INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. inclusiv în privinta legislatiei scolare. membrii familiei. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. prin aceasta. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental. pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. Din constatarile noastre. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. Consideram. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. la ora când acest raport este disponibil. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. De aceea. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate. 2 . în ultima instanta. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. precum si la motivatia alegerii lor. sportivii. pentru a câstiga un statut social superior. ei fie îsi continua studiile. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam.care fac obiectul lucrarii de fata. implicit. diluând influenta scolii asupra elevilor. pentru a promova în societate. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare . De asemenea.

Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33.8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. Exista. impulsivitate etc. Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. în timp ce alte categorii profesionale. prietenii si colegii. notorietatea si banii. trasaturile psihice negative (rautate. în general. vulgaritatea). pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. colegii si prietenii sau oamenii de cultura. pregatire pentru munca / viata. prin: pregatirea intelectuala. bunatatea. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. casa si masina). pregatire pentru comunicare / relationare. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . educatia oferita. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . sportivii au scoruri mici. sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. lipsa unui rost sau unui tel în viata. prostie. vecinii. Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele. oamenii politici. Ca urmare. ). Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc. se afla familia. întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . altru ismul si religiozitatea. sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. cultura. fapt îngrijorator în opinia noastra. Factorii ce tin de scoala. iar cele mai mici scoruri le au educatia. aroganta. se distanteaza net realizarea profesionala.oamenii de afaceri . în primul rând. Pe primul loc. profesorii. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila. pe primele locuri se afla vedetele TV. politicienii. dictatorii si teroristi. În privinta contra modelelor. În privinta contra -modelelor. urmata de prieteni si colegi. însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. membrii familiei. dintre factorii sociali. ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate. corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. oamenii de afaceri.functie considerata ca implicita si realizata oricum.

care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. înaintea pregatirii / educatiei si muncii. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale. Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes). trasaturile de personalitate. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . aspectul fizic. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35. Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. diploma obtinuta. disciplinele scolare si profesorii. Totodata. Marea majoritate a elevilor chestionati. Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala. Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate. pur si simplu. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica.8%). a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei). Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care. Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. drept principali factori care au condus la succesul persoanei model. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare. largind orizontul. se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata. nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala. o data în plus. fie.învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. De asemenea.nu este interesata de modelele elevului. valorificarea unor sanse sau oportunitati. Din nou. în ordine.

Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic. mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment. dar chiar ca un substitut. necesar formalului de tip scolar. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile. respectiv a scolii de arte si meserii. indubitabil. 5 . de asemenea. fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. în acelasi timp sa si lucreze. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. Scoala pierde si aici teren. o mare parte dintre ei dorind ca. nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural). ca si cel al nehotarâtilor. A reiesit.televiziune si persoanele intens mediatizate. Exista. diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM).

De aceea. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. scoala este nevoita. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. în ultima instanta. putem spune ca este procesul care conduce. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata. pentru a câstiga un statut social superior. Ca urmare. pentru a promova în societate. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. Simplu spus. De aceea. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. prin impunere.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. atunci când dispare presiunea externa. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. din exterior). sa dubleze n motivatia “externa” (care. ci si la cel al subconstientului. ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. ghideaza si mentine comportamentele. Ce este motivatia? Succint. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. a mânca) pâna la cele mai complexe. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse. acum. de la cele elementare (ex. al 6 .

releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala. ci pe cei care s-au descurcat. pentru binele copiilor nostri. comparativ cu altele. Pe 20 ianuarie 2004. sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala. Pe cei care sunt smecheri. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si. Pe cei care arata bine. De cei care vorbesc pe limba lor…”. iar diferite institutii au 7 .“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat. raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ. fascinata de "descurcareti" si "tupeisti". Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate.„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie. au tupeu si dau în toata lumea. lansat la sfârsitul anului 2003 . Cu alte cuvinte. aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit. implicit. dar fara a-si pierde forta motivationala. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 . Barometrul de opinie publica (BOP. iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica. agresive. calitatea capitalului uman din România. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. care <<nu au figuri în cap>>. Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti.comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ. Raportul OECD. atât în scoala cât si în afara ei. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente.

în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata. 2 Vezi bibliografia 8 . celebrul specialist în psihologia copilului. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. Cu alte cuvinte. în general. de persoane publice. Acestea reprezinta.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. perceptia tinerilor fata de munca etc. Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. perceptia publica fata de scoala. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. în fond. Cu alte cuvinte. copilul învata sau nu învata. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman. Stim. sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . Bruno Bettelheim. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. vedete si. cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera.

deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. 1997).cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. 9 . care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media. anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara. în care traieste si se manifesta subiectul. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. pe baza datelor statistice. Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda. cât si întregii societati. care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton). personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile. • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. care da sens conduitelor subiectilor. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt. au un rol catalizator pentru evolutia personala. Non-modelele . Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii. pâna în prezent. Totodata. nu a fost realizata în învatamântul românesc. cercetari empirice. Pe de alta parte. a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv.fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere.

este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte. pe de alta parte. el nu este singurul si. modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor.• caracteristici de status si rol . De asemenea. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. De aceea consideram ca o cunoastere sistematica. reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. Cu toate acestea. identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. se conformeaza unui set de asteptari. prin aceasta. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. implicit. ca urmare. 10 . va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala. Ca urmare. astfel perpetuate. astfel. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. cât si pentru elaborarea programelor. Este important de mentionat faptul ca.

a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. axiologic. 4. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. 3. 11 . Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. licee. Inspectorate scolare. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. scoli profesionale si grupuri scolare. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar. Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004. 2.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. Analiza de context cultural. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii. Scopurile cercetarii 1. Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala. social. a vietii scolare în ansamblu.

Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare. reflectând orizontul de cunoastere. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini. prin chiar structurarea itemilor. cadre didactice. joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi.) sunt extrem de diverse. parinti. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. În urma prelucrarii finale a itemilor. directori de n unitati scolare. iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti. sportiv cunoscut. chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti. politician). ca instrument al cercetarii. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. prieteni). cântareti etc. întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. vecini. atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect.6. În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. i spectorate scolare. Precautii metodologice Chestionarul. actori. 12 . De aceea. pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. angajatori (patronate). Din studiul raspunsurilor la chestionare.

Cu toate acestea. Ca urmare a administrarii chestionarelor. Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. rezultatele fiind incluse în raportul final. Ca urmare.banale. acesta din urma fiind astfel subdimensionat. Ca ipoteza de lucru. cu 20. avantajul acestui tip de esantionare este dublu. având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional.5 elevi de liceu si cu doar 8. Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare. în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. Datorita caracteristicii retelei scolare. straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ.sau subevaluarea diferitelor aspecte). si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional). Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape. atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale. în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup. cu multe elemente de particularitate. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local.8 elevi din învatamântul profesional. Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare. de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’. cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi.

esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare.5 27.7% 90.8% Rural 6.7 21.4 20. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93.1 23.9 23.4 PRF 20.8 20.7 22. cu 18.8 22.3 23. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea.2% 91.2% Esantion Urban 92.6 22.6 11.5 19.0 16.2% 89.2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21.6 28.6 22.7 24.3% 9. 14 .8 20.5 27.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21.8% 10.4% Rural 7.1 24.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.3 26.1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.4 25.8% 8.3% 92.3 22.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa).5 28.1 elevi.7% 7.

Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66. Domiciliu Educatie parinti Loc. Valoarea de 6. În ce priveste nivelul educational al familiei.5% 60% 40% 20% 0% 32.4% 8. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23.3% constituind non-raspunsuri.3% 55.Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v.gen/prf. urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv.2% 91.4) comparativ cu media de 22. • • Unitatile selectate provin din 17 judete. • • În raport cu localitatea de domiciliu.5% fete.7% 46.2% baieti si 53.8 pentru trei grade de libertate. Esantionul cuprinde 46.scoala Progr. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii.2 a celor din învatamântul profesional. doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural. daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat.4% 72. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23.1% 18. indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica.7% liceu sc. restul de 0.6% 27.9% 25. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata.1 elevi. graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti. sub nivelul de 25 elevi pe clasa.educationala Sex 15 feminin . dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.2% 53.prf.94 .

b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei. natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic). pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7). reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata. este de ± 2. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). punctajul a fost: 1p-influenta redusa. punctajul a fost: 0p-deloc. 1p-putin si 2. în cazul itemului 7. ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. au fost determinate distributii si structuri.2% 16 .influenta mare. în cazul itemului 3. indicatori utilizati în cercetare. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. ca variabile de cercetare. indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile. Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat.Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. 2p-influenta medie si 3p. nivelul educational al parintilor. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele. respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural).mult.

sociale pe care România le parcurge. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. este o generatie care s-a aflat. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile. În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. hotarârile guvernului. formele. au fost luate în considerare. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. legile. Prin urmare. pe de alta parte. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ. ordonantele de guvern care. tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar. cât si o serie de structuri institutionale. Fara a avea pretentia exhaustivitatii. Din perspectiva impactului. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore. în centrul unor profunde schimbari sociale. Sub semnul schimbarilor politice. 17 . nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. domeniile. ca masuri de reforma. resursele umane de care dispun aceste unitati. pe de o parte. Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre. fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. economice.

Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si. 18 . în Legea învatamântului (nr. dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. Elevii. În conditiile în care.Finalitatile.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . liceal. contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”). în particular.Art. astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor. Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art. fara îndoiala generoase. Consideram importanta aceasta evolutie legislativa. în România.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr.36 din iulie 1997.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului. mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala. înceteaza la vârsta de 16 ani. 32. sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase. 29-). 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an. 268 din 13 iunie 2003. cel putin teoretic. forma de zi. data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. au devenit parte inte granta a vietii scolare. Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu.).

la începutul anului scolar 2001-2002.2001. începând cu anul 2001. în sistem computerizat. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu. Totusi. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local. calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. impactul prevederilor legislative. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . nr. În fiecare caz concret. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. altii mai putin. care solicitau solutionarea acestei probleme. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete.C.M. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti. În acest sens. legile. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. hotarârile guvernului. Din perspectiva continuarii procesului de reforma.E. uni mai mult.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4. 4747/16.01. ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar. De exemplu. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament. întelese ca masuri de reforma. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit. aprobat prin O. putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati.

a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani.legislatiei însesi. fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare. 20 . 4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

mai echilibrate. 24 .5 % dintre cei chestionati. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa. În România. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media.Aprilie 15. optiune care se claseaza pe locul al cincilea. 2003. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni). desi procentul e destul de mic. 2004: http://www. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. Mai 2004.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea. 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.a.org/nations/launder/regions/2002/0217romania. dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”. Asemenea profesorilor. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1. Michael Guest. cu un statut social marginal. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. p.copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita.E. emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare. România. Associated PressAgency: http://www. Iunie 11. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist. Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7.3% dintre subiecti (locul al treilea).2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate).globalpolicy. 11. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului.htm ).htm . US Ambassador . Sportivii sunt modelul preferat de 13. Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala.usembassy. s. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive.

cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate. atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid. din zona extremista (Ceausescu.35). România. desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori. Mengele etc. Barometrul de opinie publica. Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut. deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului. Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite. p. 77% nu au încredere în partidele politice.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 .8 0 0 . Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare.Practic. p.6 0 0 . Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare. România. dornice sa îmbratiseze cariera politica. doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup. colegi Oameni de cultura . Oamenii politici se bucura de putin credit si respect. Mai 2004. Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor. Mai 2004.37).4 0 0 . TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model.

frumusete fizica). frumusetea fizica (10. Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate. sinceritate – 2. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes. urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere.7%.9%.9% Educatie . notorietate. inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri. putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala.Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei. altruism – 2. fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale. Prelucrând raspunsurile din chestionar. Realizare profesionala versus notorietate si bani.5% Religiozitate – 1%.2.4%.3%.6% Bunatate. competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15. iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari. Aceasta 26 . urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30. pe locul urmator se situeaza banii cu 20. competente sociale. Totodata.8%. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta.

4% 2.polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati. Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica.7% 30.8% 0. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20. Pe locul al treilea în ierarhie.5% dintre cei chestionati. pe de-o parte. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista.5% 1.4% 15. iar pe de alta parte.2% O parte dintre cei chestionati (30. se afla persoanele cu bani. confuzia de care aminteam mai sus e fireasca.6% 9. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 .9% 9.0 %.9% 10. cu 20.8%) si cele care au competente interpersonale (16.3% 24. adica pe la 27 .4% 9.1 % dintre optiuni. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie. Alegerea se datoreaza. importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura.8% 4. Desi sunt alese de multi subiecti.0% 2. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala.3%.5% 16. Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani.9% 2. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16.2% 0. locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii. O alta parte dintre subiec ti (25. locurile patru si cinci. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional.2 %).9% 6.

1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România. 28 . Optiuni net favorabile au ”sportivii”. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes. Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea. Frumusetea fizica (10.7% din optiuni. ca subiectii. în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul. Educatia este foarte slab cotata . care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model.cu doar 2. e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. având sub 1% (0.9%) dintre optiuni. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. tenacitatea (10. dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii. care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei.jumatatea ierarhiei. atractiv si detestat în egala masura. Puterea este slab cotata cu doar 6. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca. ori viitori intelectuali. În concluzie. ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate. cu procente destul de mici. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”.7 %. De remarcat. Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. Acest procent infim. Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii. ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton.3%). putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice. Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. studenti în universitati.3%) si succesul (10. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere.penultimul loc în ierarhie .

daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales. bineînteles. de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice. prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni. Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice. 7 De exemplu. Prin introducerea itemului 2. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta.Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. vecinii 29 . colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii. tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si.1 în chestionar.

Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2.1. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 . Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3. Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4.

Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale. Asa cum a fost prezentate mai sus.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28. tenacitatea (17. realizari familiale. nespecificate.4%.8%). urmate cu procente similare de bani. urmat de tenacitate. Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei.2%.4%) urmat de tenacitate cu 16. categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane.5%). iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37.1%). 31 . notorietatea si realizarile familiale. urmata de realizarea profesionala cu 28. iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27. Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale. Cu aceeasi valoare procentuala (22.3%).6).8%) si inteligenta (15. Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica. realizarea profesionala (22. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea.6%. Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19. Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes.2%). intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25. interpersonale cu un procent mare de 50%. În cazul colegilor-prietenilor. sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16.

puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia. . Desi cu procente foarte mici.3%. se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala . alaturi de religiozitate.6%). notorietatea si competentele sociale / interpersonale . credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute. În cazul sportivilor. estimarea unor factori ce au influentat alegerea. altruism si educatie. Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea. Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale. motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele. realizarile familiale . stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie. bunatate / altruism. bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea.2%) si bani (20. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27. bunatate. Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes. 32 . realizare profesionala (29. religiozitatea. Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%). oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. credibilitate. Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri.7%). urmate de bani cu 30.3%). bunatatea / altruismul.8%).2%). Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate. frumusetea fizica si religiozitatea. Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32.Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia.5%). precum si notorietate (26%).5%) si notorietatea (38. Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0. sinceritate.

contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care. cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele. comportamente.27. capacitatea de a observa. Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34. colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori. spiritul critic. profesorii (considerati împreuna .3 %). capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. în virtutea unor trasaturi. componenta acestor categorii. prietenii. situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie.9%). dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi. vecinii. actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale.Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni. 33 . ancorarea puternica în social. perenitatea modelului de succes. continutul criteriilor d selectie indica. -a similar modelului de succes. în unele cazuri.

prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici.9% 0. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6. oamenii de afaceri (5.3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii. filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei.8% 4.5%). teatrului. sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”.7% 14.5% 4. membrii ai familiei (7. muzicii. vecinii (7. pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza. teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost. Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.9% 1. Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni. cu ponderi apropiate. profesorii (6. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori. viitor. venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel. 34 . este relevant faptul ca.6% 1. urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii.9%).5% 34.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14.6% 2.0% 6.6% 5. “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament.2% 6.2 %) .2 %). desi cu ponderi mici. partide politice). guvern.5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor.2% 7. serviciu. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7.2% 2. autoritati locale.5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4.6%).

