INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. Din constatarile noastre.care fac obiectul lucrarii de fata. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate. prin aceasta. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. 2 . precum si la motivatia alegerii lor.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. sportivii. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. în ultima instanta. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare . pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. diluând influenta scolii asupra elevilor. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele. pentru a câstiga un statut social superior. pentru a promova în societate. fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. De asemenea. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. implicit. la ora când acest raport este disponibil. De aceea. inclusiv în privinta legislatiei scolare. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. ei fie îsi continua studiile. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. membrii familiei. Consideram. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive.

corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. vecinii. urmata de prieteni si colegi. prin: pregatirea intelectuala. oamenii de afaceri. pregatire pentru comunicare / relationare. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . dictatorii si teroristi. se distanteaza net realizarea profesionala. bunatatea. pe primele locuri se afla vedetele TV. în timp ce alte categorii profesionale. pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. cultura. însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. profesorii. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . Exista. Pe primul loc. În privinta contra modelelor. lipsa unui rost sau unui tel în viata. determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. în primul rând. Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele.functie considerata ca implicita si realizata oricum. aroganta. politicienii. întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . vulgaritatea). colegii si prietenii sau oamenii de cultura. trasaturile psihice negative (rautate. prietenii si colegii. membrii familiei. fapt îngrijorator în opinia noastra. Ca urmare. Factorii ce tin de scoala. dintre factorii sociali. altru ismul si religiozitatea. anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. impulsivitate etc. sportivii au scoruri mici. pregatire pentru munca / viata. În privinta contra -modelelor. prostie. se afla familia. iar cele mai mici scoruri le au educatia. Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc. Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33. educatia oferita. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . casa si masina). sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila.oamenii de afaceri . ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate. notorietatea si banii. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. ).8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. oamenii politici. în general.

înaintea pregatirii / educatiei si muncii. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica.învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales. aspectul fizic. Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care. De asemenea. largind orizontul. care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . Marea majoritate a elevilor chestionati. diploma obtinuta. trasaturile de personalitate. în ordine. a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei). pur si simplu. nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model. o data în plus. drept principali factori care au condus la succesul persoanei model.8%). Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes). Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare. Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate. Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. disciplinele scolare si profesorii. Totodata. de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. valorificarea unor sanse sau oportunitati. consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata. fie.nu este interesata de modelele elevului. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala. Din nou. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale.

diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM). necesar formalului de tip scolar. de asemenea. mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural). A reiesit. Scoala pierde si aici teren. dar chiar ca un substitut.televiziune si persoanele intens mediatizate. Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic. fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment. ca si cel al nehotarâtilor. indubitabil. 5 . o mare parte dintre ei dorind ca. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. Exista. în acelasi timp sa si lucreze. respectiv a scolii de arte si meserii. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile.

Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. Ce este motivatia? Succint. acum. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. din exterior). Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. Simplu spus. De aceea. scoala este nevoita. Ca urmare. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. ghideaza si mentine comportamentele. în ultima instanta. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi. pentru a promova în societate. interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. al 6 . ci si la cel al subconstientului. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse. atunci când dispare presiunea externa. ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. de la cele elementare (ex. sa dubleze n motivatia “externa” (care. oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. prin impunere. pentru a câstiga un statut social superior. De aceea. putem spune ca este procesul care conduce. a mânca) pâna la cele mai complexe.

comparativ cu altele. lansat la sfârsitul anului 2003 . Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. Raportul OECD.comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ. dar fara a-si pierde forta motivationala. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. calitatea capitalului uman din România. implicit. Barometrul de opinie publica (BOP. iar diferite institutii au 7 . Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. atât în scoala cât si în afara ei. au tupeu si dau în toata lumea. aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente. Cu alte cuvinte. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si. fascinata de "descurcareti" si "tupeisti". De cei care vorbesc pe limba lor…”. agresive. ci pe cei care s-au descurcat. care <<nu au figuri în cap>>. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ. Pe 20 ianuarie 2004. unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala. Pe cei care arata bine. Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti. pentru binele copiilor nostri. iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie.„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 . Pe cei care sunt smecheri.releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala.“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat.

celebrul specialist în psihologia copilului. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. Acestea reprezinta. în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata. Cu alte cuvinte. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat. cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. Cu alte cuvinte. pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . în fond. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Stim. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. Bruno Bettelheim.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. 2 Vezi bibliografia 8 . vedete si. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman. Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. perceptia publica fata de scoala. sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. copilul învata sau nu învata. de persoane publice. Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. perceptia tinerilor fata de munca etc. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera. în general. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România.

în care traieste si se manifesta subiectul. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv. Pe de alta parte. • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton).cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. pâna în prezent. anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. care da sens conduitelor subiectilor. Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt.fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere. Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii. cercetari empirice. nu a fost realizata în învatamântul românesc. pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara. 1997). deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. pe baza datelor statistice. au un rol catalizator pentru evolutia personala. iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. 9 . consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. cât si întregii societati. care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media. Totodata. Non-modelele . a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate.

Cu toate acestea. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. implicit. astfel. se conformeaza unui set de asteptari. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general.• caracteristici de status si rol . cât si pentru elaborarea programelor. 10 . O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. De aceea consideram ca o cunoastere sistematica. De asemenea. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. el nu este singurul si. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. astfel perpetuate. pe de alta parte. este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte. prin aceasta. Ca urmare. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. Este important de mentionat faptul ca. va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. ca urmare. reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale.

Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. Analiza de context cultural. 4. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. Inspectorate scolare. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5. scoli profesionale si grupuri scolare. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. social. 11 . 3. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. Scopurile cercetarii 1. Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004. a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. axiologic. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala. Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. a vietii scolare în ansamblu. 2. licee.

prieteni). În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. parinti. chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti.) sunt extrem de diverse. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. cântareti etc. judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi. 12 . cadre didactice. joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat. iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1. politician). În urma prelucrarii finale a itemilor. parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. ca instrument al cercetarii. prin chiar structurarea itemilor. angajatori (patronate). Din studiul raspunsurilor la chestionare. sportiv cunoscut. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor.6. atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect. întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare. De aceea. actori. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. vecini. Precautii metodologice Chestionarul. i spectorate scolare. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini. pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti. reflectând orizontul de cunoastere. directori de n unitati scolare. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice.

atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale.5 elevi de liceu si cu doar 8. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ. Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup. Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape. cu multe elemente de particularitate. având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional. de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. Ca urmare a administrarii chestionarelor. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. rezultatele fiind incluse în raportul final. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. cu 20. Ca urmare. Datorita caracteristicii retelei scolare.sau subevaluarea diferitelor aspecte). straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). avantajul acestui tip de esantionare este dublu.8 elevi din învatamântul profesional. ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional). cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare.banale. Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Ca ipoteza de lucru. în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi. Cu toate acestea. acesta din urma fiind astfel subdimensionat.

3% 9.7% 90.7 21. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.9 23.7 24.5 27. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea.7% 7.2% Esantion Urban 92.0 16.2% 89.2% 91. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93.esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare.8% 10.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21.4 25.7 22.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa).2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21.3 23.8 20.5 19.3% 92.8 20.4 20.1 elevi.3 22.6 22.6 22.8% 8.3 26. 14 .8% Rural 6.1 24.4 PRF 20.1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.1 23.5 27.6 11.6 28. cu 18.8 22.5 28.4% Rural 7.

