INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

diluând influenta scolii asupra elevilor. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. De aceea. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. pentru a câstiga un statut social superior. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare . implicit. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive. Consideram. inclusiv în privinta legislatiei scolare. sportivii. fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. Din constatarile noastre.care fac obiectul lucrarii de fata. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele. precum si la motivatia alegerii lor. pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. la ora când acest raport este disponibil. pentru a promova în societate. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. 2 . Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. în ultima instanta.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental. prin aceasta. De asemenea. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. membrii familiei. ei fie îsi continua studiile.

sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. dintre factorii sociali. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. în general. fapt îngrijorator în opinia noastra. prostie. se afla familia. în primul rând. se distanteaza net realizarea profesionala. vecinii. sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. trasaturile psihice negative (rautate. însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . oamenii politici. impulsivitate etc. vulgaritatea). anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. pregatire pentru comunicare / relationare. prietenii si colegii. altru ismul si religiozitatea. Ca urmare. Factorii ce tin de scoala. educatia oferita. bunatatea. În privinta contra modelelor. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . în timp ce alte categorii profesionale. aroganta. casa si masina). determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. colegii si prietenii sau oamenii de cultura. oamenii de afaceri. cultura. lipsa unui rost sau unui tel în viata. membrii familiei. Exista. Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc. iar cele mai mici scoruri le au educatia. Pe primul loc. politicienii.oamenii de afaceri . Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele.8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. profesorii. ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate. ). În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila. dictatorii si teroristi. urmata de prieteni si colegi. sportivii au scoruri mici. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. pregatire pentru munca / viata. În privinta contra -modelelor. Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33. pe primele locuri se afla vedetele TV.functie considerata ca implicita si realizata oricum. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. prin: pregatirea intelectuala. Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. notorietatea si banii. pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului.

disciplinele scolare si profesorii.8%). a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei). care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . De asemenea. fie. trasaturile de personalitate. diploma obtinuta. largind orizontul. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. drept principali factori care au condus la succesul persoanei model.nu este interesata de modelele elevului. Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate. în ordine. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . pur si simplu. Din nou. Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care.învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales. Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes). Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala. aspectul fizic. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica. nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35. înaintea pregatirii / educatiei si muncii. Totodata. consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. o data în plus. se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala. Marea majoritate a elevilor chestionati. valorificarea unor sanse sau oportunitati.

Exista. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. A reiesit. o mare parte dintre ei dorind ca. necesar formalului de tip scolar. în acelasi timp sa si lucreze. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment. diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM). 5 . de asemenea. nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural). respectiv a scolii de arte si meserii. ca si cel al nehotarâtilor.televiziune si persoanele intens mediatizate. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile. mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. Scoala pierde si aici teren. indubitabil. dar chiar ca un substitut. Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic.

cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. De aceea. pentru a câstiga un statut social superior. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. atunci când dispare presiunea externa. de la cele elementare (ex. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. ghideaza si mentine comportamentele. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. a mânca) pâna la cele mai complexe. interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata. scoala este nevoita. Ce este motivatia? Succint. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi. sa dubleze n motivatia “externa” (care. al 6 . putem spune ca este procesul care conduce. ci si la cel al subconstientului. Simplu spus. De aceea. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. prin impunere. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. pentru a promova în societate. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. în ultima instanta. Ca urmare. acum. din exterior). oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa.

Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti. De cei care vorbesc pe limba lor…”.„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 .“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . iar diferite institutii au 7 . unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala. Cu alte cuvinte. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate. pentru binele copiilor nostri. Barometrul de opinie publica (BOP. dar fara a-si pierde forta motivationala. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. atât în scoala cât si în afara ei. Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat. Raportul OECD. Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si. sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani.releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie. Pe cei care arata bine. Pe 20 ianuarie 2004. implicit. ci pe cei care s-au descurcat. agresive. au tupeu si dau în toata lumea. iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica. comparativ cu altele. Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. Pe cei care sunt smecheri. aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit. calitatea capitalului uman din România. care <<nu au figuri în cap>>.comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. lansat la sfârsitul anului 2003 . fascinata de "descurcareti" si "tupeisti". raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ.

Bruno Bettelheim. în fond. valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. de persoane publice. Cu alte cuvinte. în general. perceptia publica fata de scoala.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România. celebrul specialist în psihologia copilului. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman. cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. Acestea reprezinta. 2 Vezi bibliografia 8 . al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera. perceptia tinerilor fata de munca etc. Cu alte cuvinte. pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. Stim. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. copilul învata sau nu învata. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . vedete si.

anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. Non-modelele . care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton). care da sens conduitelor subiectilor. nu a fost realizata în învatamântul românesc. cercetari empirice.fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere. în care traieste si se manifesta subiectul. au un rol catalizator pentru evolutia personala. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv. pe baza datelor statistice. Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare. consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate. pâna în prezent. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. 9 . 1997). Totodata. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media.cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda. Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii. personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile. Pe de alta parte. cât si întregii societati. deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt. pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara.

De aceea consideram ca o cunoastere sistematica. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. el nu este singurul si.• caracteristici de status si rol . modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general. realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala. identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. Este important de mentionat faptul ca. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor. astfel perpetuate. implicit. pe de alta parte. prin aceasta. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. astfel. Cu toate acestea. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. De asemenea. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. Ca urmare. 10 . ca urmare. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. cât si pentru elaborarea programelor. se conformeaza unui set de asteptari. desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte.

a vietii scolare în ansamblu. 3. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii. scoli profesionale si grupuri scolare. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. axiologic. rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. social. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala. 11 . Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar. Inspectorate scolare. Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5. Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. 2. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. Scopurile cercetarii 1.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. licee. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. 4. a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. Analiza de context cultural.

sportiv cunoscut. vecini. De aceea. În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. cadre didactice. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. În urma prelucrarii finale a itemilor. prin chiar structurarea itemilor. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor. iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1.) sunt extrem de diverse. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat. 12 . Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. Din studiul raspunsurilor la chestionare. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini. cântareti etc. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. politician). angajatori (patronate). judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect. parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. parinti. directori de n unitati scolare. se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi. i spectorate scolare. actori. chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti. ca instrument al cercetarii. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti. întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. Precautii metodologice Chestionarul.6. pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. reflectând orizontul de cunoastere. prieteni).

cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local.sau subevaluarea diferitelor aspecte). de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’.banale. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare.8 elevi din învatamântul profesional. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional. avantajul acestui tip de esantionare este dublu. cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale. Ca urmare. si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional). Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare.5 elevi de liceu si cu doar 8. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. Datorita caracteristicii retelei scolare. Ca ipoteza de lucru. cu 20. acesta din urma fiind astfel subdimensionat. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi. în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. rezultatele fiind incluse în raportul final. Ca urmare a administrarii chestionarelor. Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. Cu toate acestea. Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape. cu multe elemente de particularitate. straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ.

cu 18.7% 90.8% 10. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea.4 25.6 11.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21.4 PRF 20.6 22.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa).5 28.3 23.8% Rural 6.4% Rural 7.3 26.0 16.7 24.8 22.1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.8% 8.6 22.3 22.2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21.8 20.5 27. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional.3% 92.7 22.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21.7 21.6 28.1 24.esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare.2% 91.4 20. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93.5 27.7% 7. 14 .3% 9.1 elevi.8 20.1 23.5 19.2% Esantion Urban 92.2% 89.9 23. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.

2% 53. Esantionul cuprinde 46.8 pentru trei grade de libertate.94 . daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti. Valoarea de 6.4) comparativ cu media de 22.2% baieti si 53. doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural.2 a celor din învatamântul profesional.educationala Sex 15 feminin .1 elevi. urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv. dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.7% liceu sc.5% fete.9% 25. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23.4% 72. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata. Domiciliu Educatie parinti Loc. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii. • • Unitatile selectate provin din 17 judete. sub nivelul de 25 elevi pe clasa.scoala Progr.3% constituind non-raspunsuri. • • În raport cu localitatea de domiciliu.1% 18. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23.prf. În ce priveste nivelul educational al familiei. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat.Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v.3% 55. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica. Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66. graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti.4% 8.7% 46. indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta.5% 60% 40% 20% 0% 32.2% 91.6% 27.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7.gen/prf. restul de 0.

reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata. Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat. ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. este de ± 2. natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic).Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. punctajul a fost: 1p-influenta redusa.2% 16 . ca variabile de cercetare. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. indicatori utilizati în cercetare. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. în cazul itemului 3.influenta mare. punctajul a fost: 0p-deloc. au fost determinate distributii si structuri. respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural). indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. 1p-putin si 2. în cazul itemului 7. b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei. pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7). 2p-influenta medie si 3p.mult. nivelul educational al parintilor.

