consilierea si orientarea organizate de 70,0% 15,9% 7,7% 6,3% 1,34
scoala

Influenta unor factori de informare si comunicare

1. Televiziune 32,0% 26,0% 36,2% 5,7% 2,04

2. Reviste/ziare 38,9% 28,3% 27,0% 5,9% 1,87

38
 3. Internet 55,8% 22,1% 15,6% 6,5% 1,57

Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza

pe primul loc televiziunea, care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau –
altfel spus – de transmitator de valori, “retete de viata”, preferinte si modele de urmat. Nu
este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si
responsabil moral, o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct
destinul si alegerile pe care le fac tinerii, alegeri care au efecte de lunga durata, cu
implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale. Noii "eroi" propusi sau
impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica,
imitându-le comportamental, si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de
elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat.
Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare, initiere si transmitere a
modelelor purtatoare a valorilor fundamentale - functie ce revenea scolii - este preluata în
prezent de televiziune.

Studiile pe aceasta tema, derulate în anul 2004 în România de institutii

prestigioase8, confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si
alegerilor de tip axiologic. Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004,
Metro Media Transilvania si The Gallup Organization), releva date îngrijoratoare:
“vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de
petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta,
pornografie, consum de alcool etc. Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct
cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este - în
cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. În plus, se
remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza
atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. 5, op. cit.).

8
The Gallup Org., IPP, MMT etc.

39
 I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului

Familie

Prieteni

Colegi

Profesori

OSP

Televiziune

Presa scrisa

Internet

0 0,5 1 1,5 2 2,5

Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea

modelului, acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de
influentare (1,79). Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala, dar procentul
ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator, o valorizare puternica a
familiei si a valor ilor asociate, ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult
pentru stabilitate sociala, educatie si progres.

Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor, dar itemii
ulteriori releva o preferinta pentru revistele si ziarele de divertisment.

Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a

profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai
redusa influenta în alegerea modelelor de urmat. Se confirma si aici o criza de vizibilitate
si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ, de prezentare si negociere
a valorilor. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata, singura
institutie sociala care are ca scop explicit educatia, prezentarea reperelor morale si a
directiilor constructive, scoala este cel mai departe de acest rol. Daca familia se
dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor, scoala se
dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate, dincolo de miturile
auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. Interventiile sunt necesare în planul

40
culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra
locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.

Influenta factorilor sociali in alegerea modelului

2,5

Familie
2,0 Colegi
Prieteni
Profesori
1,5 OSP

1,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Influenta mediului de informare in alegerea modelului

2,5

TV
2,0

Presa
scrisa
1,5
Internet

1,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes

Din cele 17 categorii, prin care s-a efectuat închiderea itemului 4, in urma analizei
Pareto se pot trage urmatoarele concluzii:
Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie,
exista 8 categorii, listate în ordinea descrescânda a frecventelor:
1. Realizare profesionala.
2. Notorietate.
3. Bani.
4. Inteligenta.
5. Competente sociale / interpersonale.
6. Frumusete fizica, altele.
7. Tenacitate.

41
 8. Persoana de succes.

20
18
16
14
12
10
8 82%
6
4
2
0
Bani

Altele

Familie

Religiozitate
Credibilitate /

Educatie
Tenacitate
Notorietate

Inteligenta

NonR
Nu stie/nu are motive
Frumusete fizica, altele

Bunatate/altruism
Putere / independenta
Realizare profesionala

Persoana de succes
sociale/interpersonale

sinceritate
/ personalitate

sa raspunda
Competente

Categoriile anterioare cumuleaza 82.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care
respondentii declara existenta unui model de succes. Numarul de 8 categorii, din totalul
de 17, arata o dispersie destul de mare a optiunilor, pe care le grupam astfel:
• Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de
64.7%
1. Realizare profesionala.
2. Notorietate.
3. Bani.
4. Inteligenta.
5. Competenta.
• Între 9% si 5% sunt 5 categorii - frecventa cumulata de 32.8%
6. Competente sociale / interpersonale.
7. Frumusete fizica, altele.
8. Tenacitate.
9. Persoana de succes.
10. Altele.
• Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11.3%
11. Putere / independenta / personalitate.
12. Familie.
13. Credibilitate / sinceritate.
14. Educatie.

42
 15. Bunatate / altruism.
• Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1.2%
16. Religiozitate.
17. Nu stie / nu are motive sa raspunda.
18. NonR
Al doilea criteriu Pareto, de maximum 20% din categorii, care nu poate fi
îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4, conduce la
luarea in considerare a 3 categorii, care au o frecventa cumulata de 44.8%:
• Realizare profesionala.
• Notorietate.
• Bani.
Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si
criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele:
• Inteligenta
• Competente sociale / interpersonale.
• Frumusete fizica, altele.
• Tenacitate.
• Persoana de succes.
Aceste categorii au frecventa cumulata de 37.3%

Analiza Pareto, în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele

doua criterii, presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate,
cel mai probabil grupând, în cazul de fata, sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1-
3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8.
Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii
teoretice, observam ca realizarea profesionala, notorietatea si banii reprezinta mai
degraba stari finale la care ajunge individul, stari la care, în societatea româneasca
actuala, se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati
personale .
Totodata, cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta, competente
sociale / interpersonale, frumusete fizica, tenacitate, succes. Aceste categorii cuprind
cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes, acesta fiind chiar
mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model.

43
 In ideea gasir ii unor subpopulatii reale, semnificative, vom cauta în cadrul
criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17. Vom cauta distinctii la nivelul primului
raspuns semnificativ pentru itemul 4, pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales
reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului.

300
250
200
150
100
50
0
Realizare - urban
Realizare - Liceu

Notorietate - Rural
Notorietate - Feminin
Realizare - profesionala

Notorietate - Urban
Realizare -feminin

BANI - Masculin
Realizare - rural

Notorietate - Profesionala

BANI - Rural
Notorietate - Masculin

BANI - Feminin
Realizare - masculin

Notorietate - Liceu

BANI - Urban
BANI - Liceu

BANI - Profesional
Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare
profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai
multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea
profesionala, în raport cu cei de la SAM.
Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta, raportul fiind
de 1,3 în favoarea respondentilor de sex feminin.
Raportul urban / rural este important, optiunea mentionata fiind de 2 ori mai
frecventa pentru subiectii din mediul urban.
Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din
liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1, raportul pe sexe fiind de 1,5 la 1 in favoarea sexului
feminin, raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban.
Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la
1, raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2,5 la
1.
Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor, raportul
creste semnificativ, aratând ca este vorba de subpopulatii reale, si nu doar teoretice :

44
 • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea
profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se
afla în raport de 9,5 la 1.
• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea
fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. Proportiile în
care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural
sunt sensibil egale, iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu
urban. La fel, la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din
mediul rural.
• În ceea ce priveste banii, subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de
la SAM din mediul rural se afla în raport de 5,6 / 1 iar baietii din mediul urban
care opteaza pentru bani se afla în raport de 2,3 / 1 fata de cei din mediul
rural.

Din cele de mai sus, putem trage o serie de concluzii interesante :

• Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin, din mediul urban, de la
liceu, care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala,
notorietatea si banii, în opozitie cu populatia rurala si de la SAM, care
apreciaza putin aceste lucruri.
• În acelasi timp, populatia feminina apreciaza mult mai putin banii, dar
fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea
profesionala si notorietatea, depasindu-i aici pe baietii din mediul urban.

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani

Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul
tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor, cât privind modul de argumentare a
acestor optiuni. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la
itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra
personalitatii tânarului.
Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion:

45
 25,1%
Optiuni de viitor
33,1%

categorii socio-
profesionale
domenii /
profesiuni
NonR

41,8%

Domenii /profesiuni
5,1% Categorii 1,5% 1,5%
5,7% 20,3% socio-profesionale 8,2%
10,4% Profesor
7,5% Domeniul industrial
11,0%
Persoana de succes Domeniul economic
Om de afaceri 12,8% Ordine publica / armata
4,4% Realizat profesional 13,7% Domeniul serviciilor
Patron Arta / audiovizual
9,3% 19,4%
Persoana independenta Sport
Persoana sanatoasa Sanatate / asistenta sociala
Persoana fericita 14,8% Creator de mode
11,1%
24,7% Persoana respectata Constr./amenajare terit.
18,6%

5.1. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu…

Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate
din punct de vedere profesional (8,2%), persoane de succes (6,7%) sau oameni de afaceri
(6,4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala. Dintre cei care au
mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional, majoritatea
provin din mediu urban, urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.
Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”. Conform
sintezelor din literatura de specialitate, categoria numita a “oamenilor de succes” are o
serie de trasaturi distincte:
• Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera
obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.
• Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort
sustinut, care sa le confere substanta, altfel ele sunt sortite pieirii.
• Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla
la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.

46
 • Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta
are o solutie, iar ei, pe baza experientei, încrederii si intuitiei, vor gasi aceasta
solutie.
• Oamenii de succes au încredere în fortele proprii, au o mare capacitate de
persuasiune, sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru.
Spre deosebire de oamenii de succes, “ceilalti” fug de responsabilitate, de
asumarea riscurilor, de îndoieli sau de situatii noi.
Referitor la domeniul profesional, cei mai multi (7,8%) doresc sa lucreze în
domeniul serviciilor, fara a avea studii superioare. Acest lucru este explicabil deoarece
este un domeniu în plina dezvoltare, în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în
care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. Pe de alta parte, alte studii au
demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie
rapida pe piata muncii.
Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6,2% dintre acestia sunt
atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica
clasica sau muzica usoara, ziarist, crainic, impresar etc.), 5,7% opteaza pentru domeniul
economic (expert contabil, economist, manager etc.), 4,6% pentru domeniul ordinii
publice si al armatei (politist, jandarm, ofiter), 5,3% doresc sa fie sportivi, 4,3% dintre
ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic,
farmacist, asistent medical, asistent social), 3,4% pentru meseria de profesor si doar
3,1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial.
În România, sportul poate fi o optiune valida pentru cariera, deoarece sportivii de
succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.
Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o
treime dintre subiecti provin din mediul rural.
Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu
este atractiv. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. Cele mai importante
mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel:
• anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar, datorata
fenomenului de migratie, în special a persoanelor de sex masculin;
• scaderea ponderii specialistilor, atât a celor care lucreaza în agricultura, cât si
a celorlalti (profesori, medici etc.);

47
 • scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural, atât intra-generational, cât si
inter -generational. Daca pe ansamblul populatiei, migratia si-a schimbat
sensul, pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban;
• tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta, conform tuturor studiilor,
cea mai puternica mobilitate.
Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive, ofera conditii dificile de
munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere.
3,6% dintre tinerii chestionati îsi doresc, cel mai mult, ca peste 10 ani sa fie
sanatosi, 1,9% dintre ei sa fie fericiti si 1,7% dintre ei sa fie respectati.
Doar 3,1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei
afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi
timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale.
Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua
dezvoltare, doar 0,6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui
domeniu (inginer constructor, arhitect).