7% 46.2 a celor din învatamântul profesional.8 pentru trei grade de libertate.2% 91. dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.2% 53. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii.5% fete. Valoarea de 6. sub nivelul de 25 elevi pe clasa.prf.9% 25.2% baieti si 53.7% liceu sc. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata.4% 72.1% 18. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23.educationala Sex 15 feminin .gen/prf.5% 60% 40% 20% 0% 32.3% constituind non-raspunsuri.94 . Esantionul cuprinde 46. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat.3% 55. indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta. Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66.scoala Progr.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7.6% 27. doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23. • • În raport cu localitatea de domiciliu.Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v. În ce priveste nivelul educational al familiei. urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv. graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti.1 elevi.4% 8. • • Unitatile selectate provin din 17 judete. Domiciliu Educatie parinti Loc. daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti.4) comparativ cu media de 22. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica. restul de 0.

respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural). punctajul a fost: 1p-influenta redusa. b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei. 1p-putin si 2. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic).mult. au fost determinate distributii si structuri. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7).Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. ca variabile de cercetare. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. nivelul educational al parintilor. Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile. este de ± 2. Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat. punctajul a fost: 0p-deloc.2% 16 . 2p-influenta medie si 3p. în cazul itemului 7.influenta mare. ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata. în cazul itemului 3. indicatori utilizati în cercetare.

tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. Fara a avea pretentia exhaustivitatii. legile.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. cât si o serie de structuri institutionale. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. hotarârile guvernului. pe de alta parte. ordonantele de guvern care. resursele umane de care dispun aceste unitati. Din perspectiva impactului. 17 . fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. Prin urmare. economice. nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ. este o generatie care s-a aflat. ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational. Sub semnul schimbarilor politice. în centrul unor profunde schimbari sociale. domeniile. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore. au fost luate în considerare. pe de o parte. În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. sociale pe care România le parcurge. ca masuri de reforma. formele.

). dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. forma de zi. În conditiile în care. liceal. cel putin teoretic. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani. Elevii. în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase. în Legea învatamântului (nr. 18 . 268 din 13 iunie 2003. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. 29-). contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”). mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare. înceteaza la vârsta de 16 ani. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si. data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului. astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. în România. Consideram importanta aceasta evolutie legislativa.36 din iulie 1997. sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice. 32.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. au devenit parte inte granta a vietii scolare. fara îndoiala generoase.Finalitatile. în particular. 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an.Art.

01. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local. nr. altii mai putin. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. impactul prevederilor legislative. În acest sens. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti. De exemplu. începând cu anul 2001. uni mai mult.M.E. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. În fiecare caz concret. Din perspectiva continuarii procesului de reforma. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. legile. putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4.2001. 4747/16. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit. aprobat prin O. în sistem computerizat. Totusi. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare. întelese ca masuri de reforma. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu.C. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete. care solicitau solutionarea acestei probleme. ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar. la începutul anului scolar 2001-2002. hotarârile guvernului. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii.

20 .legislatiei însesi. fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare. 4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare. a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

3% dintre subiecti (locul al treilea). dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”. Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%.globalpolicy. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile.a. optiune care se claseaza pe locul al cincilea. 2003. România. 24 . US Ambassador .E.5 % dintre cei chestionati. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea. Associated PressAgency: http://www. Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor.2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate). Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive.copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra. Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale. p. Michael Guest.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.htm . Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1. emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare. s. Sportivii sunt modelul preferat de 13.htm ). Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7. 2004: http://www.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En. Iunie 11. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. În România. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media. 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. cu un statut social marginal.usembassy. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni). mai echilibrate.2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri. 11. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. Asemenea profesorilor. Mai 2004. desi procentul e destul de mic. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.Aprilie 15.

Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare. Mai 2004. TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite. doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup.37). p. România.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut. deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului. p. 77% nu au încredere în partidele politice. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica.4 0 0 . dornice sa îmbratiseze cariera politica. din zona extremista (Ceausescu. Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 . Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta. dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare. Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor.Practic.8 0 0 . d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model. Mengele etc. România. Barometrul de opinie publica.35).6 0 0 . atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid. colegi Oameni de cultura . Mai 2004. cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate. desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. Oamenii politici se bucura de putin credit si respect.

Prelucrând raspunsurile din chestionar. putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala. pe locul urmator se situeaza banii cu 20.Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei. altruism – 2.7%. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta. Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate.9%. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere. Realizare profesionala versus notorietate si bani. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes. notorietate.4%. urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30.6% Bunatate.8%. frumusete fizica).9% Educatie . competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari. Aceasta 26 . inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16.5% Religiozitate – 1%.2. iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti. au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale. Totodata. sinceritate – 2. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri.3%. urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24. frumusetea fizica (10. competente sociale. fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România.

9% 10.9% 6.2% 0. importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20.5% 1. locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.0 %.3%.2% O parte dintre cei chestionati (30. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista.9% 9. O alta parte dintre subiec ti (25. iar pe de alta parte.8%) si cele care au competente interpersonale (16.polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati.3% 24.0% 2. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16. adica pe la 27 . confuzia de care aminteam mai sus e fireasca. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional.8% 4. Pe locul al treilea în ierarhie.8% 0. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala. Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 .4% 9. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie.6% 9. se afla persoanele cu bani.1 % dintre optiuni.2 %). Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani. Alegerea se datoreaza. Desi sunt alese de multi subiecti. locurile patru si cinci.5% 16.4% 15. pe de-o parte. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura. cu 20.4% 2.5% dintre cei chestionati.7% 30.9% 2.

9%) dintre optiuni. ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton. ori viitori intelectuali.cu doar 2. ca subiectii. remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic. ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei. care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel. care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul.7 %. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca. dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model. putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes.1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor. Frumusetea fizica (10. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei. În concluzie. Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”. Optiuni net favorabile au ”sportivii”. Educatia este foarte slab cotata . cu procente destul de mici.3%). De remarcat.jumatatea ierarhiei. Puterea este slab cotata cu doar 6. Acest procent infim. ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate. având sub 1% (0. tenacitatea (10.3%) si succesul (10.penultimul loc în ierarhie . Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii. 28 . Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România. e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. studenti în universitati. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. atractiv si detestat în egala masura.7% din optiuni. Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”.

colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta.1 în chestionar. vecinii 29 . tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si. 7 De exemplu.Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. Prin introducerea itemului 2. Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice. daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales. bineînteles. prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului. de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice.

Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2. Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 .1. Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4.

Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei. urmata de realizarea profesionala cu 28. urmate cu procente similare de bani. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28. iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale.Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes. interpersonale cu un procent mare de 50%.6%. În cazul colegilor-prietenilor.1%).4%. sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16. tenacitatea (17.4%) urmat de tenacitate cu 16. 31 . realizari familiale. Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19.8%). intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25. realizarea profesionala (22.2%. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea. nespecificate. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.6).8%) si inteligenta (15.2%).5%). iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37. Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale.3%). Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes. Cu aceeasi valoare procentuala (22. notorietatea si realizarile familiale.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta. urmat de tenacitate. Asa cum a fost prezentate mai sus. categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane.

alaturi de religiozitate. bunatate.7%). credibilitate. Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32.3%. realizare profesionala (29. Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri. oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. religiozitatea. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27.6%). Desi cu procente foarte mici. precum si notorietate (26%). bunatate / altruism. notorietatea si competentele sociale / interpersonale .5%).2%). estimarea unor factori ce au influentat alegerea. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate. altruism si educatie. realizarile familiale . Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea. bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea.Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia. stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie. sinceritate.3%). În cazul sportivilor. credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute. frumusetea fizica si religiozitatea. puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia.5%) si notorietatea (38. bunatatea / altruismul. motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0. Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes. se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala . urmate de bani cu 30. întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele.8%). 32 . Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale.2%) si bani (20. Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale. . Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%).

9%). -a similar modelului de succes. teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele. profesorii (considerati împreuna . continutul criteriilor d selectie indica.27. situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie.3 %). contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care. cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea. actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale. comportamente. componenta acestor categorii. prietenii. capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34. ancorarea puternica în social. 33 . în virtutea unor trasaturi. capacitatea de a observa. colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori. în unele cazuri. dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi.Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni. perenitatea modelului de succes. spiritul critic. vecinii.

Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai.5% 34.6% 1. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori.2% 6. urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii. serviciu.2% 2. desi cu ponderi mici. Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni. oamenii de afaceri (5.9% 1.9% 0. filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei.5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor.5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4. cu ponderi apropiate. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7.2 %) . venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.7% 14. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6.5%). pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza.8% 4.2% 7. autoritati locale. vecinii (7. prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici.6%). teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost.5% 4. teatrului. profesorii (6. membrii ai familiei (7. “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament. viitor.3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii.6% 5. sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14.6% 2. partide politice).2 %).9%).0% 6. este relevant faptul ca. 34 . muzicii. guvern.

trasaturi psihice negative. minciuna / înselaciunea.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate .2 %) sunt men tionate. • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura.considerate împreuna).8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie. lipsa de scrupule. ve detismul. comportamentul social inadecvat. nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor.7 %). aroganta. vedetismul.7 % . • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului. vulgaritatea”. caracter urât. prostie. comportamentul inadecvat. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. trasaturile psihice negative. minciuna. (6. ce sunt exprimate prin “rautate.2%). • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei. se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele. este relevant faptul ca. în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri. trasaturile psihice negative. reputatia proasta. 35 .3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal. dezechilibru afectiv. aspectul exterior neplacut. impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16. ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3. desi întruneste o pondere relativ mica (4. hotia (13.4. dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4.2%). lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei . Desi cu procente mici (0.4 % . înselaciunea. imoralitate / lipsa de scrupule.

• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. • comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete . membrii ai familiei.respingerea unor oameni politici. trasaturilor psihice negative. colegilor. lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. nivelului de cultura. prietenilor. prieteni / colegi. dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor. 36 . trasaturilor psihice negative. • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina . persoane din categorii defavorizate. • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor. oamenilor de afaceri. lipsei unui ideal. membrilor familiei. • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici.într-un procent relativ semnificativ . profesorilor. comportamentelor inadecvate. profesori. În acelasi context. Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal.în calitate de criteriu de selectie . prieteni / colegi. lipsei de cultura.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel. în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici. urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si. • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat.

arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. comparativ cu cele care îi î indica drept model. tipul de scoala. sportivii. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”. sexul subie ctilor investigati. respect. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. mediul scolii. comparativ cu cele care îi indica drept contra-model. ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor. 37 . Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale.prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor. În realitate.• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. lipsa de rost / realizare profesionala etc. Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”. potential personal / trasaturi personale pozitive. educatie / lipsa de educatie. Aceste elemente comune. membrii de familie. comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta. Conform datelor cercetarii. ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. nivelul de educatie al parintilor. cre dibilitate. regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte.). se constata existenta unor elemente comune . • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”.

5% 10.3% MEDIE 1.9% 26.04 1. respectiv oamenii politici.7% 5.3% 5.6% 31.9% Mare 24. 6.6% 30. Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1. 3. 2.5% 70.3% 17.0% 5.2% 15.6% 5.79 1.0% Medie 26.87 38 . 7. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele .5% 11.71 1.6% 21.3% 36. 4. 9. 5. 3. 4. 5.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1.2% 27.0% 28. 2.2% 7.0% 38. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44. Dincolo de aceste corelatii.3% 62.5% 5. Televiziune Reviste/ziare 32.8% 45.3% 53. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate. 2.54 1. de contextul social si educational sau de anturaj si de familie.9% 2.46 1. de trasaturile personale ale subiectilor.vedetele.7% NonR 4. 8.1% 6.• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii.

Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica. care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori. cit.este preluata în prezent de televiziune. Metro Media Transilvania si The Gallup Organization). preferinte si modele de urmat.functie ce revenea scolii . “retete de viata”. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. 8 The Gallup Org. alegeri care au efecte de lunga durata.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat. imitându-le comportamental..). MMT etc.1% 15. releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta.5% 1.8% 22. cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale.3.în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele.6% 6. pornografie. derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8. IPP. În plus. Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral. 5. Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este . o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii. op. Internet 55. 39 . Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004. Studiile pe aceasta tema. confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . consum de alcool etc.

Interventiile sunt necesare în planul 40 . educatie si progres. scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se . Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata. dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment.I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0. singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia.5 1 1. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor. de prezentare si negociere a valorilor. scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului. e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat. dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor.5 2 2. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1. dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator.79). Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala. prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive.

Inteligenta.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii. Frumusete fizica.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2. 5.0 Presa scrisa 1. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie. Bani. Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2. 41 . 6. 3. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1.5 Internet 1. 2. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4. Notorietate.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1. 4.5 Familie 2.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.5 1. Realizare profesionala. exista 8 categorii. 7. altele. Tenacitate.5 TV 2. Competente sociale / interpersonale.

Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR .7% 1. 13. 10. Credibilitate / sinceritate. arata o dispersie destul de mare a optiunilor. Competenta. 82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. Familie. Numarul de 8 categorii.8. 7. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. 12. 3. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82.3% 11. 5. Notorietate. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii . Inteligenta. Persoana de succes.8% 6. altele. 9. 14.frecventa cumulata de 32. Competente sociale / interpersonale. 8. Bani. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes. din totalul de 17. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64. Putere / independenta / personalitate. 2. Realizare profesionala. Tenacitate. Frumusete fizica. Altele. 4. Educatie.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes.

acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model.8%: • • • Realizare profesionala. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . 18. • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1. tenacitate. Persoana de succes. Nu stie / nu are motive sa raspunda.3% Analiza Pareto. observam ca realizarea profesionala. 43 . Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes. Notorietate. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8. Tenacitate. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul.2% 16. conduce la luarea in considerare a 3 categorii. NonR Al doilea criteriu Pareto. stari la care. altele. în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. frumusete fizica. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4.15. succes. competente sociale / interpersonale. Religiozitate. Bunatate / altruism. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale. de maximum 20% din categorii. cel mai probabil grupând. Frumusete fizica. 17. Totodata. Bani. în cazul de fata. în societatea româneasca actuala. Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. care au o frecventa cumulata de 44.

rural Notorietate .Liceu BANI . si nu doar teoretice : 44 BANI . optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban. în raport cu cei de la SAM.profesionala Notorietate .3 în favoarea respondentilor de sex feminin. Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor.In ideea gasir ii unor subpopulatii reale. raportul creste semnificativ. vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17. raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2.masculin Notorietate .Feminin Realizare . Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta.5 la 1. Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1. raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban. pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului.Liceu BANI . Raportul urban / rural este important. aratând ca este vorba de subpopulatii reale. raportul fiind de 1.Urban Notorietate . Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4.Profesionala BANI .Urban BANI .Masculin Realizare . Realizare . Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1. raportul pe sexe fiind de 1.Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala. semnificative.urban Notorietate .5 la 1 in favoarea sexului feminin.Masculin Realizare .Rural 300 250 200 150 100 50 0 .Rural Realizare -feminin Notorietate .Profesional BANI .Liceu Realizare .

La fel. Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale. iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban. Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. notorietatea si banii. • În ceea ce priveste banii. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni.5 la 1. • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural. Din cele de mai sus. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin.3 / 1 fata de cei din mediul rural. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. care apreciaza putin aceste lucruri. • În acelasi timp. de la liceu. din mediul urban. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 . populatia feminina apreciaza mult mai putin banii.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea.• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9.

(Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8. 46 .3% 11.1% 33. majoritatea provin din mediu urban.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13.1% 5.8% 9.8% 1. altfel ele sunt sortite pieirii. care sa le confere substanta.5% 10./amenajare terit.6% 14.5% 8. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.7% Persoana respectata 18. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”.8% 5.4% 1.4% 19.7% 11.2% 7. 4.1.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr. Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional.4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.25.0% 5.7%) sau oameni de afaceri (6. persoane de succes (6.4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.2%). urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare. Conform sintezelor din literatura de specialitate.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41. Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut.1% 20. categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.

Referitor la domeniul profesional. 5. Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6. de asumarea riscurilor. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar. impresar etc.).7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil. cei mai multi (7. sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru. “ceilalti” fug de responsabilitate.1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. asistent medical.6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist. au o mare capacitate de persuasiune. cât si a celorlalti (profesori. în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. În România.4% pentru meseria de profesor si doar 3. scaderea ponderii specialistilor. fara a avea studii superioare. pe baza experientei. Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural. crainic. jandarm.).3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic. datorata fenomenului de migratie. în special a persoanelor de sex masculin. atât a celor care lucreaza în agricultura.8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor. alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. medici etc. iar ei. ziarist. asistent social). 3. Spre deosebire de oamenii de succes. vor gasi aceasta solutie. ofiter). Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. 5. 4. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. farmacist. 4. economist. Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. 47 .3% doresc sa fie sportivi. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte.). de îndoieli sau de situatii noi. încrederii si intuitiei. • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii. Pe de alta parte. manager etc.