prostie. • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei. trasaturile psihice negative. ce sunt exprimate prin “rautate.2 %) sunt men tionate. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. Desi cu procente mici (0. vedetismul. minciuna / înselaciunea.considerate împreuna).7 % . ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3. 35 .3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4. dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional.4. trasaturi psihice negative.4 % . impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16. • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura. ve detismul.2%). aroganta. nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor. hotia (13.7 %). caracter urât. comportamentul inadecvat. (6. vulgaritatea”. în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri. este relevant faptul ca. înselaciunea. minciuna. se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele. comportamentul social inadecvat. imoralitate / lipsa de scrupule. Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4. • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului.8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. desi întruneste o pondere relativ mica (4. trasaturile psihice negative. dezechilibru afectiv. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal. lipsa de scrupule.2%). reputatia proasta. aspectul exterior neplacut.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate . lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei .

nivelului de cultura. prietenilor. dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor. lipsei de cultura. oamenilor de afaceri. trasaturilor psihice negative. • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor. fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici. prieteni / colegi. colegilor.în calitate de criteriu de selectie . • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina .respingerea unor oameni politici. în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal. prieteni / colegi. profesorilor. lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat. trasaturilor psihice negative. În acelasi context. • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . • comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete . persoane din categorii defavorizate.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel. lipsei unui ideal. membrilor familiei. profesori. 36 .într-un procent relativ semnificativ . • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici. urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si. membrii ai familiei.• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. comportamentelor inadecvate.

comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. În realitate. lipsa de rost / realizare profesionala etc. se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. sportivii. respect. nivelul de educatie al parintilor. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. comparativ cu cele care îi î indica drept model. Conform datelor cercetarii.• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. educatie / lipsa de educatie. arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. 37 .prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor. tipul de scoala. ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor.). Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . cre dibilitate. potential personal / trasaturi personale pozitive. mediul scolii. comparativ cu cele care îi indica drept contra-model. sexul subie ctilor investigati. se constata existenta unor elemente comune . asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta. • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”. • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”. regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte. Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune. membrii de familie. ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. Aceste elemente comune.

de contextul social si educational sau de anturaj si de familie. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele .0% Medie 26. 4.3% 17. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate.2% 27.0% 28.71 1.3% 53. 2. de trasaturile personale ale subiectilor. 5. 4.5% 5.6% 31.vedetele. 3.0% 38.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1.0% 5. 3.46 1.8% 45.87 38 . 8.5% 10.7% NonR 4. 6. 5.3% MEDIE 1. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44.6% 30. respectiv oamenii politici.9% 2.3% 36.79 1.54 1.9% 26.• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1.5% 70.2% 15. 7. Televiziune Reviste/ziare 32. 2.6% 5.6% 21.1% 6.5% 11. 2. Dincolo de aceste corelatii. Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1.7% 5.04 1.3% 62.3% 5.9% Mare 24. 9.2% 7.

se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8. Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004. cit.functie ce revenea scolii . confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic.6% 6. 5. pornografie. op. Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica. În plus. cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale.8% 22. 39 .în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. Internet 55. MMT etc. alegeri care au efecte de lunga durata. imitându-le comportamental. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori.1% 15. Metro Media Transilvania si The Gallup Organization). Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este . preferinte si modele de urmat.este preluata în prezent de televiziune. 8 The Gallup Org. Studiile pe aceasta tema. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. “retete de viata”.). IPP.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea.5% 1. o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii. releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta. consum de alcool etc.3. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat. Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral..

dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment.79). o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. educatie si progres.5 1 1. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata. prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor. e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat.5 2 2.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor. Interventiile sunt necesare în planul 40 . singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia. Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala. scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se . dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. de prezentare si negociere a valorilor.I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0. acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1. dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator.

4. Bani. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4. Realizare profesionala. exista 8 categorii. Inteligenta.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2. Frumusete fizica.5 TV 2. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.5 Internet 1. 41 . Tenacitate. 6. 3.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1.5 Familie 2.0 Presa scrisa 1. 2. Competente sociale / interpersonale. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1. 7. Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2. Notorietate.5 1. 5. altele.

7% 1. din totalul de 17. Competente sociale / interpersonale. arata o dispersie destul de mare a optiunilor. 4. 12. Bani. Putere / independenta / personalitate. 14.frecventa cumulata de 32. Frumusete fizica. Tenacitate.8% 6. Competenta. Educatie. 7. 2. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii . Numarul de 8 categorii. Credibilitate / sinceritate. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64. Familie. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82. 10. 13. 82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. 3. Persoana de succes. Altele. 5.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes.3% 11. Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR . Notorietate. Inteligenta. altele. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. 9.8. Realizare profesionala. 8.

Tenacitate. • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1. frumusete fizica. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4. Nu stie / nu are motive sa raspunda. cel mai probabil grupând. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. Persoana de succes. Notorietate. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8.2% 16.8%: • • • Realizare profesionala. NonR Al doilea criteriu Pareto. Bunatate / altruism. Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes. conduce la luarea in considerare a 3 categorii.3% Analiza Pareto. în societatea româneasca actuala. Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. succes. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model. 18. stari la care. Religiozitate. care au o frecventa cumulata de 44.15. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale. observam ca realizarea profesionala. de maximum 20% din categorii. Totodata. 43 . Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul. altele. competente sociale / interpersonale. Frumusete fizica. în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . în cazul de fata. Bani. tenacitate. 17.

raportul fiind de 1.3 în favoarea respondentilor de sex feminin.Urban BANI .Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala.Rural Realizare -feminin Notorietate . raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban.Liceu BANI . raportul creste semnificativ.Profesional BANI . Realizare .urban Notorietate . vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17. Raportul urban / rural este important. raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2. pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului. aratând ca este vorba de subpopulatii reale.Masculin Realizare .masculin Notorietate .5 la 1 in favoarea sexului feminin.Masculin Realizare .Liceu Realizare . Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1.In ideea gasir ii unor subpopulatii reale. Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta. Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4. în raport cu cei de la SAM.5 la 1. optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban.Liceu BANI .Feminin Realizare .Profesionala BANI . Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1.profesionala Notorietate .rural Notorietate . raportul pe sexe fiind de 1.Rural 300 250 200 150 100 50 0 . semnificative. si nu doar teoretice : 44 BANI . Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor.Urban Notorietate .

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului. care apreciaza putin aceste lucruri. • În acelasi timp. • În ceea ce priveste banii.5 la 1. care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala. de la liceu. La fel. Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 . iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. Din cele de mai sus. din mediul urban. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni. • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban. populatia feminina apreciaza mult mai putin banii. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. notorietatea si banii. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin.• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9.3 / 1 fata de cei din mediul rural.

6% 14.8% 9.0% 5. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8.2%).8% 5. categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.4% 19. urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.3% 11.5% 8.2% 7. Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional. 4.1. Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut. majoritatea provin din mediu urban.4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.7%) sau oameni de afaceri (6.7% Persoana respectata 18.4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.1% 20.7% 11.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12.1% 33. persoane de succes (6. altfel ele sunt sortite pieirii.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr.8% 1.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41.1% 5. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13. Conform sintezelor din literatura de specialitate.5% 10./amenajare terit.4% 1. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.25. care sa le confere substanta. 46 .

manager etc. 47 . atât a celor care lucreaza în agricultura. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. iar ei. scaderea ponderii specialistilor. jandarm. de îndoieli sau de situatii noi. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. pe baza experientei. vor gasi aceasta solutie. sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru. alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural.). Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6. În România. Referitor la domeniul profesional. ofiter). economist. în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. cât si a celorlalti (profesori. au o mare capacitate de persuasiune. 5. 4.3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic. fara a avea studii superioare. asistent medical.1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. în special a persoanelor de sex masculin. medici etc.). “ceilalti” fug de responsabilitate.3% doresc sa fie sportivi. cei mai multi (7.7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil. ziarist. crainic.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. 3.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. datorata fenomenului de migratie. impresar etc.4% pentru meseria de profesor si doar 3. de asumarea riscurilor. Pe de alta parte. Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare. Spre deosebire de oamenii de succes.8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar. 5. Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. 4. farmacist. • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii.).6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist. încrederii si intuitiei. asistent social).