În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. pe de o parte. ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. ordonantele de guvern care. economice. pe de alta parte. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. Prin urmare. Din perspectiva impactului. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. în centrul unor profunde schimbari sociale. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. ca masuri de reforma. fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore. legile. 17 . Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. este o generatie care s-a aflat. resursele umane de care dispun aceste unitati. sociale pe care România le parcurge. au fost luate în considerare. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ. formele. tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani. Fara a avea pretentia exhaustivitatii. Sub semnul schimbarilor politice. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. hotarârile guvernului. domeniile. nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. cât si o serie de structuri institutionale. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre.

29-). în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art. Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu. Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . fara îndoiala generoase. înceteaza la vârsta de 16 ani. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr. în România. cel putin teoretic. 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani.).36 din iulie 1997. data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. au devenit parte inte granta a vietii scolare. dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. forma de zi. 18 .Finalitatile. Elevii. contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”).84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice.Art. Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. 268 din 13 iunie 2003. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului. liceal. În conditiile în care. în particular. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala. mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare. sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite. Consideram importanta aceasta evolutie legislativa.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. în Legea învatamântului (nr. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. 32.

putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati. uni mai mult. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. în sistem computerizat.2001.M. altii mai putin. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete.C. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva. Totusi. În fiecare caz concret. care solicitau solutionarea acestei probleme. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4.E. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local. la începutul anului scolar 2001-2002. întelese ca masuri de reforma. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. hotarârile guvernului.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu. 4747/16. impactul prevederilor legislative. nr. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . aprobat prin O. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. De exemplu. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii.01. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu. Din perspectiva continuarii procesului de reforma. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar. În acest sens. calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare. legile. începând cu anul 2001. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit.

fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare. 20 . 4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare. a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani.legislatiei însesi.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7.3% dintre subiecti (locul al treilea). 2004: http://www. Associated PressAgency: http://www. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile.copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.globalpolicy. desi procentul e destul de mic.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului. Asemenea profesorilor.2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate). Sportivii sunt modelul preferat de 13. 11. În România. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. România. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist.Aprilie 15.2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri. cu un statut social marginal. Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive.htm .usembassy. Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. 24 . Iunie 11. dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. 2003. Mai 2004. Michael Guest. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa. optiune care se claseaza pe locul al cincilea.5 % dintre cei chestionati. Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala. p. s. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale. mai echilibrate. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. US Ambassador . În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni).a. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea.htm ).E. 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare.

colegi Oameni de cultura .8 0 0 . Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor. Barometrul de opinie publica. p. Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite. Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare. cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate. Mai 2004. atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid. România. Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori. p. din zona extremista (Ceausescu. Oamenii politici se bucura de putin credit si respect. Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. dornice sa îmbratiseze cariera politica.Practic. deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut.37). doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup. Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta. d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model. desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 .6 0 0 . Mai 2004.35).4 0 0 . dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare. Mengele etc. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica. 77% nu au încredere în partidele politice. TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. România.

9% Educatie . Realizare profesionala versus notorietate si bani. iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti. putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari. frumusetea fizica (10. pe locul urmator se situeaza banii cu 20.Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei.4%. fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România. Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate. urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30. inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes. Totodata.6% Bunatate. au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale.5% Religiozitate – 1%. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. Prelucrând raspunsurile din chestionar. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta. urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri. competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15. altruism – 2.7%.9%. competente sociale. sinceritate – 2. frumusete fizica). notorietate. Aceasta 26 .2.8%.3%.

Alegerea se datoreaza.9% 10.4% 9. se afla persoanele cu bani.0% 2. Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani. locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.3% 24.polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati.5% dintre cei chestionati.8% 4. pe de-o parte. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala.0 %.4% 15.2 %). adica pe la 27 . confuzia de care aminteam mai sus e fireasca. O alta parte dintre subiec ti (25. iar pe de alta parte. Desi sunt alese de multi subiecti. Pe locul al treilea în ierarhie. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 . locurile patru si cinci.4% 2. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20.3%.1 % dintre optiuni.7% 30. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional.8%) si cele care au competente interpersonale (16.9% 6.5% 1.2% 0. cu 20.9% 9.8% 0.2% O parte dintre cei chestionati (30.9% 2. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista. Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica. importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca.5% 16. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie.6% 9.

ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate.3%) si succesul (10. care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel. ori viitori intelectuali. Optiuni net favorabile au ”sportivii”.penultimul loc în ierarhie . dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii. În concluzie. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei. ca subiectii. Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii. studenti în universitati. Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. Frumusetea fizica (10. e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul. 28 .7 %. ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei. care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere.9%) dintre optiuni. Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”. ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton. atractiv si detestat în egala masura. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor.1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. tenacitatea (10. putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice.cu doar 2. Acest procent infim. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”.7% din optiuni. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes. cu procente destul de mici. Educatia este foarte slab cotata . De remarcat. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea. având sub 1% (0. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model. Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. Puterea este slab cotata cu doar 6. remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic.jumatatea ierarhiei.3%).

daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales.Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice. colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii.1 în chestionar. de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice. 7 De exemplu. tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si. vecinii 29 . bineînteles. Prin introducerea itemului 2. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni. prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model.

Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2. Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 .1. Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3.

Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea.2%.5%). Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19. urmate cu procente similare de bani. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica. Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes. Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale. tenacitatea (17. Cu aceeasi valoare procentuala (22.6%. realizarea profesionala (22. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28.3%).Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes. categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane.4%) urmat de tenacitate cu 16. 31 .8%) si inteligenta (15. Asa cum a fost prezentate mai sus. urmat de tenacitate. În cazul colegilor-prietenilor. sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16. nespecificate. interpersonale cu un procent mare de 50%. iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27.8%).4%.2%). intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale.1%). notorietatea si realizarile familiale. realizari familiale. Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta.6). urmata de realizarea profesionala cu 28. iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37.

se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala . Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0. oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia. frumusetea fizica si religiozitatea. realizare profesionala (29. realizarile familiale . Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri.2%) si bani (20. Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea.6%). alaturi de religiozitate. credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute. urmate de bani cu 30. bunatate. sinceritate. stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie.3%). bunatatea / altruismul. Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%). altruism si educatie. motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate.5%) si notorietatea (38. credibilitate. religiozitatea. Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32. Desi cu procente foarte mici. estimarea unor factori ce au influentat alegerea.8%). bunatate / altruism.Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia. 32 . Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale. notorietatea si competentele sociale / interpersonale . bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea.7%). întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele. Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes.3%.2%). .5%). precum si notorietate (26%). În cazul sportivilor. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27. Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale.

Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele. contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care. vecinii.3 %). teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. componenta acestor categorii. Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34. cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea. capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie.9%). prietenii. dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi. colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori.27. spiritul critic. 33 . comportamente. profesorii (considerati împreuna . ancorarea puternica în social. actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale. în virtutea unor trasaturi. perenitatea modelului de succes. capacitatea de a observa. -a similar modelului de succes. în unele cazuri. continutul criteriilor d selectie indica.

desi cu ponderi mici.2% 2.5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4. viitor.0% 6. Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni. este relevant faptul ca. autoritati locale.2% 7. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori. profesorii (6.5% 34. sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”. muzicii. “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament.6%). partide politice).5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor. venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel. cu ponderi apropiate.7% 14.9% 0. prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6.9% 1. urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii.8% 4. serviciu.6% 2. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac. guvern.9%).6% 5.2 %). pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza. teatrului. membrii ai familiei (7. teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost.5% 4. 34 . oamenii de afaceri (5.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14.2 %) .2% 6. filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei. vecinii (7.6% 1.3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii.5%). Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai.

imoralitate / lipsa de scrupule. ve detismul.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate . dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional. comportamentul inadecvat. se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele. minciuna / înselaciunea. • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura. Desi cu procente mici (0. trasaturile psihice negative. înselaciunea.2%).2%).7 % . lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei . minciuna. vulgaritatea”. (6. ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3. este relevant faptul ca.4 % . hotia (13. comportamentul social inadecvat.considerate împreuna). vedetismul. trasaturile psihice negative. caracter urât.4. dezechilibru afectiv.7 %). aroganta. aspectul exterior neplacut. trasaturi psihice negative. reputatia proasta. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. lipsa de scrupule. desi întruneste o pondere relativ mica (4. ce sunt exprimate prin “rautate. prostie.8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16.2 %) sunt men tionate.3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4. nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor. • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului. • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4. 35 . Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie. în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri.