5.2. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am…

îmi doresc cel mai mult sa am

O casa 15,4%
Masina 13,6%
Bani 20,0%
Familie 33,3%
O firma personala 6,9%
O viata mai buna 5,5%
Sanatate 7,4%
Cariera 6,8%
Succes 4,4%
Un loc de munca 5,2%
Copii 2,6%
Prieteni 1,9%
Altele 0,4%

Majoritatea tinerilor investigati (33,3%) îsi doresc o familie. Cercetari recente au

demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. Inclusiv
cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii
din cadrul populatiei tinta. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi
mai târziu si în obiceiurile copiilor. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie,
în consecinta, ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara, fundamentarea
succesului si disponibilitatea de a fi întelesi. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute

48
de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca
pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o
familie fericita. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile,
mai echilibrate. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale.
În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei:
creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale, cât si a
celor care se înscriu în învatamântul superior. Suportul oferit de sistemul educational pare
sa fie mai putin pus în valoare de tineri, acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul
traditional al familiei.
20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani, 15,4% doresc o casa iar
13,6% doresc o masina. Însumând procentele ( 20%+15,4%+13,6%) reiese faptul ca
49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala
garanteaza succesul în viata. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ
(bani, casa, masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa
traiasca decent în cadrul unei societati prospere.
În România, tinerii au dificultati locative în proportie de masa. Desi statul acorda
tinerilor unele facilitati, de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri
substantiale.
În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala, tinerii se confrunta cu
dificultatile specifice unei societati în tranzitie. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în
vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri, formarea tinerilor pentru viata precum si
sprijinirea initiativei acestora.
Doar 6,8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6,9% o firma
personala.
Pentru integrarea socio-profesionala, gasirea unui loc de munca reprezinta primul
si cel mai important pas. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata
tinerilor, printre care: insuficienta locurilor de munca, lipsa calificarii, a experientei, lipsa
relatiilor, lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca, lipsa de sansa / noroc,
nepriceperea în a cauta un loc de munca, modul în care actioneaza oficiile de munca,
dezinteresul pentru munca. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de
participare economica.
7,4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate, 5,5% o viata mai buna, 5,2%
un loc de munca si 4,4% succes.

49
 Foarte putini tineri ( 2,6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1,9% îsi doresc
prieteni.
Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii, este
atomizarea, restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate.

5.3. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac…

Îmi doresc cel mai mult sa fac…

Afaceri 6,8%
Bani 6,8%
Copii 3,0%
Cariera 15,7%
Calatorii 7,0%
Sport de performanta 4,0%
Lucruri extreme, periculoase, pasionante 1,1%
Munca de caritate 8,4%
Politica 0,2%
Spectacole, muzica, modeling 3,2%

La aceasta întrebare, cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o
cariera (15,7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6,8%
mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes.
8,4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de
caritate.
7% doresc cel mai mult sa calatoreasca, 6,8% sa faca afaceri si 6,8% sa faca
bani.
Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1,1% lucruri extreme,
periculoase, pasionante.
De spectacole, muzica, modeling sunt puternic atrasi 3,2%, iar de politica un
numar foarte mic dintre tinerii chestionati, doar 0,2%. Participarea civica si politica a
tinerilor români este relativ scazuta.

Schimbarile radicale în sfera social-economica, politica si spirituala fac sa creasca

dificultatile cu care se confrunta tineretul, favorizând o criza acuta a constiintei valorice
individuale si ducând la erodarea, pentru unii, a unei parti din aspiratiile si mentalitatile
construite în perioada adolescentei. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a
tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu.

50
 Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea,
incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite, interesante si
care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. De asemene a,
tânarul poate încerca sa iasa în evidenta, sa-si creeze reputatie prin stilul personal de
participare la diferite activitati, prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de
imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. Pe lâ nga conduitele
normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului,
nonconformismului extrem, excentricitatii - toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate
“catre toti si toate”.
Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor
raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor
referitoare la optiunile profesionale, morale, politice etc. Parintii constituie prezentele
cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii, prietenii sunt mai importanti
pentru comportamentul imediat.
Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc
si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. Într-o societate aflata în
continua schimbare, în care reperele sociale, familiale, ierarhice au suferit mutatii,
tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. Dar parintii, ca si societatea, se confrunta cu
o diversitate de modele si precepte educative, ei gasind din ce în ce mai greu strategii
adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si
sustinerea lor pentru reusita scolara, profesionala si sociala.
Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile, împrejurarile,
evenimentele prin care, sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare).
Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta, caracterul dinamic
al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. Vulnerabilitatea tinerilor este
accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc, respectiv fenomene
si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si cultural-
moral-civice a tinerilor:
• zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin
din zonele cu o dezvoltare economica scazuta;
• calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta);
• somajul - afecteaza negativ procesul de insertie profesionala;
• nesiguranta unui loc de munca;
• nivelul si gradul scazut de instructie si educatie;

51
 • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata
în ceea ce priveste specializarea;
• delincventa, criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale, ale
dezorganizarii vietii familiale, ale esecurilor în viata profesionala / personala,
dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si
securitate sociala;
• traficul si consumul de droguri – în continua expansiune, corelate cu tendinta
scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari;
• coruptia: în absenta unor modele profesionale - umane si moral-culturale
pozitive, câstiga teren comportamentul corupt.
Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie, concreta, mai apropiata
decât aceea a parintilor sau a profesorilor. Adolescentul vrea sa placa grupului, sa -si
consolideze pozitia în grup, sa dinamizeze viata grupului si, de aceea, surpinde pozitia
modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare.
Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate,
deseori dupa modelul tatalui, uneori al mamei - contând si ceilalti membri ai familiei -
exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra
propriilor aptitudini, interese sau dorinte profesionale.
Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una
dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. Rolul scolii si al
familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate,
adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane. Este, de asemenea, scoasa în
evidenta interdependenta dintre familie si scoala, pe de o parte, si institutiile sociale
structurate, pe de alta parte. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia
scolii, adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. În principiu, tinerii sunt
convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala, pentru viata, dar, în
realitate, ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei.
Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33,8% dintre
elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si
profesionala dar 36,5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu
este interesata de modelele elevului. Un procent mare de 68,9% dintre respondenti
considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile /
concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. Elevii care
provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în

52
vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. Majoritatea
tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor
pietei muncii.
Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata; cei mai multi
dintre tineri au proiecte de viata vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea
consilierii pentru viata si cariera.
În concluzie, putem remarca drept nota dominanta, existenta unei orientari
majore spre realizare profesionala si succes, spre continuarea studiilor sau
combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca.

Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model

Acest punct are doua subpuncte:

• “Da, scoala ma ajuta…” - prin: activitati ale scolii / elemente de cultura
scolara, profesori / oameni ai scolii, diploma, cariera, continuarea studiilor,
pregatire intelectuala, educatie, cultura, pregatire pentru munca / viata,
pregatire pentru comunicare / relationare, pregatire psihica si fizica, educarea
comportamentului);
• “Nu, scoala nu ma ajuta…” - principale le motive: scoala nu este suficienta
pentru alegerea directiei în viata, trebuie completata cu altceva, poti ajunge ca
persoana model si fara a face scoala, nu ofera modele sau nu este interesata de
modelele elevului).
La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice, insatisfactii privind
oferta scolii: nu este interesanta, nu creeaza conditii pentru învatare, nu este corecta,
scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete, nu ofera sanse
de viitor, nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice, nu este interesata
de elev, viata si familia lui.

Scoala ma ajuta sa ajung Scoala nu ma ajuta sa ajung

ca persoana-model ca persoana-model

NonR;
Nu; 26,4%
38,3%

nu stiu;
0,5%
Da; 61,3%
NonR;
73,1%
nu stiu;
0,4%

53
100%
Factori scolari favorizanti
alegerii modelului
75%
Pregatirea pentru viata

50% Asigura sansa la educatie

Pregatirea pentru viata

25%
Asigura sansa la educatie

0%
Membrii Prieteni, Profesori Vedete de Sportivi Oameni de Oameni de Oameni Alte
familiei colegi televiziune afaceri cultura politici

100,0%
Factori scolari defavorabili
alegerii modelului
75,0% Nu ofera modele

Poti ajunge ca persoana

50,0%
model si fara a face scoala
Scoala trebuie completat cu
25,0% altceva
Alte

0,0%
Membrii Prieteni, Profesori Vedete de Sportivi Oameni de Oameni de Oameni Alte
familiei colegi televiziune afaceri cultura politici

La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35,1% dintre
cei chestionati. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model
(205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22,5%) de elevi din esantion care, desi au un
model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana
model aleasa.
Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care
influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4,31%) la elevii esantion cu
domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3,61%). De asemenea, luând în
considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban
(4,01%) este mai ridicat decât în rural (3,50%). Fetele au un procentaj mai mic de non-
raspunsuri (3,45%) fata de baieti (4,63%), iar procentajul este mai mare la elevii din
învatamântul profesional (4,98%) decât la cei din liceu (3,70%).

54
 Doar 19,1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura
scolara. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea
perceputa ca fiind extrem de scazuta, doar 3,9% din subiecti declarând ca simt o astfel de
influenta.
Diploma, cariera, continuarea studiilor, chiar cumulate sunt percepute doar de
3,5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model.
Un procent de 33,8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata
sociala si profesionala. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor
date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala, educatie, cultura (23,5%), pregatire
pentru munca /viata (1%), pregatire pentru comunicare / relationare (1,2%), pregatire
psihica si fizica (6,5%) si educarea comportamentului (1,6%). Foarte mici sunt procentele
de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca /
viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model.
Spre deosebire de primul sub-punct, la cel de-al doilea foarte putini elevi (1,8%)
nu au stiut ce sa raspunda.
Un procent mare (36,3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera
modele sau nu este interesata de modelele elevului.
În privinta opiniilor critice, insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de
respondenti sunt foarte mari, un procent de 68,9% considerând ca scoala nu are legatura
cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33,1%) si ca nu este centrata pe elev
si pe nevoile / interesele lui specifice (35,8%).
Destul de multe raspunsuri (32,7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost
considerate la “altele”.
S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se
refera la modelul ales. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din
esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati /
elemente de cultura scolara (19,6%), pregatire intelectuala, educatie, cultura (27,5%),
pregatire psihica si fizica (10.9%). Cei mai putini (0,4%) considera ca pot ajunge ca
modelul ales din familie prin diploma. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri
sa-si atinga acest model.
Un procent de 26,9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din
rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala, educatie, cultura. Nici unul
dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma,
cariera, continuarea studiilor, pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru

55
comunicare / relationare. Un procent de 83,3% considera ca activitatile din scoala
(cumulat procentajele de la pregatire intelectuala, educatie, cultura, pregatire pentru
munca / viata, pregatire psihica si fizica , educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga
ca modelul ales.
În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje
indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala, educatie, cultura (31,5%),
respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. Doar 4% considera ca profesorii
îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor.
În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV, un procent de 23,55 %
considera ca pregatirea intelectuala, educatia, cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca
modelul., iar cei mai putini (1,2%) considera importanta educarea comportamentului.
Daca modelul ales este din rândul sportivilor, profesorii influenteaza cel mai
putin atingerea modelului (doar 2,2%) si doar 3,4% din elevii din esantion considera ca
scoala le asigura sansa de a atinge acest model. Totusi 52,8% dintre elevi considera ca
prin activitati ale scolii pot atinge modelul.
Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din
rândul oamenilor de afaceri , doar 2,2% din elevii esantionului percepând o astfel de
influenta. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca
oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge
om de afaceri.
În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj
(23,8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara
si respectiv pregatire intelectuala, educatie, cultura. Influenta profesorilor este perceputa
în acest caz ca fiind importanta de 4,8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul
pregatirii psihice si fizice oferite de scoala).
Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23,5%)
considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara, respectiv
prin pregatire intelectuala, educatie, cultura. Nici unul dintre elevii care si-au ales un
astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare /
relationare.
Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari
categorii:
• pregatirea pentru viata sociala si profesionala - pregatire pentru munca / viata
(pregatire intelectuala, educatie, cultura);

56
 • pregatire pentru comunicare (relationare, pregatire psihica si fizica, educarea
comportamentului);
• asigurarea sanselor la educatie(diploma, cariera, continuarea studiilor);
• profesori / oameni ai scolii, activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.
Cel mai mare procent (83,3%) considera pregatire pentru viata sociala si
profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni.
Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul
alegerii altor modele (membrii familiei, profesori, vedete TV, sportivi, oameni de
cultura), în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%.
Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma,
cariera, continuarea studiilor), iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau
oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera, sub acest aspect ca
scoala favorizeaza alegerea modelului.
Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea
modelului, indiferent care ar fi acest model.
Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural
apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii
lor din mediu urban.