4% Majoritatea tinerilor investigati (33. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta. Daca pe ansamblul populatiei.6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor.3%) îsi doresc o familie.8% 4.9% dintre ei sa fie fericiti si 1. Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare. pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban.6% 1.4% 6.5% 7. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor.9% 0.0% 33. cea mai puternica mobilitate. 5. 3. • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta. în consecinta. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi.2.9% 5. atât intra-generational. arhitect).• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural. cât si inter -generational.4% 13. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie. Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive. migratia si-a schimbat sensul.7% dintre ei sa fie respectati. 1.3% 6. ca peste 10 ani sa fie sanatosi. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15. conform tuturor studiilor. Doar 3.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale.2% 2. cel mai mult.4% 5. doar 0. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 .6% 20. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor.

gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani.4% doresc o casa iar 13. mai echilibrate.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate. Însumând procentele ( 20%+15. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri. În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale.2% un loc de munca si 4. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6. nepriceperea în a cauta un loc de munca. lipsa calificarii. 49 . 5.4%+13.6% doresc o masina. 7.9% o firma personala.4% succes. cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. În România. 5. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala. dezinteresul pentru munca. modul în care actioneaza oficiile de munca.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata. Pentru integrarea socio-profesionala. Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. printre care: insuficienta locurilor de munca. 15.5% o viata mai buna. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere. 2004). lipsa de sansa / noroc. formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora. lipsa relatiilor. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani. a experientei. casa. Doar 6.

3. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate. cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta.8% 6. este atomizarea.2%.8% 3. 50 .0% 1. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes. periculoase.2%. pasionante. 6.8% sa faca bani. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate. favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca. De spectacole.0% 15. modeling 6. Schimbarile radicale în sfera social-economica. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei. periculoase. muzica.2% 3.Foarte putini tineri ( 2.2% La aceasta întrebare. doar 0. muzica.1% lucruri extreme. modeling sunt puternic atrasi 3. 8.7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1.7% 7.4% 0. 5.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1.8% sa faca afaceri si 6. pentru unii.0% 4. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme.9% îsi doresc prieteni. iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati.1% 8.

profesionala si sociala. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. împrejurarile. excentricitatii . evenimentele prin care. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. Dar parintii. tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. Într-o societate aflata în continua schimbare. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc. Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. familiale. caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. nivelul si gradul scazut de instructie si educatie.Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea. sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. 51 . prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta. ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara. De asemene a. incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare). nonconformismului extrem. Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. ierarhice au suferit mutatii. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta.afecteaza negativ procesul de insertie profesionala. se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. somajul . nesiguranta unui loc de munca. morale. ca si societatea. Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. politice etc. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. în care reperele sociale.

sa -si consolideze pozitia în grup. Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 .• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. si institutiile sociale structurate. în realitate. Adolescentul vrea sa placa grupului. pentru viata.8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. de asemenea. pe de alta parte. Un procent mare de 68. deseori dupa modelul tatalui. tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. câstiga teren comportamentul corupt. dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala. surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare. de aceea. sa dinamizeze viata grupului si.5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. Este. interese sau dorinte profesionale. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari. delincventa. pe de o parte. adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. concreta. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. dar. uneori al mamei . ale esecurilor în viata profesionala / personala. ale dezorganizarii vietii familiale. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei.umane si moral-culturale pozitive. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. coruptia: în absenta unor modele profesionale . În principiu. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane.

putem remarca drept nota dominanta. nu ofera sanse de viitor. 0. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata. pregatire pentru munca / viata. scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete. cultura. educatie. spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului). nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice. nu este interesata de elev.4% NonR. poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta. pregatire pentru comunicare / relationare. 61. Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR. pregatire intelectuala. continuarea studiilor.3% nu stiu. 26. viata si familia lui. În concluzie. profesori / oameni ai scolii. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii.1% 53 . cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. cariera. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice. 0. 38. nu creeaza conditii pentru învatare. scoala ma ajuta…” . trebuie completata cu altceva.5% Da. existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes.principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. • “Nu. pregatire psihica si fizica. nu este corecta. diploma. 73.4% nu stiu. scoala nu ma ajuta…” . educarea comportamentului).prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara.vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban.

colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35.100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni. Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22. De asemenea.0% 25.0% Membrii familiei Prieteni.0% 0. iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4. luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4.01%) este mai ridicat decât în rural (3.50%).70%). colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100.5%) de elevi din esantion care.1% dintre cei chestionati. Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4.31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3.61%).63%). desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa. 54 .0% 50.98%) decât la cei din liceu (3.0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75.45%) fata de baieti (4.

9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala. educatie.1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35. insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari. Diploma.2%). Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model. Un procent de 26. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta. educatie. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma.9%). cariera. cariera. cultura (27.8%). Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model.8%) nu au stiut ce sa raspunda.6%). un procent de 68. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales.Doar 19. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala.1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara. continuarea studiilor. pregatire pentru munca /viata (1%). Un procent mare (36. chiar cumulate sunt percepute doar de 3. Destul de multe raspunsuri (32.5%).5%). Cei mai putini (0. Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma.6%). doar 3. pregatire psihica si fizica (10.7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 . Un procent de 33.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului.9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33. pregatire intelectuala. cultura (23.9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta. În privinta opiniilor critice. Spre deosebire de primul sub-punct. pregatire psihica si fizica (6.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model.5%) si educarea comportamentului (1. pregatire pentru comunicare / relationare (1. la cel de-al doilea foarte putini elevi (1.8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. cultura. continuarea studiilor. educatie.

pregatire psihica si fizica . educatia.2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23.4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model. cultura. cultura. cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul.8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala). Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala . educatie. 56 . Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23. cultura. un procent de 23. educatie.. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2. Un procent de 83. educatie. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare. În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV.8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.2%) si doar 3. cultura (31.55 % considera ca pregatirea intelectuala.2%) considera importanta educarea comportamentului. cultura). educatie. doar 2.pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala.5%). Daca modelul ales este din rândul sportivilor.3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala. iar cei mai putini (1. pregatire pentru munca / viata. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor. În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala. educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri. educatie.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala. Totusi 52.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri . Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4.comunicare / relationare. respectiv prin pregatire intelectuala.

cariera. continuarea studiilor). asigurarea sanselor la educatie(diploma. 5. activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%. indiferent care ar fi acest model. sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului. Cel mai mare procent (83.9% 57 . continuarea studiilor). profesori / oameni ai scolii. educarea comportamentului).6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36.5% 19. Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei. pregatire psihica si fizica. oameni de cultura). Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului. sportivi. profesori. vedete TV.0% 5. cariera. iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera.• • • pregatire pentru comunicare (relationare. Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma.3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni. Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban.9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32.

iar procentul este crescut si de cei care spun. iar 25.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare.6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele. În opinia a 36.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor. continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor. 36. trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile. cariera. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma. Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice. DA. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5. nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta. de nevoile lui specifice. Dintre respondenti 32. fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala). S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte. 58 .9%. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. Procentaje semnificative (19.6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala.9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete. iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10.5%).0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala.

Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. În general.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. cariera. nu este interesata de modelele elevului. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. O situatie interesanta apare în acest caz. În cazul rolului jucat de 59 . subiectii considera în procentaj foarte mare (83. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. indiferent de tipul unitatii.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta. în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. diploma. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. continuarea studiilor.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales.

4% 66.9% 35.4% 31.8% 27.9% 37.8% 36.1% 3.9% 39.2% 27.5 2. Mult 2p 39.49 0.3% 3.0 1.6% 39.36 1.86 1.0 60 .1% 35.8% 36.1% 2.7% 41.2% 15.8% 8. 10.1% 23. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0.7% 3.8% 2.8% 46.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.5% 3. 8.5% 23. 7. 2.7% 59.93 0.4% 53. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.9% Medie 1.3% 18. 9.7% 2.74 0.1% 43.60 0. 4.59 1. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 .0% Deloc 0p 13.1% 24.3% 23.9% Putin 1p 44.3% NonR 2.0 0. 6.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.5% 11. dincolo de modulul ales.1% 1.6% 2. 5. 3.27 1.13 1.1% 22.5 1. S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata.2% 34.11 1.5% 11. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat.