într-un procent relativ semnificativ . prieteni / colegi. lipsei unui ideal. prietenilor. • comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete .• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. comportamentelor inadecvate. lipsei de cultura. trasaturilor psihice negative. membrii ai familiei. trasaturilor psihice negative. dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor. • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor. persoane din categorii defavorizate. prieteni / colegi.respingerea unor oameni politici. urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si. 36 . • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. profesorilor.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel. membrilor familiei. profesori. • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici. • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat. colegilor. Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal. în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici. oamenilor de afaceri.în calitate de criteriu de selectie . • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina . În acelasi context. nivelului de cultura.

membrii de familie. se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune.). asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta. 37 .• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor.prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor. Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . comparativ cu cele care îi î indica drept model. mediul scolii. comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. comparativ cu cele care îi indica drept contra-model. În realitate. Conform datelor cercetarii. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. potential personal / trasaturi personale pozitive. • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”. arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. lipsa de rost / realizare profesionala etc. respect. cre dibilitate. educatie / lipsa de educatie. Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale. tipul de scoala. sexul subie ctilor investigati. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”. Aceste elemente comune. nivelul de educatie al parintilor. sportivii. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. se constata existenta unor elemente comune . regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte. • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”.

6% 30. Televiziune Reviste/ziare 32.0% 38.0% 5.7% NonR 4. de contextul social si educational sau de anturaj si de familie.2% 27. 8.5% 11. 7.• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii.54 1.5% 70.3% 36. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate.5% 5. 3.vedetele. 4. respectiv oamenii politici.04 1.6% 31. 5. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1. 5. 9.79 1.3% 53. 3.1% 6.8% 45.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1. de trasaturile personale ale subiectilor. Dincolo de aceste corelatii.2% 15.6% 5.3% 17. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44.0% Medie 26. 4.6% 21.46 1. 2.0% 28. 2.3% 62.71 1.2% 7.87 38 . Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1.9% 2.9% 26. 2. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele .3% 5.3% MEDIE 1. 6.7% 5.5% 10.9% Mare 24.

consum de alcool etc. În plus.1% 15. alegeri care au efecte de lunga durata.5% 1. cit. 5. Internet 55. confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic. Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este . Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral. derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8.8% 22.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea.6% 6. op. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat.este preluata în prezent de televiziune. MMT etc. imitându-le comportamental. care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori. o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii.3.în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica. pornografie.functie ce revenea scolii . releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta.. 39 . Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004. cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale.). Metro Media Transilvania si The Gallup Organization). IPP. preferinte si modele de urmat. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. Studiile pe aceasta tema. 8 The Gallup Org. “retete de viata”.

acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1.5 2 2. o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala.79). e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat. de prezentare si negociere a valorilor. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor.I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului. prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive. scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se . Interventiile sunt necesare în planul 40 . dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator. dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. educatie si progres. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment. singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia.5 1 1. scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate. dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor.

Notorietate. 2. Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2. Competente sociale / interpersonale.0 Presa scrisa 1. altele. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie. 6. 5.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze. 41 .5 Familie 2.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2. Realizare profesionala. Frumusete fizica. Tenacitate. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4. exista 8 categorii. 7. 3.5 TV 2.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1. Bani. 4. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1.5 1.5 Internet 1.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii. Inteligenta.

Numarul de 8 categorii. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64. altele. 8. Educatie.8% 6. 7. 5.8. Putere / independenta / personalitate. 10.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes.7% 1. arata o dispersie destul de mare a optiunilor. Competente sociale / interpersonale. Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR . Inteligenta. Notorietate. Competenta. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. Familie. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii .3% 11. Persoana de succes. din totalul de 17. Credibilitate / sinceritate.frecventa cumulata de 32. Realizare profesionala. Tenacitate. 82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. Altele. 14. Frumusete fizica. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82. 3. 12. 13. 2. Bani. 4. 9.

Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. conduce la luarea in considerare a 3 categorii. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4.8%: • • • Realizare profesionala.2% 16. Persoana de succes. tenacitate. în societatea româneasca actuala. 18. altele. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. Nu stie / nu are motive sa raspunda. 43 . • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1. competente sociale / interpersonale. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale. NonR Al doilea criteriu Pareto. stari la care. Religiozitate. Bani. Bunatate / altruism.15. de maximum 20% din categorii. care au o frecventa cumulata de 44. în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii. Tenacitate. acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model. frumusete fizica. Notorietate. succes. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8. observam ca realizarea profesionala. Totodata. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. cel mai probabil grupând. Frumusete fizica. 17. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul. în cazul de fata.3% Analiza Pareto. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes.

Urban BANI . Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1.Masculin Realizare .In ideea gasir ii unor subpopulatii reale.Urban Notorietate .Feminin Realizare .Liceu Realizare .5 la 1. si nu doar teoretice : 44 BANI . Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1.profesionala Notorietate . vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17.Rural Realizare -feminin Notorietate . raportul fiind de 1.Liceu BANI . semnificative. Realizare . raportul pe sexe fiind de 1. Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4. optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban.rural Notorietate .Rural 300 250 200 150 100 50 0 .masculin Notorietate .Profesionala BANI . Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta.5 la 1 in favoarea sexului feminin.Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala.urban Notorietate . în raport cu cei de la SAM.Profesional BANI . pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului. Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor.Liceu BANI . aratând ca este vorba de subpopulatii reale. raportul creste semnificativ.3 în favoarea respondentilor de sex feminin. raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban. Raportul urban / rural este important. raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2.Masculin Realizare .

• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. de la liceu. iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban.5 la 1. din mediul urban. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin.• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM. Din cele de mai sus. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban. notorietatea si banii. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. La fel. populatia feminina apreciaza mult mai putin banii. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului. Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale. care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala.3 / 1 fata de cei din mediul rural. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 . • În ceea ce priveste banii. care apreciaza putin aceste lucruri. • În acelasi timp. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni.

urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41. persoane de succes (6.3% 11.6% 14.5% 8.0% 5.2%).7% 11.8% 9.7% Persoana respectata 18. Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional.1% 20. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.8% 5.7%) sau oameni de afaceri (6. Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut.4% 1.1. care sa le confere substanta. categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.5% 10.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13.1% 5.8% 1.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr.4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.4% 19.25./amenajare terit.2% 7. 46 . Conform sintezelor din literatura de specialitate.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12. altfel ele sunt sortite pieirii.4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.1% 33. majoritatea provin din mediu urban. 4.

). sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru. 4. impresar etc. farmacist. cei mai multi (7. crainic.). scaderea ponderii specialistilor.4% pentru meseria de profesor si doar 3. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. fara a avea studii superioare. pe baza experientei. asistent medical. 3. ziarist. În România.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural. 4. atât a celor care lucreaza în agricultura. datorata fenomenului de migratie. de asumarea riscurilor. economist. jandarm. Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv. Spre deosebire de oamenii de succes.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. 47 . iar ei. “ceilalti” fug de responsabilitate. 5. alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. cât si a celorlalti (profesori.3% doresc sa fie sportivi. Referitor la domeniul profesional. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte.3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic.1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. asistent social). ofiter). Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare. în special a persoanelor de sex masculin.8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor. 5. au o mare capacitate de persuasiune. de îndoieli sau de situatii noi. vor gasi aceasta solutie. manager etc. Pe de alta parte.6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist. încrederii si intuitiei. • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii. medici etc. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera.7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil.). Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar.