4% 13.2% 2.3% 6. ca peste 10 ani sa fie sanatosi.9% 0.5% 7.9% 5.6% 20. Doar 3.4% 5.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc. pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban. migratia si-a schimbat sensul.6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor.2. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi.3%) îsi doresc o familie. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta.8% 4. Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive. doar 0. cea mai puternica mobilitate. Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale.9% dintre ei sa fie fericiti si 1. atât intra-generational. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor.0% 33. 5. 3. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie. cel mai mult. Daca pe ansamblul populatiei. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 . • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta. în consecinta. conform tuturor studiilor.4% 6. cât si inter -generational. 1.4% Majoritatea tinerilor investigati (33.7% dintre ei sa fie respectati.• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural. arhitect).6% 1.

nepriceperea în a cauta un loc de munca. dezinteresul pentru munca. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani. lipsa relatiilor. formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora.4%+13. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. 5. Însumând procentele ( 20%+15. Pentru integrarea socio-profesionala.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata. 49 . 5. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie. În România.2% un loc de munca si 4. 2004). În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6. lipsa de sansa / noroc. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate. printre care: insuficienta locurilor de munca. 15. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei. gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas.6% doresc o masina.4% succes. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere. 7. cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior. Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri.9% o firma personala.4% doresc o casa iar 13.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV. Doar 6. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani. casa. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale. modul în care actioneaza oficiile de munca. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. lipsa calificarii.5% o viata mai buna. mai echilibrate. a experientei. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor.

8% 3.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii. pentru unii. favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea.2% La aceasta întrebare. 5.2%.0% 4. doar 0. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei. este atomizarea. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul.4% 0.1% 8. 50 .Foarte putini tineri ( 2. periculoase.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes. 8. periculoase. 6. Schimbarile radicale în sfera social-economica. cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15. pasionante.3. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu.1% lucruri extreme.0% 1.8% 6. De spectacole. modeling 6. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta. modeling sunt puternic atrasi 3. iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati. muzica. muzica.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole.8% sa faca afaceri si 6.0% 15.2%.9% îsi doresc prieteni. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca.2% 3.8% sa faca bani. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate.7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6.7% 7.

afecteaza negativ procesul de insertie profesionala. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta. 51 . nonconformismului extrem. prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. evenimentele prin care. nesiguranta unui loc de munca. profesionala si sociala. în care reperele sociale. nivelul si gradul scazut de instructie si educatie. familiale. morale. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. ca si societatea. Într-o societate aflata în continua schimbare. politice etc. incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare). sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie.Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea. împrejurarile. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. De asemene a. excentricitatii . tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara. somajul . calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. ierarhice au suferit mutatii. Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc. Dar parintii.

adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. sa dinamizeze viata grupului si.• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. pe de alta parte.umane si moral-culturale pozitive. concreta. interese sau dorinte profesionale. de asemenea. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. Un procent mare de 68. pe de o parte. ale dezorganizarii vietii familiale. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala. de aceea. delincventa. tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane. câstiga teren comportamentul corupt. în realitate. ale esecurilor în viata profesionala / personala. si institutiile sociale structurate.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale. coruptia: în absenta unor modele profesionale . dar. scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari. Adolescentul vrea sa placa grupului. uneori al mamei .5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. În principiu.8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 . surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. sa -si consolideze pozitia în grup. Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. Este. • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. deseori dupa modelul tatalui. pentru viata.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice.

diploma. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii. Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR. nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului).principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. scoala nu ma ajuta…” . pregatire psihica si fizica. viata si familia lui. nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice. spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. • “Nu. cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. cariera.1% 53 . 61. existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes. continuarea studiilor. profesori / oameni ai scolii. nu ofera sanse de viitor. nu este corecta. 0. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata. 73. 26.4% nu stiu. pregatire pentru comunicare / relationare.5% Da.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. educatie. În concluzie.4% NonR. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice. cultura.3% nu stiu. 0. scoala ma ajuta…” . trebuie completata cu altceva. 38. poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala. Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. nu este interesata de elev. nu creeaza conditii pentru învatare. pregatire intelectuala.vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete.prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. putem remarca drept nota dominanta. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta. educarea comportamentului). pregatire pentru munca / viata.

63%). 54 . Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4.01%) este mai ridicat decât în rural (3.31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3. Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3.61%). De asemenea.0% Membrii familiei Prieteni.70%). colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35.0% 50. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22.0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75.1% dintre cei chestionati. iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4. luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4.45%) fata de baieti (4.100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni.0% 0.0% 25. desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa.98%) decât la cei din liceu (3. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100.5%) de elevi din esantion care.50%).

educatie. Destul de multe raspunsuri (32. Diploma. pregatire pentru comunicare / relationare (1. pregatire intelectuala. continuarea studiilor.6%). Cei mai putini (0.9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului.2%).8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala.9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta.9%).6%). Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma.7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. cariera. Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma.5%) si educarea comportamentului (1. În privinta opiniilor critice.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model. pregatire psihica si fizica (10. cultura (23. continuarea studiilor. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales.5%).Doar 19. Spre deosebire de primul sub-punct.8%) nu au stiut ce sa raspunda. Un procent de 33. cariera. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19. Un procent de 26. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model. Un procent mare (36.8%). doar 3.1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara.5%). chiar cumulate sunt percepute doar de 3. un procent de 68. la cel de-al doilea foarte putini elevi (1. cultura. pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 . Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model. pregatire pentru munca /viata (1%).9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala. pregatire psihica si fizica (6. educatie. educatie. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta. cultura (27. insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari.1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35.

În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala. pregatire psihica si fizica .5%). respectiv prin pregatire intelectuala. cultura.4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri. cultura (31.. Totusi 52. Daca modelul ales este din rândul sportivilor. doar 2. cultura). În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23. pregatire pentru munca / viata. educatie.8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales. educatia. În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV.2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. educatie. cultura.55 % considera ca pregatirea intelectuala.3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala. iar cei mai putini (1.2%) considera importanta educarea comportamentului. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare. 56 . Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala .pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala. un procent de 23. educatie. Un procent de 83.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. educatie.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2.2%) si doar 3. cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul. cultura.8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala). respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.comunicare / relationare. educatie. Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4. Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri .

continuarea studiilor). în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%. iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera.0% 5. profesori / oameni ai scolii.3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni. Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma. sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului. Cel mai mare procent (83.6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36. asigurarea sanselor la educatie(diploma. profesori. educarea comportamentului). Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului.5% 19. cariera. Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei. Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban. 5. pregatire psihica si fizica.9% 57 . indiferent care ar fi acest model. oameni de cultura).9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32. activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.• • • pregatire pentru comunicare (relationare. vedete TV. sportivi. cariera. continuarea studiilor).

trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile. În opinia a 36. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata.9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete. de nevoile lui specifice. 58 . Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5. cariera.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor. iar 25.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare. Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor.0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala. DA.5%). Dintre respondenti 32. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele. iar procentul este crescut si de cei care spun. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma. S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte. 36. iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10.6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala.9%. continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. Procentaje semnificative (19. fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala). 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev.6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta.

în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. nu este interesata de modelele elevului. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. subiectii considera în procentaj foarte mare (83. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales. Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. indiferent de tipul unitatii. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. În cazul rolului jucat de 59 . continuarea studiilor. O situatie interesanta apare în acest caz. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri. cariera. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. diploma. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. În general.