0 0.0 0.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii.8 0.gen.6 1.prof.8 0./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.6 1.4 1.8 1.4 1. optiuni valorice clare si reale.4 sc. Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1.4 urban (S) rural (S) 1.6 1.4 1.2 1.2 1.4 1. care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv.8 1.4 1. 1.4 1.6 1. 1. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic.4 masculin feminin 1. 61 .6 1.6 0.6 0. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.6 0.8 0.0 0.8 0.6 0. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.8 Opinii privind factorii scolari 1. mai mult decât oricând.6 0.4 1.8 1.0 0.8 Opinii privind factorii scolari 1.2 1. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.0 0.8 0.

egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala.pentru a-si putea realiza misiunea . Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. totodata. prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli. pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. activitatea de informare. Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie.84/1995 – cât si operational.În era informatiei si în societatea cunoasterii. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii. a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale. scolile sunt fortate .sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. Dupa cum arata si studiul de fata. Mai mult decât atât. în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III). de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Din punct de vedere politic si civic. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. 62 . Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor. orientare si consiliere a carierei a fost relansata. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr. Familiile sunt configurate diferit 10.

Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura. a celor de comunicare. fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total). Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca.2% 43. Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti.1% 16. 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11. însa.ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala. (8) indica.2% 19. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%).2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar.5% 12.0% 14.0% Rezultatele obtinute la itemul nr. a rezolvarii problemelor psiho-afective. 63 .

european si international. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar.1% 32.3% 9. Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii. informarii si consilierii. Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national. fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii.6% 0.8% 3.9% 0. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr.3% 7. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare .vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii.1% 1. care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent.9% 64 . Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21. pregãtirea elevilor pentru via tã.9% 16.8% 2. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã. În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere.5% 5.

3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces. oferind o posibila orientare în viata si cariera.5%. în timp ce 7. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor.1% dintre cei chestionati. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta. în general. ca exponent al scolii.1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu. Un procent de 0. Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2.9.9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta. un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. la nivelul scolii.9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32.8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3. se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.3% . Pe 5. îi ajuta sa aiba succes în viata. Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 . 0.In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este. iar în unele situatii exista disfunctionalitati si. iar 32.si cei care nu au beneficiat de consiliere .9% . Se constata ca un procent de 9. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare).1%).9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. Dintre cei chestionati.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate. Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren. din pacate. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16.numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare .5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36.9%) sunt destul de ridicate. Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie .

pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus.5%. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. nu sunt destul de popularizate. atât de necesara tinerilor. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti. prestator – beneficiar. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 . Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social.elev. 8 % dintre subiecti. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii.5%. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1.domeniu. ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica. Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. Un “Nu” categor ic este marcat de 24. numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile. Totodata. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul .

scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale.5% NU. a directiei de viata.învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal. un garant al succesului. 12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul. paralel cu nevoile vietii reale. Minoritatea de 33. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor. 33. al atingerii telurilor pe care si le -au fixat.5% DA. 1.2%. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România.2% Nu pot aprecia. Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR. 67 . 24.mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat. 40. care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor.

Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. în general. Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise.Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara. fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. În prima -a faza. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. axa asociata numarul de 68 . elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur. evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze. Trebuie mentionat înca de la început faptul ca. în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. A treia faza. cât si asupra unor factori de succes. oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes). dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli. pe baza unui esantion reprezentativ. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model.

colegi . împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar. sunt: • în cazul vedetelor de televiziune . munca (79).Sportivi .Profesori . • • • în cazul membrilor de familie .aspectul fizic (235) .trasaturile de personalitate (96).Oameni politici . trasaturile de personalitate (188).Prieteni.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Oameni de cultura . modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune.Alte modele 69 . educatia (119). trasaturile de personalitate (58).raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului).Oameni de afaceri . urmarirea unui scop în viata (87). Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . în cazul sportivilor – munca (64). educatia (71). iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele. urmate de membrii de familie. sportivii si oamenii de afaceri.Vedete de televiziune . valorificarea oportunitatilor (115). aspectul fizic (64). Astfel.Membrii de familie . în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).

considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales.7% 18.8% 18. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului.6% 6. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes.2% 14.6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor.4% 5.7% 3.5%.3% 4.5% 25. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite.7% 15.

Sportivi 6 .Vedete de televiziune 5 . membrii de familie (23. rabdare.Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes. colegi 3 .9%).Profesori 4 .7%.5%).7%). simt al umorului.8%).0 20. preocupare privind adevarul.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 25. talent. Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35.Oameni politici 9 . categoria alte modele (24. cinste. sociabilitate.7%). 71 . profesorii (20. Pe baza acestei ponderi. diplomatie.0 5.0 10.3%).Membrii de familie 2 . vointa.9%). caracter puternic. precum: încredere în sine. perseverenta.0 15. credinta. pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14. orgoliu. sportivii (18. disponibilitate pentru ajutor. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29.0 30.diferitelor enunturi. oamenii de afaceri (14. bunatate. hotarâre. Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%). sportivi (11. curaj. personalitate.1%).Oameni de cultura 8 .4%).0 0.8% si maxim 29.Prieteni.8%). oameni politici (23. membrii familiei (18. vedetele de televiziune (19. oamenii de cultura (16.Oameni de afaceri 7 .1%). ambitie. inteligenta.

Sportivi 6 .Sportivi .Oameni de afaceri 7 .Oameni de cultura .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 30.Oameni de cultura 8 .Alte modele Comparativ cu alti factori.9%).0 25.Prieteni.0 0. oamenii de cultura (20%).0 0. în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23. colegi 3 . în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului. Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului. colegi .0 15.Prieteni.9%. în functie de modelul ales 40.Profesori 4 .Membrii de familie 2 . comparativ cu ceilalti factori. Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.8%.Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc. În cazul categoriei alte modele.Membrii de familie .9%).Profesori . pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes.Vedete de televiziune .Oameni de afaceri . prietenii (18.0 35.0 5.Oameni politici .0 15.0 10. 72 . acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Vedete de televiziune 5 . aceasta pondere este de 2.0 20.0 Procent 20.5% si 23. ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales. sportivii (20%).Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate.0 10.0 25. fiind cuprinsa între 10. se pot face urmatoarele grupari.0 5.

0 15.0 20. în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales. cum ar fi: sclipire la momentul potrivit. Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30. cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61.0 0.Profesori 4 .Membrii de familie 2 .0 25.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .6%).0 5. membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10.2%). Cei 1784 de elevi.9%). oamenii politici (15%).Oameni de afaceri 7 .Prieteni. printre raspunsurile lor. colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Sportivi 6 . au inclus de 335 de ori acest factor.0 50. care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes. sau prin diferite enunturi. colegi 3 .0 10.5%).0 10.Prieteni. Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic.Oameni de cultura 8 . profesorii (10. membrii de familie (13. sportivilor (13.• • • • oamenii de afaceri (18. a fi descurcaret.Sportivi 6 .Oameni politici 9 .Alte modele 73 . în functie de modelul ales 60.Vedete de televiziune 5 .Oameni de afaceri 7 .6%).7%).0 Procent 20.0 30.Profesori 4 .Oameni politici 9 .Vedete de televiziune 5 . Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.Membrii de familie 2 .Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic.Oameni de cultura 8 .0 Procent 40.0 0. abilitate. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare. valorificarea spiritului întreprinzator.

colegi . 74 .Oameni politici .Vedete de televiziune .1%). oamenii de afaceri (20.Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34. categoria alte modele (15. cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi. care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes.Oameni de afaceri . ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%.2%). existenta conditiilor necesare pregatirii.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .0 35.0 15.0 10.Prieteni. îl ocupa pregatirea sau educatia. Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor. vedetele de televiziune (11. prieteni sau colegi (10.7%). dobândirea si valorificarea competentelor. oamenii de cultura (16.Oameni de cultura . Urmatorul loc.Profesori .6%).Sportivi . Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei. membrii de familie (13.1%).3%). sportivi (10.Comparativ cu alti factori.0 25.0 0.0 5. etc.0 20.7%).3%).3%). în functie de modelul ales 40.0 30.8%). membrii de familie (16.8%).6%).Membrii de familie . modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26.4%). oamenii politici (13. în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales. sportivii (10. profesori (5.