7% dintre ei sa fie respectati.6% 1. • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta.9% 5. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor. arhitect). conform tuturor studiilor. cât si inter -generational. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta. migratia si-a schimbat sensul. cea mai puternica mobilitate.2. Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc.4% 5. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie. 3.• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale.9% 0. doar 0.4% Majoritatea tinerilor investigati (33. pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban.2% 2. Doar 3. cel mai mult. în consecinta.4% 6. 5. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara. atât intra-generational. 1.4% 13.3%) îsi doresc o familie. Daca pe ansamblul populatiei. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi.9% dintre ei sa fie fericiti si 1. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor.3% 6.8% 4. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere.6% 20. ca peste 10 ani sa fie sanatosi. Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive.5% 7. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 .0% 33.6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor.

cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior. 7. lipsa de sansa / noroc. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica. 5. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata.6% doresc o masina. dezinteresul pentru munca.9% o firma personala. Pentru integrarea socio-profesionala. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale. formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora. Doar 6. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie.4%+13. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani. casa.4% succes. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri. gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei. 5.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV. mai echilibrate. În România.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate. a experientei. Însumând procentele ( 20%+15.4% doresc o casa iar 13.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6.5% o viata mai buna. 2004). lipsa relatiilor. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. lipsa calificarii. Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri. printre care: insuficienta locurilor de munca. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani. nepriceperea în a cauta un loc de munca. În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca.2% un loc de munca si 4. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. modul în care actioneaza oficiile de munca. 49 . 15.

iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati.2% 3. cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15. muzica. muzica.2%. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate.4% 0.8% 3.2%. Schimbarile radicale în sfera social-economica.Foarte putini tineri ( 2. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu. 50 . De spectacole.7% 7. pasionante. pentru unii.0% 1.8% sa faca afaceri si 6. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme. este atomizarea.0% 15. favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea. periculoase.9% îsi doresc prieteni.2% La aceasta întrebare.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1. modeling 6.7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6.3. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii.0% 4. doar 0. modeling sunt puternic atrasi 3.1% lucruri extreme. 6. 5.8% 6.1% 8.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate.8% sa faca bani. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei. 8. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta. periculoase. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1.

împrejurarile. excentricitatii . sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc. tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. 51 . Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. De asemene a. nivelul si gradul scazut de instructie si educatie. somajul . Într-o societate aflata în continua schimbare. în care reperele sociale.Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea. Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. nesiguranta unui loc de munca. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. ca si societatea. politice etc. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare). respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta. morale.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. profesionala si sociala. calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). evenimentele prin care. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta. Dar parintii. familiale. ierarhice au suferit mutatii.afecteaza negativ procesul de insertie profesionala. incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. nonconformismului extrem. ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara.

5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale. concreta. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari. pe de alta parte. de aceea. interese sau dorinte profesionale. deseori dupa modelul tatalui. si institutiile sociale structurate.umane si moral-culturale pozitive. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. uneori al mamei . sa dinamizeze viata grupului si. surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare. Adolescentul vrea sa placa grupului. sa -si consolideze pozitia în grup. Este. de asemenea. pe de o parte. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. coruptia: în absenta unor modele profesionale . tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala. dar. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. ale esecurilor în viata profesionala / personala.8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. delincventa. în realitate.• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea. adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala. Un procent mare de 68. scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei. • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. pentru viata. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. câstiga teren comportamentul corupt. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. În principiu. Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 . Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. ale dezorganizarii vietii familiale.

73. scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete. În concluzie. cultura. scoala ma ajuta…” . poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala. nu este corecta. 0. cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. educarea comportamentului). profesori / oameni ai scolii. pregatire intelectuala. trebuie completata cu altceva. viata si familia lui. 26. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta.5% Da. nu creeaza conditii pentru învatare. 61.1% 53 .vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. pregatire psihica si fizica. Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR. nu este interesata de elev. 0. diploma.3% nu stiu. putem remarca drept nota dominanta. Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. educatie. nu ofera sanse de viitor.4% NonR. pregatire pentru munca / viata. pregatire pentru comunicare / relationare. existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. • “Nu. scoala nu ma ajuta…” .4% nu stiu. 38. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata.prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. cariera.principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului). continuarea studiilor. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii. nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice.

colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100.45%) fata de baieti (4.98%) decât la cei din liceu (3.0% 25.70%). iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4.0% 0. 54 . Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22. desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa.0% Membrii familiei Prieteni.100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni.50%).0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75. De asemenea.63%). Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3. luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4. Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4.61%).01%) este mai ridicat decât în rural (3.0% 50.31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3.5%) de elevi din esantion care. colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35.1% dintre cei chestionati.

7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales. pregatire pentru munca /viata (1%). În privinta opiniilor critice. la cel de-al doilea foarte putini elevi (1. educatie.Doar 19.6%). Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma.1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35. cultura (27.8%) nu au stiut ce sa raspunda.1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model. continuarea studiilor. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model. educatie. cultura. Destul de multe raspunsuri (32. cariera. cariera. pregatire psihica si fizica (6. pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 . pregatire intelectuala. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19.5%) si educarea comportamentului (1. Un procent de 26. Un procent mare (36. Cei mai putini (0. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala.8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari.6%). pregatire psihica si fizica (10.5%). cultura (23.8%).2%). un procent de 68. Un procent de 33.9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta. chiar cumulate sunt percepute doar de 3. pregatire pentru comunicare / relationare (1. Spre deosebire de primul sub-punct.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta.9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala.9%). continuarea studiilor. Diploma.5%). doar 3.9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma. educatie.

Totusi 52.8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala). 56 . Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2. cultura). În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala.2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. cultura. educatia.5%).pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala. educatie.8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV. cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul. educatie.2%) considera importanta educarea comportamentului. Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala .55 % considera ca pregatirea intelectuala. Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23. cultura (31. educatie.comunicare / relationare. educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales. pregatire psihica si fizica . Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4.. un procent de 23. iar cei mai putini (1.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala. Daca modelul ales este din rândul sportivilor. respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala.4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri . În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23. educatie. cultura.2%) si doar 3. doar 2. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare. respectiv prin pregatire intelectuala. cultura. educatie. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor. pregatire pentru munca / viata. Un procent de 83.

Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma. educarea comportamentului). Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban. iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera. vedete TV. asigurarea sanselor la educatie(diploma. pregatire psihica si fizica. Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului. cariera. profesori / oameni ai scolii.3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni.9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32. 5.0% 5. Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei. continuarea studiilor). cariera.5% 19. în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%.9% 57 . sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului. sportivi. indiferent care ar fi acest model. Cel mai mare procent (83. activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. continuarea studiilor). profesori. oameni de cultura).6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36.• • • pregatire pentru comunicare (relationare.

În opinia a 36. fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala). Dintre respondenti 32. iar 25.6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. iar procentul este crescut si de cei care spun.0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice. DA. cariera. trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor. nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta. continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. de nevoile lui specifice. iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10.5%). Procentaje semnificative (19.6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20. 36. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5. 58 . Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare.9%. S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele.9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma.

Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. continuarea studiilor. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. nu este interesata de modelele elevului. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. indiferent de tipul unitatii. Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma. Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. subiectii considera în procentaj foarte mare (83. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. O situatie interesanta apare în acest caz.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri. În general. cariera. În cazul rolului jucat de 59 . diploma.

9% 35.0 1.1% 1.9% Medie 1.2% 15.4% 53.3% 3.6% 39.74 0.1% 2.5% 3.4% 66.36 1. 10.7% 59. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 .6% 2.0 0. S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata. 3.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.1% 24.8% 36.8% 36.5% 11.3% 18.59 1. 9. 7.8% 2.3% 23.1% 23.8% 27. dincolo de modulul ales.1% 3. 4. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0.2% 34.1% 22.7% 2.5 2.2% 27.86 1.4% 31. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.5 1.13 1. Mult 2p 39.9% Putin 1p 44.9% 37.3% NonR 2.49 0.9% 39.5% 11. 5.11 1.7% 3. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat.1% 43.27 1.0 60 . 2. 6.60 0.8% 46.93 0.5% 23.8% 8.1% 35.7% 41.0% Deloc 0p 13.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile. 8.

care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala.2 1. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic. 61 .4 sc.4 masculin feminin 1.8 0.0 0. optiuni valorice clare si reale.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv.6 1.4 1.8 Opinii privind factorii scolari 1.6 0.4 urban (S) rural (S) 1. 1.6 0.2 1.8 1.prof.0 0. Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile.2 1. 1.6 0.4 1.6 1.6 0. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.8 0.0 0.gen.4 1.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii.6 1./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.8 0.0 0.4 1. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.6 1.8 0.8 Opinii privind factorii scolari 1.8 1. mai mult decât oricând.0 0.6 0.8 0.4 1.4 1.8 1.6 1.4 1.

Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si. Dupa cum arata si studiul de fata. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr. Mai mult decât atât. totodata. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. Din punct de vedere politic si civic. Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor.În era informatiei si în societatea cunoasterii. Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala. orientare si consiliere a carierei a fost relansata. oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii. scolile sunt fortate .pentru a-si putea realiza misiunea . prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. activitatea de informare.84/1995 – cât si operational. module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. Familiile sunt configurate diferit 10. în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III). a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. 62 . de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie.sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare.

fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total). 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11.2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar. însa.5% 12. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19. Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43.1% 16.2% 19.ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala. Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca.2% 43. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%). 63 . a rezolvarii problemelor psiho-afective. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura. (8) indica. a celor de comunicare.0% 14.0% Rezultatele obtinute la itemul nr. Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti.

Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare .1% 1.8% 2.5% 5. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã. european si international. pregãtirea elevilor pentru via tã. care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent. Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului. fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21.6% 0. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar.9% 16. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr.9% 64 .3% 7.3% 9.1% 32.vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului. informarii si consilierii. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere. Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii.9% 0.8% 3. În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale.

Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta. 0. din pacate.5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36. Dintre cei chestionati.1% dintre cei chestionati.9%) sunt destul de ridicate.1%). Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 . Se constata ca un procent de 9. în general. ca exponent al scolii.5%. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36. iar 32. Pe 5.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate. acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta.9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii.numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare . Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren.3% .si cei care nu au beneficiat de consiliere . în timp ce 7. Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie .9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32.9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara. iar în unele situatii exista disfunctionalitati si. Un procent de 0.8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3.9% . îi ajuta sa aiba succes în viata.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor. un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara. la nivelul scolii. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare). oferind o posibila orientare în viata si cariera. se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati.In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16.3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces.1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu.9.

prestator – beneficiar. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii. dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40.5%. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti.5%. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul . se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile.domeniu. Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. atât de necesara tinerilor. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 . numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national. Un “Nu” categor ic este marcat de 24. nu sunt destul de popularizate. pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus.elev. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica. 8 % dintre subiecti. Totodata.

care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare .5% DA. Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR. un garant al succesului. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor. al atingerii telurilor pe care si le -au fixat. 24. paralel cu nevoile vietii reale. 33. 40. 12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns. scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara.mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul. 1.2% Nu pot aprecia. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor.5% NU. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România.2%. a directiei de viata. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie. 67 . care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare.învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat. Minoritatea de 33.

oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes). Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile. multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele. Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite. în general. dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze. pe baza unui esantion reprezentativ. cât si asupra unor factori de succes. fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model. axa asociata numarul de 68 . evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns. În prima -a faza. în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. Trebuie mentionat înca de la început faptul ca.Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara. elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur. A treia faza. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale.

trasaturile de personalitate (58). trasaturile de personalitate (188). împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar. urmate de membrii de familie.Alte modele 69 . educatia (71).aspectul fizic (235) . în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).Prieteni. valorificarea oportunitatilor (115).Oameni de cultura . în cazul sportivilor – munca (64).Membrii de familie . urmarirea unui scop în viata (87). modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune. • • • în cazul membrilor de familie . aspectul fizic (64). sportivii si oamenii de afaceri. colegi .Profesori .raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului). munca (79).Sportivi .trasaturile de personalitate (96). sunt: • în cazul vedetelor de televiziune . iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele. Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .Oameni politici . Astfel.Oameni de afaceri .Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . educatia (119).Vedete de televiziune .

3% 4. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28.5% 25. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi.7% 15.7% 3.5%. considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .4% 5.Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte.2% 14.7% 18.6% 6.6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului.8% 18. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor.

oamenii de cultura (16.8%). membrii familiei (18.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 10. personalitate. talent. cinste.Oameni de afaceri 7 . rabdare. disponibilitate pentru ajutor.5%).Membrii de familie 2 . perseverenta. curaj.Vedete de televiziune 5 . precum: încredere în sine.9%).Oameni de cultura 8 .Prieteni.7%). Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35.Oameni politici 9 . modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29.0 30.3%).8% si maxim 29. sportivii (18. vointa. preocupare privind adevarul. oameni politici (23. categoria alte modele (24. profesorii (20.7%).0 20. Pe baza acestei ponderi. diplomatie. simt al umorului. vedetele de televiziune (19.Sportivi 6 .0 25.1%). ambitie.diferitelor enunturi.0 15.1%).4%). colegi 3 .0 5. hotarâre.7%. oamenii de afaceri (14. sociabilitate.Profesori 4 . membrii de familie (23. credinta. Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%). inteligenta. caracter puternic.8%).Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes. orgoliu. bunatate. 71 .0 0.9%). sportivi (11. pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14.

0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Profesori .Oameni de afaceri 7 .9%.0 15. colegi .0 25. Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.Oameni de cultura .0 5.5% si 23.Membrii de familie . pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes. sportivii (20%).9%).0 25. fiind cuprinsa între 10. se pot face urmatoarele grupari.Profesori 4 . în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului.0 10.Oameni de afaceri .0 20.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 5.Alte modele Comparativ cu alti factori. oamenii de cultura (20%).8%.Prieteni.9%). aceasta pondere este de 2.Membrii de familie 2 .Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc.Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate.Sportivi .Vedete de televiziune 5 . În cazul categoriei alte modele. comparativ cu ceilalti factori. ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales. în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23.Vedete de televiziune .0 10.0 0.Prieteni. 72 . acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.0 35.0 Procent 20.0 0.0 15. în functie de modelul ales 40.Sportivi 6 . colegi 3 .Oameni politici .0 30. Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului.Oameni de cultura 8 . prietenii (18.

colegi 3 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 0. abilitate.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . cum ar fi: sclipire la momentul potrivit.Oameni de cultura 8 . în functie de modelul ales 60.Profesori 4 .• • • • oamenii de afaceri (18.Sportivi 6 .Membrii de familie 2 .Vedete de televiziune 5 .0 10.Sportivi 6 . sportivilor (13. membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10.Oameni de afaceri 7 . colegi 3 .Oameni politici 9 .Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic.5%). printre raspunsurile lor. Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.7%). a fi descurcaret.6%).9%). oamenii politici (15%).0 25.Profesori 4 . Cei 1784 de elevi.Oameni politici 9 .0 Procent 40.0 0.0 5. Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.0 50.Prieteni. au inclus de 335 de ori acest factor. valorificarea spiritului întreprinzator.0 15.0 Procent 20.0 30.Vedete de televiziune 5 .2%). profesorii (10.0 10. Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic. sau prin diferite enunturi. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare. cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61.Prieteni. membrii de familie (13.0 20. care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes. în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales.Membrii de familie 2 .Oameni de afaceri 7 .Alte modele 73 .6%).Oameni de cultura 8 .

Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34.0 10. cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi. colegi . profesori (5.3%). categoria alte modele (15.Profesori .3%). ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%.Oameni de afaceri . îl ocupa pregatirea sau educatia.0 35.Oameni politici . dobândirea si valorificarea competentelor. 74 . modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26.0 20. în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales.Sportivi .0 30. prieteni sau colegi (10.Vedete de televiziune . sportivii (10.8%).4%). care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes.8%).0 5. vedetele de televiziune (11.0 15. membrii de familie (13.6%). oamenii de afaceri (20. membrii de familie (16. Urmatorul loc.0 0. Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor.7%).1%). oamenii politici (13. oamenii de cultura (16. în functie de modelul ales 40.7%). sportivi (10.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .2%).1%). existenta conditiilor necesare pregatirii.Oameni de cultura . etc.0 25.6%).Membrii de familie . Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei.Prieteni.3%).Comparativ cu alti factori.

membrii de familie (21. oamenii de cultura (13. ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%.Membrii de familie .Oameni politici 9 . vedetele de televiziune (12.Oameni de afaceri 7 .7%).Prieteni.0 0. 75 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 0.0 35. colegi .1%).0 10.9%). prieteni sau colegi (16.5%).Profesori 4 .Profesori .0 30.0 25.0 Procent 15.0 5.Membrii de familie 2 . Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20. sportivii (7.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Prieteni.Vedete de televiziune 5 . Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie.Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.3%).2%). membrii de familie (17.2%). în functie de modelul ales 40.6%).0 20.0 10. colegi 3 . oamenii de afaceri (6.Oameni de cultura 8 .0 5.0 20.Sportivi .Vedete de televiziune .2). categoria alte modele (16.Oameni de afaceri .7%).Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model.Oameni de cultura .0 15.Sportivi 6 .8%).Oameni politici . oamenii politici (19.Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25.3%) si profesorii (11.

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

1%).Profesori 4 . oamenii de cultura (3.Oameni de afaceri 7 .2%).Sportivi 6 .0 8. oamenii politici (4.Alte modele 79 .0 Procent 30. vedetele de televiziune (4.0 20.0 4.8% si 8.Alte modele În comparatie cu alti factori.Membrii de familie 2 .Sportivi 6 .Prieteni.4%.Oameni politici 9 .Oameni de cultura 8 .2%). colegi 3 . membrii de familie (4.8%). Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare. conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .3%).0 10. prietenii sau colegii (8.Oameni de afaceri 7 . sportivii (4.Membrii de familie 2 .Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10. în functie de modelul ales 40.Vedete de televiziune 5 .Oameni politici 9 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .2%). profesorii (3. Pe baza acestor procente.0 0.Prieteni.3%).Profesori 4 . colegi 3 .0 Procent 6. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8. categoria alte modele (2.4%).4%).0 0.Vedete de televiziune 5 .Oameni de cultura 8 .0 2.

Caracteristica stimulativa a activitatii.1%.0 Procent 8. oamenii de afaceri (19.0 6. vedetele de televiziune (2.8%).3%). caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11. modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.4%). categoria alte modele (6. colegi 3 .Alte modele Comparativ cu alti factori. prietenii sau colegii (nici o asociere). oamenii de afaceri (2.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .3%). reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese. atractivitatea domeniului sau activitatii. oamenii politici (0.Oameni de cultura 8 .Oameni politici 9 .5%). 80 .1%). Pe baza acestor procente.Vedete de televiziune 5 .Prieteni. realizarea de lucruri iesite din comun.0 10. oamenii de cultura (6.8%) si sportivii (12.Sportivi 6 . sportivii (6. membrii de familie (2%).8%).Oameni de afaceri 7 . Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12.2%).7%). membrii de familie (14.Profesori 4 .0 0.Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36.0 2.1%). regasindu-se în 94 de raspunsuri.0 4. În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii.Membrii de familie 2 .

Oameni de afaceri 7 .Oameni de cultura 8 .Profesori 4 .0 Procent 4. profesori (22. sportivii (3.Prieteni. fiind mentionat de 84 de ori. În functie de aceste procente.Profesori 4 . Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 3.5%). categoria alte modele (12.0 25.1%).Alte modele În comparatie cu alti factori. majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25.Oameni politici 9 .Prieteni. anturaj.Oameni politici 9 .Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii.Oameni de cultura 8 .4%).Sportivi 6 . este de asemenea considerat.0 20. 81 .Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii.Membrii de familie 2 .3%). în functie de modelul ales 30.0 5. colegi 3 .3%).1%). sau prin diverse relatii.0 2. sportivi (21.0 5. un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. profesorii (2. oamenii de afaceri (3%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Vedete de televiziune 5 . de catre colegi.Membrii de familie 2 . colegi 3 .0 15.0 0.0 10. modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%).Vedete de televiziune 5 .Sportivi 6 .8%). Sprijinul extern . vedetele de televiziune (4.Oameni de afaceri 7 .0 1. categoria alte modele (3. sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%. acordat în afara familiei.0 0.8%).

oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9.6%). vedetele de televiziune reprezinta 47. prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere). În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales.5%.Profesori 4 .Membrii de familie 2 .0 0.8%) si educatiei sau pregatirii (17.Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.Oameni politici 9 .0 40. în functie de modelul ales 50. Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.0 25. fiind urmate de sportivi cu 14.0 15.Sportivi 6 .3%.6% din totalul raspunsurilor.Prieteni. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30. asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.Oameni de afaceri 7 .Oameni de cultura 8 .0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .0 0.0 10.• • membrii de familie (2%).Vedete de televiziune 5 .0 10. colegi 3 .0 Procent 30. cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 20.0 5.

fiecare cu câte un procent de 20.0 20. sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2. 83 .9%) si educatia sau pregatirea (16.0 25.0 0.0 5.0 10.0 30. iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele.7%). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 15.5%.0 20. în special.0 5.0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind.1%).2%).0 0.0 10.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35. aspectul fizic (18.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29.

si trasaturile de personalitate.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.2%.1%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune . Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2.9%) si trasaturile de personalitate (19.0 10. 84 .0 0.0 25. cu o pondere de 18.4%).0 20. factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23.0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 5.0 15. ambele cu o pondere de 20%.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 15.0 10.0 0.0 5.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic.

0 5.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.3%). educatiei si munci (cu procente de 13.0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 10.0 0.0 25. Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2.0 15.8%) si existenta unui scop în viata (12.0 20. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%).2%).0 0.7%). 85 . aspectul fizic (18.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti. Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura.0 15. valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 5.6%) trasaturile de personalitate (14.0 10.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .2%).3%) sunt factorii mentionati cel mai putin.

0 5.3%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24. în special. trasaturile de personalitate (23.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor.0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 25.0 0. educatiei/pregatirii (16.0 10.2%). factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost.0 5. Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3. aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13. în legatura cu succesul oamenilor de afaceri. educatia/pregatirea (19.0 0.8%).Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25.0 10.0 15. Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0.8%) si existentei unui scop în viata (15.9%).8%).3%). aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 .9%).0 15. valorificarii oportunitatilor (15.0 20.4%). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30.3%). Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 .

importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model. care au asociat un procent de 25%). În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes.• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. precum trasaturile de personalitate. lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia). Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. privind asupra alegerii modelului de succes. la care ponderea este de 30%. distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. valorificarii oportunitatilor (10-20%. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri. cu exceptia prietenilor/colegilor. • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. • În general. aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. variatiile dintre ponderile minime si maxime. aspectului fizic (10-20%. care au în jur de 7-8%). cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. nu difera foarte mult în functie de modelul ales. în functie de modelul ales. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura. educatiei/pregatirii (10-20%. sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. în raport cu ceilalti factori. cu exceptia vedetelor de televiziune. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . • • muncii (10-20%. existenta unui scop în viata (5 -15%). alti factori. care au în jur de 7%). Astfel. apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes).

organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. prietenilor sau colegilor. cu participarea elevilor si profesorilor. se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat. valorificarea oportunitatilor. oamenilor de afaceri. organizarea de dezbateri. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi). exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele. aspectul fizic. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor.trasaturile de personalitate. valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. educatie/pregatire. oamenilor de cultura si oamenilor politici. Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. în dobândirea succesului în viata. membrilor de familie. oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele. existenta unui scop în viata. caracteristica stimulativa a activitatii. prietenilor. sprijinul extern. privind rolul educatiei si pregatirii. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. profesorilor. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. sportivilor. realizate în scoala sau în afara acesteia. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. 88 .