0% Deloc 0p 13.3% 3.9% 37.59 1. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0.8% 36.7% 41.1% 35.5 2. Mult 2p 39. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 .5% 11.4% 66.8% 27.5% 3.6% 39.9% 39.27 1.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.7% 3.1% 22.8% 8.36 1.86 1. 5.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.3% 23. 4. 6.0 0.2% 34. dincolo de modulul ales.1% 23.7% 59.0 1.6% 2.0 60 . 7.60 0. 10.2% 27.49 0.3% 18.93 0.1% 3.1% 24.9% Putin 1p 44.5% 23. S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata.3% NonR 2.7% 2. 2.8% 46.2% 15. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.9% Medie 1.5% 11.8% 36.1% 1. 9. 8.5 1.1% 43.74 0.8% 2.4% 53. 3. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat.13 1.4% 31.1% 2.11 1.9% 35.

optiuni valorice clare si reale.8 1.8 0.8 Opinii privind factorii scolari 1.6 1.0 0.gen.2 1.4 1.6 0.8 0. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.4 urban (S) rural (S) 1./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1.0 0.6 1.prof.4 1.4 1.6 0. mai mult decât oricând.2 1.6 0.2 1.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv. 1.6 1.6 0.4 masculin feminin 1.6 0.8 0.8 1.8 1.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii.6 1. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic. Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile.8 0.0 0. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.4 1.4 sc.4 1.8 Opinii privind factorii scolari 1.0 0. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice. care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala.6 1.4 1.8 0. 1.4 1.0 0. 61 .

pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. orientare si consiliere a carierei a fost relansata. a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si. de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. scolile sunt fortate . Din punct de vedere politic si civic. activitatea de informare. 62 . oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale.În era informatiei si în societatea cunoasterii. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. Familiile sunt configurate diferit 10. totodata. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii.84/1995 – cât si operational. egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala.pentru a-si putea realiza misiunea . în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III). Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea.sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. Dupa cum arata si studiul de fata. Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. Mai mult decât atât.

(8) indica. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%).0% 14. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura.5% 12. Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti. Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43.2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar.2% 19. fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total). 63 . Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca.2% 43.1% 16. a rezolvarii problemelor psiho-afective. 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19. a celor de comunicare.0% Rezultatele obtinute la itemul nr. însa.ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala.

care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala.8% 2.8% 3. fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii.1% 32. pregãtirea elevilor pentru via tã.3% 9.vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului. european si international.3% 7. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare . Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii. Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national.9% 16.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi.9% 0. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere.6% 0. În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati.1% 1. informarii si consilierii.5% 5. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului.9% 64 .

0. din pacate. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32. Dintre cei chestionati.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor. în timp ce 7.9%) sunt destul de ridicate.1%).1% dintre cei chestionati.9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14.si cei care nu au beneficiat de consiliere .8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36. la nivelul scolii.9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara. oferind o posibila orientare în viata si cariera.1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu.5%. îi ajuta sa aiba succes în viata. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare).3% .9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. ca exponent al scolii. Se constata ca un procent de 9. Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie .In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este.9% .3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces. Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren. acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta. se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate. iar 32. Pe 5.9. un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 . Un procent de 0.numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare .5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36. iar în unele situatii exista disfunctionalitati si. în general. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16.

Un “Nu” categor ic este marcat de 24. Totodata. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii.elev. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 . dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40.5%. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti. se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile. iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. nu sunt destul de popularizate. numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul . Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national.domeniu. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate.5%. prestator – beneficiar. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. atât de necesara tinerilor. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. 8 % dintre subiecti.

12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns. a directiei de viata. Minoritatea de 33. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul. 40. un garant al succesului.5% NU. care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare. paralel cu nevoile vietii reale. 67 .2% Nu pot aprecia. scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România.5% DA.învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat.mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat. 24. Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor. 33. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale. 1. care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . al atingerii telurilor pe care si le -au fixat.2%.

Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite. în general. multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele. fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise. În prima -a faza. evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns. axa asociata numarul de 68 . în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile. cât si asupra unor factori de succes. oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes). Trebuie mentionat înca de la început faptul ca. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale. A treia faza. fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli. Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur. pe baza unui esantion reprezentativ. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite.Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara.

educatia (119). colegi .Alte modele 69 . Astfel. • • • în cazul membrilor de familie . sportivii si oamenii de afaceri. urmarirea unui scop în viata (87).Oameni politici . modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune.Vedete de televiziune .Oameni de afaceri .aspectul fizic (235) .Membrii de familie . iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele. urmate de membrii de familie.raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului).trasaturile de personalitate (96). valorificarea oportunitatilor (115).Sportivi . Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar. trasaturile de personalitate (58). munca (79). sunt: • în cazul vedetelor de televiziune . în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69). aspectul fizic (64).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . trasaturile de personalitate (188). în cazul sportivilor – munca (64).Oameni de cultura . educatia (71).Profesori .Prieteni.

8% 18. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28.7% 15. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes.2% 14.5% 25.7% 3.6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6.7% 18. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului.6% 6. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite. considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales.5%.4% 5.Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .3% 4.

perseverenta.8% si maxim 29. precum: încredere în sine.Prieteni. hotarâre.8%).Membrii de familie 2 . vedetele de televiziune (19. sportivii (18.9%). personalitate. vointa.0 25. inteligenta. preocupare privind adevarul.Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes. profesorii (20. pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14.7%).0 5.1%). caracter puternic. disponibilitate pentru ajutor.1%).0 10. oameni politici (23. 71 .Oameni de afaceri 7 . colegi 3 .5%).4%).9%). credinta. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29.0 0.0 15. simt al umorului.0 30.7%. rabdare. Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%). membrii de familie (23.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . ambitie. Pe baza acestei ponderi. bunatate.8%).3%). orgoliu.0 20. oamenii de afaceri (14. membrii familiei (18. categoria alte modele (24.Oameni politici 9 . curaj. sociabilitate.Sportivi 6 .diferitelor enunturi. Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35.Profesori 4 . diplomatie.Oameni de cultura 8 .7%). sportivi (11. cinste. talent.Vedete de televiziune 5 . oamenii de cultura (16.

Oameni de afaceri 7 . în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului. comparativ cu ceilalti factori.0 5.Profesori 4 .0 25.0 5. în functie de modelul ales 40.Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate. colegi .Prieteni. În cazul categoriei alte modele.0 35.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Vedete de televiziune . în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23.8%.9%).Prieteni.0 15.Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc.Membrii de familie 2 .Profesori . colegi 3 .0 0.0 15.0 Procent 20.0 25. oamenii de cultura (20%).Oameni politici .Vedete de televiziune 5 .0 30.0 20.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Oameni de afaceri .5% si 23. ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales.Oameni de cultura 8 . fiind cuprinsa între 10. se pot face urmatoarele grupari. Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30. pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes.Membrii de familie . Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului.0 10. sportivii (20%).9%.Sportivi 6 .Sportivi .0 0.0 10. aceasta pondere este de 2.9%).Alte modele Comparativ cu alti factori.Oameni de cultura . acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes. 72 . prietenii (18.

sau prin diferite enunturi.Profesori 4 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Membrii de familie 2 . membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10.• • • • oamenii de afaceri (18.0 25.0 10.0 0.Sportivi 6 . oamenii politici (15%). printre raspunsurile lor.0 Procent 40.5%).Oameni politici 9 .Membrii de familie 2 .0 30. Cei 1784 de elevi. Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.Oameni de cultura 8 .0 50.Profesori 4 . sportivilor (13.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .6%).Alte modele 73 .Sportivi 6 .0 0.0 15. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare. cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61. valorificarea spiritului întreprinzator.Oameni de afaceri 7 .Prieteni. în functie de modelul ales 60. membrii de familie (13.Vedete de televiziune 5 .Oameni de cultura 8 . abilitate. a fi descurcaret.Vedete de televiziune 5 . colegi 3 . profesorii (10.Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic. care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes. Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30. colegi 3 .Oameni de afaceri 7 .7%).0 Procent 20.Prieteni. Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic. cum ar fi: sclipire la momentul potrivit.2%). în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales.9%).Oameni politici 9 .0 20.0 5.0 10. au inclus de 335 de ori acest factor.6%).

sportivii (10. Urmatorul loc. care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes.4%).Profesori .0 5. Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor. colegi .0 35.8%). dobândirea si valorificarea competentelor. prieteni sau colegi (10. oamenii de cultura (16.0 10. 74 . în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales.Oameni de afaceri .Prieteni. cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi.6%).0 30.8%). membrii de familie (13.6%).2%). categoria alte modele (15.0 20. în functie de modelul ales 40.Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34. existenta conditiilor necesare pregatirii.0 0.0 15.1%). oamenii politici (13. ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%. profesori (5. sportivi (10.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .1%).3%).Sportivi .7%). îl ocupa pregatirea sau educatia. vedetele de televiziune (11.Oameni politici .3%). etc.0 25.Oameni de cultura .Comparativ cu alti factori.3%).Vedete de televiziune . Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei. modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26.Membrii de familie . membrii de familie (16.7%). oamenii de afaceri (20.

Prieteni.Vedete de televiziune . 75 . sportivii (7.Oameni de cultura .Profesori 4 . oamenii de cultura (13. membrii de familie (21.8%).Membrii de familie . Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie.Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25.Vedete de televiziune 5 . prieteni sau colegi (16.Oameni politici 9 .Sportivi . ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%.2%). colegi 3 .3%).Prieteni.2%).0 0.Profesori .2). categoria alte modele (16.Oameni de cultura 8 .9%).0 15.Sportivi 6 .Oameni de afaceri .Membrii de familie 2 .0 5.7%).0 35.6%). oamenii de afaceri (6.3%) si profesorii (11.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model.0 10.Oameni politici .0 10.0 20.Oameni de afaceri 7 .0 5. Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20. vedetele de televiziune (12.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . oamenii politici (19.7%).0 25.Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.0 30. membrii de familie (17. colegi .1%).0 0.0 20.0 Procent 15. în functie de modelul ales 40.5%).

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

Profesori 4 .Oameni de afaceri 7 .4%.0 Procent 30.0 0.0 0.8%).Membrii de familie 2 .4%).0 Procent 6. categoria alte modele (2. colegi 3 . în functie de modelul ales 40.0 8. vedetele de televiziune (4. conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2.2%).1%).0 20. oamenii politici (4.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Sportivi 6 .Vedete de televiziune 5 . oamenii de cultura (3.Prieteni. Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare.Alte modele 79 .Profesori 4 .Oameni de cultura 8 . membrii de familie (4.Membrii de familie 2 .Sportivi 6 . profesorii (3.2%).Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10.Oameni politici 9 .3%). modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8.Prieteni.Oameni de afaceri 7 .8% si 8.Alte modele În comparatie cu alti factori.Oameni politici 9 .0 2. Pe baza acestor procente.Oameni de cultura 8 . prietenii sau colegii (8.0 10.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 4. sportivii (4.4%). colegi 3 .Vedete de televiziune 5 .2%).3%).

8%). membrii de familie (2%). sportivii (6. modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.5%). reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese.3%).Prieteni.Sportivi 6 .4%). oamenii de cultura (6. membrii de familie (14.Membrii de familie 2 .0 Procent 8. caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11.0 4.Oameni de cultura 8 .Vedete de televiziune 5 .Oameni politici 9 .7%).8%). colegi 3 . regasindu-se în 94 de raspunsuri. 80 . Pe baza acestor procente. Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12. În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii.0 2. vedetele de televiziune (2.3%). realizarea de lucruri iesite din comun.Profesori 4 .1%.Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36. oamenii de afaceri (2.1%). Caracteristica stimulativa a activitatii.0 10.0 6. oamenii de afaceri (19.0 0. atractivitatea domeniului sau activitatii.1%).Oameni de afaceri 7 .2%). oamenii politici (0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .8%) si sportivii (12. categoria alte modele (6.Alte modele Comparativ cu alti factori. prietenii sau colegii (nici o asociere).

de catre colegi. este de asemenea considerat. sau prin diverse relatii. categoria alte modele (12. Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.8%). oamenii de afaceri (3%).0 Procent 4.0 5.4%).Membrii de familie 2 .Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii. colegi 3 .3%).Prieteni.Vedete de televiziune 5 .Profesori 4 .0 15.1%). colegi 3 . fiind mentionat de 84 de ori.Prieteni. sportivii (3.Membrii de familie 2 .0 25.0 3.0 20. profesori (22.0 5.Alte modele În comparatie cu alti factori. modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%). vedetele de televiziune (4.Oameni de cultura 8 .Profesori 4 .Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii.0 0.Oameni de cultura 8 . anturaj. majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25. În functie de aceste procente.Oameni de afaceri 7 . sportivi (21.Oameni politici 9 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . în functie de modelul ales 30.Sportivi 6 . un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model.0 2.Vedete de televiziune 5 .5%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . 81 .Oameni de afaceri 7 . Sprijinul extern .Sportivi 6 .0 0.0 1.3%). acordat în afara familiei.Oameni politici 9 . profesorii (2. categoria alte modele (3.1%). sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%.8%).0 10.

cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23.0 20.0 10. prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9.Vedete de televiziune 5 .Profesori 4 .Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .• • membrii de familie (2%).8%) si educatiei sau pregatirii (17. în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .3%.0 10.Sportivi 6 .0 40.Membrii de familie 2 .Oameni politici 9 . asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .0 20. fiind urmate de sportivi cu 14.Oameni de cultura 8 .0 15. În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales.0 0.Prieteni.Oameni de afaceri 7 .5%. Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern. colegi 3 .0 25. în functie de modelul ales 50.0 5.0 0. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30.6%). vedetele de televiziune reprezinta 47.6% din totalul raspunsurilor.0 Procent 30.

aspectul fizic (18.7%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 15.0 10.1%).0 0.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35.0 10.0 0. fiecare cu câte un procent de 20.2%). rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate. iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele.0 20.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind.0 25.0 30.5%.0 5.0 15.0 20. 83 . Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25. în special.9%) si educatia sau pregatirea (16.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29. sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2.0 5.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .

0 25.0 20.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.0 5.1%).0 20.0 5.0 10.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune . 84 . factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2.9%) si trasaturile de personalitate (19.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 0.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 10. si trasaturile de personalitate.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic.4%).0 0. ambele cu o pondere de 20%. cu o pondere de 18.0 15.0 15. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25.2%.

0 25. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 15. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25.0 5.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16.0 20.2%).2%).0 10.0 5.0 20.3%).0 15.0 0. educatiei si munci (cu procente de 13.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti. Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2.3%) sunt factorii mentionati cel mai putin.7%). 85 .0 10.0 0.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura.8%) si existenta unui scop în viata (12. aspectul fizic (18.6%) trasaturile de personalitate (14.

Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24. în legatura cu succesul oamenilor de afaceri.8%). trasaturile de personalitate (23. educatiei/pregatirii (16. educatia/pregatirea (19.2%). aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13.4%).0 20.0 5. valorificarii oportunitatilor (15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 . Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3.9%).0 0.0 10.3%).0 20.0 0.0 5.8%). aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 . Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.3%).0 15. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30. în special.3%).0 25.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25.9%).8%) si existentei unui scop în viata (15. factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost.0 10.0 15.

aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. valorificarii oportunitatilor (10-20%. distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model. precum trasaturile de personalitate. Astfel. existenta unui scop în viata (5 -15%). • În general. care au asociat un procent de 25%). nu difera foarte mult în functie de modelul ales.• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. la care ponderea este de 30%. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. cu exceptia vedetelor de televiziune. aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. cu exceptia prietenilor/colegilor. re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. în raport cu ceilalti factori. alti factori. fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia). fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes). Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. care au în jur de 7%). cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri. educatiei/pregatirii (10-20%. apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. variatiile dintre ponderile minime si maxime. cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura. aspectului fizic (10-20%. privind asupra alegerii modelului de succes. cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). care au în jur de 7-8%). exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. • • muncii (10-20%. în functie de modelul ales.

organizarea de dezbateri. realizate în scoala sau în afara acesteia. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi). în dobândirea succesului în viata. oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele.trasaturile de personalitate. exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. membrilor de familie. oamenilor de afaceri. sprijinul extern. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. sportivilor. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. 88 . valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. educatie/pregatire. privind rolul educatiei si pregatirii. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. aspectul fizic. cu participarea elevilor si profesorilor. se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat. oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele. prietenilor sau colegilor. oamenilor de cultura si oamenilor politici. profesorilor. valorificarea oportunitatilor. educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor. caracteristica stimulativa a activitatii. Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. existenta unui scop în viata. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. prietenilor.

0% 44.3% 6.5% 8.8% 12.8% 6.5% 8. Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic.7% 16. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie.1% 10.0% 2. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4.8% 7.5% 16. care sa fie acceptat si asumat de catre tineri. de presa scrisa si audio-vizuala. sistemul educational este pus în fata unei mari provocari. Pescuit.La nivel de sistem de învatamânt. adesea obsesiv. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa.1% 3. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes.3% 4. aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata. Pentru presa scrisa.7% 3.8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate. Auto etc. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 . De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune.

cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative".Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite. surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului. interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita. ecranul a devenit . institutia scolara s-a lasat surprinsa si. În aceste conditii. pe alocuri.este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale . în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'. apoi galice. iar influenta ei cultural-sociala majora.datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. ci si al "catedrei". Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni . Predominanta vizualului este azi neîndoielnica. de curând. atât varii analize de sistem/proces educational. mai cu seama din epoca "razboiului rece" .cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil. Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone. 90 . daca nu chiar substitutul nu doar al manualului. În ordinea educationalului.

. Stiinta comunicarii. Bucuresti.este. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic. itemii deja analizati) -. trad. 13 un excurs util . el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate. În acest context.. initial. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana. refuzul internalizarii lor.în: Van Cuilenburg. desuet si. deci. previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca. ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ . si în spirit si în litera. în contextul respondent. reper axial nu numai pentru interpretativul imediat. desi parea. dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate .G.limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala . Humanitas. a II-a.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!). "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. suportul axiologic traditional al modelului . mai degraba decât notarea unei anomii. ca si înca discutabilei. Noomen.ca si "copíi" 91 . atunci când se manifesta explicit. este ex-centric ideologiei educationale traditionale. dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului. rutiniera în ansamblul interogativ. De aceea. întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit.Iata de ce. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale.W. resimtit ca si conventional. ed. Astazi.inclusiv sub aspectul managerial al problematicii . ci valori(le).. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii. de buna seama. Desigur. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor.J.traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . Declararea majoritara (e rept. Scholten.aflati la vârsta preadulta . deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde.J.O. cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" . rom. 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor .

cum este al doilea post 92 . ca. non-scolare. putând conduce. Sub aspectul unei interpretari… permisive 15."pe sticla". câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat . cum se va vedea. studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect.cf. chiar cel declarat .într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil. Pentru a mai zabovi în zona negativului.Trecând. poate. Ea confirma ca. precautiile se dovedesc utile . totusi. chiar daca minora în ordine conventionala . cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare. factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali .cf.OSP fiind. vom fi nevoiti sa o acceptam .peste unul din zece!).2% .imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11. oricât de bine proiectata. poate. dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari. luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa. respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla . daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. pâna la o investigatie punctuala. ca atâtia altii.6%) ar putea parea încurajator. spuneam. în ciuda retoricii reformatoare. însa: el este net dominant si în recoltarea modelului . Totusi. la întrebarea discutata aici.ca preponderent în influentarea alegerii modelului. ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala. însa. numarul mare al non-raspunsurilor.si a familiei).2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic).încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16. cât si refuzarea lui ca "model de viata".în jargon televiziv .sau. o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau. motivând cu lipsa de tim p . provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune. Faptul ca numai 5. Din nefericire însa. atât de demn de atentie/interes . item 1 -. spre exemplu. În atare conditii. confuzia emisiune/post. investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare. Totusi. Mai mult. Aceasta.pe care. 15 16 pe care. la ratarea unui loc de munca. atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% . în orice caz.

Ar fi un semnal .9% 57.si cele melanjate.prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular. a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor. daca nu .si. Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele .si edu-tainment-ului. relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune. a înregistrat nu demult un lamentabil esec.4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57.imediat . decât altele . National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16. la tinerii învatacei. având în vedere nu doar vârsta anchetatilor. Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale . 93 . unde o tentativa de gen.4% 4. "catharctic" (atât fata de "viata".3% 10.pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma. cât si fata de scoala) al acestui gen.4%. Or. consecutiv.dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. mai ales în anumite medii familiale. a elevilor . mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor. poate. desi puternic sustinuta intern.în registru metodologic si. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele . Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul.merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept. ci si caracterul compensatoriu.0% 11. selectarea modelelor .9% 16. dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") .iarasi predictibil.1% 13.subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului. dupa alte criterii decât pedagogice). în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa .Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery. în conventia data.mai convingator. ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate.4% 10. implicit. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism.train . cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor .6% 11.9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment . însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa. ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei. Nu este.

proiectia profesional. desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere. 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul. fie si abia intuit-formativ.3.dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. în privinta talk -show-urilor. realista18.consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv.cf. cum se va vedea. . în acceptia casnica) 94 . Desi zona de extractie este televiziunea. s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57. respectiv 'om de afaceri').cf. modeling' . acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani . al semnificativului (ori macar al factualului). .si doar 1. muzica. si cvintuplu decât dintre profesori: 7. însa. Desi fluida. între un Becali si un Liiceanu. un realism . în pers pectiva. item 6 -. de altfel. Decalajele sunt. Astfel.pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente . triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%. ci spre comunul suetard si spre "actori"..fie funciar. fireste.cf. diferenta sensibila dintre a detine o antena. fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual . sa faca 'spectacole. vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul. imaginea domeniului este. interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu").9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%. totusi. si 6.2% doresc ca. ca si faptul ca. eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6.1.2.sa prefere.aspecte.cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii . unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5.3.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite. reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil. deja mentionata. pe… moderator.3% dintre respondenti. în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'. Sub alt unghi de vedere.fiind viata de familie (desigur. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3. predomina cele cu subiect sportiv. cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) . semnificative. item 5.6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat. Dar. 5. iar divertismentul este predilect. item 5.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' . având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin.

de care realizatorii TV sunt. în ordine. subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'.cf.desigur. (si) în aceasta ordine de idei.în spiritul 'educatiei pentru fiecare' . scoala se deschide vietii reale. fireste.care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial. item 2 21. acolo. cert. fapte de moda .cifra promitatoare. preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata. "OSP" si "profesori" .Fireste. nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice. Fireste. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri . de fapt. constienti . Meritorie în contextul actual. dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -.ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. de buna seama. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei).nonmodelul majoritar la item 2 (31. sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'. iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19. în chip de comandament al euro-integrarii. desigur. cum sugeram mai sus. în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta . investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri . Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului. nu constatarea ca.6%) fiind "vecinii"! . de-abia depasind. factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata . Problema este.si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P. sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". asa-zicând. nu pentru a o cenzura.unde el vine al treilea de la urma. 95 .Cornea) într-o serie mnemica expresiva. tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata.caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici".din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor. ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin. subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca. o conditie prealabila . De altfel. strada . Adresata profesorilor.din 133 validate) . scolar . ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului . de altfel. putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'. anturajul20. "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea. alta: abandonând rigorismul îmbumbat. în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa. ci izbânda individuala în orizont social. ci 'apartele'. o data în plus. ci de profesionalizarea în Formare . Vorbim aici. preluând ce este de preluat din spiritul lor. 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. însa. 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului). ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . ci.a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit.apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima.una inofensiva.aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului.

opinam. oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila". cât ca. acesta nu are "exclusivitate electiva".si nu a fost vreodata! . un rol compensator de sursa primara alternativa . ci de instrument . soft-ul ca atare. punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 . cel putin. tinerii privitori.în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. ci interactiva si fructificatoare . Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este .pasiv-"asimilativa". privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral).din pacate foarte putin cultivata. în privinta celor din urma. si aici. ea este modesta (10. în cunoasterea "raului" este. întodeauna un "bine"… prelucrat . Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . În ceea ce priveste preferinta pentru filme . dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. în derutanta cheie pseudorealista.cu care însa. într-o masura oarecare. o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui. În afara de aceasta.6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor).cel putin în conventia cercetarii de fata. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" . retardatara la noi.Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. lectura. Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca. Comutarea se va întâmpla. daca tele-dependenti. Televizorul are. si nu o emisiune sau. mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza . acestea frizeaza. sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. privit ca panaceu.conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului . Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88.9%) au un model. regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational. dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. o serie tematica. defel paragonale. desigur.revenind 22 Avem de precizat ca. Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca.fiind graitor). o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii. Or. indiferent de sursa (viata sau "arta"). optiunea fiind dominata de serialele "soap" . în lipsa receptorului propriu. reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery).careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie. dar nu în regim de… "lucru în sine". mentine cognitia în regim pasiv.poate si din cauza ca. Mediatizarea o serveste.3%). Nu este mai putin adevarat .

de câmp si de o analiza factoriala. a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si. ci de scrutarea spatiului formativ însusi. în privinta valorilor active la un moment dat.conventia scolara. integrarea sociala. în lumea tinerilor. Orientarea acestei analize poate fi cauzala . totusi. ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate. continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -. în ancheta de fata. finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'). ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul.insertia profesionala. Un argument este ca. realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta. culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"). ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare .ca variabilele regionale. Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste. ca 97 . marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. consideram. formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete .pentru care analiza apropriata este. plasat reglementativ "în centru". din perspectiva raportului background-milieu . Tendinte 'neutre' nu exista. sexul. "binding "). nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee . "strada". aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa. În acest fel.în opinia noastra. ea a luat.de exemplu. adevarata plaga a educatiei) . prin urmare. în optica actuala. "pregatirea pentru viata" . în considerare raspunsurile. de liniara . mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. munca în gospodarie sau slujba de duminica . ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual). a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). generic. este de presupus ca. a tridimensionalitatii mediului de formare . coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor. în care. separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva. încât. În acest sens.si centrifuge: televizorul. prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si.la problema prizei la sens a subiectilor . uzuala inspectie unidimensionala.

S. Nov. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca. tipul de unitate scolara frecventat. fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri. nu în ultimul rând.5% 65. Itemii (19) si (20). daca nimic nu se schimba "în peisaj".8% 11. sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce.3% 1. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society. Înv. sexul si. Continuarea studiilor 2.superior 3. D. Altele 5. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1.sau/si teleologica.9% 98 .8% 0.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor. OECD. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen. Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta. Final Report. nivelul de instruire al parintilor. NonR 28. 10. influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor. & Salganik. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4.post liceal 2.0% 18. Cautarea unui loc de munca 3. tipul de model pentru care au optat. L. Înv.7% 3.4% 65. 2003).8% 19. Nehotarâti 6. Altele pertinente în speta anchetata.3% 0. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin.S.1% 68.

Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior. itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului. iar 11. Dintre acestia însa. se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 . aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca.profesional Total Înv.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire . Din totalul celor 94. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19.4%.8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior.8%) si de învatamântul postliceal cu 10.3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor). un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie. putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale. cu un procent de 94. urmat de alte forme de învatamânt (18.7% 100.8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze . Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%).3%. 68.3%.0% 0. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3.1% doresc sa urmeze o scoala postliceala.postliceal 85 125 210 Înv. iar al indecisilor este de 1. iar 19. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor. Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale).2% 100.5%. 65. fara însa a renunta la acestea.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv.NonR Total 5.

9) fata de cel rural (64. • Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi). se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93.1% .3% urban. 1.rural. 28. • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29.8%). Conform raspunsurilor înregistrate.3% . O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale. doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66.1% rural). Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta. • Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa. Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .1% mediul rural. la fel si numarul indecisilor (1. • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp.6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.urban. • Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2.frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi).

• Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27. Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 . • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19. ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura. în concluzie.5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.1%). întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare.4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59.• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72.1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19.4%). • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2.4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19.1%) sau învatamântul universitar (59.4%). un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3.4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6.5%). Se poate afirma.6%). fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67.5%). cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0.1%). Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan. • • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis.

este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional. elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala. fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87. iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero.9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1.4%). În aceasta ultima categorie se încadreaza. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile. • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2. Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor. În aceasta privinta. • Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8. Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 .timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca.9%).4%).4%) decât în liceu (0. Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata. • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan. cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97. cu cele mai mari procente.3%). care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare. Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor.

2%). Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes. cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes.4% . cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7. • Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes.5% la toate celelalte categorii de contra -modele). • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 .2%). În privinta modelului de succes.a oferit-o. Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen. oamenii de cultura si oamenii politici. Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii . • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile . însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.specializare pe care învatamântul profesional . cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes. În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5. • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3. ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii.

au ales ca model de succes sportivii.persoanele fara tel în viata (57.1 %). au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9. au ca model de succes oamenii politici. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata. frecventeaza în prezent liceul. frecventeaza învatantul profesional.2%). 104 . Ca o concluzie . iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban. au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala. Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile . Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii. au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. frecventeaza învatamântul profesional. institutia frecventata se afla în mediu rural. ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural.1%). sunt mai multe fete decât baieti. sunt mai multi baieti decât fete. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban. profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19. au ca non-model de succes oamenii de cultura. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban.

frecventeaza învatamântul profesional. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate. Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban. au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. sunt mai multe fete decât baieti. sunt mai mult fete decât baieti. au ales ca model de succes prietenii si colegii. institutia frecventata este în mediul rural. au parinti care au absolvit liceul. au ales ca non-model de succes sportivii. 105 .• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural.

Mass-media. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua. pe de o parte. bunatatea. structura. trasaturi negative de personalitate (rautatea.CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta. cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. pe un esantion reprezentativ. într-un fel sau altul.) si lipsa unui tel în viata.familia având rolul determinant. aroganta si vulgaritatea -. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. urmata de colegi si prieteni -. în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. prostia etc. numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii . Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . si pe de alta parte. În privinta contra-modelelor. Mai mult decât atât. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion . De asemenea. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate. Modelele dominante sunt. într-o proportie covârsitoare. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. De asemenea.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala. elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere . influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor. modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 . personalitati din afara scolii.

Ca urmare. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. care risca sa se adânceasca. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. 2. Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”. recomandam: 1. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. pe transmiterea de informatie. Scoala risca. asa cum apar în legislatie si politicile scolare. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. un clivaj. Cu toate acestea. si cultura scolara dominanta. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. tinerii considera. Putem remarca astfel. atât de necesara în vremurile noastre. acela de a forma si educa. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta. Ca urmare a acestor constatari. înca. a celor constatate. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. inapetenta fata de nevoile. consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare. 107 . Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal.

5. analiza si interpretarea mass media. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu. 6. 108 . Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social. 3. Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. în cadrul acestora. • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”. a temelor legate de succesul personal. 4.

Bibliografie selectiva 109 .

Da. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1.1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………. 2. Chestionarele sunt anonime. Profesori 1 2 3 5. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model .2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes. Internet 1 2 3 9. 2. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar. 5.………………. prin…………………………………………………………………………. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes.. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5. Reviste/ziare 1 2 3 8. un ideal.ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”.. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4.numita la punctul (1): 1. deoarece……………………………………………………………………. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6.3 îmi doresc cel mai mult sa fac…………………………………………. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. Familie 1 2 3 2. 5. Nu. Televiziune 1 2 3 7.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu…………………………………………..2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2. iar datele ramân confidentiale. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem.1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1. 110 .2 îmi doresc cel mai mult sa am………………………………………….

Profesori 1 2 3 2. 2. Disciplinele scolare 1 2 3 3.………………………………………………………………… …………………………………. Dirigentia 1 2 3 7..Alte persoane sau institutii.………………………………………………………. Consiliul elevilor 1 2 3 9.. ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ……………………………….Masculin 2.… ……………………………………………………………………………………………. Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1.Psiholog 3.…….…………………………….. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: ………………………………………………….. Conducerea scolii 1 2 3 8. Lucrurile învatate 1 2 3 5.. Consiliere si orientare 1 2 3 10.. Scoala profesionala profil ………………… 1.………………………… ………………………………………………………………………. pentru fiecare parinte): 111 ..Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ………. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1. Diploma obtinuta 1 2 3 6.……….Diriginte 2.……..……………………………… ………………………………………………………………………….…………………………. 4. Activitati extrascolare 1 2 3 4.…….Nu stiu 5.……….………. Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare. DA 2...………….. (13) Ce emisiuni TV urmaresti? …………………………………………………………………………….…….….…………………. (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1).(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1. NU 3..……………………………………….Liceu.

Înv. Sa continuu studiile si sa lucrez 4. Înv.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu.postliceal 2.Urban Altele 4 4 2.superior 3. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 . Sa caut un loc de munca 3.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1.Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile. ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1. Sa continuu studiile 2.Altele 5.