Insatisfactii privind
5,0% 5,5%
oferta scolii:

19,6%
Nu este interesanta

Nu ofera sanse
36,9%
Nu ofera informatii utile
Nu este centrata pe elev
Nu este interesata de elev

32,9%

57
 În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel
mai mare, 36,9%, îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe
nevoile/interesele lui specifice, iar procentul este crescut si de cei care spun, mai simplu
ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5,5%). Dintre respondenti 32,9% considera
ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete.
Procentaje semnificative (19,6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera
sanse pentru viitor. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de
elev, de nevoile lui specifice.
În opinia a 36,35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este
interesata de modelele lor, iar 25,45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie
completata cu altceva) pentru a reusi în viata.
Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20,6% dintre elevi
considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala, iar daca
modelul este din rândul oamenilor politici 10,0% considera ca pot atinge modelul fara a
face scoala.
Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu
ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor.
Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau
din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala.
S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa
permita opinii pro si contra unor aspecte.

DA, prin NU, deoarece

Activitati ale scolii/elemente de cultura
scolara
Profesori/oameni ai scolii
Asigura sansa la educatie (diploma, cariera,
continuarea studiilor)
Pregatirea pentru viata sociala si profesionala
Poti ajunge ca persoana model si fara a face
scoala
Nu ofera modele, nu este interesata de
modelele elevului
Scoala nu este suficienta, trebuie completat
cu altceva
Scoala nu are legatura cu viata reala/nu
ofera informatii utile/concrete

În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile

elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru
viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu
are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de
cultura scolara (312 opinii favorabile, fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca
persoana model si fara a face scoala).

58
 Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care
îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model, în timp ce 201 considera ca scoala nu
ofera modele si nu este interesata de modelele elevului.
Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este
suficienta, trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi, opinii favorabile (legate
de oportunitatile oferite de scoala privind cariera, diploma, continuarea studiilor) sunt
exprimate doar de 57 din elevii din esantion.
În general, indiferent de tipul unitatii, localizarea ei (mediu urban sau rural) sau
sexul elevilor din esantion, influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa
ca fiind extrem de scazuta. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte
mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.
Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor, subiectii considera în
procentaj foarte mare (83,3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala
pentru a-si atinge modelul. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca
model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional
similar cu acesta. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii
acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. O situatie interesanta apare
în acest caz, 75% declarând ca scoala nu ofera modele, nu este interesata de modelele
elevului.
În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului
un procent destul de mare de raspunsuri (32,7%) au fost încadrate la categoria alte
raspunsuri. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea
sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca
model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. Unii dintre subiecti au
raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta.
În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din
elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si
atinga modelul prin diploma, cariera, continuarea studiilor, pregatire pentru munca / viata
sau pregatire pentru comunicare / relationare. Toti elevii care si-au ales un astfel de model
considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales.
Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si
profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana
model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. În cazul rolului jucat de

59
profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri
nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.

Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata

Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat. S-a cerut
elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în
viata, dincolo de modulul ales. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.

Mult Putin Deloc NonR Medie

Punctaj 2p 1p 0p
1. Profesori 39,8% 44,6% 13,5% 2,1% 1,27
2. Disciplinele scolare 46,2% 39,9% 11,3% 2,6% 1,36
3. Activitati extrascolare 34,4% 39,1% 23,8% 2,7% 1,11
4. Lucrurile învatate 66,7% 22,8% 8,5% 2,1% 1,59
5. Diploma obtinuta 59,1% 27,7% 11,4% 1,8% 1,49
6. Dirigentia 24,3% 41,9% 31,1% 2,7% 0,93
7. Conducerea scolii 18,2% 35,2% 43,4% 3,1% 0,74
8. Consiliul elevilor 15,1% 27,8% 53,8% 3,3% 0,60
9. Consiliere si orientare 23,1% 36,9% 36,5% 3,5% 0,86
10. Altele 35,9% 37,0% 23,3% 3,9% 1,13

Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie

cu raspunsurile la ceilalti itemi9 - ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în
majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.

Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin:

Lucrurile învatate

Diploma obtinuta

Disciplinele scolare

Profesori

Activitati extrascolare

Dirigentia

Consiliere si orientare

Conducerea scolii

Consiliul elevilor

Alte

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

60
 Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii, care este
implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de
succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor
ani de scoala.
Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile, fiind însa cea
care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod
constient si programatic, având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru
progresul social si economic. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de
învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula, mai mult decât oricând, optiuni
valorice clare si reale. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata
de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.
1,8 1,8
Opinii privind Opinii privind
1,6 1,6
factorii scolari factorii scolari
1,4 1,4

1,2 1,2

1,0 urban (D) 1,0

urban (S)
0,8 0,8
rural (D) rural (S)
0,6 0,6

0,4 0,4

1,8 1,8
Opinii privind Opinii privind
1,6 1,6
factorii scolari factorii scolari
1,4 1,4

1,2 1,2

1,0 liceu 1,0 masculin

0,8 inv.prof. 0,8 feminin
0,6 0,6

0,4 0,4

1,8
Opinii privind
1,6
factorii scolari
1,4

1,2
sc.gen./prof
1,0
liceu
0,8 universitar
0,6

0,4

9
În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.

61
 În era informatiei si în societatea cunoasterii, scolile sunt fortate - pentru a-si
putea realiza misiunea - sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea
scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se
integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. Dupa cum arata si studiul de fata,
individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în
vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune
schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. Omul începutului de
mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de
munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor, de schimbarea relatiilor
de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Familiile sunt
configurate diferit 10, oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul, ia r societatea trece de
la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. Din punct
de vedere politic si civic, individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii
în planul libertatii, egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de
perioadele anterioare de dezvoltare sociala. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei
motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. Ea va forma persoane capabile sa
utilizeze o baza de informatii tot mai larga si, totodata, apte sa se adapteze flexibil la noi
medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes.
Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile
existentei sociale, care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ
si formativ moral de catre educatia publica, pentru ca noile generatii sa devina capabile sa
stapâneasca accelerarea dezvoltarii.

Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala

Dupa Revolutie, activitatea de informare, orientare si consiliere a carierei a fost

relansata, atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului
nr.84/1995 – cât si operational, prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli, a
profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. Mai mult decât atât, în
Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie
curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost
introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III), module menite sa le

10
Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale.

62
ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si
socio-profesionala.
Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si
profesionale în scopul gasirii unui loc de munca, a rezolvarii problemelor psiho-afective,
a celor de comunicare. Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a
învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti.

Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Total

Diriginte 43,0%
Psiholog 14,1%
Alte persoane sau institutii 16,5%
Nu stiu 12,2%
Nu am beneficiat de consiliere în scoala 19,2%
NonR 43,0%

Rezultatele obtinute la itemul nr. (8) indica, însa, mari probleme legate de
desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre
subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat
de consiliere în scoala (aproape 20%).

45 Diriginte
40
35 Psiholog
30
Nu am
25 Alte persoane sau
20 beneficiat de institutii
consiliere in
15 Nu stiu
10 scoala
5
Nu am beneficiat de
0 Diriginte
consiliere in scoala
1

Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11, cele mai semnificative
scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si
orientarea în cea mai mare masura. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta
activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19,2% dintre elevi nu au beneficiat

11
Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar, fara a se include în
reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total).

63
vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea
liceului.
În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de
servicii educationale, care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent,
pregãtirea elevilor pentru via tã, având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala.
Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea
integrãrii în via ta socialã, dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si
abandonului scolar. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din
perspectiva elevului. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã auto-
evaluarea potentialului elevului, fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii,
ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi.
Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei
care desfasoara activitatea de orientare si consiliere:
• Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare
desfasurarii acestei activitati.
• Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în
domeniul orientarii, informarii si consilierii.
• Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere.
• Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile
clientilor ce apeleaza la aceste servicii.
• Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national, european si
international.
Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr. (9) care
se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a
deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare.
Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata Din totalul
raspunsurilor
1 Influenta foarte mare - orientare in viata 21,8%
2 Continuarea studiilor 2,1%
3 Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) 1,5%
4 Distinctia intre valori si non -valori 5,8%
5 Autocunoastere 3,9%
6 Confirmarea unor realitati cunoscute din familie 0,6%
7 Stima de sine 0,3%
8 Insatisfactie 7,9%
9 Nici un impact 16,3%
10 Nu am beneficiat de consiliere 9,1%
11 Nu stiu 32,9%

64
 In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii
scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este, din
pacate, destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de
catre factorii de decizie - numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta
consiliere are o influenta foarte mare , oferind o posibila orientare în viata si cariera. La
polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16,3% - si cei
care nu au beneficiat de consiliere - 9,5%. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu
stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt
întrebati de consiliere si orientare). Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact
are consilierea în alegerile lor de viata – 32.9% - releva o slaba vizibilitate si o confuzie
alarmanta privind aceasta activitate.
Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru
continuarea studiilor doar de catre 2,1% dintre cei chestionati, un procent extrem de
redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. Pe 5,8% dintre
elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3,9% considera ca-i
ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. Un procent de 0,3% dintre cei
chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces, în timp ce 7,9%
îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara.
Se constata ca un procent de 9,1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu,
iar 32,9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra
constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. Dintre cei chestionati, 0,86%
considera ca acest serviciu oferit elevilor, ca exponent al scolii, îi ajuta sa aiba succes în
viata, în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36,5%) si al celor
care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36,9%) sunt destul de ridicate.
Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra
constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre
importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si
realitatea existenta în teren, la nivelul scolii, acolo unde de fapt toate reglementarile
teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în
domeniu nu este suficienta, iar în unele situatii exista disfunctionalitati si, în general, se
remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.
Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca
având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre
psiholog (numai 14,1%). Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest

65
domeniu, care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în
întâmpinarea nevoilor lor. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de
consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni,
numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara, dotarile materiale nu
corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu, iar profesorii-consilieri nu sunt
stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura
activitatea în bune conditii.
Totodata, se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile, nu sunt destul de
popularizate, calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Se impune diversificarea
serviciilor oferite si a domeniilor abordate, fiind necesara o situare a acestora mai aproape
de beneficiarul - elev, ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala
ci si o consiliere psihologica, atât de necesara tinerilor.
Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se
deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii, cu
mijloace moderne supuse unui proces de adaptare, de modernizare si integrate noilor
continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national.
Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor
asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti, prestator – beneficiar, pentru ca
doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea
sarcinii încredintate si atingerii scopului propus.

Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal

Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul
foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl
au în viata este datorat scolii. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in
alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. Un
“Nu” categor ic este marcat de 24, 8 % dintre subiecti, dar ceea ce este îngrijorator în
egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes
datorita scolii si educatiei 40.5%.
Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei
de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de
1,5%, dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de

66
mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un
rol în succesul modelului lor de urmat.

Succesul modelului meu

se datoreaza scolii
NonR;
1,5%

DA;
33,2%
Nu pot
aprecia;
40,5%

NU;
24,8%

Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn
de urmat, procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind
alegerile din planul valorilor, a directiei de viata. Minoritatea de 33,2%, care afirma ca
scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia
majoritatii raspunsurilor, care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie
cel mai important si larg segment de scolarizare - învatamântul preuniversitar –
plaseaza scoala pe un loc marginal, paralel cu nevoile vietii reale, cu cerintele sociale
si cu nevoile individuale. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România, care intra
acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare, un garant al
succesului, al atingerii telurilor pe care si le -au fixat.
Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie,
beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani:
daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul, scoala are un rol pur
formal si o functie sociala neclara.

12
Dar refuza optiunea lipsei de raspuns.

67
 Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu
privire la institutia scolara, fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul
culturii organizationale a scoli, dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale.
Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care
concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri, dar ordinea alegerilor operate
de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor

Itemul (11): motivele succesului modelului personal

Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta - identificarea

perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din
partea persoanei aleasa ca model. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante
atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de
perspectiva, cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta
propriului context.
Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise, evitându-se sugerarea unor
posibile alternative de raspuns. Sinteza raspunsurilor s-a realizat în trei faze. În prima
faza, pe baza unui esantion reprezentativ, s-au analizat raspunsurile primite si s-au
identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile, fiecarei categorii
asociindu-i-se mai multe subcategorii. A doua faza a constat în codificarea tuturor
raspunsurilor primite, în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. A treia faza,
cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite, a permis obtinerea unei viziuni de
ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale
raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare.
Trebuie mentionat înca de la început faptul ca, în general, elevii percep succesul
modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la
identificarea unuia singur, oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de
raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe
care o considera ca fiind un model de succes).
Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite, în functie de persoanele alese ca
modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului,
scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora, multe
raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele, cât si asupra unor
factori de succes. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor, axa asociata numarul de

68
raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii
considerati ca au contribuit la dobândirea succesului). Astfel, modelele cele mai vizate
sunt vedetele de televiziune, urmate de membrii de familie, sportivii si oamenii de afaceri,
iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor
modele, împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar, sunt:
• în cazul vedetelor de televiziune - aspectul fizic (235) , trasaturile de personalitate
(188), educatia (119), valorificarea oportunitatilor (115), urmarirea unui scop în
viata (87), munca (79);
• în cazul membrilor de familie - trasaturile de personalitate (96), educatia (71);
• în cazul sportivilor – munca (64), aspectul fizic (64), trasaturile de personalitate
(58);
• în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).

Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare

factori
1 – Educatie/pregatire
2 - Munca
240 3 – Activitate stimulativa
4 – Scop în viata
5 – Valorificare oportunitati
6 – Personalitate
7 – Aspect fizic
190 8 – Sprijin extern
9 – Conditii/resurse
10 – Alti factori

140
1 Codificare
2 modele
90 3 1 - Membrii de familie
2 - Prieteni, colegi
9 4 3 - Profesori
7 5 4 - Vedete de televiziune
5 5 - Sportivi
40 6 6 - Oameni de afaceri
3
1 2 3
Modele 7 7 - Oameni de cultura
4 5 1 8 - Oameni politici
6 7 8
8 9 - Alte modele
Factori 9 10
9

69
 Succesul se datoreaza

Trasaturilor de personalitate

Aspectului fizic

Valorificarii unei oportunitati

Pregatirii / educatiei

Muncii

Scopului propus in viata

Conditiilor / resurselor

Caracteristicii stimulative a
activitatii
Sprijinului extern

0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550

Principalele aspecte, considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea

succesului de catre modelul ales, enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii
acestora în cadrul raspunsurilor, sunt urmatoarele:

Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Ponderea aparitiei

factorului printre
raspunsurile elevilor
Trasaturi de personalitate 28,5%
Înfatisare/aspect fizic 25,7%
Valorificare oportunitati /sanse 18,8%
Pregatire/educatie 18,7%
Munca 15,2%
Existenta unui scop în viata 14,6%
Conditii /resurse disponibile 6,4%
Caracteristica stimulativa a activitatii 5,3%
Sprijin extern 4,7%
Altele 3,6%

Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au

condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6,5%.
Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de
perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului,
ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite, fiind mentionate de 508 de ori de
catre cei 1784 de elevi, care au declarat ca exista o persoana considerata model de
succes. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma

70
diferitelor enunturi, precum: încredere în sine, ambitie, perseverenta, vointa, hotarâre,
curaj, rabdare, sociabilitate, orgoliu, diplomatie, personalitate, caracter puternic, simt al
umorului, inteligenta, talent, preocupare privind adevarul, credinta, cinste, bunatate,
disponibilitate pentru ajutor.

Ponderea trasaturilor de personalitate fata de

ponderile altor factori considerati ca au
contribuit la succesul modelului ales Codificare
modele
1 - Membrii de familie
35.0
2 - Prieteni, colegi
30.0 3 - Profesori
25.0 4 - Vedete de televiziune
Procent

20.0 5 - Sportivi
15.0 6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
5.0 8 - Oameni politici
0.0 9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes,

pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14,8% si maxim 29,7%. Pe
baza acestei ponderi, modelele se pot grupa în urmatoarele categorii:
• prieteni sau colegi (29,7%);
• categoria alte modele (24,9%);
• membrii de familie (23,8%);
• oameni politici (23,3%);
• profesorii (20,5%);
• vedetele de televiziune (19,1%);
• sportivii (18,1%);
• oamenii de cultura (16,7%);
• oamenii de afaceri (14,8%).
Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele:
vedete de televiziune (37%), membrii familiei (18,9%). sportivi (11,4%).

71
 Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de
personalitate, în functie de modelul ales Codificare
modele
40.0 1 - Membrii de familie
35.0 2 - Prieteni, colegi
30.0 3 - Profesori
Procent

25.0 4 - Vedete de televiziune

20.0 5 - Sportivi
15.0 6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
5.0 8 - Oameni politici
0.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Aspectul fizic ocupa al doilea loc, în ordinea factorilor considerati ca fiind

determinanti în dobândirea succesului, acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor
celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.

Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor

factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales Codificare
modele
1 - Membrii de familie
30.0
2 - Prieteni, colegi
25.0 3 - Profesori
Procent

20.0 4 - Vedete de televiziune

15.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
5.0 8 - Oameni politici
0.0 9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Comparativ cu alti factori, ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de

modelul ales, fiind cuprinsa între 10,5% si 23,9%, pentru primele 8 categorii de persoane
considerate ca modele de succes. În cazul categoriei alte modele, aceasta pondere este de
2,8%. Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea
succesului, comparativ cu ceilalti factori, se pot face urmatoarele grupari, în functie de
valoarea procentelor asociate modelelor:
• vedetele de televiziune (23,9%);
• sportivii (20%);
• oamenii de cultura (20%);
• prietenii (18,9%);

72
 • oamenii de afaceri (18,6%);
• oamenii politici (15%);
• membrii de familie (13,6%);
• profesorii (10,5%).

Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic,

în functie de modelul ales
Codificare
60.0 modele
50.0 1 - Membrii de familie
2 - Prieteni, colegi
40.0
Procent

3 - Profesori
30.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
20.0
6 - Oameni de afaceri
10.0 7 - Oameni de cultura
8 - Oameni politici
0.0
9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic, cel mai adesea acest factor este
considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61,2%), sportivilor
(13,9%), membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10,7%).
Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al
treilea loc ca importanta, în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol
important în obtinerea succesului de catre modelul ales. Cei 1784 de elevi, care au
specificat o persoana ca reprezentând un model de succes, au inclus de 335 de ori acest
factor, printre raspunsurile lor. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în
viata este exprimata ca atare, sau prin diferite enunturi, cum ar fi: sclipire la momentul
potrivit, a fi descurcaret, abilitate, valorificarea spiritului întreprinzator.

Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile

altor factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales
Codificare
30,0 modele
1 - Membrii de familie
25,0 2 - Prieteni, colegi
20,0
Procent

3 - Profesori
15,0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
10,0
6 - Oameni de afaceri
5,0 7 - Oameni de cultura
0,0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

73
 Comparativ cu alti factori, ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5-
26%, modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii:
• oamenii de afaceri (26,2%);
• oamenii de cultura (16,7%);
• categoria alte modele (15.8%);
• membrii de familie (13,4%);
• oamenii politici (13,3%);
• vedetele de televiziune (11,7%);
• prieteni sau colegi (10,8%);
• sportivi (10,6%);
• profesori (5,3%).

Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea

oportunitatilor, în functie de modelul ales
Codificare
40.0 modele
35.0 1 - Membrii de familie
30.0 2 - Prieteni, colegi
3 - Profesori
Procent

25.0
20.0 4 - Vedete de televiziune
15.0 5 - Sportivi
10.0 6 - Oameni de afaceri
5.0 7 - Oameni de cultura
8 - Oameni politici
0.0
9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu

urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34,3%), oamenii de afaceri
(20,6%), membrii de familie (16,1%), sportivii (10,1%).
Urmatorul loc, în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea
succesului modelului ales, îl ocupa pregatirea sau educatia, cu un numar de 333 aparitii
printre raspunsurile celor 1784 de elevi, care au dat un raspuns nenul la itemul privind
existenta modelului de succes. Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin
enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei, dobândirea si valorificarea
competentelor, existenta conditiilor necesare pregatirii, etc.

74
 Ponderea pregatirii sau educatiei fata de
ponderile altor factori considerati ca au
contribuit la succesul modelului ales
Codificare
25.0
modele
1 - Membrii de familie
20.0 2 - Prieteni, colegi
3 - Profesori
Procent

15.0 4 - Vedete de televiziune

10.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
5.0 7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Model

Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea

succesului persoanelor alese ca model, ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6%
si 21%. Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel:
• profesorii (20,5%);
• oamenii politici (19,2%);
• membrii de familie (17,6%);
• categoria alte modele (16,9%);
• prieteni sau colegi (16,2);
• oamenii de cultura (13,3%);
• vedetele de televiziune (12,1%);
• sportivii (7,2%);
• oamenii de afaceri (6,8%).

Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire

sau educatie, în functie de modelul ales

40.0
Codificare
35.0 modele
30.0 1 - Membrii de familie
Procent

25.0 2 - Prieteni, colegi

20.0 3 - Profesori
15.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
10.0
6 - Oameni de afaceri
5.0
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele

de televiziune (35,7%), membrii de familie (21,3%) si profesorii (11,7%).

75
 Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la
dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori,
în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model,
ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o
mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina,
seriozitate, sacrificii, etc.

Ponderea muncii fata de ponderile altor factori

considerati ca au contribuit la succesul modelului
ales

25.0 Codificare
20.0 modele
1 - Membrii de familie
Procent

15.0 2 - Prieteni, colegi

10.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
5.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
Model 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese,

munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate
muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele
categorii:
• sportivii (20%);
• oamenii de cultura (13,3%);
• profesorii (13,2%);
• categoria alte modele (1,3%);
• prieteni sau colegi (10,8%);
• oameni politici (10,8%);
• membrii de familie (10,7%);
• vedetele de televiziune (8%);
• oamenii de afaceri (7,2%).

76
 Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în
functie de modelul ales

35.0 Codificare
30.0 modele
25.0 1 - Membrii de familie
Procent

20.0 2 - Prieteni, colegi

15.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
10.0 5 - Sportivi
5.0 6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
Model

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, sunt

concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si
membrilor de familie (15,9%).
Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt
factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de
ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub
forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra
viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona
în cunostinta de cauza.

Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor

factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales
Codificare
20.0 modele
1 - Membrii de familie
15.0 2 - Prieteni, colegi
Procent

3 - Profesori
10.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
5.0 6 - Oameni de afaceri
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca

model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de
aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii:
• categoria alte modele (15,3%);
• profesorii (13,7%);

77
 • membrii de familie (12,2%);
• oamenii de afaceri (12,2%);
• oamenii de cultura (10%);
• vedetele de televiziune (8,9%);
• oamenii politici (8,3%);
• sportivii (7,5%);
• prieteni sau colegi (5,4%).

Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea

unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 Codificare
35.0 modele
30.0 1 - Membrii de familie
Procent

25.0 2 - Prieteni, colegi

20.0 3 - Profesori
15.0 4 - Vedete de televiziune
10.0 5 - Sportivi
5.0 6 - Oameni de afaceri
7 - Oameni de cultura
0.0
8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari
sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor
de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor
(9,2%).
Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul
modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga
exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele
modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior,
existenta unei averi, sprijinul moral, educatia primita, reclama care s-a realizat în jurul
persoanei aleasa ca model.

78
 Ponderea conditiilor si resurselor fata de
ponderile altor factori considerati ca au contribuit
la succesul modelului ales
Codificare
10.0
modele
8.0 1 - Membrii de familie
Procent

6.0 2 - Prieteni, colegi

3 - Profesori
4.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
2.0 6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9
9 - Alte modele
Model

În comparatie cu alti factori, conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate

procente cuprinse între 2,8% si 8,4%. Pe baza acestor procente, modelele se pot grupa în
urmatoarele categorii:
• oamenii de afaceri (8,4%);
• prietenii sau colegii (8,1%);
• sportivii (4,4%);
• vedetele de televiziune (4,3%);
• membrii de familie (4,2%);
• oamenii politici (4,2%);
• oamenii de cultura (3,3%);
• profesorii (3,2%);
• categoria alte modele (2,8%).

Distributia raspunsurilor referitoare la existenta

conditiilor sau resurselor necesare, în functie
de modelul ales

40.0
Codificare
modele
30.0 1 - Membrii de familie
Procent

2 - Prieteni, colegi
20.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
10.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
0.0
7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
Model 9 - Alte modele

79
 Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în
general legate de vedetele de televiziune (36,5%), oamenii de afaceri (19,1%), membrii
de familie (14,8%) si sportivii (12,2%).
Caracteristica stimulativa a activitatii, reprezinta un alt factor considerat
importat în dobândirea succesului de catre modelele alese, regasindu-se în 94 de
raspunsuri. În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea
activitatii, realizarea de lucruri iesite din comun, atractivitatea domeniului sau activitatii.

Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii

fata de ponderile altor factori considerati ca au
contribuit la succesul modelului ales

12.0
Codificare
10.0
modele
1 - Membrii de familie
8.0
Procent

2 - Prieteni, colegi
6.0 3 - Profesori
4 - Vedete de televiziune
4.0
5 - Sportivi
2.0 6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
Model

Comparativ cu alti factori, caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente

între 0 si 11,1%. Pe baza acestor procente, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele
categorii:
• profesorii (11,1%),
• categoria alte modele (6,8%);
• oamenii de cultura (6,7%);
• sportivii (6,3%);
• vedetele de televiziune (2,4%);
• oamenii de afaceri (2,3%);
• membrii de familie (2%);
• oamenii politici (0,8%);
• prietenii sau colegii (nici o asociere).

80
 Distributia raspunsurilor referitoare la
caracteristica stimulativa a activitatii, în functie
de modelul ales
Codificare
30.0
25.0
modele
1 - Membrii de familie
20.0
Procent

2 - Prieteni, colegi
15.0 3 - Profesori
10.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
5.0
6 - Oameni de afaceri
0.0 7 - Oameni de cultura
1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 - Oameni politici
9 - Alte modele
Model

În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii, majoritatea

elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25,5%), profesori (22,3%),
sportivi (21,3%), categoria alte modele (12,8%).
Sprijinul extern , acordat în afara familiei, de catre colegi, anturaj, sau prin
diverse relatii, este de asemenea considerat, un factor important în dobândirea succesului
de catre persoanele alese ca model, fiind mentionat de 84 de ori.

Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor

factori considerati ca au contribuit la succesul
modelului ales
Codificare
6.0
modele
5.0 1 - Membrii de familie
4.0 2 - Prieteni, colegi
Procent

3 - Profesori
3.0 4 - Vedete de televiziune
2.0 5 - Sportivi
6 - Oameni de afaceri
1.0
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

În comparatie cu alti factori, sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0
si 5%. În functie de aceste procente, modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii:
• oamenii politici (5%);
• vedetele de televiziune (4,1%);
• sportivii (3,8%);
• categoria alte modele (3,4%);
• oamenii de afaceri (3%);
• profesorii (2,1%);

81
 • membrii de familie (2%);
• prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).

Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul

extern, în functie de modelul ales

50.0 Codificare
40.0
modele
1 - Membrii de familie
Procent

30.0 2 - Prieteni, colegi

3 - Profesori
20.0 4 - Vedete de televiziune
5 - Sportivi
10.0 6 - Oameni de afaceri
7 - Oameni de cultura
0.0 8 - Oameni politici
1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 - Alte modele
Model

În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern, vedetele de televiziune

reprezinta 47,6% din totalul raspunsurilor, fiind urmate de sportivi cu 14,3%, oamenii de
afaceri si membrii de familie cu 9,5%.

În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au

contribuit la succesul modelului ales, asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul membrilor de familie
1
30.0
2
Codificare
25.0 3 factori
20.0 1 – Educatie/pregatire
4
2 - Munca
15.0 5 3 – Activitate stimulativa
6 4 – Scop în viata
10.0
7 5 – Valorificare oportunitati
5.0 6 – Personalitate
8 7 – Aspect fizic
0.0 9 8 – Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 – Conditii/resurse
10
Factori 10 – Alti factori

În cazul membrilor de familie , cea mai importanta contributie la succesul

acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23,8%) si educatiei sau
pregatirii (17,6%), în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt
percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%)

82
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la
succesul prietenilor sau colegilor
1 Codificare
35.0
30.0
2 factori
3 1 – Educatie/pregatire
25.0 2 - Munca
4
20.0 3 – Activitate stimulativa
5 4 – Scop în viata
15.0
6 5 – Valorificare oportunitati
10.0 7 6 – Personalitate
5.0 7 – Aspect fizic
8 8 – Sprijin extern
0.0 9 9 – Conditii/resurse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 – Alti factori
10
Factori

Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre

prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29,7%),
aspectul fizic (18,9%) si educatia sau pregatirea (16,2%), iar factori precum caracterul
stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot
asigura succesul acestor modele.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul profesorilor
1
25.0
2
Codificare
20.0 3 factori
1 – Educatie/pregatire
4
15.0 2 - Munca
5 3 – Activitate stimulativa
10.0 6 4 – Scop în viata
5 – Valorificare oportunitati
5.0 7
6 – Personalitate
8 7 – Aspect fizic
0.0 9 8 – Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 – Conditii/resurse
10
Factori 10 – Alti factori

Succesul profesorilor este perceput ca fiind, în special, rezultatul educatiei sau

pregatirii si trasaturilor de personalitate, fiecare cu câte un procent de 20,5%, sprijinul
extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2,1%).

83
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la
succesul vedetelor de televiziune
1
30.0
2
Codificare
25.0 3 factori
20.0 4 1 – Educatie/pregatire
2 - Munca
15.0 5 3 – Activitate stimulativa
6 4 – Scop în viata
10.0
7 5 – Valorificare oportunitati
5.0 6 – Personalitate
8
7 – Aspect fizic
0.0 9 8 – Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 – Conditii/resurse
10
Factori 10 – Alti factori

În cazul vedetelor de televiziune , factorii care sunt considerati ca au avut o

contributie importanta sunt aspectul fizic (23,9%) si trasaturile de personalitate (19,1%),
cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2,4%).

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul sportivilor
1 Codificare
25.0
2 factori
20.0 3 1 – Educatie/pregatire
2 - Munca
4
15.0 3 – Activitate stimulativa
5 4 – Scop în viata
10.0 6 5 – Valorificare oportunitati
7 6 – Personalitate
5.0 7 – Aspect fizic
8 8 – Sprijin extern
0.0 9 9 – Conditii/resurse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 – Alti factori
10
Factori

Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind

importanti: munca si aspectul fizic, ambele cu o pondere de 20%, si trasaturile de
personalitate, cu o pondere de 18,2%.

84
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit
la succesul oamenilor de afaceri
1 Codificare
30.0
2 factori
25.0 1 – Educatie/pregatire
3
20.0 2 - Munca
4 3 – Activitate stimulativa
15.0 4 – Scop în viata
5
10.0 5 – Valorificare oportunitati
6 6 – Personalitate
5.0 7 – Aspect fizic
7
0.0 8 – Sprijin extern
8 9 – Conditii/resurse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9 10 – Alti factori
Factori
10

Factorii cei mai importanti, considerati de catre elevi ca au contribuit în mare

masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor
(26,2%), aspectul fizic (18,6%) trasaturile de personalitate (14,8%) si existenta unui scop
în viata (12,2%). Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2,3%) sunt
factorii mentionati cel mai putin.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul oamenilor de cultura
1
25.0 2 Codificare
20.0 3 factori
4 1 – Educatie/pregatire
15.0 2 - Munca
5 3 – Activitate stimulativa
10.0 6 4 – Scop în viata
5.0 7 5 – Valorificare oportunitati
6 – Personalitate
8
0.0 7 – Aspect fizic
9 8 – Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 9 – Conditii/resurse
Factori
10 – Alti factori

Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic

influentat de factori precum: aspectul fizic (20%), valorificarea oportunitatilor si
trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16,7%), educatiei si munci (cu procente de
13,3%). Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru
oamenii de cultura.

85
 Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la
succesul oamenilor politici
1
25.0
2
Codificare
20.0 3 factori
1 – Educatie/pr egatire
4
15.0 2 - Munca
5 3 – Activitate stimulativa
10.0 6 4 – Scop în viata
7 5 – Valorificare oportunitati
5.0 6 – Personalitate
8 7 – Aspect fizic
0.0 9 8 – Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 – Conditii/resurse
10
Factori 10 – Alti factori

Conform perceptiei elevilor, factorii care au contribuit la succesul oamenilor

politici au fost, în special, trasaturile de personalitate (23,3%), educatia/pregatirea
(19,2%), aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13,3%). Caracterul
stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.8%), în legatura cu
succesul oamenilor de afaceri.

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la

succesul persoanelor incluse în categoria alte
modele
1
Codificare
2
30.0
3
factori
25.0 1 – Educatie/pregatire
4 2 - Munca
20.0 3 – Activitate stimulativa
5
15.0 4 – Scop în viata
6
10.0 5 – Valorificare oportunitati
7 6 – Personalitate
5.0 8 7 – Aspect fizic
0.0 9 8 – Sprijin extern
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 – Conditii/resurse
10
Factori 10 – Alti factori

Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind

datorat în special trasaturilor de personalitate (24,9%), educatiei/pregatirii (16,9%),
valorificarii oportunitatilor (15,8%) si existentei unui scop în viata (15,3%). Procente mici
sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3,4%), aspectului fizic si existentei
conditiilor/resurselor (fiecare având 2,8%).

Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au

contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii:

86
• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii, fapt
confirmat si de raspunsurile la alti itemi, privind influenta diferitilor factori
asupra alegerii modelului de succes;
• Aceasta influenta, exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în
cautare de audienta, distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au
dus la dobândirea succesului (spre exemplu, aspectul fizic este considerat unul
dintre factorii cei mai importanti, care ar fi condus la succesul oamenilor de
cultura, fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes);
• Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea
succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o
persoana ca model de succes, alti factori, precum trasaturile de personalitate,
aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor, fiind mentionati de mai multe ori în
cadrul raspunsurilor;
• În general, importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un
anumit tip de model, apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare, în
raport cu ceilalti factori, nu difera foarte mult în functie de modelul ales.
Astfel, variatiile dintre ponderile minime si maxime, sunt de aproximativ 10% în
cazul:
- trasaturilor de personalitate (15-25%, cu exceptia prietenilor/colegilor, la
care ponderea este de 30%, lucru explicabil ca urmare a contactului direct
pe care îl au elevii cu acestia);
- aspectului fizic (10-20%, cu exceptia vedetelor de televiziune, care au
asociat un procent de 25%);
- valorificarii oportunitatilor (10-20%, cu exceptia profesorilor – 5% si
oamenilor de afaceri – 26%);
- educatiei/pregatirii (10-20%, cu exceptia sportivilor si oamenilor de
afaceri, care au în jur de 7%);
- muncii (10-20%, cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de
afaceri, care au în jur de 7-8%);
- existenta unui scop în viata (5-15%).
• Pentru restul factorilor importanta se diminueaza, re ducându-se în acelasi timp si
plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza;
• În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes, în functie de modelul
ales, vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de

87
 trasaturile de personalitate, aspectul fizic, valorificarea oportunitatilor,
educatie/pregatire, existenta unui scop în viata, sprijinul extern, caracteristica
stimulativa a activitatii;
• Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model,
rezulta faptul ca:
- trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de
peste 20%) în cazul membrilor de familie, prietenilor, profesorilor,
oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele;
- educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a
succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor, membrilor de
familie, prietenilor sau colegilor si oamenilor politici;
- aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de
televiziune, sportivilor, prietenilor sau colegilor, oamenilor de afaceri,
oamenilor de cultura si oamenilor politici;
- valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul
oamenilor de afaceri, oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte
modele;
- munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor.

Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la

dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model, se pot face câteva recomandari:
• organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se
învata si asupra utilitatii studiului realizat;
• organizarea de dezbateri, cu participarea elevilor si profesorilor, privind rolul
educatiei si pregatirii, realizate în scoala sau în afara acesteia, în dobândirea
succesului în viata;
• organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea
trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi);
• organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins,
exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata;
• organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care
activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de
dobândirea succesului în viata.

88
 La nivel de sistem de învatamânt, în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru
învatare, ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale, sa se
regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala. De modul în care se simt elevii în
scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare
masura motivarea lor pentru învatare.
Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la
dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic, prin
explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si
dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata.
În conditiile în unele valori par a fi în disolutie, sistemul educational este pus în
fata unei mari provocari, aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele
societatii contemporane, care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.

Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes

Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului

de succes, multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind
prezentate, adesea obsesiv, de presa scrisa si audio-vizuala.
Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune.
Pentru presa scrisa, ierarhia raspunsurilor este urmatoarea:
1 Reviste culturale / educationale 4,8%
2 Reviste T V 7,5%
3 Reviste tematice (Casa, Pescuit, Auto etc.) 8,0%
4 Reviste divertisment 44,7%
5 Ziare locale 16,3%
6 Ev Zilei 4,5%
7 Libertatea 16,3%
8 Jurnalul National 6,8%
9 Ziare sport 12,1%
10 Ziare/Reviste PC 3,7%
11 Reviste erotice/adulti 3,8%
12 Adevarul 6,0%
13 Ziare /rev economice 2,1%
14 Nu citesc reviste 10,5%
15 Non-raspuns 8,8%

În privinta emisiunilor de televiziune preferate, distribuitia preferintelor este

urmatoarea:

89
 Stiri
Divertisment
Cultura-stiinta
Filme
Muzica
Talk-show
Nu se uita
Altele
Non-raspuns

Desi pe cai si în moduri diferite, atât varii analize de sistem/proces educational,

cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta
strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si
autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". În aceste conditii, interogarea
potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se
dovedeste îndrituita, chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni
educationale .
Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni - datorata 'galopului tehnologic' al
tarilor dezvoltate, mai cu seama din epoca "razboiului rece" - este din ce în ce mai putin a
informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit
în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si, de curând, în
aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'.
Predominanta vizualului este azi neîndoielnica, iar influenta ei cultural-sociala -
majora. În ordinea educationalului, ecranul a devenit - cel putin în zona preuniversitara -
concurentul redutabil, daca nu chiar substitutul nu doar al manualului, ci si al "catedrei".
Deja împinsa în arierplan de ceea ce s-ar putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor
juvenile anglo-saxone, apoi galice, cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice,
institutia scolara s-a lasat surprinsa si, pe alocuri, surclasata de formativul neconventional
al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului.

90
 Iata de ce, desi parea, initial, rutiniera în ansamblul interogativ, întrebarea pentru
aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit, în contextul respondent, reper
axial nu numai pentru interpretativul imediat, dar mai ales pentru un eventual consecutiv
actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre
absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului.
Declararea majoritara (e rept, previzibila) a televiziunii ca sursa principala a
achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca, atunci când se manifesta explicit,
suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor, este ex-centric ideologiei
educationale traditionale. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre
"motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii
scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea
atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea
mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale. Altfel spus: din
regim de releu institutional în identitate de pachet de functii.
Desigur, aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului -
probabil necesara în paradigma conte mporana; suportul axiologic traditional al modelului
- limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala - este, de
buna seama, desuet si, deci, resimtit ca si conventional. Astazi, el este zdruncinat în chiar
esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' -
consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul
"muzeisticelor" discipline disciplinate, ca si înca discutabilei, si în spirit si în litera,
"orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. itemii deja
analizati) -, ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea
intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si
pentru anticipativ .
În acest context, deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde,
mai degraba decât notarea unei anomii, dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor -
iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate , cât cu spiritul canonic si mai ales cu
principiul mimetic. De aceea, refuzul internalizarii lor, cu atât mai mult cu cât este dublat
(se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" - traite (ca) tranzient(e)
prin chiar natura lor fugace - ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de
cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!), ci valori(le).

13
un excurs util - inclusiv sub aspectul managerial al problematicii - în: Van Cuilenburg,J.J., Scholten,O.;
Noomen,G.W. Stiinta comunicarii, trad. rom., ed. a II-a, Bucuresti, Humanitas, 2000
14
încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor - aflati la vârsta preadulta - ca si "copíi"

91
 Trecând, însa, la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare,
luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa, ca atâtia altii,
ca, oricât de bine proiectata, investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor -
precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în
formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). Din nefericire însa, precautiile se dovedesc utile
- imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11,2% - peste unul din zece!),
provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune.
Sub aspectul unei interpretari… permisive 15, respectiva "asimilare" pare benigna -
fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla - în jargon televiziv - "pe sticla",
cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare.
Totusi, numarul mare al non-raspunsurilor, dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam
context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea)
este, spuneam, chiar cel declarat - cf. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) - ca
preponderent în influentarea alegerii modelului. Mai mult, însa: el este net dominant si
în recoltarea modelului - cf. item 1 -, pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de
liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% - si a familiei). În atare conditii,
confuzia emisiune/post, chiar daca minora în ordine conventionala , este semnificativa
din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic), ci
un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui
chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie,
putând conduce, spre exemplu, la ratarea unui loc de munca. Ea confirma ca, în ciuda
retoricii reformatoare, studiul limbii materne este deficitar (si) sub acest aspect,
ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala.
Pentru a mai zabovi în zona negativului, la întrebarea discutata aici, numai 4 %
dintre respondenti se declara nontelespectatori, motivând cu lipsa de tim p - pe care, pâna
la o investigatie punctuala, o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau, în orice caz,
non-scolare, câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de
încarcat - sau, poate, atât de demn de atentie/interes - încât sa merite sacrificarea
identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16.

15
pe care, cum se va vedea, vom fi nevoiti sa o acceptam - într-un punct al analizei
16
Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil, dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei -
cea mai deprimanta dintre negari. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de
optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali - OSP fiind, totusi, factor profesional si deci integrabil
altei ordini) privind atât preluarea, cât si refuzarea lui ca "model de viata". Faptul ca numai 5,2% dintre resondenti nu
l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7,6%) ar putea parea încurajator. Totusi, daca de
interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie, atunci nu
este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. Aceasta, poate, si pentru ca ei nu apar la televiziune -
emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural, cum este al doilea post

92
 Ce emisiuni TV urmaresti? %
Stiri 16,9%
Divertisment 57,9%
Cultura-stiinta (Discovery, National Geographic etc) 16,6%
Filme 11,3%
Muzica 10,4%
Talk-show 10,4%
Nu se uita 4,1%
Altele 13,0%
Non-raspuns 11,4%

Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57,9% dintre respondenti) sunt

cele de divertisment - iarasi predictibil, având în vedere nu doar vârsta anchetatilor, ci si
caracterul compensatoriu, "catharctic" (atât fata de "viata", mai ales în anumite medii
familiale, cât si fata de scoala) al acestui gen. Optiunile penduleaza între emisiunile
dominant muzicale - dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10,4%,
dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") - si cele melanjate.
Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele - si, implicit, în conventia data, selectarea
modelelor - merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil
(este drept, dupa alte criterii decât pedagogice), ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele
- subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile
dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului, ceea ce ar indica un
eventual nivel mai complex al electiei. Or, în conditiile în care lectura statistic -combinata
a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa , la tinerii învatacei, a oamenilor de cultura
o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor, ar rezulta ca bazinul influentei formative
informale este divertismentul de calitate, mai degraba decât cel al academismelor sau al
retorismelor. Ar fi un semnal - mai convingator, poate, decât altele - pentru ca alcatuitorii
de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor
din discursul despre reforma. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum
sa cedeze locul, daca nu - imediat - train - si edu-tainment-ului, cel putin unei formari (în
ordine logica): a formatorilor - în registru metodologic si, consecutiv, a elevilor - prin
optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular.
Nu este, însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala
propusa, relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si

national de televiziune, unde o tentativa de gen, desi puternic sustinuta intern, a înregistrat nu demult un lamentabil
esec. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism.

93
consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort
dilectiv, având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin,
ca si faptul ca, în privinta talk -show-urilor, predomina cele cu subiect sportiv, vadind ca
preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul, fie si abia intuit-formativ, al
semnificativului (ori macar al factualului), ci spre comunul suetard si spre "actori". Dar,
acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani - pe care programa scolara pretinde a o… modela
prin competente - sa prefere, între un Becali si un Liiceanu, pe… moderator, analiza ar
putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat.
Sub alt unghi de vedere, s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii:
echivalenta celor 57,9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37%
ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrindu-
se de aici dublu decât din familie : ≈ 17%; triplu decât dintre persoane publice precum
sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%; si cvintuplu decât dintre profesori: 7,6%) ar putea
indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. Decalajele sunt, însa, semnificative,
interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"),
deja mentionata, cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) - aspecte, de altfel,
unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu
optiunile aparute la itemii 5.1., 5.3. si 6. Astfel, un realism - fie funciar, fie dobândit din
reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului
actual - dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care, cum se va vedea,
reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.
Desi zona de extractie este televiziunea, iar divertismentul este predilect, proiectia
profesional- ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca
a treia între cele definite, eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6,3%
dintre respondenti, în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor',
respectiv 'om de afaceri'). Desi fluida, imaginea domeniului este, totusi, realista18.
Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai
unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3,2%
doresc ca, în pers pectiva, sa faca 'spectacole, muzica, modeling' - cf. item 5.3. - si doar
1,2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' - cf. item 6 -,
desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere.

17
O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul, fireste, diferenta sensibila dintre a detine o antena- cablu si
una "pe casa"
18
idealul social al majoritatii - cf. item 5.2. - fiind viata de familie (desigur, în acceptia casnica)

94
 Fireste, nu constatarea ca, o data în plus, iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise"
se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19, ci aceea ca piesele de puzzle
ale "tele-modelului" sunt, de fapt, cum sugeram mai sus, fapte de moda - una inofensiva,
de altfel, în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât
cel chimic): discoteca, strada , anturajul20. Problema este, însa, alta: abandonând
rigorismul îmbumbat, "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si
deci ca antidot la acestea, ci, preluând ce este de preluat din spiritul lor, sa dinamiteze
chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". Meritorie în contextul
actual, tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata;
acolo, de buna seama, factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu
aceea relevata de ancheta de fata - unde el vine al treilea de la urma, de-abia depasind,
în ordine, "OSP" si "profesori" - cf. item 2 21.
De altfel, subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea
ca, în chip de comandament al euro-integrarii, promovarea acesteia nu mai tinteste
eficienta învatarii prin, asa-zicând, 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului),
ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii - apta de a
contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat
nu mai este succesul de stima, scolar - caracteristic vetustului ei solipsism institutional
(mândru de "olimpici", dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -,
ci izbânda individuala în orizont social, în scopul obtinerii careia formarea este
(re)proiectata ca rezultanta - în spiritul 'educatiei pentru fiecare' - a 'modelului' intern
optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. Prin renuntarea la… maleta
"bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului, scoala se deschide vietii reale.

19
desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta, de care realizatorii TV sunt, cert,
constienti - desigur, nu pentru a o cenzura, ci pentru a o exoteriza… formativ
20
Este de întarit, (si) în aceasta ordine de idei, ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de
conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului - nonmodelul majoritar la
item 2 (31,6%) fiind "vecinii"! - si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare
diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P.Cornea) într-o serie mnemica
expresiva, putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele', ci 'apartele'.
Fireste, preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata, dar proportia este
semnificativa
21
Pentru aceasta exista însa, desigur, o conditie prealabila - care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata:
pregatirea initial- ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. Vorbim aici, fireste, nu de stapânirea
continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice, ci de profesionalizarea în Formare - aspect sub care
concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului,
subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei', sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în
educatie'. Adresata profesorilor, investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea
prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri - din 133 validate) - cifra promitatoare, trimisa însa
în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri - din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor.
(Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei).

95
 Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori
ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice:
17,6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor).
Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare
nu este - si nu a fost vreodata! - pasiv-"asimilativa", ci interactiva si fructificatoare .
Televizorul are, si aici, un rol compensator de sursa primara alternativa - în ordinea ideii
de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste, într-o masura oarecare, lectura, cât ca,
fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii, mentine cognitia în regim pasiv.
Comutarea se va întâmpla, desigur, o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu
cel de computer, dar nu în regim de… "lucru în sine", ci de instrument - careia îi sunt însa
indispensabile alte mutari de conceptie, privind: necesitatea procurarii concomitente a
hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral); soft-ul ca atare,
privit ca panaceu, dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar; regândirea
însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational, retardatara la noi.
În ceea ce priveste preferinta pentru filme , ea este modesta (10,3%). Putini
respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca, optiunea fiind dominata de
serialele "soap" - poate si din cauza ca, în lipsa receptorului propriu, tinerii privitori, daca
tele-dependenti, sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. Or, defel paragonale,
acestea frizeaza, în derutanta cheie pseudorealista, ceea ce proiectul de cercetare numeste
"modelele sociale curente" - cu care însa, opinam, indiferent de sursa (viata sau "arta"),
oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila".
Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca.
Mediatizarea o serveste, dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul
evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. În afara de aceasta, o implicare în
studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât
ignorarea lui; în cunoasterea "raului" este, întodeauna un "bine"… prelucrat - conditia
fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de
care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului - din pacate foarte putin cultivata, mai
ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza - fiind graitor).
Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88,9%)
au un model, acesta nu are "exclusivitate electiva". Motivatia învatarii nu i se dovedeste
debitoare - cel putin în conventia cercetarii de fata. Nu este mai putin adevarat - revenind

22
Avem de precizat ca, în privinta celor din urma, reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery), si nu o
emisiune sau, cel putin, o serie tematica; punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând

96
la problema prizei la sens a subiectilor - ca variabilele regionale, culturale (si câte altele)
ale mediului social creeaza, în lumea tinerilor, coduri de grup care functioneaza asemenea
argourilor, încât, din perspectiva raportului background-milieu , realizarea "average"-ului
pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta, continând pericolul ca
interpretarea sa fie aplatizanta. Un argument este ca, în ancheta de fata, marea majoritate
a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban, nu din rural
(80 de unitati la 7) si din licee , nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). În acest sens, este
de presupus ca, în privinta valorilor active la un moment dat, mai lamuritoare ar fi
analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz, finalizata prin interpretare de tip
hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'), prin care se poate releva cât este preluarea
unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la
adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate.
În acest fel, uzuala inspectie unidimensionala, de liniara , a fenomenului scolar si
analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala , de câmp
si de o analiza factoriala, ci de scrutarea spatiului formativ însusi, a tridimensionalitatii
mediului de formare , în care, plasat reglementativ "în centru", formabilul tânar floteaza
între influente educationale centripete - conventia scolara, munca în gospodarie sau
slujba de duminica - si centrifuge: televizorul, "strada", sexul. Tendinte 'neutre' nu exista.
Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita
nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"), ci în modelare conceputa ca
extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual),
ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare - în opinia
noastra, adevarata plaga a educatiei) - pentru care analiza apropriata este, consideram,
aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa, "binding "),
a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si, prin urmare, ale carei firesti proiectii în
formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul.
Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari
prin scoala a ceea ce se numeste, generic, "pregatirea pentru viata" - insertia profesionala,
integrarea sociala, dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -, ci de a releva acel
altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala
(si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi.
Orientarea acestei analize poate fi cauzala - de exemplu, prin raportare la valorile
(presupuse ca) implicate în curriculum si, în optica actuala, separat în extracurricular -

caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva, ea a luat, totusi, în considerare raspunsurile, ca

97
sau/si teleologica, cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care
trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii
profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen, D.S. & Salganik, L.S. Key-Co mpetencies for
a Successful Life and a Well-Functioning Society. Final Report. OECD, Nov. 2003).
O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca, daca nimic nu
se schimba "în peisaj", fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile
contestate de tineri, sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce.

Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul

educational absolvit

Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor

elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta, nivelul de
instruire al parintilor, tipul de unitate scolara frecventat, sexul si, nu în ultimul rând, tipul
de model pentru care au optat, influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea
studiilor. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care
viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor
liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile
obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin.
Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei
noastre este urmatoarea:

1. Continuarea studiilor 28,7%

2. Cautarea unui loc de munca 3,4%
3. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de 65,8%
munca
4. Altele 0,3%
5. Nehotarâti 1,3%
6. NonR 0,5%

Pentru cei care doresc continuarea studiilor, optiunile sunt urmatoarele:

Din total Continua studiile

(din 1+3)
1. Înv.post liceal 10,5% 11,1%
2. Înv.superior 65,0% 68,8%
3. Altele 18,8% 19,9%

pertinente în speta anchetata.

98
 NonR 5,7% 0,2%
Total 100,0% 100,0%

Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de

unitate scolara în care functioneaza respondentii:

Item 15 Înv.postliceal Înv.superior Altele NonR Total

corelat cu Item 20
Liceu 85 1214 108 45 1452
inv.profesional 125 91 269 70 555
Total 210 1305 377 115 2007

Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa

absolvire , cu un procent de 94,3%. Dintre acestia însa, 65,8% doresc ca simultan sa îsi
continue studiile si sa lucreze . Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc
sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor, putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi
dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale, fara însa a renunta la
acestea. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua
studiile este de doar 3,4%, iar al indecisilor este de 1,3%.
Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19, itemul 20 stabileste care
este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului.
Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor
învatamântului superior (65%), urmat de alte forme de învatamânt (18,8%) si de
învatamântul postliceal cu 10,5%. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc
sa-si continue studiile în învatamântul superior, un procent care indica un nivel ridicat de
aspiratie, aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu
obtinerea unui loc de munca.
Din totalul celor 94,3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau
nelucrând in timpul studiilor), 68,8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului
superior, iar 19,9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele
postliceale), iar 11,1% doresc sa urmeze o scoala postliceala.
Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20, se pot constata unele aspecte foarte
importante:
• Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si
sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa

99
 frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466
elevi).
• Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa
lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa
frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43
elevi).
• Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara
celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai
mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de
învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp.
O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si
ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii
indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa terminarea
studiilor liceale.

Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta.

Conform raspunsurilor înregistrate, se poate observa ca:
• Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta
dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si
lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93,1% mediul
rural, la fel si numarul indecisilor (1,3% urban, 1,1% rural).
• Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc
de munca în acelasi timp este nesemnificativa, doar cu doua procente mai
mare în mediul urban (66,9) fata de cel rural (64,8%).
• La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul
urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata
de cei din mediul rural: 29,1% - urban, 28,3% - rural.
• Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si
cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural
acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban
(2,6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.
Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera
niste concluzii la fel de interesante:

100
 • Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea
mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72,5%), fata de
cei ai caror parinti au absolvit liceul (67,1%) sau învatamântul universitar
(59,4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa
munceasca (19,1%).
• Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în
cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca
simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal
(27,1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala
(19,1%).
• Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca
un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati –
3,4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala
(6,5%), un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul
(3,6%), cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit
cursurile învatamântului superior (0,4%).
• Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior
nu este indecis.
• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala
si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori
mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si
munceasca simultan.
• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue
studiile si sa si munceasca este de 2,5 ori mai mare decât al celor care doresc
doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.
• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc
sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19,4% mai
mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa
munceasca în acelasi timp (59,4%).

Se poate afirma, în concluzie, ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de

nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura, întrucât procentul celor care
doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare. Influenta majora a nivelului de
instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în

101
timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala /
profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. În
aceasta ultima categorie se încadreaza, cu cele mai mari procente, elevii ai caror parinti au
absolvit scoala generala / profesionala, iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul
superior au totalizat un procent apropiat de zero. Desigur la aceste constatari se poate
adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor
ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de
instruire al parintilor, care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind
elevilor conditii mai bune de studiu în continuare.

Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de

institutie de învatamânt frecventata. În aceasta privinta, cele mai semnificative diferente
care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt
urmatoarele:
• Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de
munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul
(97,4%), fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87,4%).
• Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea
liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care
frecventeaza învatamântul profesional (8,9%) fata de cei care frecventeaza
liceul (1,3%).
• Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor
si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca
simultan, este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care
frecventeaza învatamântul profesional.
• În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2,4%)
decât în liceu (0,9%).
Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o
frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor.
Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua
studiile este una relevanta, ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de
institutii care nu doresc sa îsi continue studiile. Optiunea celor care frecventeaza
învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de

102
specializare pe care învatamântul profesional -i a oferit-o, însa nu si dorinta de a-si
continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.
Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen.

Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes /

contra-model de succes.
În privinta modelului de succes, cele mai semnificative diferente în exprimare
optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii:
• Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi
gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de
succes (7,2%). Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de
munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii ,
oamenii de cultura si oamenii politici.
• Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si
gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat
pentru oamenii politici ca model de succes, cel mai mic fiind înregistrat de
cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes.
• Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea
studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si
prietenii (3,2%), cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat
pentru oamenii de cultura ca model de succes.

În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele

aspecte:
• Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si
gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de
succes oamenii de cultura (15,4% - în conditiile în care celelalte procente se
situeaza sub 5,5% la toate celelalte categorii de contra -modele).
• Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile , ci sa
munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este
desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii.
• Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa
munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model

103
 persoanele fara tel în viata (57,1%), iar cel mai mic de cei care au mentionat
ca non-model sportivii (15,2%).
• Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care
au ales ca non-model oamenii de cultura (9,1 %).
• Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si
munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte
persoane decât categoriile precizate si sportivii.

Ca o concluzie , profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe

fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19, în functie de variabilele mai sus
mentionate:
• Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc
sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt:
- din mediul urban;
- au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior;
- frecventeaza în prezent liceul;
- liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban;
- sunt mai multe fete decât baieti;
- au ca model de succes oamenii politici;
- au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata.
• Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile , ci sa îsi gaseasca
un loc de munca sunt:
- din mediul rural;
- au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala;
- frecventeaza învatamântul profesional;
- institutia frecventata se afla în mediu rural;
- sunt mai multi baieti decât fete;
- au ales ca model de succes sportivii;
- au ca non-model de succes oamenii de cultura.
• Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de
munca în acelasi timp sunt:
- din mediul urban;
- au parintii absolventi de scoala generala / profesionala;
- frecventeaza învatantul profesional;

104
 - institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural;
- sunt mai mult fete decât baieti;
- au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de
persoane neprecizate;
- au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane
neprecizate.
• Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt:
- din mediul urban;
- au parinti care au absolvit liceul;
- frecventeaza învatamântul profesional;
- institutia frecventata este în mediul rural;
- sunt mai multe fete decât baieti;
- au ales ca model de succes prietenii si colegii;
- au ales ca non-model de succes sportivii.

105
 CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE

Cercetarea de fata a descris, pe un esantion reprezentativ, structura, originile si

implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul
secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. Credem ca nu mai este
nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si
profesionala a tinerilor.
Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru
cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare, pe de o
parte, si pe de alta parte, incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de
succes dezirabile din punct de vedere social.
Modelele dominante sunt, într-o proportie covârsitoare, personalitati din afara scolii,
cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. Foarte putini tineri si-
au gasit un model în scoala.
De asemenea, sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în
afara scolii - familia având rolul determinant, urmata de colegi si prieteni -, influenta
scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se
pe ultimele locuri în optiunile elevilor. Mass-media, în special televiziunea constituie o
sursa esentiala de informatii dar si de modele, având în vedere ca vedetele TV reprezinta
cea mai frecventa categorie de modele.
Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor
din esantion - în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala, notorietatea si
banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia, bunatatea, altruismul si alte
trasaturi personale si religiozitatea. Mai mult decât atât, elevii chestionati considera ca
scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta
influenta.
În privinta contra-modelelor, principalele criterii de respingere sunt
comportamentele inadecvate – mai ales violenta, aroganta si vulgaritatea -, trasaturi
negative de personalitate (rautatea, prostia etc.) si lipsa unui tel în viata.
De asemenea, numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a
contribuit, într-un fel sau altul, la devenirea lor sociala spre modelele exprimate.
Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de
orientare si consiliere . Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire
continua, modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi

106
dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu
au beneficiat de orientare si consiliere.
Ca urmare a acestor constatari, consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea
de tip scolar este predominant externa, scoala nefiind interesata în mod direct si explicit
de nevoile, interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile
care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa
obtina succes în viata, dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”.
Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala
îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei
scolare, asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie.
Cu toate acestea, marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue
studiile: cu toate problemele mentionate, tinerii considera, înca, scoala drept necesara –
chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta.
Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea
importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala
ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal, precum si faptul
ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare, atât de necesara în
vremurile noastre.
Putem remarca astfel, un clivaj, care risca sa se adânceasca, între intentiile de
reforma si dezvoltare a sistemului scolar, vadit generoase si care încearca sincronizarea
învatamântului românesc cu cel european, asa cum apar în legislatie si politicile scolare,
si cultura scolara dominanta, bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”, pe
transmiterea de informatie, inapetenta fata de nevoile, interesele si aspiratiile copiilor si
tinerilor. Scoala risca, astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci
chiar sa -si compromita rolul fundamental, acela de a forma si educa.
Ca urmare, a celor constatate, recomandam:
1. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de
învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru
învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata.
2. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin:
• Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme
cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii.
• Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale
ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor.

107
 • Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare
si abordarea constienta si explicita, în cadrul acestora, a temelor legate de
succesul personal.
• Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în
cadrul orelor de “dirigentie”.
3. Formarea cadrelor didactice pentru:
• abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza
rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala
a tinerilor;
• analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de
vedere social;
• analiza si interpretarea mass media.
4. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din
Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la
nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare.
5. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si
extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea
modelului de succes.
6. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare
cuprinse în curriculum-ul nucleu.

108
Bibliografie selectiva

109
ANEXE:
Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor
CHESTIONAR
Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita
sociala al elevilor si motivatia învatarii”. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti
le exprimi. Chestionarele sunt anonime, iar datele ramân confidentiale. Îti multumim pentru
participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar.

Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes, un ideal, o persoana în care
regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem. Completeaza acest chestionar
subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi!

(1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes:

1.1 As dori sa fiu ca: …………………………………………
1.2 Motivati alegerea:………………………………………… …………………………………
……………………………………………………………………………………………………
(2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes:
2.1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………..……………….
2.2 Motivati alegerea:………………………………………… …………………………………
……………………………………………………………………………………………………
(3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru
fiecare rând)
INFLUENTA Redusa Medie Mare
1. Familie 1 2 3
2. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3
3. Prieteni din afara scolii 1 2 3
4. Profesori 1 2 3
5. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3
6. Televiziune 1 2 3
7. Reviste/ziare 1 2 3
8. Internet 1 2 3
9. Altele 1 2 3
(4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes,
identificat la punctul (1):
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
(5) Peste 10 ani:
5.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu………………………………………….
5.2 îmi doresc cel mai mult sa am………………………………………….
5.3 îmi doresc cel mai mult sa fac………………………………………….
(6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model - numita la punctul (1):
1. Da, prin…………………………………………………………………………..
2. Nu, deoarece……………………………………………………………………..

110
(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare
rând)
Mult Putin Deloc
1. Profesori 1 2 3
2. Disciplinele scolare 1 2 3
3. Activitati extrascolare 1 2 3
4. Lucrurile învatate 1 2 3
5. Diploma obtinuta 1 2 3
6. Dirigentia 1 2 3
7. Conducerea scolii 1 2 3
8. Consiliul elevilor 1 2 3
9. Consiliere si orientare 1 2 3
10. Altele 1 2 3
(8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele
corespunzatoare):
1.Diriginte 2.Psiholog 3.Alte persoane sau institutii. 4.Nu stiu 5. Nu am beneficiat de consiliere
în scoala
(9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a
deciziilor pe care le-ai luat:
………………………………………………….………………………………………..…
……………………………………………………………………………………………..………..
(10) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1. DA 2. NU 3.Nu pot aprecia
(11) Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece:
……….…….….…….…….…….…………………………………………………………………
…………………………………..………..………………………………………………………..
(12) Ce reviste/ziare citesti de obicei?
……………………………….……………………………..………..………………………………
…………………………………………………………………………..…………………………...
(13) Ce emisiuni TV urmaresti?
…………………………………………………………………………….…………………………
……………………………………………………………………….………….…………………..
(14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1), ce ai discuta
cu ea?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
_______________________________________
Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta:
(15) Profilul clasei în care înveti: 1.Liceu. 2. Scoala profesionala profil …………………
(16) Sex: 1.Masculin 2. Feminin
(17) Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare, pentru fiecare
parinte):

111
Ultima scoala Scoala generala / Liceu/scoala Universitate/coleg Altele
absolvita de: profesionala tehnica iu
Mama 1 2 3 4
Tata 1 2 3 4
(18) Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: 1.Urban 2.Rural
(19) Ca elev al ultimului an de studiu, ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire?
1. Sa continuu studiile 2. Sa caut un loc de munca 3. Sa continuu studiile si sa lucrez 4.Altele
5.Nu m-am hotarât
(20) Pentru cei care doresc sa continue studiile, care este forma de învatamânt pentru
care optati?
1. Înv.postliceal 2. Înv.superior 3. Altele ………………………
Îti multumim pentru colaborare!!

112