De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie.7% 16. Pentru presa scrisa.1% 3. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate. de presa scrisa si audio-vizuala.5% 16. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 . care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.La nivel de sistem de învatamânt.8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare.1% 10. adesea obsesiv. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune.8% 6. Pescuit. sistemul educational este pus în fata unei mari provocari.3% 4.5% 8.8% 7.3% 6. Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic. aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala.7% 3.0% 2. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes. Auto etc.8% 12.5% 8.0% 44. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa.

de curând. ecranul a devenit .datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice. ci si al "catedrei". Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone. în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'. daca nu chiar substitutul nu doar al manualului. iar influenta ei cultural-sociala majora. În ordinea educationalului. interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita. apoi galice. mai cu seama din epoca "razboiului rece" . Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni . Predominanta vizualului este azi neîndoielnica. institutia scolara s-a lasat surprinsa si.Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite.cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil. 90 . pe alocuri. În aceste conditii. atât varii analize de sistem/proces educational.este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale .

De aceea.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!). de buna seama.J. reper axial nu numai pentru interpretativul imediat. desi parea.în: Van Cuilenburg. Astazi. mai degraba decât notarea unei anomii.G. "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. Noomen. în contextul respondent. ed. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale.este. Declararea majoritara (e rept. Humanitas. ca si înca discutabilei. previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca. resimtit ca si conventional.W.inclusiv sub aspectul managerial al problematicii . el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate. Bucuresti. Scholten. deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde. dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate . deci. ci valori(le). trad. atunci când se manifesta explicit. În acest context. desuet si. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor.Iata de ce. suportul axiologic traditional al modelului . Desigur..ca si "copíi" 91 . initial. dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului. si în spirit si în litera.O.aflati la vârsta preadulta . Stiinta comunicarii. ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ .J. rom. cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" . este ex-centric ideologiei educationale traditionale. rutiniera în ansamblul interogativ. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana. a II-a. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii. refuzul internalizarii lor..traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . itemii deja analizati) -.. 13 un excurs util . întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit. 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor .limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala .

câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat .6%) ar putea parea încurajator. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural. însa. ca atâtia altii. precautiile se dovedesc utile .în jargon televiziv . dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. la ratarea unui loc de munca. oricât de bine proiectata.cf."pe sticla". Ea confirma ca.cf. studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect.OSP fiind. vom fi nevoiti sa o acceptam . spre exemplu.într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali . în orice caz. chiar cel declarat . 15 16 pe care. ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie. Totusi. în ciuda retoricii reformatoare. dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari. putând conduce. Aceasta. Pentru a mai zabovi în zona negativului. provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune. respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla . investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa. ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala.peste unul din zece!). cum este al doilea post 92 .2% . totusi. însa: el este net dominant si în recoltarea modelului .imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11. o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau. Din nefericire însa. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic). Faptul ca numai 5. În atare conditii.2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7. Totusi. ca. atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. pâna la o investigatie punctuala. factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea. atât de demn de atentie/interes . item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . non-scolare. chiar daca minora în ordine conventionala . numarul mare al non-raspunsurilor. la întrebarea discutata aici. pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% . item 1 -. cum se va vedea.încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16. cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare.ca preponderent în influentarea alegerii modelului. Sub aspectul unei interpretari… permisive 15. numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori. motivând cu lipsa de tim p . poate.Trecând. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare. daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. confuzia emisiune/post.pe care.sau.si a familiei). poate. spuneam. Mai mult. cât si refuzarea lui ca "model de viata".

cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor . "catharctic" (atât fata de "viata". cât si fata de scoala) al acestui gen. selectarea modelelor .pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma.0% 11.si cele melanjate.dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. în conventia data. ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei. mai ales în anumite medii familiale.9% 57.si edu-tainment-ului. Nu este. 93 . Ar fi un semnal .iarasi predictibil. daca nu . a înregistrat nu demult un lamentabil esec.mai convingator. Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale . ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate.6% 11.1% 13. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele .prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular. a elevilor . Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul.9% 16. decât altele . implicit.si. Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele . desi puternic sustinuta intern. dupa alte criterii decât pedagogice). National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16. la tinerii învatacei. mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor.Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery.subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului. a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor. relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune. unde o tentativa de gen. poate.9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment . Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism. ci si caracterul compensatoriu. însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa.3% 10.4% 4.în registru metodologic si.4%. în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa .4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57.imediat .merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept. dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") . Or.train . consecutiv. având în vedere nu doar vârsta anchetatilor.4% 10.

al semnificativului (ori macar al factualului). pe… moderator. imaginea domeniului este. si cvintuplu decât dintre profesori: 7.aspecte. de altfel. reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.2. având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin. interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"). realista18. desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere. item 6 -. în privinta talk -show-urilor.cf. Desi zona de extractie este televiziunea. item 5. Decalajele sunt.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite. eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6. 5. . fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual . cum se va vedea. însa.cf. item 5. diferenta sensibila dintre a detine o antena.dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57. deja mentionata.sa prefere. Sub alt unghi de vedere. si 6. sa faca 'spectacole.3. ca si faptul ca.pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente . predomina cele cu subiect sportiv. un realism .1. în pers pectiva.9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%. . între un Becali si un Liiceanu. iar divertismentul este predilect. Dar. respectiv 'om de afaceri').fie funciar. semnificative.consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv. totusi. în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' . Desi fluida.6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) .3% dintre respondenti.2% doresc ca. fireste..3. 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul. proiectia profesional. fie si abia intuit-formativ.cf. ci spre comunul suetard si spre "actori". în acceptia casnica) 94 .cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii . triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%.fiind viata de familie (desigur. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3. vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul. acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani . muzica.si doar 1. modeling' . analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat. Astfel. unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5.

cf. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri . anturajul20. însa. Problema este.Fireste. De altfel. "OSP" si "profesori" . ci de profesionalizarea în Formare . 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului). Meritorie în contextul actual. în ordine. preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa. de-abia depasind.caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici". Fireste. scoala se deschide vietii reale. de buna seama. subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'. "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea. ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit. ci izbânda individuala în orizont social.si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P. ci. acolo. Vorbim aici. alta: abandonând rigorismul îmbumbat. de care realizatorii TV sunt. ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri .6%) fiind "vecinii"! . de fapt. preluând ce este de preluat din spiritul lor. Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului. fapte de moda .Cornea) într-o serie mnemica expresiva. subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca.în spiritul 'educatiei pentru fiecare' .din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor. 95 . constienti . în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta . tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata. o conditie prealabila .unde el vine al treilea de la urma. o data în plus. asa-zicând. desigur. cum sugeram mai sus.din 133 validate) .desigur. ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului . factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata . putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'.care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial.a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. Adresata profesorilor.aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului.apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima. cert. scolar . nu constatarea ca. nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice.nonmodelul majoritar la item 2 (31. în chip de comandament al euro-integrarii. iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19. promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin. nu pentru a o cenzura. 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. de altfel. dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -. în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca.cifra promitatoare.ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. (si) în aceasta ordine de idei. sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'. strada . ci 'apartele'.una inofensiva. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei). ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". fireste. item 2 21.

fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii. lectura. în privinta celor din urma. acestea frizeaza. ci de instrument . dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca. retardatara la noi.si nu a fost vreodata! . cât ca.cel putin în conventia cercetarii de fata. Or. defel paragonale. În afara de aceasta.fiind graitor).3%). sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. cel putin. Televizorul are. acesta nu are "exclusivitate electiva". Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery). optiunea fiind dominata de serialele "soap" . soft-ul ca atare.9%) au un model.poate si din cauza ca. indiferent de sursa (viata sau "arta"). si nu o emisiune sau. daca tele-dependenti. privit ca panaceu.în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este .careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" . o serie tematica. oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila". un rol compensator de sursa primara alternativa .6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor). mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza . opinam. Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88. mentine cognitia în regim pasiv.din pacate foarte putin cultivata. si aici. desigur. într-o masura oarecare. ea este modesta (10. ci interactiva si fructificatoare .revenind 22 Avem de precizat ca. dar nu în regim de… "lucru în sine". privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral).pasiv-"asimilativa". o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui. în cunoasterea "raului" este. tinerii privitori.cu care însa.conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului . în lipsa receptorului propriu. dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. În ceea ce priveste preferinta pentru filme . în derutanta cheie pseudorealista. Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca. Comutarea se va întâmpla. Nu este mai putin adevarat .Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 . o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. întodeauna un "bine"… prelucrat . regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational. Mediatizarea o serveste.

aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa. culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual). din perspectiva raportului background-milieu . În acest sens. în optica actuala. realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta. prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate. separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva. prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si. Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste.conventia scolara. nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee . mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor. dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -.ca variabilele regionale. marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. totusi. Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"). "binding "). ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul. în considerare raspunsurile.si centrifuge: televizorul.la problema prizei la sens a subiectilor . de câmp si de o analiza factoriala. este de presupus ca.de exemplu. munca în gospodarie sau slujba de duminica . în care. ea a luat. ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare . consideram. integrarea sociala. în lumea tinerilor. ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. de liniara . sexul. prin urmare. ci de scrutarea spatiului formativ însusi.insertia profesionala. în ancheta de fata. a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si. în privinta valorilor active la un moment dat. încât. nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). Tendinte 'neutre' nu exista. Orientarea acestei analize poate fi cauzala . plasat reglementativ "în centru". a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . În acest fel. continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. ca 97 . Un argument este ca.pentru care analiza apropriata este. a tridimensionalitatii mediului de formare . "pregatirea pentru viata" . finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte').în opinia noastra. generic. "strada". adevarata plaga a educatiei) . formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete . uzuala inspectie unidimensionala.

influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor.S. 2003). Final Report. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca.sau/si teleologica. Altele pertinente în speta anchetata. Cautarea unui loc de munca 3. Nov.3% 1. D. 10.0% 18. tipul de unitate scolara frecventat. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1.3% 0. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin. NonR 28. Continuarea studiilor 2. OECD. Altele 5. Înv.1% 68. & Salganik. sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce. Înv.8% 19.8% 0. tipul de model pentru care au optat. sexul si.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor.8% 11. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4.S.7% 3. nu în ultimul rând.post liceal 2. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1.superior 3.9% 98 . Nehotarâti 6. fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri.4% 65. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen. nivelul de instruire al parintilor. daca nimic nu se schimba "în peisaj". Itemii (19) si (20). L. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society. Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta.5% 65.

se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 . Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20. iar 19. un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie. iar 11.7% 100. itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului.5%.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire .NonR Total 5. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor. putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale.4%.8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior. 65. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19. 68. cu un procent de 94.1% doresc sa urmeze o scoala postliceala. Din totalul celor 94. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior. fara însa a renunta la acestea.0% 0. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3.2% 100. Dintre acestia însa.postliceal 85 125 210 Înv.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv.8%) si de învatamântul postliceal cu 10. iar al indecisilor este de 1. Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%). urmat de alte forme de învatamânt (18.3%.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale).3%. aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca.8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze .profesional Total Înv.3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor).

9) fata de cel rural (64.urban.1% rural). Conform raspunsurilor înregistrate. doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66.rural. • Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi). O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale. • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29.8%).3% . • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp. 1.1% . • Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2.1% mediul rural.3% urban.frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi). • Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa. Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta. se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93. 28. Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii. la fel si numarul indecisilor (1.

• • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis.5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72. ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura.5%).1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19.1%) sau învatamântul universitar (59.4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19.6%). cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0.4%).1%). în concluzie. • Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27. Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan. • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2. Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 . Se poate afirma.5%).4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6.1%).4%).4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19. un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3. întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare. fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67.

elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala. Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata.4%).4%) decât în liceu (0.4%).timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. • Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8. iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero. În aceasta ultima categorie se încadreaza. • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2. • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan.9%).3%). cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97.9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1. Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. În aceasta privinta. Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor. este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile. care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare. fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87. cu cele mai mari procente. Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor. Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 .

ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii.2%).2%). Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen. Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes. În privinta modelului de succes. Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii . • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 . • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3. cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes.5% la toate celelalte categorii de contra -modele). În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15. • Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5.a oferit-o. cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7.specializare pe care învatamântul profesional . • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile . cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes. oamenii de cultura si oamenii politici.4% . însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar.

Ca o concluzie . liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban. profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19.2%). Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile . frecventeaza învatamântul profesional. au ca non-model de succes oamenii de cultura. au ca model de succes oamenii politici. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban. au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. sunt mai multe fete decât baieti.persoanele fara tel în viata (57. iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. frecventeaza în prezent liceul. institutia frecventata se afla în mediu rural. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban.1 %). sunt mai multi baieti decât fete. ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural.1%). au ales ca model de succes sportivii. au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala. 104 . au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. frecventeaza învatantul profesional. Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii. • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9.

sunt mai mult fete decât baieti. frecventeaza învatamântul profesional. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate. au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. sunt mai multe fete decât baieti. Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban.• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural. au parinti care au absolvit liceul. au ales ca model de succes prietenii si colegii. au ales ca non-model de succes sportivii. institutia frecventata este în mediul rural. 105 .

De asemenea. Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion . influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor. Mai mult decât atât.familia având rolul determinant. prostia etc. în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. într-o proportie covârsitoare. incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. În privinta contra-modelelor. urmata de colegi si prieteni -. De asemenea. personalitati din afara scolii. având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. într-un fel sau altul. modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 .) si lipsa unui tel în viata. aroganta si vulgaritatea -. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. Mass-media. trasaturi negative de personalitate (rautatea. Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . pe un esantion reprezentativ. bunatatea. numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. structura. elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. Modelele dominante sunt. pe de o parte. cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta. si pe de alta parte. sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii .CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere .

inapetenta fata de nevoile. un clivaj. consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. Scoala risca. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie. acela de a forma si educa. tinerii considera. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. care risca sa se adânceasca. pe transmiterea de informatie. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare. recomandam: 1. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”. Ca urmare. atât de necesara în vremurile noastre. 2. Putem remarca astfel. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. a celor constatate. înca. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta. 107 . si cultura scolara dominanta. asa cum apar în legislatie si politicile scolare. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. Ca urmare a acestor constatari. Cu toate acestea. Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor.

Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu. 108 . Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor. • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social. 3. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. în cadrul acestora. 4. a temelor legate de succesul personal. • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”. analiza si interpretarea mass media. 5. 6.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita.

Bibliografie selectiva 109 .

2 îmi doresc cel mai mult sa am…………………………………………..2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1. Internet 1 2 3 9. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes. Profesori 1 2 3 5. Chestionarele sunt anonime. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes. 2.………………. Familie 1 2 3 2. 5. Da..3 îmi doresc cel mai mult sa fac…………………………………………..1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………. Reviste/ziare 1 2 3 8. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem.numita la punctul (1): 1. 110 . Televiziune 1 2 3 7.ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5. 2. prin…………………………………………………………………………. un ideal.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu………………………………………….1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1. Nu. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar.2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. iar datele ramân confidentiale. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model . 5. deoarece……………………………………………………………………. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4.

… …………………………………………………………………………………………….Psiholog 3.……. Diploma obtinuta 1 2 3 6.Liceu.…………... DA 2. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: …………………………………………………..………………………….….………....Masculin 2.……. Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1. (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1). Lucrurile învatate 1 2 3 5.Nu stiu 5..………..………………………………………………………………… ………………………………….……………………………………………………….………………………………………. Consiliere si orientare 1 2 3 10.……. Profesori 1 2 3 2.Alte persoane sau institutii.………………………… ……………………………………………………………………….. NU 3. 4. Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare. Disciplinele scolare 1 2 3 3. Conducerea scolii 1 2 3 8.Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ……….…………………. ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1.(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1. Activitati extrascolare 1 2 3 4. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1..……... (13) Ce emisiuni TV urmaresti? ……………………………………………………………………………. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ………………………………. 2. pentru fiecare parinte): 111 .……………………………. Scoala profesionala profil ………………… 1.……………………………… …………………………………………………………………………. Dirigentia 1 2 3 7.Diriginte 2. Consiliul elevilor 1 2 3 9.……….

Înv.Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile.Urban Altele 4 4 2. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 . Sa continuu studiile si sa lucrez 4. Înv.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1.Altele 5.postliceal 2.superior 3. Sa caut un loc de munca 3. ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu. Sa continuu studiile 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful