INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. pentru a promova în societate. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. De asemenea. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate. sportivii. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. la ora când acest raport este disponibil. prin aceasta. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. diluând influenta scolii asupra elevilor. pentru a câstiga un statut social superior. ei fie îsi continua studiile. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. membrii familiei. inclusiv în privinta legislatiei scolare. în ultima instanta. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. Din constatarile noastre. 2 . Consideram. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. implicit. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca. De aceea.care fac obiectul lucrarii de fata. diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. precum si la motivatia alegerii lor. fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare .

Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. urmata de prieteni si colegi. impulsivitate etc. notorietatea si banii. determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. Exista. întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . se distanteaza net realizarea profesionala. prietenii si colegii. în general. ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate.functie considerata ca implicita si realizata oricum. sportivii au scoruri mici. dictatorii si teroristi. însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. trasaturile psihice negative (rautate. politicienii. membrii familiei. Factorii ce tin de scoala. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . prostie. educatia oferita. prin: pregatirea intelectuala. În privinta contra modelelor. lipsa unui rost sau unui tel în viata. iar cele mai mici scoruri le au educatia. Pe primul loc. oamenii politici. fapt îngrijorator în opinia noastra. în timp ce alte categorii profesionale. aroganta. dintre factorii sociali. se afla familia. ). pe primele locuri se afla vedetele TV. sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. vecinii. altru ismul si religiozitatea. cultura. pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. Ca urmare. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila. Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33. pregatire pentru comunicare / relationare. casa si masina).8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. În privinta contra -modelelor. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele. profesorii. colegii si prietenii sau oamenii de cultura.oamenii de afaceri . corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . oamenii de afaceri. vulgaritatea). Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc. bunatatea. pregatire pentru munca / viata. în primul rând.

nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica. Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. trasaturile de personalitate. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale. De asemenea. Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care. consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. fie.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. disciplinele scolare si profesorii. Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala. în ordine. valorificarea unor sanse sau oportunitati. Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.8%).învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales. pur si simplu. Marea majoritate a elevilor chestionati. largind orizontul. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35. diploma obtinuta. Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate. de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . o data în plus. Totodata. înaintea pregatirii / educatiei si muncii. Din nou. aspectul fizic.nu este interesata de modelele elevului. drept principali factori care au condus la succesul persoanei model. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare. Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes). a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei).

în acelasi timp sa si lucreze. diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM). Exista. Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic. de asemenea.televiziune si persoanele intens mediatizate. respectiv a scolii de arte si meserii. mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. Scoala pierde si aici teren. dar chiar ca un substitut. 5 . o mare parte dintre ei dorind ca. ca si cel al nehotarâtilor. A reiesit. necesar formalului de tip scolar. Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment. indubitabil. nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural).

ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. acum. interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. al 6 . scoala este nevoita. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. De aceea. prin impunere. pentru a câstiga un statut social superior. putem spune ca este procesul care conduce. oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. Ca urmare. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. Ce este motivatia? Succint. Simplu spus. a mânca) pâna la cele mai complexe. din exterior). influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. ci si la cel al subconstientului. De aceea. atunci când dispare presiunea externa. sa dubleze n motivatia “externa” (care. pentru a promova în societate. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse. Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. în ultima instanta. de la cele elementare (ex. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. ghideaza si mentine comportamentele. Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec.

Cu alte cuvinte. comparativ cu altele. care <<nu au figuri în cap>>. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie. iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica.“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . Barometrul de opinie publica (BOP. calitatea capitalului uman din România. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. au tupeu si dau în toata lumea. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. pentru binele copiilor nostri. Pe cei care arata bine. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si. Pe cei care sunt smecheri. Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala. Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti.comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ. Pe 20 ianuarie 2004. Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat.releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala. dar fara a-si pierde forta motivationala. lansat la sfârsitul anului 2003 . implicit. sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. atât în scoala cât si în afara ei. agresive. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate. Raportul OECD. fascinata de "descurcareti" si "tupeisti".„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. ci pe cei care s-au descurcat. aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit. De cei care vorbesc pe limba lor…”. Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 . raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ. iar diferite institutii au 7 .

cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. copilul învata sau nu învata. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera. vedete si. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. perceptia publica fata de scoala. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. de persoane publice. valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. Bruno Bettelheim. în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata. celebrul specialist în psihologia copilului. Cu alte cuvinte. Acestea reprezinta. pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. în general. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat. perceptia tinerilor fata de munca etc. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. Stim. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Cu alte cuvinte. 2 Vezi bibliografia 8 . în fond. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman.

pe baza datelor statistice. cât si întregii societati. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt. 9 . pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate. cercetari empirice. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. pâna în prezent. 1997). iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii.cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton). personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile. consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. nu a fost realizata în învatamântul românesc.fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere. Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. au un rol catalizator pentru evolutia personala. Totodata. În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv. care da sens conduitelor subiectilor. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda. anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata. Pe de alta parte. care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media. • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. în care traieste si se manifesta subiectul. Non-modelele .

prin aceasta. el nu este singurul si.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. pe de alta parte. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general.• caracteristici de status si rol . identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. ca urmare. cât si pentru elaborarea programelor. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. De aceea consideram ca o cunoastere sistematica. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. Ca urmare. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. 10 . realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala. modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. se conformeaza unui set de asteptari. Cu toate acestea. va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. implicit. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. astfel perpetuate. reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. Este important de mentionat faptul ca. De asemenea. este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte. astfel.

Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar. Scopurile cercetarii 1. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. 2. 4. a vietii scolare în ansamblu. 3. Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. axiologic. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. scoli profesionale si grupuri scolare. social. 11 . rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5. licee. Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. Analiza de context cultural. Inspectorate scolare. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii.

De aceea.) sunt extrem de diverse. În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. politician). dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare. angajatori (patronate). actori. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat. cadre didactice. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti. Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. directori de n unitati scolare. Din studiul raspunsurilor la chestionare. atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect. cântareti etc. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. parinti. În urma prelucrarii finale a itemilor. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini.6. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. prin chiar structurarea itemilor. i spectorate scolare. Precautii metodologice Chestionarul. judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. vecini. parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. 12 . ca instrument al cercetarii. prieteni). întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti. iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. sportiv cunoscut. reflectând orizontul de cunoastere. se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi.

Ca ipoteza de lucru. având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional.sau subevaluarea diferitelor aspecte). straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). avantajul acestui tip de esantionare este dublu. cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. acesta din urma fiind astfel subdimensionat.8 elevi din învatamântul profesional. Cu toate acestea. ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica.banale. Ca urmare. atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale. Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. rezultatele fiind incluse în raportul final. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi. în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. cu multe elemente de particularitate. Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape.5 elevi de liceu si cu doar 8. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional). cu 20. Ca urmare a administrarii chestionarelor. Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare. cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. Datorita caracteristicii retelei scolare. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local. rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ. Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare. de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’.

5 27.8 20.esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare.1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.4 PRF 20. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.6 22.1 24.2% Esantion Urban 92.8 22.7% 7.8% Rural 6.1 elevi.2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21.6 28.6 22.8% 10.7 22.3 23.4 25.8 20.3 22.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21.7 24.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21.4 20.4% Rural 7.5 27. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea.7% 90.7 21. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional.2% 91. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa). cu 18.9 23.3% 9.1 23. 14 .0 16.5 19.5 28.6 11.3 26.8% 8.3% 92.2% 89.

urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii.8 pentru trei grade de libertate.94 . indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta.7% 46.9% 25.Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v.4% 8.2% baieti si 53. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat. graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti.5% fete. Esantionul cuprinde 46. Valoarea de 6.4) comparativ cu media de 22. restul de 0.3% 55. sub nivelul de 25 elevi pe clasa. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23.7% liceu sc. doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural.1 elevi.1% 18. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata.educationala Sex 15 feminin .prf. Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66.6% 27. daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti.scoala Progr.2% 91.4% 72. • • În raport cu localitatea de domiciliu.2% 53. În ce priveste nivelul educational al familiei. dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7.gen/prf.5% 60% 40% 20% 0% 32.3% constituind non-raspunsuri. Domiciliu Educatie parinti Loc. • • Unitatile selectate provin din 17 judete.2 a celor din învatamântul profesional. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica.

natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic).mult. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei. Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele. ca variabile de cercetare. în cazul itemului 3. în cazul itemului 7. au fost determinate distributii si structuri. pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7). ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile.2% 16 . reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata. punctajul a fost: 1p-influenta redusa.influenta mare. respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural).Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. punctajul a fost: 0p-deloc. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. nivelul educational al parintilor. este de ± 2. indicatori utilizati în cercetare. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). 1p-putin si 2. 2p-influenta medie si 3p. Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat.

resursele umane de care dispun aceste unitati. în centrul unor profunde schimbari sociale. Din perspectiva impactului. economice. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. pe de o parte. ordonantele de guvern care. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre. nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. formele. Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. 17 . Fara a avea pretentia exhaustivitatii. fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. hotarârile guvernului. domeniile. În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. Sub semnul schimbarilor politice. ca masuri de reforma. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. cât si o serie de structuri institutionale. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational. pe de alta parte. legile. Prin urmare. este o generatie care s-a aflat. tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani. sociale pe care România le parcurge. au fost luate în considerare. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ.

Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu. 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an. cel putin teoretic. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala.84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice. 29-). data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr.Art. dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei. În conditiile în care.). au devenit parte inte granta a vietii scolare. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si.36 din iulie 1997. Consideram importanta aceasta evolutie legislativa.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani. liceal. mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare.Finalitatile. în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor. 32. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului. Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. fara îndoiala generoase. înceteaza la vârsta de 16 ani. astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. în particular. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite. în România. în Legea învatamântului (nr. contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”). 268 din 13 iunie 2003. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase. forma de zi. Elevii. 18 .

Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva. putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati. începând cu anul 2001. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar. Din perspectiva continuarii procesului de reforma. hotarârile guvernului. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. 4747/16. nr. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit. impactul prevederilor legislative. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu.C. aprobat prin O. în sistem computerizat. legile. În fiecare caz concret. întelese ca masuri de reforma. De exemplu. Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti. ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar. care solicitau solutionarea acestei probleme. calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare.01. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament. uni mai mult. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii. Totusi.M. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. la începutul anului scolar 2001-2002.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu. În acest sens.2001.E. altii mai putin.

4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare. fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare.legislatiei însesi. 20 . a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala. Asemenea profesorilor. p. mai echilibrate. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1. În România. desi procentul e destul de mic. Michael Guest. Mai 2004.copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita.Aprilie 15.2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. 24 . 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni). Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. cu un statut social marginal. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist. Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive. 2003.2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate). 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. optiune care se claseaza pe locul al cincilea.E. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa.htm ).htm . dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”.3% dintre subiecti (locul al treilea). s. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. 2004: http://www. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media. Sportivii sunt modelul preferat de 13. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului. emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare. 11. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale.a. România.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.globalpolicy. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile.usembassy. Iunie 11. Associated PressAgency: http://www. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.5 % dintre cei chestionati. US Ambassador .

Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 . doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup.) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut. atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid.37). Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model. Barometrul de opinie publica.Practic. Mai 2004. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica. Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor. dornice sa îmbratiseze cariera politica.8 0 0 . TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. România. Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta. 77% nu au încredere în partidele politice. Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite. p. Mai 2004.4 0 0 .35). Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori. cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate. desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. Mengele etc. dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare. din zona extremista (Ceausescu. România. Oamenii politici se bucura de putin credit si respect. colegi Oameni de cultura . deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului. p.6 0 0 .

urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24.6% Bunatate. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. notorietate. iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti.7%.9%.5% Religiozitate – 1%.Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei. competente sociale. competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15. Aceasta 26 . Realizare profesionala versus notorietate si bani. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari. Prelucrând raspunsurile din chestionar. frumusete fizica).9% Educatie . putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta.2. urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30.3%. inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16. sinceritate – 2. pe locul urmator se situeaza banii cu 20. Totodata. altruism – 2. fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România.4%. Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri. frumusetea fizica (10. au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale.8%.

5% dintre cei chestionati. Alegerea se datoreaza.8% 0. Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica. pe de-o parte.4% 2.3%.3% 24. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20.1 % dintre optiuni. Desi sunt alese de multi subiecti.5% 16.9% 2. Pe locul al treilea în ierarhie.9% 10. locurile patru si cinci. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16. cu 20.0 %.9% 6. Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani.polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie.2 %). locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii.6% 9. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura. adica pe la 27 .4% 9.8%) si cele care au competente interpersonale (16. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional.4% 15.2% O parte dintre cei chestionati (30.2% 0. se afla persoanele cu bani. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista.9% 9. confuzia de care aminteam mai sus e fireasca. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 . importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca. O alta parte dintre subiec ti (25. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala.8% 4.5% 1.7% 30.0% 2. iar pe de alta parte.

remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic. care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. studenti în universitati. Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”. Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii.1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati. Acest procent infim. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea. tenacitatea (10. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes. având sub 1% (0. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei.3%) si succesul (10. Frumusetea fizica (10. Optiuni net favorabile au ”sportivii”. ori viitori intelectuali. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România. De remarcat. 28 . Puterea este slab cotata cu doar 6. Educatia este foarte slab cotata . e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. cu procente destul de mici. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. În concluzie. ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei.jumatatea ierarhiei. care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca. Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”. atractiv si detestat în egala masura.penultimul loc în ierarhie .7% din optiuni. Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor. ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton. ca subiectii. în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul.9%) dintre optiuni.3%). dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii.7 %. putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice.cu doar 2.

bineînteles.Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii. prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model. vecinii 29 . tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si. daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales. 7 De exemplu. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului.1 în chestionar. Prin introducerea itemului 2. Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice. de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni.

Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2. Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 . Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3.1.

categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane. Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19.5%).Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea. 31 . tenacitatea (17.8%) si inteligenta (15.2%. În cazul colegilor-prietenilor. notorietatea si realizarile familiale. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica. Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale.3%). sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale.6). Asa cum a fost prezentate mai sus. iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37. nespecificate.1%). iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27.4%. Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28. intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25. Cu aceeasi valoare procentuala (22. realizarea profesionala (22. urmata de realizarea profesionala cu 28. realizari familiale.8%).2%).6%. Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. interpersonale cu un procent mare de 50%. Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei.4%) urmat de tenacitate cu 16. urmate cu procente similare de bani. urmat de tenacitate.

Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0. . 32 . Desi cu procente foarte mici. oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. estimarea unor factori ce au influentat alegerea. realizarile familiale . puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia. bunatate / altruism. se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala .2%).6%). urmate de bani cu 30. Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea. sinceritate.3%). Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32. Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri. motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate. bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea. Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale.5%). alaturi de religiozitate. Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes. realizare profesionala (29. În cazul sportivilor. precum si notorietate (26%).8%).7%). bunatate. Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%). notorietatea si competentele sociale / interpersonale . credibilitate. frumusetea fizica si religiozitatea.3%. întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele.Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27. bunatatea / altruismul.5%) si notorietatea (38. Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale. altruism si educatie. religiozitatea.2%) si bani (20. stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie. credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute.

în virtutea unor trasaturi. teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. continutul criteriilor d selectie indica. colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori. situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie. dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi. 33 . comportamente. -a similar modelului de succes. cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea. Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34.27. vecinii. spiritul critic. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele. prietenii.9%). actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale. în unele cazuri.3 %). ancorarea puternica în social. contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care. capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). capacitatea de a observa. perenitatea modelului de succes. componenta acestor categorii.Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni. profesorii (considerati împreuna .

2% 2. vecinii (7.9% 1.6% 1.5%). filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei. teatrului. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori. profesorii (6.5% 4.5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7.6%). urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii. Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni. venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac. “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament.9% 0.5% 34.6% 2. oamenii de afaceri (5.7% 14. muzicii. autoritati locale.0% 6. membrii ai familiei (7. serviciu. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6. 34 .2 %) .5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4.9%). viitor. este relevant faptul ca. Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai.2 %).6% 5. sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”. teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost.2% 7. prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14. guvern. pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza. partide politice).8% 4.3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii. desi cu ponderi mici.2% 6. cu ponderi apropiate.

vulgaritatea”.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4. vedetismul.2 %) sunt men tionate. comportamentul inadecvat.2%). este relevant faptul ca. lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei . • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura. • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei. aspectul exterior neplacut. ve detismul. lipsa de scrupule. Desi cu procente mici (0. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. trasaturile psihice negative. trasaturi psihice negative. aroganta. nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor. Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie. • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal.2%).7 %). (6. dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional. înselaciunea.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate .8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3. 35 . dezechilibru afectiv. reputatia proasta.considerate împreuna).7 % . în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri. prostie. minciuna.3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4.4 % . caracter urât. comportamentul social inadecvat.4. se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele. minciuna / înselaciunea. ce sunt exprimate prin “rautate. imoralitate / lipsa de scrupule. trasaturile psihice negative. hotia (13. impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16. desi întruneste o pondere relativ mica (4.

• comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete . dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor. urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si. 36 . • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . lipsei unui ideal. trasaturilor psihice negative.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel.• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. oamenilor de afaceri. Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal. lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina . prieteni / colegi.respingerea unor oameni politici. În acelasi context. trasaturilor psihice negative. prietenilor. comportamentelor inadecvate. membrilor familiei. • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat.în calitate de criteriu de selectie . în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. persoane din categorii defavorizate. lipsei de cultura. membrii ai familiei. profesorilor. prieteni / colegi. colegilor. • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor. • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici.într-un procent relativ semnificativ . fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici. profesori. nivelului de cultura.

nivelul de educatie al parintilor. lipsa de rost / realizare profesionala etc.prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor. Aceste elemente comune. comparativ cu cele care îi î indica drept model. regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte. se constata existenta unor elemente comune . educatie / lipsa de educatie. sexul subie ctilor investigati. asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta. cre dibilitate.). comparativ cu cele care îi indica drept contra-model. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”. ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune. membrii de familie. arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. sportivii. • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”. În realitate. respect. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. mediul scolii. Conform datelor cercetarii. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. 37 . tipul de scoala.• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale. comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . potential personal / trasaturi personale pozitive. • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”.

6% 30. 2.0% 28. 3. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate.3% 5. de trasaturile personale ale subiectilor.9% 26.0% 5.3% MEDIE 1. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1.7% NonR 4.5% 11. Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1.2% 15.2% 7.5% 70.2% 27. 4.3% 17. 7.46 1.04 1.3% 62.79 1.3% 53.6% 31.9% Mare 24.6% 5. 2. 6. de contextul social si educational sau de anturaj si de familie.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1.3% 36. Televiziune Reviste/ziare 32.0% 38.5% 5.vedetele.71 1. 5. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44.• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele .54 1. 9. respectiv oamenii politici.5% 10. 8.8% 45.9% 2.7% 5.0% Medie 26.6% 21. 2. 4. 3. 5. Dincolo de aceste corelatii.87 38 .1% 6.

derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. op. Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004. Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral.5% 1. releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta. pornografie. imitându-le comportamental. se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. Metro Media Transilvania si The Gallup Organization).8% 22. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat.).în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele.1% 15. o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii. cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale. MMT etc.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea.. În plus. Studiile pe aceasta tema.este preluata în prezent de televiziune. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . IPP. consum de alcool etc. Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica.6% 6.3. care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori.functie ce revenea scolii . Internet 55. preferinte si modele de urmat. “retete de viata”. 39 . Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este . confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic. 8 The Gallup Org. 5. cit. alegeri care au efecte de lunga durata.

dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor. e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat. dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment. Interventiile sunt necesare în planul 40 . scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se . scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate. dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului.5 2 2. acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1.79).I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0. o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia. prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive.5 1 1. Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala. educatie si progres. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. de prezentare si negociere a valorilor.

5 1.5 Familie 2.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze. Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2. Frumusete fizica.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii. altele. Tenacitate. 2. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1. 3. Notorietate. 5.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie. Competente sociale / interpersonale.5 Internet 1. 41 . 6. exista 8 categorii. Realizare profesionala. 7.0 Presa scrisa 1.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1.5 TV 2. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4. Inteligenta. 4. Bani.

Competenta. Familie.3% 11. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes. 82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. Bani. Putere / independenta / personalitate. Frumusete fizica. Inteligenta. altele. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64.7% 1. din totalul de 17. 2. 10. 9. Competente sociale / interpersonale. 8.8% 6. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii . Educatie. 12. Numarul de 8 categorii.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes. Notorietate. Altele. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82. Tenacitate. Credibilitate / sinceritate. 7. Persoana de succes. 5. 14. Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR . 4. 13. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. 3. Realizare profesionala. arata o dispersie destul de mare a optiunilor.frecventa cumulata de 32.8.

8%: • • • Realizare profesionala. Religiozitate. Bani. Bunatate / altruism. Frumusete fizica. în cazul de fata. 18. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale. stari la care. tenacitate. Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. observam ca realizarea profesionala. Totodata.2% 16. de maximum 20% din categorii. Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes. 43 . Persoana de succes. NonR Al doilea criteriu Pareto.3% Analiza Pareto. acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4. Nu stie / nu are motive sa raspunda. conduce la luarea in considerare a 3 categorii.15. cel mai probabil grupând. competente sociale / interpersonale. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul. altele. 17. Tenacitate. care au o frecventa cumulata de 44. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . succes. în societatea româneasca actuala. frumusete fizica. Notorietate. Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1. în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8.

raportul creste semnificativ. Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta. aratând ca este vorba de subpopulatii reale. pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului.Masculin Realizare . raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2.Rural Realizare -feminin Notorietate . Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1. Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor. în raport cu cei de la SAM. Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4. Raportul urban / rural este important.In ideea gasir ii unor subpopulatii reale.Rural 300 250 200 150 100 50 0 .rural Notorietate . si nu doar teoretice : 44 BANI .Profesionala BANI .Liceu Realizare .masculin Notorietate . raportul pe sexe fiind de 1. raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban.Profesional BANI .5 la 1.Masculin Realizare . semnificative.Urban Notorietate .Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala. Realizare . raportul fiind de 1. Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1.urban Notorietate .5 la 1 in favoarea sexului feminin. vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17.Urban BANI .Feminin Realizare . optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban.Liceu BANI .Liceu BANI .profesionala Notorietate .3 în favoarea respondentilor de sex feminin.

care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala. Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. • În acelasi timp. • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. populatia feminina apreciaza mult mai putin banii. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban.5 la 1. din mediul urban. iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban. care apreciaza putin aceste lucruri. Din cele de mai sus.• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9. La fel. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 . Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM. notorietatea si banii. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea. • În ceea ce priveste banii.3 / 1 fata de cei din mediul rural.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. de la liceu.

8% 1.6% 14.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr. urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare. categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes.0% 5.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41. Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.1% 5.1% 33.1% 20. persoane de succes (6. care sa le confere substanta.7% 11.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12.7%) sau oameni de afaceri (6.4% 19.5% 10. Conform sintezelor din literatura de specialitate.7% Persoana respectata 18./amenajare terit.2%). (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”.2% 7. Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut.8% 5.5% 8.3% 11.4% 1.4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.1.25. 4. altfel ele sunt sortite pieirii. majoritatea provin din mediu urban. 46 .4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.8% 9.

atât a celor care lucreaza în agricultura. economist. asistent social). datorata fenomenului de migratie. încrederii si intuitiei. 3.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar. jandarm. 47 . în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale.). Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. iar ei. ofiter). sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. cât si a celorlalti (profesori. Referitor la domeniul profesional. alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale.7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil. Spre deosebire de oamenii de succes.). 5. cei mai multi (7. scaderea ponderii specialistilor.8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor.1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. ziarist. de asumarea riscurilor. au o mare capacitate de persuasiune. 4. 4. manager etc. fara a avea studii superioare. vor gasi aceasta solutie. farmacist. • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii. Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv.6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist. Pe de alta parte.4% pentru meseria de profesor si doar 3. impresar etc. în special a persoanelor de sex masculin. Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. “ceilalti” fug de responsabilitate. sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru. asistent medical. 5. Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6. de îndoieli sau de situatii noi. medici etc. pe baza experientei.3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic.). În România.3% doresc sa fie sportivi. crainic.

Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive. migratia si-a schimbat sensul.6% 20.3%) îsi doresc o familie. conform tuturor studiilor.0% 33. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta. pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban. Daca pe ansamblul populatiei. ca peste 10 ani sa fie sanatosi. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi. cel mai mult.4% 13. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere.5% 7. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor. • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta.6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor. cât si inter -generational.• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor. doar 0. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie.9% dintre ei sa fie fericiti si 1. Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare.8% 4.9% 0. cea mai puternica mobilitate.9% 5.2% 2. atât intra-generational.3% 6.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale. arhitect). 1.2.4% 6.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc. Doar 3.6% 1. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 .4% Majoritatea tinerilor investigati (33.7% dintre ei sa fie respectati. în consecinta. 3. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15.4% 5. 5.

Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri. cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata.4% doresc o casa iar 13. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei. gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. a experientei. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere.4% succes. Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. Însumând procentele ( 20%+15. Doar 6. dezinteresul pentru munca. casa. printre care: insuficienta locurilor de munca. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca. lipsa relatiilor.2% un loc de munca si 4. Pentru integrarea socio-profesionala. În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale.6% doresc o masina.5% o viata mai buna. lipsa de sansa / noroc. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6. În România. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica. 5. 7. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale. 15. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. 2004). nepriceperea în a cauta un loc de munca. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie. 49 .9% o firma personala. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. modul în care actioneaza oficiile de munca. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani. lipsa calificarii. formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora.4%+13. mai echilibrate. 5. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala.

cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15. 8. favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea. 5.3.2% 3. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii. Schimbarile radicale în sfera social-economica.8% sa faca afaceri si 6. 6. De spectacole. 50 .7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca.0% 1.2% La aceasta întrebare.4% 0.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1. este atomizarea.1% lucruri extreme. modeling 6. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu. muzica. doar 0.2%. periculoase.8% 6.Foarte putini tineri ( 2.9% îsi doresc prieteni. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole.2%.1% 8.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate. iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei. muzica. pasionante.0% 15.7% 7. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate. pentru unii. periculoase. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul.0% 4.8% sa faca bani. modeling sunt puternic atrasi 3.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta.8% 3.

ierarhice au suferit mutatii. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. Dar parintii. caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. ca si societatea. nivelul si gradul scazut de instructie si educatie. calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). Într-o societate aflata în continua schimbare. excentricitatii . ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara. respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta.Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea.afecteaza negativ procesul de insertie profesionala.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. profesionala si sociala. politice etc. nesiguranta unui loc de munca. familiale. somajul . Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc. Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta. nonconformismului extrem. în care reperele sociale. sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. împrejurarile. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare). prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. De asemene a. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. 51 . incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. evenimentele prin care. morale.

Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 . coruptia: în absenta unor modele profesionale . Este.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. sa dinamizeze viata grupului si. pe de o parte. • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. în realitate. surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare. concreta. dar. deseori dupa modelul tatalui. Un procent mare de 68. câstiga teren comportamentul corupt. interese sau dorinte profesionale. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. si institutiile sociale structurate. ale esecurilor în viata profesionala / personala.8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. ale dezorganizarii vietii familiale. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. pentru viata. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala.• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale. scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. delincventa.5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala. pe de alta parte. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. uneori al mamei . sa -si consolideze pozitia în grup. În principiu. adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. de asemenea. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei. de aceea. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari.umane si moral-culturale pozitive. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. Adolescentul vrea sa placa grupului.

nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului). spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. pregatire pentru munca / viata. 38.3% nu stiu. nu ofera sanse de viitor. 61. 73.vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban. cultura. profesori / oameni ai scolii. pregatire intelectuala. trebuie completata cu altceva. poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala. • “Nu. pregatire psihica si fizica. scoala ma ajuta…” . nu creeaza conditii pentru învatare.4% NonR.1% 53 . pregatire pentru comunicare / relationare. continuarea studiilor.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. diploma. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata. existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes. Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. viata si familia lui.5% Da.principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta. cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. cariera. 0. scoala nu ma ajuta…” . educarea comportamentului).4% nu stiu. nu este corecta. Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR. În concluzie. nu este interesata de elev. scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete. putem remarca drept nota dominanta. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii.prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. educatie. 26. nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice. 0. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice.

De asemenea.5%) de elevi din esantion care.50%).1% dintre cei chestionati.70%).98%) decât la cei din liceu (3. 54 .0% Membrii familiei Prieteni.63%). iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4.01%) este mai ridicat decât în rural (3.0% 50. colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100.61%).100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni. Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4. desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa. luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4.31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3. Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3.0% 25.45%) fata de baieti (4.0% 0.0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75. Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22.

În privinta opiniilor critice.Doar 19.6%).1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35. insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari.7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model. Destul de multe raspunsuri (32. Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma.6%).8%). educatie. Cei mai putini (0. pregatire psihica si fizica (6. doar 3. Un procent mare (36.9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model. cariera. pregatire pentru munca /viata (1%). Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului. cultura. un procent de 68. educatie. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales. Un procent de 26.8%) nu au stiut ce sa raspunda. Spre deosebire de primul sub-punct. chiar cumulate sunt percepute doar de 3. continuarea studiilor. Un procent de 33. pregatire pentru comunicare / relationare (1. Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19.9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma.5%). la cel de-al doilea foarte putini elevi (1.9%).2%). Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta. pregatire psihica si fizica (10.8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. educatie. pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 .9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33.1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara. cultura (27. pregatire intelectuala. cariera. Diploma. continuarea studiilor. cultura (23.5%).5%) si educarea comportamentului (1.

cultura (31. Daca modelul ales este din rândul sportivilor.5%). cultura). Totusi 52.4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model. respectiv prin pregatire intelectuala.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara.. cultura.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala. educatie.2%) considera importanta educarea comportamentului.2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. cultura. educatie.8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. pregatire psihica si fizica .comunicare / relationare. cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul. În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala. Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala . Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri. Un procent de 83. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor. doar 2. În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23. iar cei mai putini (1. educatie.55 % considera ca pregatirea intelectuala. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri . educatie. educatie. respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2. Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23.2%) si doar 3. În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV. educatia. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare. pregatire pentru munca / viata.pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala. 56 .3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala. cultura.8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala). educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales. un procent de 23.

9% 57 . iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera. pregatire psihica si fizica.5% 19. 5. cariera. continuarea studiilor). educarea comportamentului).6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36.3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni. Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma. Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban. profesori. Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei. indiferent care ar fi acest model. vedete TV. continuarea studiilor). Cel mai mare procent (83.0% 5.9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32. cariera. asigurarea sanselor la educatie(diploma. oameni de cultura).• • • pregatire pentru comunicare (relationare. activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. profesori / oameni ai scolii. sportivi. în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%. sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului. Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului.

S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele. continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5. cariera. Dintre respondenti 32. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. În opinia a 36. Procentaje semnificative (19. 58 .9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete. Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma.6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala. iar procentul este crescut si de cei care spun. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice.9%. iar 25.6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor. nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta. de nevoile lui specifice. DA. Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20.0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala. iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10.5%). fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala). 36.

Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. diploma. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. nu este interesata de modelele elevului. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. indiferent de tipul unitatii. subiectii considera în procentaj foarte mare (83.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. cariera. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma. O situatie interesanta apare în acest caz. continuarea studiilor. În general. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta. În cazul rolului jucat de 59 .

7% 3.4% 31.0 0.74 0.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.13 1.3% 3.86 1.59 1. 10.1% 3.5% 3.5 1.0 60 .8% 36.4% 66.8% 8.1% 35. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.5 2. 5.9% 35.9% 39.60 0. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 .2% 27.1% 24.3% 18. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0. Mult 2p 39. S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata.7% 59.1% 22. 9.8% 2. 3. 2.8% 46.49 0.6% 2. 8.3% NonR 2.2% 15.1% 23.7% 2.5% 11.7% 41.1% 2.5% 11.27 1.11 1. 6.1% 1.9% Medie 1.36 1.8% 27.1% 43. 4. 7.8% 36.9% Putin 1p 44.93 0.9% 37.3% 23.0 1.6% 39.2% 34.0% Deloc 0p 13.4% 53.5% 23. dincolo de modulul ales.

6 1. optiuni valorice clare si reale.gen.6 1.6 0.4 1. mai mult decât oricând.2 1.8 Opinii privind factorii scolari 1.8 1. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.8 1. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.8 0.4 1.4 1.0 0.4 1. 1. care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala.8 1./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv.8 0.4 1.0 0.6 0.4 masculin feminin 1.0 0.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1.4 sc.6 1.prof. Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile.4 1.0 0.8 Opinii privind factorii scolari 1.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.4 urban (S) rural (S) 1.2 1.6 0.6 0. 1.4 1.8 0.2 1. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic.8 0.8 0. 61 .0 0.6 0.6 1.6 1.

62 . totodata. Dupa cum arata si studiul de fata. Din punct de vedere politic si civic.sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare.84/1995 – cât si operational.În era informatiei si în societatea cunoasterii. activitatea de informare. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. Mai mult decât atât. Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor. Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie.pentru a-si putea realiza misiunea . Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar. Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii. prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli. Familiile sunt configurate diferit 10. pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. scolile sunt fortate . egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala. orientare si consiliere a carierei a fost relansata. Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III). de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor.

fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total). a celor de comunicare. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%). Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti.2% 19.5% 12. 63 . Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43.2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura.1% 16.2% 43.0% 14. însa. a rezolvarii problemelor psiho-afective. (8) indica. 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11. Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca.ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala. Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19.0% Rezultatele obtinute la itemul nr.

3% 7.1% 32. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare . fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã.9% 0.8% 2. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati. Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii. european si international. pregãtirea elevilor pentru via tã. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului. care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21.3% 9.5% 5. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar. informarii si consilierii.9% 16. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului.8% 3.vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului.6% 0.9% 64 . Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere.1% 1. În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr.

3% .9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara. din pacate.1% dintre cei chestionati. acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta.8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3. oferind o posibila orientare în viata si cariera. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32. Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren.3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces. Un procent de 0. îi ajuta sa aiba succes în viata. Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta. în timp ce 7. Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14. Se constata ca un procent de 9. se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati. un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara.9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie .9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat. Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. iar 32.In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este.si cei care nu au beneficiat de consiliere . Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 . în general.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor. 0.1%). Pe 5. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36.9%) sunt destul de ridicate. Dintre cei chestionati.numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare .1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu.5%.5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36.9. la nivelul scolii. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare). ca exponent al scolii.9% . iar în unele situatii exista disfunctionalitati si.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate.

pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus. nu sunt destul de popularizate. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. 8 % dintre subiecti. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social.5%. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul . iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii. dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40. se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 .elev. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti. Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. Un “Nu” categor ic este marcat de 24. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. prestator – beneficiar. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1. atât de necesara tinerilor. Totodata.domeniu. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national. ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica.5%.

33. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul. un garant al succesului. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor. al atingerii telurilor pe care si le -au fixat. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor.mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat.2%.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat. a directiei de viata. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România.5% DA. Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR. care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare. 67 . paralel cu nevoile vietii reale. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale.5% NU. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie. Minoritatea de 33. care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare .învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal. 12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns. 40. 24.2% Nu pot aprecia. scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara. 1.

oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes). Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale. fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. cât si asupra unor factori de succes. dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise. pe baza unui esantion reprezentativ. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. În prima -a faza. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului. în general. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze. elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur.Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara. multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model. fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli. s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile. Trebuie mentionat înca de la început faptul ca. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite. Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite. A treia faza. în functie de categoriile si sub-categoriile identificate. axa asociata numarul de 68 .

iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele.Prieteni.Profesori . colegi . modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune.Vedete de televiziune . urmarirea unui scop în viata (87).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . trasaturile de personalitate (58). sunt: • în cazul vedetelor de televiziune . sportivii si oamenii de afaceri. educatia (119). munca (79).trasaturile de personalitate (96). Astfel. împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar. educatia (71). urmate de membrii de familie.aspectul fizic (235) .Oameni de afaceri . • • • în cazul membrilor de familie .Oameni politici .Oameni de cultura .Sportivi . Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .Membrii de familie . aspectul fizic (64). în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).Alte modele 69 .raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului). valorificarea oportunitatilor (115). în cazul sportivilor – munca (64). trasaturile de personalitate (188).

7% 3. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor.7% 18. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului.7% 15. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite.Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte.2% 14.5%. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes.5% 25. considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales.3% 4.8% 18.6% 6. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi.4% 5.

rabdare.0 20. simt al umorului. inteligenta. credinta.4%). 71 . preocupare privind adevarul.0 15. sociabilitate. oameni politici (23.8%). cinste.7%. bunatate. talent. vointa. membrii familiei (18.1%).Profesori 4 . orgoliu. oamenii de cultura (16.8% si maxim 29.Sportivi 6 .Oameni politici 9 .Oameni de cultura 8 .0 5.0 25. curaj. vedetele de televiziune (19. oamenii de afaceri (14. sportivii (18. hotarâre. Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%).0 0.5%).8%).9%).Vedete de televiziune 5 . categoria alte modele (24.Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes.7%). disponibilitate pentru ajutor. Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35.Oameni de afaceri 7 . perseverenta.7%). ambitie.diferitelor enunturi. pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14. sportivi (11. diplomatie. membrii de familie (23. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29.9%). personalitate. precum: încredere în sine. profesorii (20.1%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 30. colegi 3 .3%). caracter puternic. Pe baza acestei ponderi.0 10.Prieteni.Membrii de familie 2 .

0 20.0 25.0 0. sportivii (20%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes.9%.Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate. colegi 3 . colegi . prietenii (18.Vedete de televiziune 5 . în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . oamenii de cultura (20%).Profesori 4 . 72 .Prieteni.Vedete de televiziune . comparativ cu ceilalti factori.0 0. în functie de modelul ales 40.Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc.Oameni de cultura . aceasta pondere este de 2.0 5.Membrii de familie 2 .Oameni de afaceri . ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales. Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.Alte modele Comparativ cu alti factori.0 10.Sportivi .0 Procent 20. se pot face urmatoarele grupari.Membrii de familie .9%). Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului. acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.5% si 23.0 30.Profesori .Oameni de afaceri 7 .8%.Oameni politici . fiind cuprinsa între 10.0 25.Oameni de cultura 8 . În cazul categoriei alte modele.0 15.0 35.Sportivi 6 .0 5.0 15.Prieteni. în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului.0 10.9%).

Membrii de familie 2 .0 20.0 10.0 0.Oameni politici 9 .0 25. colegi 3 .Oameni de afaceri 7 . colegi 3 . abilitate. Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic.5%).0 10. au inclus de 335 de ori acest factor.0 Procent 40. Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare.Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic. cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61. în functie de modelul ales 60. sportivilor (13. cum ar fi: sclipire la momentul potrivit.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.Oameni politici 9 .Vedete de televiziune 5 .0 5.0 30. care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes.Sportivi 6 . membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10.Vedete de televiziune 5 .Oameni de cultura 8 . oamenii politici (15%). valorificarea spiritului întreprinzator. membrii de familie (13.Profesori 4 .Profesori 4 . a fi descurcaret.9%). în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales. Cei 1784 de elevi.6%).Prieteni.6%).2%). printre raspunsurile lor. sau prin diferite enunturi. profesorii (10.7%).Sportivi 6 .Alte modele 73 .Oameni de afaceri 7 .• • • • oamenii de afaceri (18.0 Procent 20.Membrii de familie 2 . Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.0 50.Oameni de cultura 8 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Prieteni.0 15.

7%).Membrii de familie .0 20.1%). prieteni sau colegi (10.Profesori .2%). Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor. dobândirea si valorificarea competentelor.0 25.0 10. cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi.7%).Comparativ cu alti factori.0 35. oamenii politici (13. membrii de familie (16. profesori (5. colegi . modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26.Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34. vedetele de televiziune (11. oamenii de cultura (16. Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei. îl ocupa pregatirea sau educatia. categoria alte modele (15.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%.Prieteni.4%).0 5. în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales.8%).Oameni politici .3%).1%).0 30. sportivi (10. sportivii (10.Oameni de afaceri . existenta conditiilor necesare pregatirii. care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes. membrii de familie (13.0 15.8%). etc. 74 . în functie de modelul ales 40.3%).6%). Urmatorul loc.Sportivi .3%).6%).0 0. oamenii de afaceri (20.Vedete de televiziune .Oameni de cultura .

Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25.5%).0 0. categoria alte modele (16.Vedete de televiziune . Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie.0 35.Oameni de afaceri 7 .9%).7%). ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%. membrii de familie (21.Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.1%).0 20. vedetele de televiziune (12.Vedete de televiziune 5 .0 15. oamenii politici (19. oamenii de afaceri (6.Prieteni.Profesori .Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model.0 20.0 5. prieteni sau colegi (16.0 25.3%).8%).3%) si profesorii (11.Oameni de cultura . Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Oameni de afaceri .Profesori 4 .6%).2).2%).Oameni politici .Sportivi 6 . în functie de modelul ales 40.0 Procent 15.7%). colegi .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .2%). colegi 3 .Prieteni. oamenii de cultura (13.0 0.0 5.Oameni de cultura 8 .Membrii de familie .0 10.Oameni politici 9 .Membrii de familie 2 . 75 . membrii de familie (17.Sportivi .0 30.0 10. sportivii (7.

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

colegi 3 . categoria alte modele (2.Alte modele În comparatie cu alti factori.Oameni de afaceri 7 . Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare.Vedete de televiziune 5 . sportivii (4. membrii de familie (4.0 20.Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10.0 2.Oameni politici 9 .2%). oamenii politici (4.0 Procent 30.Vedete de televiziune 5 .2%). oamenii de cultura (3.0 0.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 10.3%).0 4.Alte modele 79 .Sportivi 6 .Membrii de familie 2 .Oameni de cultura 8 .4%.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .4%).Oameni de cultura 8 . Pe baza acestor procente.3%).1%).Profesori 4 . profesorii (3.0 8. în functie de modelul ales 40.8%). conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2.Oameni de afaceri 7 .Oameni politici 9 . prietenii sau colegii (8.Sportivi 6 .2%). vedetele de televiziune (4. colegi 3 . modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8.8% si 8.Profesori 4 .Membrii de familie 2 .0 Procent 6.4%).Prieteni.Prieteni.

8%) si sportivii (12. Caracteristica stimulativa a activitatii.1%. membrii de familie (14.Alte modele Comparativ cu alti factori.Profesori 4 .0 0. oamenii de afaceri (19. atractivitatea domeniului sau activitatii.Prieteni.5%). oamenii de cultura (6.0 6.7%).Vedete de televiziune 5 . colegi 3 .0 Procent 8. Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12.Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36. realizarea de lucruri iesite din comun. regasindu-se în 94 de raspunsuri. Pe baza acestor procente. categoria alte modele (6. vedetele de televiziune (2.0 4. oamenii de afaceri (2. sportivii (6.Membrii de familie 2 .8%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .2%).0 2. reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese.1%).Oameni politici 9 .Sportivi 6 . 80 .3%).4%).Oameni de afaceri 7 . modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.3%).Oameni de cultura 8 . oamenii politici (0.1%). caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11. prietenii sau colegii (nici o asociere).8%). membrii de familie (2%). În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii.0 10.

Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.Profesori 4 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%. Sprijinul extern .1%).1%).8%). de catre colegi. sportivii (3. modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%). 81 .Oameni de afaceri 7 .Profesori 4 .Oameni de afaceri 7 .Vedete de televiziune 5 . anturaj. este de asemenea considerat.Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii.Prieteni. colegi 3 .Membrii de familie 2 .0 Procent 4. în functie de modelul ales 30.0 0.5%).Alte modele În comparatie cu alti factori. un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model.0 15.0 20.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Oameni politici 9 . categoria alte modele (3. colegi 3 .Prieteni.3%).4%).0 0. profesori (22.Oameni politici 9 . profesorii (2.8%).Sportivi 6 . vedetele de televiziune (4.Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii.Oameni de cultura 8 . sportivi (21. oamenii de afaceri (3%). În functie de aceste procente.0 25.0 5. majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25.0 2.Sportivi 6 .0 3.Membrii de familie 2 .3%). fiind mentionat de 84 de ori.Vedete de televiziune 5 .0 10.0 1. categoria alte modele (12.Oameni de cultura 8 . acordat în afara familiei. sau prin diverse relatii.0 5.

0 25.Oameni politici 9 . Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30.Sportivi 6 . în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .Membrii de familie 2 .0 20.0 15. cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23. vedetele de televiziune reprezinta 47.0 5.Vedete de televiziune 5 . colegi 3 .Prieteni.6%).8%) si educatiei sau pregatirii (17.6% din totalul raspunsurilor.• • membrii de familie (2%). în functie de modelul ales 50. asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.0 0.0 10.0 0. În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales. fiind urmate de sportivi cu 14.5%.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9. prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere).Profesori 4 .0 10.Oameni de afaceri 7 .0 40.Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.0 20. Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .0 Procent 30.3%.Oameni de cultura 8 .

Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind.0 0. aspectul fizic (18. în special.9%) si educatia sau pregatirea (16.0 10.0 30.0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele.0 10.0 25.0 20.0 0.0 5. fiecare cu câte un procent de 20.1%).0 15.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29. rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate. 83 . Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25.0 15.2%).0 5.7%).0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2.5%.

Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic. cu o pondere de 18. ambele cu o pondere de 20%.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune .Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 20.1%).0 0.2%.9%) si trasaturile de personalitate (19.0 25. factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23.4%).0 5.0 10. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2. 84 . Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25.0 5.0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . si trasaturile de personalitate.0 10.0 15.0 15.0 0.

Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%). educatiei si munci (cu procente de 13. 85 .8%) si existenta unui scop în viata (12.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .6%) trasaturile de personalitate (14.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 0. valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16. aspectul fizic (18.0 15.0 5.0 10.0 25. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.2%).0 15. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 20.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti.0 5.0 20. Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura. Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2.3%) sunt factorii mentionati cel mai putin.0 0.0 10.2%).3%).7%).

3%).3%).0 0. aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2.0 10.8%). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30. în special.0 25.0 10.8%) si existentei unui scop în viata (15.0 20.2%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24. trasaturile de personalitate (23. Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3.0 0. factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost.9%).0 20.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor.0 15.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 . Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0. educatiei/pregatirii (16.4%). Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 .0 15. aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13.3%). educatia/pregatirea (19.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . valorificarii oportunitatilor (15.0 5.0 5.8%). în legatura cu succesul oamenilor de afaceri.9%).

la care ponderea este de 30%. exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. aspectului fizic (10-20%. care au asociat un procent de 25%). aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . • • muncii (10-20%. valorificarii oportunitatilor (10-20%. distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. Astfel. în raport cu ceilalti factori. care au în jur de 7-8%). sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. precum trasaturile de personalitate. lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia). cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. care au în jur de 7%). cu exceptia prietenilor/colegilor. fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri. nu difera foarte mult în functie de modelul ales. existenta unui scop în viata (5 -15%).• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes. variatiile dintre ponderile minime si maxime. alti factori. importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model. în functie de modelul ales. • În general. educatiei/pregatirii (10-20%. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura. fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes). • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri. cu exceptia vedetelor de televiziune. privind asupra alegerii modelului de succes.

sportivilor.trasaturile de personalitate. privind rolul educatiei si pregatirii. oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele. membrilor de familie. educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor. Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. oamenilor de afaceri. sprijinul extern. prietenilor. profesorilor. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi). se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat. oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele. prietenilor sau colegilor. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie. realizate în scoala sau în afara acesteia. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. caracteristica stimulativa a activitatii. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. existenta unui scop în viata. aspectul fizic. educatie/pregatire. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. oamenilor de cultura si oamenilor politici. valorificarea oportunitatilor. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. în dobândirea succesului în viata. 88 . organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. cu participarea elevilor si profesorilor. organizarea de dezbateri.

Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa.La nivel de sistem de învatamânt. de presa scrisa si audio-vizuala. care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.1% 10.8% 6.7% 3. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata. Auto etc.5% 16. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare.3% 6.8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate. De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare.0% 2.7% 16. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate.8% 12. Pescuit. sistemul educational este pus în fata unei mari provocari.5% 8.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4.8% 7.1% 3. adesea obsesiv. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 .3% 4. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie. aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane.0% 44.5% 8. Pentru presa scrisa. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale.

de curând. 90 .este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. iar influenta ei cultural-sociala majora. mai cu seama din epoca "razboiului rece" . pe alocuri.datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale . surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului. În aceste conditii. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice. Predominanta vizualului este azi neîndoielnica. daca nu chiar substitutul nu doar al manualului. ci si al "catedrei".cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil. apoi galice. în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'. atât varii analize de sistem/proces educational. ecranul a devenit . În ordinea educationalului.Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite. institutia scolara s-a lasat surprinsa si. Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni . interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita. Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone.

Declararea majoritara (e rept.W.ca si "copíi" 91 .traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . itemii deja analizati) -. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana.inclusiv sub aspectul managerial al problematicii .J. este ex-centric ideologiei educationale traditionale.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!).Iata de ce. si în spirit si în litera. mai degraba decât notarea unei anomii. deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde.G. 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor .este. suportul axiologic traditional al modelului . ca si înca discutabilei. De aceea.. "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. Astazi. cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" . Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale. ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ . Desigur. refuzul internalizarii lor. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic..J. desuet si. În acest context. ed. resimtit ca si conventional.. initial. atunci când se manifesta explicit. deci. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor.aflati la vârsta preadulta . dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate . desi parea. ci valori(le). a II-a. Noomen. reper axial nu numai pentru interpretativul imediat. rom. 13 un excurs util . Stiinta comunicarii. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii. Bucuresti. dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului. de buna seama.O. trad. Humanitas. previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca. întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit. el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate.în: Van Cuilenburg.limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala . rutiniera în ansamblul interogativ. Scholten. în contextul respondent.

Mai mult.cf. totusi. respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla . ca atâtia altii. Faptul ca numai 5. chiar daca minora în ordine conventionala . În atare conditii. dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari.în jargon televiziv . poate. putând conduce.2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7. spre exemplu. provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune. poate. Din nefericire însa. item 1 -. Totusi.ca preponderent în influentarea alegerii modelului. atât de demn de atentie/interes . Pentru a mai zabovi în zona negativului. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic). numarul mare al non-raspunsurilor. factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea. numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori. la ratarea unui loc de munca. ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala. precautiile se dovedesc utile . oricât de bine proiectata. confuzia emisiune/post.imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11. cum este al doilea post 92 . luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa.6%) ar putea parea încurajator. însa. vom fi nevoiti sa o acceptam . ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie. motivând cu lipsa de tim p . studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect. atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. cum se va vedea. câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat .cf. pâna la o investigatie punctuala.2% . însa: el este net dominant si în recoltarea modelului . chiar cel declarat . Totusi.pe care. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali . pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% . Ea confirma ca. o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau. cât si refuzarea lui ca "model de viata". Aceasta.si a familiei). în ciuda retoricii reformatoare. dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. în orice caz. investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). 15 16 pe care.într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare.sau.încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16.peste unul din zece!).OSP fiind. non-scolare.Trecând. cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare. ca. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural."pe sticla". daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . Sub aspectul unei interpretari… permisive 15. la întrebarea discutata aici. spuneam.

mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor.4% 10.si. Ar fi un semnal .train . în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa .în registru metodologic si.Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery. desi puternic sustinuta intern. Nu este. Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele . selectarea modelelor . implicit. 93 . având în vedere nu doar vârsta anchetatilor. cât si fata de scoala) al acestui gen.4% 4.0% 11. a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul.6% 11.4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57. relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune. unde o tentativa de gen. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism. daca nu . ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei. poate.4%.3% 10. a elevilor .si edu-tainment-ului.prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular. cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor .1% 13.mai convingator.9% 16.iarasi predictibil. ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate. dupa alte criterii decât pedagogice). dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") .subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului. a înregistrat nu demult un lamentabil esec. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele .9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment . Or. în conventia data. Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale .dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. mai ales în anumite medii familiale. National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16. decât altele .imediat . ci si caracterul compensatoriu.merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept.si cele melanjate.9% 57. "catharctic" (atât fata de "viata". la tinerii învatacei. însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa.pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma. consecutiv.

respectiv 'om de afaceri'). proiectia profesional. sa faca 'spectacole.pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente . iar divertismentul este predilect.6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. totusi.2. item 5. cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) . muzica. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3.si doar 1. Decalajele sunt. item 6 -. acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani .. Desi zona de extractie este televiziunea. si cvintuplu decât dintre profesori: 7. fireste. cum se va vedea. ca si faptul ca. realista18. triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%. în pers pectiva.3. al semnificativului (ori macar al factualului). Desi fluida. fie si abia intuit-formativ.dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. în privinta talk -show-urilor.fie funciar. Astfel. semnificative.cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii . 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul.aspecte. 5.1. . reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.cf. item 5. însa.2% doresc ca. având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin. predomina cele cu subiect sportiv. unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5. de altfel. interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"). analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat. un realism . modeling' . s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57.cf. vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul. pe… moderator. fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual . si 6.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite.3. imaginea domeniului este. Dar.fiind viata de familie (desigur.9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%. diferenta sensibila dintre a detine o antena. între un Becali si un Liiceanu. Sub alt unghi de vedere.consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv. în acceptia casnica) 94 . desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere.3% dintre respondenti.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' . în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'. eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6. deja mentionata.cf.sa prefere. . ci spre comunul suetard si spre "actori".

Vorbim aici. acolo. în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca.6%) fiind "vecinii"! . Meritorie în contextul actual. putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'. de fapt.aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului. sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'.a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. fapte de moda . asa-zicând. Problema este. factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata . nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice.si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P. o conditie prealabila . nu pentru a o cenzura. constienti .desigur. dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -. scoala se deschide vietii reale. ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului . ci izbânda individuala în orizont social. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri . 95 . scolar .caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici". ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit. preluând ce este de preluat din spiritul lor. ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului). Adresata profesorilor. de altfel. nu constatarea ca.Fireste.unde el vine al treilea de la urma. "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea.cifra promitatoare.cf. fireste. item 2 21. de care realizatorii TV sunt. promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin. tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata.din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor. de buna seama.ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. ci 'apartele'. Fireste. sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". (si) în aceasta ordine de idei. "OSP" si "profesori" . investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri . preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata.apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima. ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului.în spiritul 'educatiei pentru fiecare' . anturajul20. însa. ci.nonmodelul majoritar la item 2 (31. în chip de comandament al euro-integrarii. în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta .din 133 validate) . subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca. în ordine. subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'. de-abia depasind. alta: abandonând rigorismul îmbumbat.Cornea) într-o serie mnemica expresiva. (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei). cert. desigur.care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial. ci de profesionalizarea în Formare . iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19. 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. De altfel. o data în plus. cum sugeram mai sus. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa.una inofensiva. strada .

si nu a fost vreodata! .în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca. Mediatizarea o serveste.din pacate foarte putin cultivata. în derutanta cheie pseudorealista.cel putin în conventia cercetarii de fata. ea este modesta (10. reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery). sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. soft-ul ca atare. cât ca. acestea frizeaza. privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral). Televizorul are. fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii.careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie. într-o masura oarecare. în privinta celor din urma. Or. opinam.cu care însa.revenind 22 Avem de precizat ca. mentine cognitia în regim pasiv. retardatara la noi. acesta nu are "exclusivitate electiva". Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . În afara de aceasta. desigur. si nu o emisiune sau. privit ca panaceu. mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza . daca tele-dependenti. ci interactiva si fructificatoare . dar nu în regim de… "lucru în sine".fiind graitor). optiunea fiind dominata de serialele "soap" .3%). Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca.conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului . cel putin. o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui. În ceea ce priveste preferinta pentru filme . Nu este mai putin adevarat . tinerii privitori. Comutarea se va întâmpla. Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88. punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 . si aici. dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila".9%) au un model.poate si din cauza ca. Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este .6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor). în lipsa receptorului propriu. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" . regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational. în cunoasterea "raului" este. ci de instrument . indiferent de sursa (viata sau "arta"). o serie tematica.Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. lectura. întodeauna un "bine"… prelucrat . o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. un rol compensator de sursa primara alternativa . defel paragonale.pasiv-"asimilativa".

din perspectiva raportului background-milieu . dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -. "binding "). în lumea tinerilor.la problema prizei la sens a subiectilor . Orientarea acestei analize poate fi cauzala . Tendinte 'neutre' nu exista. "pregatirea pentru viata" . de liniara . nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). în considerare raspunsurile. prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate. de câmp si de o analiza factoriala. ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . în optica actuala. culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete .ca variabilele regionale. Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"). realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta. sexul. în care. a tridimensionalitatii mediului de formare . În acest fel. totusi. coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor. munca în gospodarie sau slujba de duminica .în opinia noastra. adevarata plaga a educatiei) .si centrifuge: televizorul. aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa. marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. În acest sens. continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. Un argument este ca. Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste. ca 97 . separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva. ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual).de exemplu. prin urmare. prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si. nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee . ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul. încât. ea a luat.conventia scolara. uzuala inspectie unidimensionala. în ancheta de fata. finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'). este de presupus ca. plasat reglementativ "în centru". integrarea sociala. generic.pentru care analiza apropriata este. consideram. ci de scrutarea spatiului formativ însusi. ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare . a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si.insertia profesionala. în privinta valorilor active la un moment dat. "strada".

3% 0.S.4% 65. Nehotarâti 6. NonR 28. & Salganik. Cautarea unui loc de munca 3. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca.8% 0. OECD. tipul de model pentru care au optat. D. L. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1. Altele 5. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4. sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen. Înv. Itemii (19) si (20).9% 98 . Înv. Nov.5% 65. influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor.8% 19.1% 68. 2003).3% 1. fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri.superior 3. Altele pertinente în speta anchetata. daca nimic nu se schimba "în peisaj".S. 10. sexul si. tipul de unitate scolara frecventat.0% 18. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1.7% 3. Final Report. nu în ultimul rând.sau/si teleologica.8% 11.post liceal 2. Continuarea studiilor 2. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin. Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta. nivelul de instruire al parintilor.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor.

8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior. fara însa a renunta la acestea. iar 11.0% 0.5%. Dintre acestia însa.profesional Total Înv. aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca. urmat de alte forme de învatamânt (18. iar 19. Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20. Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%). un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie. itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire . Din totalul celor 94. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19.7% 100. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior.3%.1% doresc sa urmeze o scoala postliceala. se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 . putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale. 68.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor.NonR Total 5.postliceal 85 125 210 Înv.8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze . 65. cu un procent de 94.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale).4%.3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor). iar al indecisilor este de 1.3%.8%) si de învatamântul postliceal cu 10.2% 100.

• Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi). O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale.3% urban.frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi). • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29. • Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2. 28.rural. la fel si numarul indecisilor (1.1% .1% rural).3% .urban. 1. doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66.9) fata de cel rural (64. • Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa. Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta. Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.8%). se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93. • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp. Conform raspunsurilor înregistrate.1% mediul rural.

4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19. • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3.4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6. fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67.6%). Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 . cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0. Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan.5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp.4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59.1%).5%).• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72.1%).1%) sau învatamântul universitar (59.5%).4%). întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare.4%). în concluzie. • • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis. un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3. • Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27. Se poate afirma. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19. ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2.1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19.

elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala. Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 .4%).3%). • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan. • Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8.4%) decât în liceu (0. Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97. care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare. • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2. iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero. Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor.9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1. cu cele mai mari procente. Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor.timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile. Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata. În aceasta privinta.4%). fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87.9%). În aceasta ultima categorie se încadreaza.

cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7. • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile .5% la toate celelalte categorii de contra -modele). • Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5. ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii. însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar. oamenii de cultura si oamenii politici. În privinta modelului de succes.2%).specializare pe care învatamântul profesional . cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes. • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3.4% . • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 . Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii . Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen.2%). În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15. Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes.a oferit-o. cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes.

au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. sunt mai multe fete decât baieti. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban.1 %).1%). au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala. au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19. Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile .persoanele fara tel în viata (57. institutia frecventata se afla în mediu rural. 104 .2%). au ca model de succes oamenii politici. ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural. • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata. Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii. iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. au ales ca model de succes sportivii. frecventeaza în prezent liceul. sunt mai multi baieti decât fete. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban. frecventeaza învatamântul profesional. Ca o concluzie . frecventeaza învatantul profesional. liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban. au ca non-model de succes oamenii de cultura.

au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. institutia frecventata este în mediul rural. 105 . sunt mai multe fete decât baieti. sunt mai mult fete decât baieti. Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban.• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate. au ales ca model de succes prietenii si colegii. au ales ca non-model de succes sportivii. frecventeaza învatamântul profesional. au parinti care au absolvit liceul.

sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii . modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 . elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. într-un fel sau altul. Mai mult decât atât. Modelele dominante sunt. De asemenea. bunatatea. Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . aroganta si vulgaritatea -. pe un esantion reprezentativ.CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. pe de o parte. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. prostia etc. personalitati din afara scolii. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere .) si lipsa unui tel în viata. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. si pe de alta parte. urmata de colegi si prieteni -. incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. Mass-media. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala. în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. într-o proportie covârsitoare. În privinta contra-modelelor. trasaturi negative de personalitate (rautatea. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate. influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua. numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. De asemenea.familia având rolul determinant. structura. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion . având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate.

Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”. un clivaj. Ca urmare. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. a celor constatate. inapetenta fata de nevoile. înca. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. tinerii considera.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie. 2. pe transmiterea de informatie. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. acela de a forma si educa. Cu toate acestea. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. asa cum apar în legislatie si politicile scolare. Putem remarca astfel. consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. 107 . Ca urmare a acestor constatari. si cultura scolara dominanta. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate. Scoala risca. care risca sa se adânceasca. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”. Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor. recomandam: 1. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta. atât de necesara în vremurile noastre.

6. analiza si interpretarea mass media. 108 . 5. 4. a temelor legate de succesul personal. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. 3.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu. • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”. • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social. în cadrul acestora. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor.

Bibliografie selectiva 109 .

iar datele ramân confidentiale. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6. 2. 5. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar. un ideal. Nu. Profesori 1 2 3 5. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem.ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. Familie 1 2 3 2. 2. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes.2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2..1 îmi doresc cel mai mult sa fiu…………………………………………. Televiziune 1 2 3 7.1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1. deoarece…………………………………………………………………….. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5. 5. Internet 1 2 3 9.1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………. Reviste/ziare 1 2 3 8.2 îmi doresc cel mai mult sa am…………………………………………. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model .2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1. Da. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes. prin…………………………………………………………………………. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4. 110 . Chestionarele sunt anonime.. Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3.numita la punctul (1): 1.……………….3 îmi doresc cel mai mult sa fac………………………………………….

Disciplinele scolare 1 2 3 3. 2. Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare.. Activitati extrascolare 1 2 3 4.Liceu.……………………………………….…….Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ………. Consiliul elevilor 1 2 3 9. Dirigentia 1 2 3 7. pentru fiecare parinte): 111 .(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1. Conducerea scolii 1 2 3 8.………………………….………………………………………………………. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ……………………………….... ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1. Profesori 1 2 3 2... Scoala profesionala profil ………………… 1.….……. DA 2.………………………………………………………………… ………………………………….…………..Alte persoane sau institutii.…………………. (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1).…………………………….. NU 3. Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1.………………………… ……………………………………………………………………….Nu stiu 5.……….. (13) Ce emisiuni TV urmaresti? …………………………………………………………………………….……………………………… …………………………………………………………………………. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1.……. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: ………………………………………………….Diriginte 2. Diploma obtinuta 1 2 3 6.………..…….… ……………………………………………………………………………………………. 4...……….Masculin 2. Lucrurile învatate 1 2 3 5. Consiliere si orientare 1 2 3 10.Psiholog 3.

Înv. Sa continuu studiile 2. Înv.Altele 5.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1. Sa continuu studiile si sa lucrez 4. Sa caut un loc de munca 3.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1.postliceal 2.Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile.superior 3. ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1.Urban Altele 4 4 2. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 .