0 Procent 15.0 30.Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25.Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model. în functie de modelul ales 40.3%) si profesorii (11.8%).0 10.9%).Prieteni.0 20. sportivii (7.0 25. Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20.Membrii de familie 2 . vedetele de televiziune (12.Prieteni. colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Vedete de televiziune .Oameni de afaceri .Profesori 4 .0 35.0 0.Oameni de cultura .Sportivi .1%).2%).0 20. colegi .Profesori .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Oameni politici 9 .2%). oamenii de cultura (13.2).Oameni politici .6%). Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie.Oameni de afaceri 7 .Membrii de familie .Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.0 0.7%).0 10.0 5.0 5. membrii de familie (17. categoria alte modele (16. oamenii de afaceri (6.7%).0 15.3%). membrii de familie (21. oamenii politici (19. ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%.Vedete de televiziune 5 . 75 .Sportivi 6 .5%).Oameni de cultura 8 . prieteni sau colegi (16.

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8.Oameni politici 9 .Profesori 4 .Membrii de familie 2 .4%).0 Procent 30. profesorii (3. Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare.Oameni de afaceri 7 .3%).Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10. prietenii sau colegii (8.Oameni de afaceri 7 .0 Procent 6.0 10.Sportivi 6 .0 2. Pe baza acestor procente.0 20. colegi 3 .2%). categoria alte modele (2. vedetele de televiziune (4.Oameni de cultura 8 . oamenii politici (4. oamenii de cultura (3.Profesori 4 .2%). membrii de familie (4.Vedete de televiziune 5 .0 0.0 8.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .8%).4%. în functie de modelul ales 40.0 4.Vedete de televiziune 5 .Oameni politici 9 .4%). conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2.Alte modele În comparatie cu alti factori.1%).Oameni de cultura 8 .3%).Membrii de familie 2 .Prieteni. sportivii (4.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 0. colegi 3 .Alte modele 79 .Prieteni.2%).8% si 8.Sportivi 6 .

1%). modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.2%).7%). Caracteristica stimulativa a activitatii. În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii.Vedete de televiziune 5 .4%).Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36. vedetele de televiziune (2. membrii de familie (14. sportivii (6.5%). Pe baza acestor procente.0 Procent 8. caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11.Oameni de afaceri 7 .8%). regasindu-se în 94 de raspunsuri.Alte modele Comparativ cu alti factori.Membrii de familie 2 .Sportivi 6 .Prieteni.1%. oamenii politici (0.0 10.0 0.0 6. membrii de familie (2%).8%).0 2. oamenii de afaceri (19.1%). categoria alte modele (6. 80 . oamenii de afaceri (2.Profesori 4 .3%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . atractivitatea domeniului sau activitatii.Oameni de cultura 8 . realizarea de lucruri iesite din comun. oamenii de cultura (6. reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese.0 4.Oameni politici 9 . prietenii sau colegii (nici o asociere). Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12.8%) si sportivii (12.3%). colegi 3 .

Sprijinul extern . colegi 3 .Sportivi 6 . de catre colegi.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . vedetele de televiziune (4.Oameni de cultura 8 .0 25.Oameni de afaceri 7 . anturaj. sportivi (21. sportivii (3. oamenii de afaceri (3%).0 1. categoria alte modele (3.1%). un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%. fiind mentionat de 84 de ori.0 Procent 4.Oameni politici 9 .Vedete de televiziune 5 . În functie de aceste procente. sau prin diverse relatii.Oameni de cultura 8 .4%).0 3.0 15.1%). profesorii (2.0 5.Membrii de familie 2 .Profesori 4 .3%).0 20.Membrii de familie 2 . 81 .8%). este de asemenea considerat.Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii.Prieteni.0 10.0 2.0 0. Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii. în functie de modelul ales 30.0 0.Alte modele În comparatie cu alti factori. acordat în afara familiei.Oameni politici 9 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .8%). majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25. categoria alte modele (12. profesori (22.Sportivi 6 .Oameni de afaceri 7 .3%).5%).0 5.Vedete de televiziune 5 .Prieteni. modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%).Profesori 4 . colegi 3 .

Prieteni. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30. fiind urmate de sportivi cu 14.5%.Sportivi 6 .8%) si educatiei sau pregatirii (17.0 Procent 30.6% din totalul raspunsurilor.0 20.Oameni politici 9 . vedetele de televiziune reprezinta 47. colegi 3 . oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .3%.Oameni de afaceri 7 .0 40. cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23.0 5. în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .Vedete de televiziune 5 . În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales.Profesori 4 .0 20. în functie de modelul ales 50.6%). Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern. asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.Membrii de familie 2 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 25.• • membrii de familie (2%). prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).0 10.Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.Oameni de cultura 8 .0 0.0 10.0 0.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .0 15.

0 5.0 5.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29.0 15. aspectul fizic (18.0 0.7%). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25.0 20. iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele.0 25.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35. rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate.0 30.0 10.9%) si educatia sau pregatirea (16.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . 83 .0 20.5%.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind. fiecare cu câte un procent de 20.0 10.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 0.2%).1%). în special. sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2.0 15.

0 15.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .1%).0 0. cu o pondere de 18.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune .0 5. factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23. 84 .0 25.0 10.9%) si trasaturile de personalitate (19.0 10.4%).0 20. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2. ambele cu o pondere de 20%.2%.0 20.0 5. si trasaturile de personalitate. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic.0 15.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.0 0.

0 0.0 15.0 15.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 20.0 10. 85 . educatiei si munci (cu procente de 13.0 25. aspectul fizic (18. valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16.0 10. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25.3%) sunt factorii mentionati cel mai putin.0 20.3%).7%).0 0.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.0 5.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 5.2%).8%) si existenta unui scop în viata (12. Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2. Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%).2%).6%) trasaturile de personalitate (14.

9%). educatia/pregatirea (19.0 20.3%). Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3. Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 . educatiei/pregatirii (16.3%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25. aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2.0 15.2%).9%).8%).3%).4%).0 5. factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 10.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24.0 0.8%) si existentei unui scop în viata (15.0 0.0 25.0 15. în legatura cu succesul oamenilor de afaceri. aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13. trasaturile de personalitate (23.0 5.0 10.8%). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 . în special.0 20. valorificarii oportunitatilor (15. Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.

• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. Astfel. fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes). precum trasaturile de personalitate. În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes. • În general. importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model. nu difera foarte mult în functie de modelul ales. la care ponderea este de 30%. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. care au în jur de 7-8%). lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia). existenta unui scop în viata (5 -15%). care au în jur de 7%). distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. cu exceptia vedetelor de televiziune. aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. în functie de modelul ales. cu exceptia prietenilor/colegilor. sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. privind asupra alegerii modelului de succes. variatiile dintre ponderile minime si maxime. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura. • • muncii (10-20%. alti factori. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . aspectului fizic (10-20%. care au asociat un procent de 25%). cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). valorificarii oportunitatilor (10-20%. • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. în raport cu ceilalti factori. educatiei/pregatirii (10-20%. cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri.

educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor. oamenilor de afaceri. valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. educatie/pregatire. existenta unui scop în viata. aspectul fizic. în dobândirea succesului în viata. prietenilor. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. profesorilor. privind rolul educatiei si pregatirii. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat.trasaturile de personalitate. valorificarea oportunitatilor. prietenilor sau colegilor. 88 . Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. cu participarea elevilor si profesorilor. caracteristica stimulativa a activitatii. organizarea de dezbateri. sprijinul extern. exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. membrilor de familie. oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. sportivilor. oamenilor de cultura si oamenilor politici. realizate în scoala sau în afara acesteia. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi). oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele.

aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane.5% 8. Pentru presa scrisa. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa.7% 3.7% 16.3% 6.3% 4. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate.0% 44. sistemul educational este pus în fata unei mari provocari.0% 2. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 .8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate.8% 12. care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.5% 8. Pescuit. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes.1% 10. adesea obsesiv.8% 7.5% 16. Auto etc. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata.La nivel de sistem de învatamânt.1% 3. de presa scrisa si audio-vizuala.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4. De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala.8% 6. Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic.

chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale . apoi galice. cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice.Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite. de curând. interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita.este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. În ordinea educationalului. Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni . atât varii analize de sistem/proces educational. surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului.cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". 90 . ci si al "catedrei". iar influenta ei cultural-sociala majora. În aceste conditii. Predominanta vizualului este azi neîndoielnica. institutia scolara s-a lasat surprinsa si.datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. mai cu seama din epoca "razboiului rece" . Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone. ecranul a devenit . pe alocuri. în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'. daca nu chiar substitutul nu doar al manualului.

dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate . previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca. desi parea. în contextul respondent.W. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic. el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate.J.G. de buna seama. ci valori(le). reper axial nu numai pentru interpretativul imediat.aflati la vârsta preadulta .ca si "copíi" 91 . si în spirit si în litera.. suportul axiologic traditional al modelului . Desigur. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana. 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor . dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului.. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii.O. Humanitas. cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" .este. a II-a.inclusiv sub aspectul managerial al problematicii . În acest context. deci. rom. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor. Astazi.traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . rutiniera în ansamblul interogativ. atunci când se manifesta explicit. De aceea. ca si înca discutabilei. desuet si. "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. mai degraba decât notarea unei anomii. resimtit ca si conventional. trad. Noomen..în: Van Cuilenburg. deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde. initial. ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ . Stiinta comunicarii. ed. Declararea majoritara (e rept. Scholten. este ex-centric ideologiei educationale traditionale. Bucuresti. itemii deja analizati) -. refuzul internalizarii lor.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!). Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale. întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit. 13 un excurs util .limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala .J.Iata de ce.

totusi. poate. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare. la ratarea unui loc de munca.în jargon televiziv . chiar cel declarat ."pe sticla". cum se va vedea. Aceasta. Totusi.încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16. însa: el este net dominant si în recoltarea modelului . factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea. în ciuda retoricii reformatoare. câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat . ca atâtia altii. numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori. studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect. spre exemplu. Totusi. non-scolare. investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla .si a familiei). vom fi nevoiti sa o acceptam . o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau.ca preponderent în influentarea alegerii modelului.2% . În atare conditii. Sub aspectul unei interpretari… permisive 15. spuneam. în orice caz.peste unul din zece!).OSP fiind. pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% . daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. numarul mare al non-raspunsurilor.imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11. dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. însa.cf. ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala. ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic).Trecând. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural. Pentru a mai zabovi în zona negativului.într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil. Ea confirma ca.6%) ar putea parea încurajator. pâna la o investigatie punctuala.cf. 15 16 pe care. ca. motivând cu lipsa de tim p . poate.2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7. chiar daca minora în ordine conventionala . oricât de bine proiectata. dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari. cât si refuzarea lui ca "model de viata".pe care. Faptul ca numai 5. Mai mult. Din nefericire însa. luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa. cum este al doilea post 92 . atât de demn de atentie/interes . Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali . la întrebarea discutata aici. putând conduce. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . precautiile se dovedesc utile . atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. confuzia emisiune/post. provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune. item 1 -. cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare.sau.

ci si caracterul compensatoriu.9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment . selectarea modelelor .în registru metodologic si.4% 10. ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate.4%.6% 11.4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57. Or.1% 13. mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor. la tinerii învatacei. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism. a înregistrat nu demult un lamentabil esec.pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma. implicit. desi puternic sustinuta intern.train . cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor . Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele .merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept. dupa alte criterii decât pedagogice). în conventia data. consecutiv. având în vedere nu doar vârsta anchetatilor.9% 16. Nu este. 93 .Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery.si edu-tainment-ului. relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune. Ar fi un semnal . însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa. în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa . decât altele .9% 57.subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului. daca nu . Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale . "catharctic" (atât fata de "viata". ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei. poate.mai convingator. dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") . National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16.dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. a elevilor .4% 4. unde o tentativa de gen.si cele melanjate.imediat . cât si fata de scoala) al acestui gen. mai ales în anumite medii familiale. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele .3% 10.iarasi predictibil.0% 11.prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular. a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor.si.

fie funciar. vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul.dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu").2% doresc ca. Astfel. modeling' . Desi zona de extractie este televiziunea.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite. 5.3. în pers pectiva. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3.aspecte.cf. predomina cele cu subiect sportiv. s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57. fireste.3% dintre respondenti. eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6. unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5. acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani .6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. însa.fiind viata de familie (desigur.cf. Desi fluida. între un Becali si un Liiceanu. un realism .2. totusi.9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%.cf.pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente .cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii . ca si faptul ca. Decalajele sunt.3. item 5. Dar. în privinta talk -show-urilor. deja mentionata. fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual . iar divertismentul este predilect. cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) . 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul. realista18. ci spre comunul suetard si spre "actori". pe… moderator. triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%. în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'. si 6. analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat. desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere. semnificative.1. si cvintuplu decât dintre profesori: 7.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' . proiectia profesional. reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil. Sub alt unghi de vedere. item 6 -. muzica. sa faca 'spectacole. . respectiv 'om de afaceri'). în acceptia casnica) 94 ..sa prefere. imaginea domeniului este.si doar 1. cum se va vedea. diferenta sensibila dintre a detine o antena. . al semnificativului (ori macar al factualului). de altfel. fie si abia intuit-formativ.consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv. având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin. item 5.

De altfel. "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea. în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca. în ordine.caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici". sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'. desigur. asa-zicând. Adresata profesorilor. iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19.una inofensiva. ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice. 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului).care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial. ci izbânda individuala în orizont social. 95 . Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului. o data în plus. sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata.Fireste. scoala se deschide vietii reale. în chip de comandament al euro-integrarii. "OSP" si "profesori" . item 2 21. de altfel. investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri .a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei.unde el vine al treilea de la urma. cert.cf.6%) fiind "vecinii"! .în spiritul 'educatiei pentru fiecare' .si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P. putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'. ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului . strada . Fireste. cum sugeram mai sus.apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima.cifra promitatoare.ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii.Cornea) într-o serie mnemica expresiva. fapte de moda . ci de profesionalizarea în Formare . ci. nu constatarea ca. (si) în aceasta ordine de idei. constienti . subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'. dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -. ci 'apartele'. în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta . scolar . ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei). fireste. de care realizatorii TV sunt. promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin. nu pentru a o cenzura. preluând ce este de preluat din spiritul lor.aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului. Meritorie în contextul actual. alta: abandonând rigorismul îmbumbat. însa. anturajul20. de fapt. factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata . o conditie prealabila . preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata.din 133 validate) .din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor.desigur.nonmodelul majoritar la item 2 (31. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri . acolo. ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit. Vorbim aici. Problema este. de buna seama. de-abia depasind. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa.

soft-ul ca atare. Televizorul are. în cunoasterea "raului" este. întodeauna un "bine"… prelucrat . o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. acestea frizeaza. desigur. Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii.pasiv-"asimilativa". dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" . un rol compensator de sursa primara alternativa . o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui. privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral). optiunea fiind dominata de serialele "soap" . oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila". Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88. retardatara la noi. Mediatizarea o serveste. tinerii privitori. lectura.9%) au un model.Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. mentine cognitia în regim pasiv. În afara de aceasta. Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca. daca tele-dependenti. acesta nu are "exclusivitate electiva". în privinta celor din urma. cât ca.si nu a fost vreodata! .fiind graitor).în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. Or. defel paragonale. în lipsa receptorului propriu. cel putin. dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este . reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery).cu care însa. ea este modesta (10.din pacate foarte putin cultivata.revenind 22 Avem de precizat ca. si aici. indiferent de sursa (viata sau "arta"). Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca. regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational. într-o masura oarecare. dar nu în regim de… "lucru în sine".careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie.conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului .poate si din cauza ca.6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor). în derutanta cheie pseudorealista. punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 . mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza . si nu o emisiune sau. Nu este mai putin adevarat .3%). opinam. ci de instrument . privit ca panaceu. Comutarea se va întâmpla. În ceea ce priveste preferinta pentru filme . ci interactiva si fructificatoare .cel putin în conventia cercetarii de fata. o serie tematica.

culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si. sexul. consideram.la problema prizei la sens a subiectilor . în privinta valorilor active la un moment dat.de exemplu. munca în gospodarie sau slujba de duminica .ca variabilele regionale. În acest sens. în lumea tinerilor. în optica actuala. adevarata plaga a educatiei) . continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. prin urmare. "strada". ci de scrutarea spatiului formativ însusi. încât. este de presupus ca. formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete . nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee . Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste. de liniara . generic. aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa. nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). a tridimensionalitatii mediului de formare . ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul. în considerare raspunsurile.insertia profesionala. În acest fel. ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. integrarea sociala. Un argument este ca. prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate. Orientarea acestei analize poate fi cauzala .în opinia noastra. de câmp si de o analiza factoriala. ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare . a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor. prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si. ca 97 .conventia scolara. Tendinte 'neutre' nu exista. ea a luat.pentru care analiza apropriata este. Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"). marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. "binding "). "pregatirea pentru viata" . realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta. totusi. ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual). plasat reglementativ "în centru". mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. din perspectiva raportului background-milieu . separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva. dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -. uzuala inspectie unidimensionala. finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'). în ancheta de fata.si centrifuge: televizorul. în care.

1% 68. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society.3% 0. & Salganik.4% 65.superior 3.S. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1. nu în ultimul rând. 2003). 10. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4.8% 11.3% 1.S.9% 98 . daca nimic nu se schimba "în peisaj". fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri. L.sau/si teleologica.8% 0. Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta. NonR 28. Înv. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor. Altele 5.8% 19. Continuarea studiilor 2. tipul de unitate scolara frecventat. Final Report.0% 18. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen. OECD. influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca. Nehotarâti 6. Altele pertinente în speta anchetata.7% 3.post liceal 2. D. sexul si. Itemii (19) si (20). Înv.5% 65. nivelul de instruire al parintilor. sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce. Nov. tipul de model pentru care au optat. Cautarea unui loc de munca 3.

Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3. Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19.3%.0% 0. se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 .profesional Total Înv.8%) si de învatamântul postliceal cu 10.3%.8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze .8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior.postliceal 85 125 210 Înv. iar 11.1% doresc sa urmeze o scoala postliceala. fara însa a renunta la acestea.7% 100.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv. itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului. Din totalul celor 94.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire . aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale). Dintre acestia însa. 68. iar 19.NonR Total 5. 65.3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor). cu un procent de 94. Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%).4%.2% 100. iar al indecisilor este de 1. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor. un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie. urmat de alte forme de învatamânt (18. putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale.5%.

3% . doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66. • Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2. • Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa.urban. Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi). • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp.1% mediul rural. se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93.rural.3% urban. • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29.8%).9) fata de cel rural (64. 28. Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta. O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale.1% . Conform raspunsurilor înregistrate. la fel si numarul indecisilor (1.1% rural). • Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi). 1.6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.

fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67.4%). Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan. Se poate afirma.4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19.5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.1%) sau învatamântul universitar (59.5%).4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6.1%).6%). • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2.• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72. Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 . cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0. întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare.1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19. • • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis. un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19. • Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27. • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3. ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura.4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59.5%). în concluzie.1%).4%).

Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor. În aceasta privinta.9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1.9%). • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2. fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87. În aceasta ultima categorie se încadreaza. • Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8. cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97.timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca.3%). iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero. Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata. elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala.4%). Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 . Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile.4%) decât în liceu (0. cu cele mai mari procente. care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare. • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan. este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional.4%).

Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii . Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes.specializare pe care învatamântul profesional . Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen.a oferit-o. cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes. oamenii de cultura si oamenii politici. însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.4% .2%). ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii. În privinta modelului de succes. • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 . • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3. cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5. • Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes. cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes. În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15. • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile .5% la toate celelalte categorii de contra -modele).2%).

profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19. ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural. sunt mai multi baieti decât fete. au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. frecventeaza învatantul profesional. institutia frecventata se afla în mediu rural. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban. Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile . au ca non-model de succes oamenii de cultura. liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata.1%). • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9.1 %). sunt mai multe fete decât baieti.persoanele fara tel în viata (57. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban.2%). frecventeaza învatamântul profesional. Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii. au ca model de succes oamenii politici. au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala. 104 . au ales ca model de succes sportivii. Ca o concluzie . au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. frecventeaza în prezent liceul.

105 . sunt mai mult fete decât baieti. institutia frecventata este în mediul rural. Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban. au ales ca non-model de succes sportivii. au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. frecventeaza învatamântul profesional. sunt mai multe fete decât baieti. au parinti care au absolvit liceul. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate.• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural. au ales ca model de succes prietenii si colegii.

în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. pe un esantion reprezentativ. De asemenea. pe de o parte. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. Mai mult decât atât. structura. aroganta si vulgaritatea -. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala.) si lipsa unui tel în viata.CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. si pe de alta parte. cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta. trasaturi negative de personalitate (rautatea. În privinta contra-modelelor. De asemenea. bunatatea.familia având rolul determinant. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate. sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii . Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . urmata de colegi si prieteni -. numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. personalitati din afara scolii. prostia etc. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. Mass-media. Modelele dominante sunt. într-un fel sau altul. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor. incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere . într-o proportie covârsitoare. având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion . modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 .

consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate. Cu toate acestea. Scoala risca. Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor. Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal. a celor constatate. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. Ca urmare.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. atât de necesara în vremurile noastre. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta. pe transmiterea de informatie. tinerii considera. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. care risca sa se adânceasca. recomandam: 1. 107 . si cultura scolara dominanta. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. Ca urmare a acestor constatari. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. Putem remarca astfel. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. înca. inapetenta fata de nevoile. un clivaj. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”. 2. acela de a forma si educa. precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare. asa cum apar în legislatie si politicile scolare. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie.

3. a temelor legate de succesul personal. 6.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. analiza si interpretarea mass media. Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor. • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social. 4. 5. în cadrul acestora. 108 . • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”.

Bibliografie selectiva 109 .

2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2. 110 . un ideal. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model .. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1. Profesori 1 2 3 5. 2. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes.. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi.ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. Nu.. 5. Da.3 îmi doresc cel mai mult sa fac………………………………………….2 îmi doresc cel mai mult sa am…………………………………………. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4. iar datele ramân confidentiale. 2.………………. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6.1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu…………………………………………. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3.1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………. Televiziune 1 2 3 7. Chestionarele sunt anonime. Internet 1 2 3 9.2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1. prin………………………………………………………………………….numita la punctul (1): 1. Familie 1 2 3 2. deoarece……………………………………………………………………. Reviste/ziare 1 2 3 8. 5. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar.

.Masculin 2.... NU 3...………………………… ……………………………………………………………………….Diriginte 2. (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1). ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: …………………………………………………. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ………………………………. (13) Ce emisiuni TV urmaresti? …………………………………………………………………………….……. DA 2. Lucrurile învatate 1 2 3 5..…………. pentru fiecare parinte): 111 .……………………………………………………….Nu stiu 5. Activitati extrascolare 1 2 3 4. Profesori 1 2 3 2. Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1.………………………………………. 4. Diploma obtinuta 1 2 3 6.………………………….……….…………………………….(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1.………………….. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1.….………………………………………………………………… ………………………………….. 2. Disciplinele scolare 1 2 3 3. Consiliul elevilor 1 2 3 9.………. Consiliere si orientare 1 2 3 10...Psiholog 3.…….……………………………… …………………………………………………………………………. Dirigentia 1 2 3 7.Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ………. Scoala profesionala profil ………………… 1. Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare.……….. Conducerea scolii 1 2 3 8.… …………………………………………………………………………………………….Alte persoane sau institutii.…….…….Liceu.

ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1.Urban Altele 4 4 2. Sa continuu studiile si sa lucrez 4.Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu. Sa caut un loc de munca 3.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1.Altele 5.superior 3. Înv. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1. Înv.postliceal 2. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 . Sa continuu studiile 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful