INSTITUTUL DE STIINTE ALE EDUCATIEI

LABORATORUL MANAGEMENT EDUCATIONAL

MOTIVATIA ÎNVATARII SI REUSITA SOCIALA

Bucuresti - 2004 -

Autori:
COORDONATOR: Dr. Stefan Popenici ECHIPA DE CERCETARE: Carmen Balasoiu Paul Blendea Mihaela Ionescu Serban Iosifescu Ovidiu Mantaluta Tiberiu M. Mihail Alexandru Modrescu Niculae Neagu Cornelia Novac Maria Paraschiv Gabriela Parascovici Viorica Pop Dr. Eleonora Radulescu COLABORATORI: Mihaela Mocanu Directorii scolilor din esantion Inspectori din cadr ul inspectoratelor scolare judetene Profesori din licee, scoli profesionale si grupuri scolare (Introducere, Itemii 1, 3, 7, 12, 10)

(Cadrul legislativ, Itemii 8, 9) (Itemul 1) (Itemii 1, 19, 20) (Rezumat, Concluzii, editare forma finala) (Metodologie, Itemul 4) (Item 13) (Itemul 11) (Editare, procesare date) (Metodologie, prelucrare date statistice) (Itemul 5) (Procesare date) (Itemul 6) (Itemul 2)

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Management educational ©2005

2

Cuprins

REZUMAT ………………………………………………………………………. 2 1. Introducere …….……………………………………………………………… 6 2. Metodologia cercetarii ………….…………………………………………….. 11 3. Cadrul legislativ ………………………………………………………………. 17 4. Rezultatele cercetarii …………………………………………………………. Itemul (1): modele ………………………………………………………. Itemul (2): contra-modele ……………………………………………….. Itemul (3): factori de influenta …………………………………………. Itemul (4): motivele identificarii cu modelul de succes ………………… 21 21 32 38 41

Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani …………… 45 Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model …………………………….. 53 Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata …………………… 60 Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala . 62 Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal ……… 66 Itemul (11): motivele succesului modelului personal …………………….. 68 Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes …………………….. 89 Itemii (19) si (20). Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit …………………….. 98 5. Concluzii si recomandari generale …………………………………………….. 106 6. Bibliografie ……………………………………………………………………. 109 7. Anexe ………………………………………………………………………….. 110 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor …………………………………… 110

1

fie fac deja cunostinta cu piata fortei de munca din România. Chiar daca în ultimul timp au aparut o serie de studii profesioniste sau articolele de presa care au atins si problematica educatiei. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. va fi utila scolii în vederea promovarii unor modele sociale pozitive. inclusiv în privinta legislatiei scolare. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. Din constatarile noastre. membrii familiei. implicit. pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt: vedetele TV. prin aceasta. De asemenea. diluând influenta scolii asupra elevilor. ei fie îsi continua studiile. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare . integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. Primele doua aspecte analizate s-au referit la existenta unor modele si a unor contra-modele. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. 2 . în ultima instanta. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. precum si la motivatia alegerii lor. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. modelele sociale de succes identificate capatând valente operationale sporite. la ora când acest raport este disponibil. Un element specific acestui esantion reprezentativ îl reprezinta faptul ca întreaga activitate scolara s-a realizat în anii de dupa 1989. diminuând valentele formative ale scolii în special sub aspect valoric si comportamental. Consideram. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. pentru a promova în societate. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. caracterizati prin schimbari sociale majore dar si printr-un grad ridicat de instabilitate. institutia scolara vor deveni mai credibile în fata tinerilor si a societatii în general. sportivii. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. pentru a câstiga un statut social superior. De aceea.REZUMAT Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. Cercetarea de fata a cautat sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. grupul tinta reprezentându-l elevii din anii terminali de liceu si scoala de arte si meserii – având în vedere ca.care fac obiectul lucrarii de fata. pe baza cercetarilor recente ale Institutului de Stiinte ale Educatiei ca aceasta instabilitate a afectat cultura scolii.

în primul rând. se distanteaza net realizarea profesionala. aroganta. notorietatea si banii.8% dintre elevi percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala. în general. Urmatorul capitol al analizei noastre ni se pare extrem de interesant pentru modul în care elevii chestionati percep rolul scolii în devenirea lor sociala spre modelele exprimate: 33. si interventiile corective ar trebui sa fie diferentiate în functie de acesti factori. întrucât devine evident faptul ca scoala nu-si realizeaza în mod corespunzator functia de orientare spre valori si spre modele dezirabile . bunatatea. casa si masina). pregatire pentru comunicare / relationare. Dintre criteriile în functie de care sunt alese modelele . oamenii politici. Factorii ce tin de scoala. sportivii au scoruri mici. politicienii. fapt îngrijorator în opinia noastra. prin: pregatirea intelectuala. altru ismul si religiozitatea. trasaturile psihice negative (rautate. Ca urmare. prostie. determina variatii semnificative în raspunsurile obtinute. pregatire psihica si fizica si educarea comportamentului. dintre factorii sociali. pregatire pentru munca / viata. impulsivitate etc. vecinii. ). Orientarea spre modelele mentionate este întarita si de modul în care elevii investigati îsi vad viitorul: ei doresc.functie considerata ca implicita si realizata oricum. Exista. prietenii si colegii. anume profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri în optiunea elevilor. ceea ce întareste orientarea pragmatica a optiunilor de viitor a le populatiei investigate. vulgaritatea).oamenii de afaceri . lipsa unui rost sau unui tel în viata. motivele dominante pentru care sunt considerate ca atare sunt: comportamentele inadecvate (mai ales violenta. sa aiba familie dar si siguranta din punct de vedere material (bani. corelate cu sexul si cu mediul de provenienta. colegii si prietenii sau oamenii de cultura. iar cele mai mici scoruri le au educatia. educatia oferita. dictatorii si teroristi. Important este ce anume îi determina pe tineri sa -si aleaga modele si contramodele. în foarte mica masura constituind modele de succes profesorii . însa si elemente din viata scolara care-i nemultumesc pe elevi. Pe primul loc. oamenii de afaceri. pe primele locuri se afla vedetele TV. sa aiba o cariera de succes – chiar daca de multe ori “succesul” este vag definit -. Cercetarea noastra a mai observat si existenta a doua sub-culturi scolare – sub-cultura “de liceu” si subcultura “de scoala profesionala” care. urmata de prieteni si colegi. Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor din mai multe categorii – scoala este utila. în timp ce alte categorii profesionale. se afla familia. cultura. În primul faptul ca scoala nu ofera modele sau 3 . În privinta contra -modelelor. membrii familiei. În privinta contra modelelor. profesorii.

Insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este confirmata. Credem ca trebuie sa ne puna pe gânduri faptul ca profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii.învatamântul preuniversitar –considera fie ca scoala nu are un rol semnificativ în succesul modelului ales. nu pot aprecia influenta scolii asupra respectivului model.1% dintre cei chestionati în timp ce doua treimi declara ca aceste activitati nu-I ajuta deloc sau îi ajuta doar în mica masura sa aiba succes în viata. Aceasta situatie este confirmata si de raspunsurile la itemul urmator care indica. care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . valorificarea unor sanse sau oportunitati. Din nou. largind orizontul. consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. Totodata. Principalele aspecte prin care scoala este considerata utila pentru succesul în viata sunt: lucrurile învatate. Un rol important în construirea acestor modele îl are mass media – scrisa si audio vizuala.nu este interesata de modelele elevului. Marea majoritate a elevilor chestionati. disciplinele scolare si profesorii. pur si simplu. o data în plus. în ordine. Surprinde a plasarea pe ultimele locuri a activitatilor de orientare si consiliere (care au rolul explicit de a pregati pentru o cariera de succes). trasaturile de personalitate. Rezultatele obtinute indica mari probleme legate de desfasurarea activitatilor de informare. diploma obtinuta. de raspunsurile care indica rolul marginal al scolii în succesul modelului personal. scoala nu este perceputa ca având un rol important în succesul modelelor personale. orientare si consiliere pentru cariera: aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala.8%). a conducerii scolii (care are un rol esential în dezvoltarea unei culturi organizationale puternice) si a consiliului elevilor (care se doreste a fi o adevarata scoala a democratiei). fie. în general (fiind astfel confirmata întelegerea menirii scolii de a pregati pentru viat ). drept principali factori care au condus la succesul persoanei model. De asemenea. Aceste critici sunt confirmate si de raspunsurile la itemul urmator care. elevii sunt nemultumiti de faptul ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile si interesele lui specifice (35. înaintea pregatirii / educatiei si muncii. aspectul fizic. Acest lucru este vizibil în tipologia modelelor de succes: sunt preferate vedete de 4 . se refera la modul în care scoala ajuta elevii sa obtina succes în viata.

5 . o mare parte dintre ei dorind ca. indubitabil. dorinta tuturor elevilor de a continua studiile. diferente semnificative de optiune în functie de tipul de învatamânt absolvit (liceu / SAM). nivelul de educatie a parintilor si mediul de rezidenta (urban / rural). Elevii învata din ziare sau de la televiziune dat învata preponderent din publicatii si emisiuni de divertisment. Scoala pierde si aici teren. Procentul tinerilor care nu doresc sa continue studiile este mic. ca si cel al nehotarâtilor. respectiv a scolii de arte si meserii.televiziune si persoanele intens mediatizate. A reiesit. necesar formalului de tip scolar. mass media (în special televiziunea) fiind vazute nu numai ca un complement. Lucrarea se încheie cu realizarea unor profile privind continuarea sau nu a studiilor dupa absolvirea liceului. în acelasi timp sa si lucreze. dar chiar ca un substitut. fapt care denota dorinta de independenta si responsabilitatea drept caracteristici de baza ale generatiei avute în vedere. de asemenea. Exista.

Ea trebuie sa ofere activitati interesante si atractive pentru elevi.INTRODUCERE Unul dintre motivele esentiale pentru care oamenii urmeaza scoala. din exterior). acum. în ultima instanta. Psihologii de diverse orientari sunt de acord asupra faptului ca persoanele motivate predominant extrinsec tind sa fie mai putin satisfacute de activitatea depusa în comparatie cu cele motivate intrinsec. determinând preferinta persoanei pentru anumite actiuni sau comportamente. de la cele elementare (ex. influentând totodata dinamica pietei fortei de munca. scoala este nevoita. a mânca) pâna la cele mai complexe. Psihologia educatiei opereaza diferentierea formala dintre motivatia intrinseca (determinata de dorintele. calitatea capitalului uman si tipul societate spre care ne îndreptam. Modelele (si non-modelele) de succes pot fi un factor motivational de tip intrinsec deosebit de important pentru evolutia individului. sa dubleze n motivatia “externa” (care. coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reusita sociala reprezinta elemente fundamentale ale motivatiei învatarii. având în vedere ca învatarea este o activitate care va trebui sa continue pe tot parcursul vietii si î toate aspectele vietii. ci si la cel al subconstientului. ghideaza si mentine comportamentele. Simplu spus. prin impunere. oamenii tind sa abandoneze activitatile a caror motivatie este predominant externa. învatarea pe durata întregii vieti si din toate activitatile si situatiile de viata (lifelong learning / lifewide learning ) si. interesele si preferintele strict personale) si cea extrinseca (determinata. numai astfel elevul (devenit absolvent) va continua sa învete si atunci când nu va mai fi obligat. Importanta inerenta a modelului de succes poate sa fie plasata nu numai la nivel constient. pentru a promova în societate. ca si în cazul activitatilor de munca nu poate fi evitata în totalitate) cu cea “interna”. De aceea. cu precadere dupa încheierea învatamântului obligatoriu este reusita sociala: mergem la scoala pentru a reusi în viata. atunci când dispare presiunea externa. putem spune ca este procesul care conduce. al 6 . pentru a câstiga un statut social superior. Ca urmare. Ce este motivatia? Succint. De aceea. a munci exclusiv pentru bani sau a merge la scoala pentru ca asa cer parintii corespunde unei motivatii predominant extrinseci: performarea unui anumit comportament are ca motiv obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse.

Gallup Romania) a inclus în anul 2004 capitole distincte pentru aceasta problematica. Pe cei care sunt smecheri. Raportul OECD lansat în decembrie 2004 . Cu alte cuvinte. lansat la sfârsitul anului 2003 . au tupeu si dau în toata lumea. aici notându-se ca tinerii: “Nu-i admira pe cei care au reusit.“Learning for tomorrow’s world: First results from PISA 2003 ” . pentru binele copiilor nostri. comparativ cu altele. Numeroase alte publicatii au consacrat spatii largi tematicii prezentate de articolul citat.releva un alt element foarte important pentru scoala româneasca: pe lânga datele si analizele comparative asupra capacitatii elevilor de a aplica si utiliza în situatii reale de viata ceea ce au învatat în scoala. Barometrul de opinie publica (BOP. Raportul OECD. dar fara a-si pierde forta motivationala. fascinata de "descurcareti" si "tupeisti".comportamentului imitativ: “reteta de succes” este preluata în mod natural de individ. care <<nu au figuri în cap>>. iar diferite institutii au 7 . iar anul 2004 se remarca din acest punct d vedere printr-un interes foarte crescut e fata de aceasta problematica. De cei care vorbesc pe limba lor…”. unele sisteme de învatamânt ofera elevilor mai multe sanse de a utiliza în viata ceea ce învata în scoala.„Learners for Life: Student Approaches to Learning: Results from PISA 2000” – identifica foarte clar motivatia ca factor principal al succesului elevilor. agresive. implicit. Pe 20 ianuarie 2004. calitatea capitalului uman din România. cotidianul Evenimentul Zilei publica un material cu subtitlul “Tânara generatie. Pe cei care arata bine. Raportul ofera dovezi concrete în sprijinul presupozitiei conform careia o motivatie puternica si încrederea în propriile puteri reprezinta cel mai important factor pentru realizarea unor performante scolare superioare. Ne aflam într-o competitie în care aceste semnale nu pot fi ignorate. dar si pentru progresul imediat al societatii românesti: ezitarile sau necunoasterea la acest palier pot afecta calitatea educatiei si. sunt îmbracati misto si stiu sa faca bani. Sunt sedusi de personajele slobode la gura. raportul releva faptul ca sistemele de învatamânt evaluate în analiza internationala sunt inegale din punct de vedere calitativ. atât în scoala cât si în afara ei. Aceste rezultate au fost utilizate în unele sisteme de învatamânt pentru reorientarea politicilor educationale: scoala nu trebuie sa ofere numai instruire. ci pe cei care s-au descurcat. Prezenta sau lipsa motivatiei pentru învatare are o miza extraordinara pentru viitorul societatii românesti. ci trebuie sa ajute elevii sa dezvolte atitudinile si abilitatile necesare învatarii independente.

valorile la care adera si care le marcheaza evolutia. al valorilor si optiunilor tinerilor în legatura cu modelele de viata si la motivatia pentru învatare. în insertia pe piata fortei de munca si în societate. Bruno Bettelheim.comandat sondaje de opinie care investigau opiniile tinerilor în diferite probleme1. personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental si valorile pe care le exprima sunt adoptate de copil în propria scala valorica. Modelul social promovat reprezinta în esenta structura axiologica si praxiologica pe care se construiesc codurile morale si de conduita dezirabile la care se vor raporta elevii în viitoarea cariera. Cu alte cuvinte. Sensul profund pe care îl sesizeaza Bettelheim este importanta modelului pentru formarea personalitatii individului uman. Toate materialele la care se face referire sunt mentionate în bibliografia studiului de fata. în general. Bettelhe im constata faptul ca alegerile etice pe care le fac copiii se bazeaza pe apropierea de personajul care îi este drag si cel care îi este antipatic . sublinia faptul ca întrebarea pe care si-o pune un copil nu este “Vreau sa fiu bun ?”. deja (din alte cercetari nationale si internationale) 2 ca elevii sunt atrasi în mod natural de actori. Non-modelele sunt stimulative pentru ca au un important rol de clarificare a valorilor pe care accepta tânarul: daca non-modelul este caracterizat ca 1 În anul 2004 sunt 4 studii statistice extinse care se focalizeaza pe problema expunerii tinerilor la programele TV. Surpriza este reprezentata de lipsa studiilor de pe aceasta tema în literatura de specialitate. Am putut urmari ce spatii simbolice si axiologice nu au fost acoperite pâna în prezent. pornind de la toleranta etnica pâna la deciziile privind implicarea politica. perceptia tinerilor fata de munca etc. Chiar daca studiile profesioniste sau articolele de presa au atins si problematica educatiei. nici unul dintre ele nu s-a referit explicit la spatiul simbolic. Stim. ci “Cu cine vreau sa seman? Ca cine vreau sa fiu?”. vedete si. 2 Vezi bibliografia 8 . în fond. copilul învata sau nu învata. Cu alte cuvinte. cu toate ca – dupa cum deja am mentionat studiile OECD importanta motivatiei în învatare este unanim recunoscuta ca unul dintre factori principali în reusita sau esecul scolar. Am putut constata ca cercetarea noastra abordeaza un spatiu ne-explorat pâna în prezent în România. Studiile mentionate au reprezentat puncte de sprijin valoroase pentru cercetarea noastra. Acestea reprezinta. celebrul specialist în psihologia copilului. perceptia publica fata de scoala. se comporta în scoala într -un fel sau în altul si în functie de “reteta” simbolica a modelului social adoptat. de persoane publice. în ce punct interesele noastre converg cu interesul manifestat public fata de problematica abordata si ce trebuie sa aduca nou studiul de fata.

În spatele tuturor acestor “impersonari” se ascunde un complex set de valori pe care încercam sa le surprindem în studiul de fata cât mai comprehensiv. care beneficiaza de o notorietate conferita de mass-media. • cautarea de catre tineri a modelelor de viata în afara spatiului scolar. Modelele de succes – modelele dezirabile – alaturi de ceea ce noi am numit “nonmodele”. pâna în prezent. pe baza datelor statistice. consideram ca functia culturala a scolii se poate realiza numai daca ea poate oferi modele credibile de succes si îi poate motiva pe elevi sa îsi canalizeze energiile înspre învatare si cunoastere. deseori în spatii simbolice marginale social si periculoase pentru dezvoltarea individului. a prelucrarilor si interp retarilor operate de profesionistii care au format echipa de cercetare. cercetari empirice. o cercetare sistematica asupra modelelor sociale dominante în scoala. Aceste evolutii ridica noi si dificile probleme atât sistemului românesc de învatamânt. Conturarea unui model de succes se face în interiorul unei culturi. care da sens conduitelor subiectilor. au un rol catalizator pentru evolutia personala. • considerarea ca modele demne de urmat a unor personalitati publice controversate. pentru a evita esuarea în categoria dezaprobata.cum ar fi un sportiv care si-a ratat cariera din cauza consumului de droguri. care adauga un plus de adevar cercetarii noastre: • caracteristici de pattern cultural (Benedict) sau de configuratie culturala (Linton). 9 . Non-modelele .fiind ignorant si acultural este foarte probabil sa stimuleze motivatia pentru învatare si cunoastere. Chiar daca influenta modelului social asupra motivatiei învatarii nu mai poate fi pusa sub semnul îndoielii. nu a fost realizata în învatamântul românesc. iar modelul ales corespunde unor caracteristici specifice. cât si întregii societati. • caracteristici de comportament si de conduita sociala observabila a modelului ales. alcool sau a unui stil de viata dezordonat – pot sa reprezinte adevarate lectii si “retete de evitat”. în care traieste si se manifesta subiectul. Pe de alta parte. Totodata. anchete de presa si diverse studii statistice disparate releva o serie de aspecte cum ar fi: • scaderea motivatiei învatarii la ele vi. 1997). personaje sau categorii pe care tinerii le considera a fi indezirabile. pot sa arate individului care sunt riscurile si pericolele pe care trebuie sa le evite în evolutia sa ulterioara. Modelele pot inspira si concentra energiile indivizilor pentru atingerea unui nivel similar de succes (Lockwood & Kunda.

prin aceasta. a perceptiilor actorilor implicati în sistem la acest nivel. Este important de mentionat faptul ca. O astfel de cercetare va putea sa identifice factorii care fac atractiva pentru tineri o anumita persoana si. desi modelul de succes este unul dintre factorii care influenteaza motivatia individului. îi va fi utila scolii pentru promovarea unor modele sociale pozitive. nu se poate stabili o relatie simpla de tip “cauza-efect”. realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. astfel.persoana/modelul ales evoluând într -un cadru de conventii si reguli. astfel perpetuate. pe de alta parte. implicit. va putea fi diminuata influenta modelelor sociale indezirabile iar educatia si. el nu este singurul si. De asemenea. Ca urmare. se conformeaza unui set de asteptari. Identificarea acestui set de valori este importanta atât pentru diagnoza sistemului. modelul de succes corespunde unor trasaturi culturale care vor fi. cât si pentru elaborarea programelor.• caracteristici de status si rol . care este contributia scolii la promovarea unor modele sociale adecvate strategiilor nationale de dezvoltare sociala. integrând rezultatele cercetarii în curriculum si în viata scolara. masura în care oferta educationala generala a scolii este compatibila cu modelele sociale curente si. este absolut necesara pentru a judeca eficienta si calitatea educatiei dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte. va oferi modele de comportament care tind sa fie imitate si. Cu toate acestea. 10 . reproduse si va contribui la perpetuarea unei anumite configuratii de roluri si status-uri sociale. ca urmare. proiectelor si actiunilor de reforma care vor fi întreprinse în viitor. de aici rezultând forta formativa a modelului ales. identificarea a cestui element reprezinta un indicator extrem de important pentru desenarea “hartii axiologice” care ghideaza alegerile de viitor ale unei generatii sau unui grup de vârsta. institutia scolara vor dev mai credibile în fata eni tinerilor si a societatii în general. care prescriu înscrierea într -un anumit comportament de rol. De aceea consideram ca o cunoastere sistematica.

2. precum si a factorilor soc iali si educationali care contribuie la construirea modelelor de succes. scoli profesionale si grupuri scolare. Elaborarea de recomandari privind ameliorarea curriculum-ului scolar. Identificarea elementelor comune de cultura organizationala a scolii. Scopurile cercetarii 1. Grupuri tinta / populatia vizata: Elevii din anii terminali de liceu sau scoala profesionala / scoala de arte si meserii. a managementului educational si a relatiilor cu actorii educationali si grupurile semnificative de interes în vederea optimizarii politicilor de dezvoltare scolara. Identificarea modelelor sociale de succes la care se raporteaza tinerii din anii terminali. Inspectorate scolare. reprezentative pentru dezvoltarea capitalului uman – anume proiectul social propus de scoala si pozitia grupului tinta fata de acest proiect 5.METODOLOGIA CERCETARII Metode si instrumente • • Ancheta prin chestionar. axiologic. rezultatele obtinute raportându-se la aceasta perioada de timp. social. Identificarea rolului scolii si a structurilor scolare în elaborarea modelelor de reusita pe baza caruia elevii îsi construiesc proiectele personale de reusita sociala. Institutii implicate • Institutul de Stiinte ale Educatiei. 11 . Calendar • Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului 2004. licee. 4. Aplicarea chestionarelor sa realizat în prima parte a anului 2004. si a culturii de grup a tinerilor din grupul tinta. Rezultatele cercetarii faciliteaza elaborarea deciziilor de politica educationala în contact direct cu realitatile populatiei scolare. 3. Analiza de context cultural. Cercetarea s-a realizat pe esantion reprezentativ. a vietii scolare în ansamblu.

În etapa de pre-testare a chestionarului acest item a produs o grupare relevanta a respondentilor în câteva categorii clare. echipa de cercetare a decis eliminarea itemului 14. interpretarea argumentarii subiectului privind motivele alegerii sunt mai importante decât personajul nominalizat. De aceea. parinti. Precautii metodologice Chestionarul. Elaborarea de recomandari privind activitatile de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice. întelegere si apreciere a fiecarui subiect în parte. dar la aplicarea chestionarului pe esantion dispersia raspunsurilor a fost mare. decidenti în domeniul politicilor educationale la nivelul national. ca instrument al cercetarii. sportiv cunoscut. actori.) sunt extrem de diverse. care de multe ori functioneaza doar ca stimul emotional. În absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor. chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti. judecati si clasificari pe care le realizeaza subiectul în etapa de argumentare. vecini. Daca modelul ales este generic (gen categorie socio-profesionala. declansând procesul de argumentare prin care se dezvaluie atitudini. echipa de cercetare respinge ideea privind posibile profiluri ‘canonice’ a unor personaje folosite frecvent de catre subiecti.6. cadre didactice. managerilor scolari si altor categorii de personal din învatamânt Grupuri de interes (stakeholders): • Institutii de învatamânt superior. prin chiar structurarea itemilor. i spectorate scolare. 12 . prieteni). iar multe dintre raspunsuri au fost 3 Vezi Anexa 1. În urma prelucrarii finale a itemilor. cântareti etc. directori de n unitati scolare. angajatori (patronate). pastrând doar semnificatia argumentarii produse de catre acestia. În situatiile în care modelul ales este personalizat (actor. parimnti si elevi Instrumentele cercetarii Chestionarul3. Din studiul raspunsurilor la chestionare. reflectând orizontul de cunoastere. atunci consideram ca prezinta semnificatie atât alegerea cât si argumentarea produsa de catre subiect. politician). joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. se vede ca argumentarea privind motivele ale gerii sau respingerii unui anumit personaj (în special vedete media – sportivi.

rezultatele fiind incluse în raportul final.8 elevi din învatamântul profesional. în timp cea de a doua a vizat selectia elevilor inclusi în cercetare. Prin împrastierea mare a unitatilor de esantionare. Ca urmare a administrarii chestionarelor. straturile reprezentând distributia unitatilor pe medii de rezidenta a scolilor (urban / rural). cât si prin evitarea riscului ca o dimensionare ne-echilibrata a unitatilor de esantionare sa-si puna o amprenta falsa asupra rezultatelor cercetarii (prin supra. de tipul ‘voi întreba modelul cum a ajuns sa aiba succes’. Daca primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de esantionare. având în vedere ca grupurile scolare au fos t incluse în baza de esantionare ca entitati distincte în ce priveste programa educationala: odata ca învatamânt liceal si a doua oara ca învatamânt profesional. în prima etapa fiind selectate aleator unitatile scolare. Trebuie mentionat faptul ca unitatea de esantionare nu este întotdeauna echivalenta cu unitatea scolara. cel de al doilea a fost depasit prin alegerea unei esantionari de tip “cluster”. Constituirea esantionului s-a realizat în doua etape. pentru a asigura reprezentativitatea 13 . ce nu au putut fi utilizate la nivel de analiza statistica. la nivelul fie carei unitati fiind selectata câte o clasa de elevi. Datorita caracteristicii retelei scolare. doua aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea esantionului: primul vizând caracteristicile retelei scolare sub aspectul distributiei pe medii si programe educationale. avantajul acestui tip de esantionare este dublu. atât prin acoperirea cât mai buna a plajei posibilelor influente locale. Ca urmare. cu 20. cel de al doilea referinduse la posibilele influente de mediu socio-educational local. Ca ipoteza de lucru. dimensiunea medie rezultata a unui cluster (numar mediu de elevi pe scoala cuprinsi în esantion) a fost de 16 elevi. cu multe elemente de particularitate.sau subevaluarea diferitelor aspecte). si distributia elevilor pe programe educationale (liceu / învatamânt profesional). Consideram ca raspunsul la acest item este conditionat de cultura de grup.5 elevi de liceu si cu doar 8. Populatia investigata Populatia tinta a prezentei cercetari a constituit -o elevii din anii terminali ai învatamântului secundar superior si ai învatamântului profesional si tehnic. selectia unitatilor s-a facut într-o baza de esantionare structurata pe patru straturi. acesta din urma fiind astfel subdimensionat. rezultatele obtinute la acest item au fost utilizate în analiza de tip calitativ -interpretativ. Cu toate acestea.banale.

1 7 173 Distributia pe zone si programe educationale unitatilor si elevilor selectati în esantion Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total LIC 10 7 10 4 5 14 4 8 62 Unitati PRF 4 4 2 5 2 5 3 25 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 LIC 216 200 227 98 98 314 82 217 1452 Elevi PRF 80 67 41 142 51 138 1 35 555 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie pe scoala LIC 21.2 Dimensiunea medie a clasei de elevi a fost de 21.7 21.6 28.1 24.8% Rural 6.4% Rural 7.4 25.3 23.5 19.9 23.8% 8.7% 7.6% Distributia pe zone si medii a unitatilor si elevilor selectati în esantion Unitati Zona Bucuresti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest Total R 1 1 1 2 1 1 U 13 10 11 7 6 18 4 11 80 Total 14 11 12 9 7 19 4 11 87 R 25 21 17 71 17 22 Elevi U 271 246 251 169 132 430 83 252 1834 Total 296 267 268 240 149 452 83 252 2007 Medie elevi pe scoala 21.7 22. s-a procedat la aplicarea unor ponderi corespunzatoare a stratului respectiv.esantionului din perspectiva structurilor caracteristicilor de esantionare. Numarul mediu de elevi pe scoala investigati a fost superior în liceu comparativ cu media celor din învatamântul profesional.5 28.3 22.7% 90.2% 89. Structura esantionului Retea Program educational Liceu Invatamânt profesional Total Urban 161412 56731 218143 Rural 10870 6076 16946 Esantion Urban 1339 495 1834 Rural 113 60 173 Retea Urban 93. astfel încât structura esantionului final de elevi pe cele doua caracteristici sa corespunda structurii efectivelor scolare din retea.0 16.3% 9. cu 18.6 22.2% Esantion Urban 92.3 elevi în medie în unitati din mediul rural si 21.6 11.1 elevi. 14 .7 24.3 26.5 27.8 20.6 22.3% 92.1 23.2% 91.4 20.8 20.4 PRF 20.8% 10.4 elevi în unitati din urban (sub nivelul de 25 elevi pe clasa).8 22.5 27.

Esantionului de elevi prezinta urmatoarele caracteristici (v.1% 18.9% 25.4% 72.94 . • • Unitatile selectate provin din 17 judete. daca investigatia a cuprins întrebari referitoare la fiecare dintre parinti.5% 60% 40% 20% 0% 32.2% baieti si 53.4% 8.1 elevi. Esantionul cuprinde 46. sub nivelul de 25 elevi pe clasa. urban (S) rural (D) superior rural (S) liceu urban (D) masculin inv. Valoarea de 6. • • În raport cu localitatea de domiciliu.8 pentru trei grade de libertate.7% liceu sc. Numarul mediu de elevi pe scoala a fost superior în învatamântul liceal (23.gen/prf. indica reprezentativitatea esantionului pentru populatia scolara tinta.6% 27.educationala Sex 15 feminin . doua treimi dintre subiecti provin din mediul urban si o treime din rural.prf. acoperind toate zonele geografice si economice ale tarii.2 a celor din învatamântul profesional. În ce priveste nivelul educational al familiei.5% fete. dintre care 1834 elevi din mediul urban si 173 elevi din rural.4) comparativ cu media de 22.7% 46. ca factor de mediu socio-educational a fost considerat nivelul de instructie cel mai ridicat.3% 55.rezultata ca urmare a aplicarii criteriului hi-patrat – fiind mai mica decât valoarea tabelara de 7. Dimensiunea medie a unui cluster a fost de 23.2% 91. Structuri ale esantionului de elevi 100% 80% 66. graficul de mai jos): • Esantionul final cuprinde 2007 subiecti.scoala Progr. Domiciliu Educatie parinti Loc. în timp ce un sfert din esantion sunt elevi ai caror parinti au absolvit o institutie universitara de scurta sau lunga durata.2% 53. Putin peste jumatate din esantion sunt elevi proveniti din familii cu educatie de nivel mediu – liceu sau scoala tehnica.3% constituind non-raspunsuri. restul de 0.

Aspecte metodologice : a) Indicatori utilizati în analiza: pentru toate variabilele. b) factori de mediu educational: tipul localitatii unde functioneaza scoala (unde se dovedeste ca factor semnificativ se va referi si în functie de dimensiunea localitatii urbane). punctajul a fost: 1p-influenta redusa. pentru variabilele ordinale (cum ar fi cele din itemul 3 sau 7). natura programei educationale (liceu / învatamânt profesional si tehnic). reprezentativ la nivel national pentru populatia investigata.Variabile de cercetare : În functie de caracteristicile esantionului. indicator expresiv în compararea diferentelor între variabile. 2p-influenta medie si 3p. în afara distributiilor / structurilor a fost determinata si media raspunsurilor. b) Pentru compararea distributiei esantionului cu distributia populatiei. c) caracteristici individuale: - sexul subiectilor. punctajul a fost: 0p-deloc.mult. respectiv ca factori de influenta au fost considerate: a) factori de mediu familial: tipul localitatii de domiciliu (urban / rural). nivelul educational al parintilor.influenta mare. au fost determinate distributii si structuri. în cazul itemului 7. Marja de eroare a rezultatelor pentru esantionul selectat. ca si pentru comparari între distributiile pe factori a fost utilizat testul hi-patrat.2% 16 . ca variabile de cercetare. nivelul acestui indicator a fost calculat prin atribuirea unui punctaj variantelor de raspuns oferite si determinarea mediei obtinute. este de ± 2. în cazul itemului 3. indicatori utilizati în cercetare. 1p-putin si 2.

ordonantele de guvern care. fie se refera direct la învatamântul preuniversitar. 17 . tinerii care termina acum scolarizarea în învatamântul preuniversitar aveau 3 ani. ne-am concentrat asupra reglementarilor privind admiterea în licee si scoli profesionale / scoli de arte si meserii si am cautat sa estimam impactul acestor reglementari asupra vietii scolare a grupului tinta al cercetarii de fata. Din perspectiva impactului. marcând astfel viata scolara a elevilor care constituie grupul tinta al cercetarii noastre. În învatamântul preuniversitar legislatia adoptata în cursul ultimei decade a introdus schimbari de forma si de fond care au avut un impact direct asupra functionarii si dezvoltarii unitatilor scolare. în centrul unor profunde schimbari sociale. au fost luate în considerare. Sub semnul schimbarilor politice. economice. legile. nivelele de scolarizare si durata învatamântului obligatoriu. formele. Fara a avea pretentia exhaustivitatii. Prin urmare. fie afecteaza o categorie sau alta dintre actorii sai. acest capitol face referire la un set de prevederi legislative care au afectat în mod direct unitatile preuniversitare. pregatirea scolara a elevilor cuprinsi în învatamântul preuniversitar. este o generatie care s-a aflat. Strategia reformei în domeniul educatiei s-a exprimat în primul rând în schimbarile legislative care au facut referire la fina litatile. menite sa faciliteze implementarea demersului reformator la nivelul sistemului educational.CADRUL LEGISLATIV Populatia vizata în studiul de fata prezinta o caracteristica importanta pentru relevanta rezultatelor: în anul 1989. ca masuri de reforma. Am analizat premisele si finalitatile cadrului normativ creat în ultimii 15 ani. pe de alta parte. sociale pe care România le parcurge. hotarârile guvernului. domeniile. într-o reforma care nu s-a caracterizat întotdeauna prin coerenta si continuitate si. pe de o parte. reforma învatamântului a generat atât un nou cadru legislativ. Încercând sa raspunda exigentelor formulate de o societate care îsi propune construirea modelului democratic si al economiei de piata. resursele umane de care dispun aceste unitati. cât si o serie de structuri institutionale. în -4 centrul schimbarilor majore din scoala. ultimul deceniu a însemnat pentru învatamântul românesc o perioada de transformari majore.

cel putin teoretic. învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. mai ales în perspectiva indiscutabilei democratizari a vietii scolare. în România. Conform legislatiei adoptate în cursul ultimului deceniu. referitoare la -a obligativitatea învatamântului obligatoriu de 9 ani: „Învatamântul obligatoriu este de 9 ani. au devenit parte inte granta a vietii scolare. în conditiile stabilite de lege (Constitutia României Art. 268 din 13 iunie 2003. superior si / sau alte forme de formare si perfectionare (Constitutia României . Legea Învatamântului a suferit mai multe modificari si completari de la data promulgarii ei. În conditiile în care.36 din iulie 1997.Art. Frecventarea obligatorie a învatamântului de 9 clase.Finalitatile. Consideram importanta aceasta evolutie legislativa.” În iunie 2003 se intervine cu o alta lege (Legea nr. 32. Admiterea în licee si scoli profesionale reprezinta un element cheie deoarece evidentiaza criteriile de selectie pentru continuarea studiilor si determina repartizarea elevilor pe diversele filiere. în Legea învatamântului (nr.). înceteaza la vârsta de 16 ani. 84/1995) prin care durata învatamântului obligatoriu se mareste cu un an.151 din 30 iulie 1999 prin care s aprobat Ordonanta de urgenta nr. în particular. astfel printre numeroasele interventii numarându-se si Legea nr. persoanelor apartinând minoritatilor nationale li se garanteaza “dreptul de a învata în limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba”. Elevii. Criteriile utilizate sunt factori de omogenizare culturala. Ramâne de vazut – si cercetarea de fata ofera date în acest sens – daca intentiile leguitorilor. fara îndoiala generoase. dreptul la educatie este asigurat prin învatamântul general obligatoriu ca si prin învatamântul profesional. contribuind la crearea unor subculturi specifice (subcultura “de liceu” sau subcultura “de scoala profesionala”). liceal. 18 .84/1995) creeaza un prim cadru general pentru asezarea învatamântului românesc pe coordonate democratice. 29-). data pentru modificarea si completarea Legii Învatamântului nr. forma de zi. din punctul de vedere al cercetarii noastre deoarece prin extinderea învatamântului obligatoriu creste capacitatea scolii de a influenta optiunile fundamentale ale tineretului. sunt mai mult timp expusi influentei benefice a scolii si setului de valori care ar trebui sa faca din ei viitori cetateni responsabili ai unei Europe unite. premisele si dispozitiile generale cuprins e în textele legislative si.

Inspectoratele scolare s-au vazut asaltate de un numar mare de elevi si parinti.E. În anii urmatori sistemul s-a îmbunatatit. multe din problemele aparute fiind rezolvate pe parcurs. Acest sistem de repartizare a absolventilor clasei a VIII-a a creat reale probleme de ordin social pe care vechiul Regulament de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar (atunci în vigoare) nu le putea rezolva. Elevii cu reale probleme de sanatate au fost pusi in situatia de a renunta la a mai urma cursurile clasei a IX-a pentru ca sanatatea nu le permitea efortul unei navete. de sistemul de selectie a unitatilor scolare pentru continuarea studiilor. particularitatile comunitatilor în cadrul carora unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea. altii mai putin. De exemplu. Din perspectiva continuarii procesului de reforma. întelese ca masuri de reforma. Determinând consecinte manifeste si latente la nivelul învatamântului preuniversitar.2001.M.Schimbarea cea mai mare a reprezentat-o admiterea în liceu.01. uneori fara posibilitate de naveta si fara posibilitatea ca parintii sa poata sustine material costurile unei scolarizari în alta localitate. legile. impactul prevederilor legislative. hotarârile guvernului. putem spune ca elevii care fac parte din esantionul nostru au fost afectati. care solicitau solutionarea acestei probleme. nu se putea realiza practic transferul elevilor de clasa a IX-a de la o unitate de învatamânt la alta pe considerentul ca o astfel de operatiune ar fi anulat tacit criteriile de admitere. uni mai mult. ordonantele de guvern adoptate în ultimul deceniu au avut un impact cumulativ asupra unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar.C. Solutia a fost adoptarea unui nou Regulament. au jucat un rol determinant: caracteristicile scolii. aprobat prin O. la începutul anului scolar 2001-2002. Au aparut situatii în care elevii erau obligati sa frecventeze cursurile clasei a IX-a la distante mari de localitatea de domiciliu. Aceasta diferentiere face necesara continuarea realizarii unor studii care sa poata estima impactul pe care prevederile adoptate si aplicate în cursul ultimei decade l-a avut în mod efectiv asupra diferitelor zone si / sau unitati scolare4. calitatea resurselor umane aflate la dispozitia unitatii scolare. În acest sens. începând cu anul 2001. a fost mediat de o plural tate de factori generali cât si de particularitati de ordin i local. evaluarea impactului real al legislatiei în vigoare asupra unitatii de învatamânt poate conduce la concluzii semnificative cu privire la aplicarea unor eventuale corective fie la nivelul 19 . În fiecare caz concret. Totusi. nr. 4747/16. în sistem computerizat.

4 Institutul de Stiinte ale Educatiei a realizat o serie de astfel de studii de impact în perioada 2001-2003 dar care nu au putut aborda toate aspectele vietii scolare. fie la nivelul impactului direct asupra populatiei scolare. a generatiilor de elevi care au fost direct implicati în procesul complex de schimbari prin care a trecut scoala româneasca în ultimii 15 ani. 20 .legislatiei însesi.

REZULTATELE CERCETARII
În acest capitol vom trece în revista rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului, pastrând ordinea în care apar itemii în respectivul chestionar. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistica a raspuns urilor precum si câteva comentarii pe care le-am considerat relevante.

Itemul (1): modele. Primele întrebari ale chestionarului aplicat asupra populatiei vizate au urmarit identificarea clara a existentei unui model de viata sau a unui contra-model pentru tineri. Majoritatea raspunsurilor releva existenta unor modele de rol, dar si a unor contramodele, care sunt importante în egala masura pentru analiza de fata. Modelele de succes au fost relationate ulterior - prin întrebarile chestionarului cu scoala - cu motivatia învatarii si cu directiile pe care le imprima aceste modele în viata tinerilor, iar ”contramodelele” (“nu as vrea sa fiu ca…”) indica atât categoriile respinse de tineri cu seturile de valori corespunzatoare, cât si vizibilitatea unor categorii si alegeri de viata. Este evident ca un model de viata care a luat premiul Nobel pentru stiinta imprima o motivatie pentru învatare si munca în opozitie cu un model de rol identificat între lideri ai lumii interlope. Mai nuantat, un model de succes care datoreaza scolii sau ”învatarii5” împlinirea sociala, materiala sau spirituala motiveaza pe alte coordonate individul decât un model de succes care este perceput ca o ”reteta” a împlinirii individuale în care scoala sau activitatile culturale sunt nesemnificative sau de ignorat. Tabelul urmator releva clar faptul ca rezultatele releva o importanta (si vizibilitate) foarte ridicata a modelelor de succes în viata tinerilor.
Item 1: model de succes Total raspunsuri % din Total Item 2: contra-model Total raspunsuri

Au mentionat modele de succes Nu au modele NonR TOTAL

1784 129 94 2007

88,9% 6,4% 4,7% 100,0%

Au mentionat modele NonR TOTAL

contra-

1823 184 2007

90,8% 9,2% 100,0%

5

Prin ‘învatare’ definim cunoasterea de tip scolar sau academic, obtinuta prin activitati didactice sau culturale 21

Analiza comparativa statistica a raspunsurilor la întrebarilor 1 si 2 reprezentata în graficul urmator releva faptul ca un numar aproximativ egal de respondenti (o diferenta de numai 1.9% din total) au un model de succes si un contra -model.

Au model de succes
NonR; 4,7%

Au precizat non-modele
NonR; 9,2%

nu au modele; 6,4%

au modele; 88,9%

au nonmodele; 90,8%

Datele obtinute arata ca 88,9% dintre subiecti au un model pe care reusesc sa îl identifice, ceea ce consideram a fi un semn de normalitate. Cei 6,6 % dintre subiecti care declara ca nu au un model se încadreaza, cu o mica abatere de 1,6 puncte procentuale, în intervalul de 3-5 % dintr -o populatie care are optiuni sau caracteristici complet aparte.
Opinii privind alegerea modelului de succes si a non-modelului

1,6% 6,2% 3,4% 4,8% 1,3%
au model / au nonmodel nu au model / au nonmodel model-NonR / au nonmodel au model / nonmodelNonR nu au model/ / nonmodel-NonR

82,7%

model-NonR / nonmodel-NonR

22

Între modele, vedetele de televiziune se claseaza pe primul loc cu 36,5% dintre optiuni. Vedetele sunt preferatele acestor tineri care traiesc în ceea ce am putea numi “show time culture”. E lumea frumusetilor siliconate, a macho men-ilor îmbracati în costume Armani, în care mirajul banilor si masinilor luxoase, a succesului facil îi atrage irezistibil pe tinerii aflati în cautarea propriei identitati. Una dintre functiile implicite sau explicite exercitate de televiziune este aceea de a furniza modele de rol influente în socializarea anticipativa. Televiziunea este prima instanta de socializare care permite auto-selectarea continuturilor normativ-axiologice. Frecvent, auto-selectia este

intermediata/influentata de catre vedetele preferate. Vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber (Expunerea copiilor la programe radio si TV, Gallup, 2004). Efectele sociale ale acestei alegeri s-ar putea resimti atunci când tinerii vor ajunge la maturitate si vor constata ca lumea reala este cu totul alta. Socul poate fi cu atât mai mare cu cât viata în România, cu caracteristicile sale, nu este conectata cu ”realitatile vietii” de pe micul ecran.
Distributia optiunilor privind modelul
Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi / prieteni Oameni de cultura Alte Fara model
0 100 200 300 400 500 600 700

Pe locul al doilea în preferintele subiectilor se claseaza familia, cu 16,6 % din totalul optiunilor, ceea ce este concorda cu rezultatele obtinute de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV, 2004), care arata ca pentru jumatate dintre

23

htm ). Sportul este un domeniu care exercita o mare putere de atractie asupra tinerilor. Îngrijorator si semnificativ este faptul ca profesorii sunt considerati un model de succes atractiv de catre 7.a. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. oamenii de cultura sunt aproape ”invizibili” (1.2%) în optiunile tinerilor din România (din segmentul de vârsta al populatiei scolare investigate). Michael Guest. s.globalpolicy. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. Mai 2004. p. Sportivii sunt modelul preferat de 13. 24 .copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. În România. Educatia nu a constituit o prioritate sociala în România timp de peste cei 50 de ani ai regimului comunist. 2003. Statutul social al profesorilor este vizibil si alegerea este normala. formatorii de opinie care au dominat ideologic anii tranzitiei au prezentat omul de afaceri într-o lumina negativa. emisiuni dedicate profilului unor campioni si reclamei contribuie la plasarea acestui domeniu într-o lumina foarte atragatoare. Potrivit datelor rezultate din ancheta noastra. Adultii (în special membrii familiei si prietenii) exercita o influenta mare asupra copiilor în ceea ce priveste configurarea perceptiilor asupra socialului.org/nations/launder/regions/2002/0217romania.htm .2 % dintre elevii chestionati au ales ca model de succes omul de afaceri.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En. 6 Sintagma este preluata din interventiile publice ale unor diplomati acreditati la Bucuresti (H. Nici în perioada post-decembrista factorii de decizie nu au luat masuri eficiente pentru stoparea erodarii statutului acestei categorii socio-profesionale.usembassy.Aprilie 15. Procentele respective nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca mass media.3% dintre subiecti (locul al treilea). Spatiul alocat sportului de catre televiziune sub forma de transmisii sportive. 16) se arata ca 57% dintre adultii români cred ca majoritatea celor care au facut avere au reusit acest lucru prin încalcarea legii sau cu ajutorul relatiilor (15% dintre optiuni). mai echilibrate. Procentul din PIB alocat pentru educatie s-a situat undeva în jur de 3% în timp ce media pentru Uniunea Europeana este de aproximativ 6%. optiune care se claseaza pe locul al cincilea. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. ceea ce situeaza aceasta optiune pe locul al patrulea. În ancheta Gallup (Barometrul de opinie publica. Asemenea profesorilor. Associated PressAgency: http://www. O influenta decisiva în cristalizarea acestei perceptii negative a avut-o coruptia generalizata 6 de care omul obisnuit s-a lovit zilnic. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. Iunie 11. 11. România.5 % dintre cei chestionati.E. desi procentul e destul de mic. US Ambassador . dar îngrijoratoare: nu este deloc atractiv sa ajungi sarac si cu ”carte”. 2004: http://www. cu un statut social marginal.

d 5 % dintre subiecti oar (locul al saptelea) ar dori sa îi aiba drept model.37). Rezultatele studiului ne îndreptatesc sa concluzionam ca spre politica se vor îndrepta mai ales non-valori. dornice sa îmbratiseze cariera politica. atrase de mirajul vietii usoare de parlamentar sau lider de partid. Ancheta Gallup ajunge si ea la rezultate similare în ceea ce priveste modul în care este perceputa clasa politica de catre adulti: 74% dintre subiecti nu au încredere în Parlament. Barometrul de opinie publica. România.35). din zona extremista (Ceausescu. dar aceste optiuni nu sunt îngrijoratoare. Modelele (model de succes sau non-model) analizate în paralel Optiuni asupra alegerii modelului non-model Vedete arta.2 0 0 0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 model 25 . colegi Oameni de cultura . Mengele etc. desi mass media a pus în evidenta viata îndestulata si avantajele de care se bucura clasa politica. TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Prieteni. Mai 2004. Oamenii politici se bucura de putin credit si respect. Interesul pentru viata politica este foarte scazut în rândul adultilor. România.Practic. 63% nu au încredere în Guvern (Barometrul de opinie publica. Faptul ca printre modelele alese apar sporadic personaje autoritare. doar 15% dintre subiecti sunt interesati în mare masura de viata politica si 4% în foarte mare masura (Gallup. deoarece se situeaza undeva sub marja de eroare sondajului. Mai 2004.8 0 0 . p. p. Putina simpatie de care se bucura oamenii politici în rândul adultilor si tinerei generatii e un semnal negativ pentru ca într-o societate democratica ar trebui sa existe o concurenta acerba între persoane bine pregatite. 77% nu au încredere în partidele politice.6 0 0 .) arata ca tentatia acestor modele nocive nu a disparut.4 0 0 . cei care aleg ca modele demne de urmat profesorii si oamenii de cultura reprezinta o minoritate.

frumusetea fizica (10. Totodata. competente sociale -interpersonale reprezinta categoria a cincea cu 15. urmatorul motiv este desemnat de notorietate cu 24. inteligenta reprezinta al patrulea motiv ca pondere în totalul raspunsurilor cu 16.4%) este ultima categorie din esalonul fruntas al motivelor cu ponderile cele mai mari.9% Educatie .4%.9%. desemneaza caracteristici de personalitate si valori universale slab valorizate în contextul succesului social-profesional. putem avansa ideea ca filtrul optiunii s-a centrat într -o mai mare masura pe e fectele actiunii (realizare profesionala.8%. Doar privind modul natural în care s-au distins tipurile de motive pentru alegerea modelului de succes.6% Bunatate.5% Religiozitate – 1%. urmatoarel categorii de motive: e • • • • • • motivul dominant pentru care a fost ales modelul îl reprezinta realizarea profesionala cu 30. bani) si mai putin pe calitatile intrinseci ale persoanei de succes (inteligenta. frumusete fizica).Analiza comparativa releva faptul ca cele mai vizibile categorii pentru tinerii români în categoria de vârsta mentionata sunt vedetele si membrii familiei. Oamenii de cultura nu reprezinta un spatiu semnificativ din nici un punct de vedere. altruism – 2. Prelucrând raspunsurile din chestionar. competente sociale.2. pe locul urmator se situeaza banii cu 20. fiind practic “invizibili” pentru viata si proiectiile tinerilor din România. sinceritate – 2. Aceasta 26 . Motivele alegerii modelului de succes care au înregistrat cele mai mici valori procentuale au fost: • • • • Credibilitate. notorietate. au putut fi identificate ca dominante prin valorile procentuale. se poate observa ca toate categoriile de motive situate în ierahia ponderilor pe ultimele locuri. Realizare profesionala versus notorietate si bani.3%. iar profesorii si politicienii ramân putin interesanti.7%.

1 % dintre optiuni.5% 16.8% 0. notorietatea si banii sunt tinte care nu vor fi atinse în viata decât de 3 . O alta parte dintre subiec ti (25.5% dintre cei chestionati.3%.0% 2. confuzia de care aminteam mai sus e fireasca. iar pe de alta parte. Alegerea se datoreaza.0 %.9% 2. În lipsa unor informatii detaliate si a unor analize pertinente care sa arate ce înseamna vedeta profesionista.2 %). locurile patru si cinci.8% 4.6% 9. Adolescentii si tinerii sunt în general atrasi de meseriile care ofera o remuneratie substantiala însotita de o notorietate pe masura.4% 9. importantei pe care cariera viitoare o are pentru niste tineri aflati la vârsta clarificarilor în ceea ce priveste viitorul loc de munca.9% 6. se afla persoanele cu bani. pe de-o parte. indiferent de provenienta lor sau pentru ca meseria pe care o practica i aduce venituri mult peste î medie.2% 0. Desi sunt alese de multi subiecti. Pe locul al treilea în ierarhie.3% 24. adica pe la 27 .5% 1.8%) si cele care au competente interpersonale (16.2% O parte dintre cei chestionati (30.polarizare poate fi explicata si prin analiza tipurilor de modele de succes desemnate de subiectii investigati. Aproape la egalitate se situeaza optiunile pentru persoane inteligente (16. Subiectii au ales o anumita persoana ca model pentru ca are bani.7% 30.9% 9.9% 10. cu 20. confuziei din mintea multor subiecti care cred ca pseudo-vedetele din showbiz-ul autohton sunt niste persoane realizate profesional.4% 15.4% 2. altele Tenacitate Bunatate/altruism Inteligenta Familie Educatie Persoana de succes Altele Nu stie/nu are motive sa raspunda NonR din totalul celor care au model identificat modele 20. locul al doilea în ierarhie) au ales modelul de succes datorita notorietatii pe care le -o poate da activitatea pe platourile televiziunii. Motivatii în alegerea modelului Bani Notorietate Realizare profesionala Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate Religiozitate Credibilitate / sinceritate Frumusete fizica. locul întâi în ierarhie) îsi motiveaza alegerea modelului de succes prin realizarea profesionala.

tenacitatea (10. desi optiunea pentru vedeta TV este lider în ierarhie. remarcându-se prin cea mai mare vizibilitate în acest spatiu simbolic. putem spune ca deocamdata societatea româneasca nu poate sa produca modele de succes benefice. Puterea este slab cotata cu doar 6. dar diferenta semnificativa si plasarea pe ultimul loc a acestei optiuni releva un posibil clivaj de valori sau chiar o ”rearanjare” axiologica între generatii.7% din optiuni.cu doar 2. confirmat de datele privind profesorul ca model de succes.penultimul loc în ierarhie . ceea ce ne pune în fata unui posibil esec al familiei. Analiza comparativa pe factori mai releva faptul ca tinerii ignora categoria „oameni de cultura”. Profesorii sunt o alta categorie care marcheaza o suprapunere a dezirabilitatii si nondezirabilitatii. Este o tendinta care este explicata partial prin profilul psihologic al vârstei. cu procente destul de mici.3%).1%) se situeaza aproape pe acelasi plan în optiunile celor chestionati. În concluzie. Numai doi subiecti dintre cei 1634 care au declarat ca au un model si-au motivat alegerea cu “persoana cinstita” si “persoana harnica”. e înca un semnal de alarma care ne arata ca ceva nu e în regula în domeniul educatiei în România Religiozitatea se situeaza pe ultimul loc. ca subiectii. ”oamenii de afaceri” si ”membrii familiei”. care ramâne invizibila atât ca model cât si în calitate de contramodel. Optiuni net favorabile au ”sportivii”.3%) si succesul (10. ceea ce înseamna ca o parte importanta a populatiei investigate are o orientare axiologica benefica pentru societate. E clar ca avem de-a face cu o generatie care se situeaza la antipod fata de generatiile adulte din România.9%) dintre optiuni. ori viitori intelectuali. ceea ce este în concordanta cu datele prezentate mai sus privind slaba putere de atractie exercitata de modelul politicianului autohton. 28 . Acest procent infim. ramânând la o cota foarte scazuta ca vizibilitate si atractivitate simbolica. Frumusetea fizica (10.7 %. nefiind atractiva sau semnificativa din nici un punct de vedere. Se distanteaza ca optiune defavorabila politicienii. Educatia este foarte slab cotata . în mod surprinzator nu au cotat mai bine succesul. având sub 1% (0. De remarcat. ”Vedetele” reusesc sa se suprapuna ca model si contra-model. atractiv si detestat în egala masura. care releva în toate sondajele de opinie ca institutia în care au cea mai mare încredere este Biserica. scolii si societatii în a internaliza valori cum ar fi munca sau cinstea. categorie marcata negativ în optiunile tinerilor. studenti în universitati.jumatatea ierarhiei. atractive pentru cei care urmeaza fie sa fie membri activi ai societatii pe piata fortei de munca.

prezenta cercetare a încercat sa circumscrie aria motivelor pentru care elevii au optat pentru un anumit model. de la Thomas Hobbes la Robert Putnam sunt unanim de accord ca “încrederea” (trust) este o problema corelata direct cu existenta sau periclitarea regimurilor democratice. motivele dominante ce ne pot conduce la supozitii privind valorile dominante apreciate de tineri ca fiind conotative succesului.Surpr inde plasarea „ prietenilor si colegilor” în categoria dominata de optiunile defavorabile : încrederea în cei din jur – ca principal ingredient al vietii sociale si politice în societatile civilizate – apare aici si la alti indicatori7 foarte scazut. 7 De exemplu. Prin introducerea itemului 2. bineînteles. daca nu este însotita si de motivatia pentru care respectivul model de succes a fost ales. Optiuni asupra alegerii modelului favorabile 8 0 0 nefavorabile 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 Vedete arta.TV Membrii ai familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Oameni politici Prieteni. tocmai pentru a surprinde varietatea acestor motive si. colegi Oameni de cultura Corelatii semnificative Alegerea în sine a unui model de succes de catre elevi este insuficient semnificativa pentru orientarea interpretarii optiunii. vecinii 29 . Teoreticieni ai stiintelor sociale sau politice.1 în chestionar.

Motivatia alegerii relationata cu “familia” si “educatia” ca seturi de valori 45 40 35 30 Familie 25 20 Educatie 15 10 5 0 Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 2.1. Calitati / caracteristici profesionale în alegerea modelului 300 Bani 250 200 Notorietate 150 100 Realizare profesionala Persoana de succes Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de Oameni de Politicieni afaceri cultura 50 0 3. Caracteristici de personalitate 60 50 40 Tenacitate 30 20 10 Putere / independenta / personalitate Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 0 30 . Capacitati / caracteristici personale 160 140 Competente sociale Religiozitate 120 100 80 60 Credibilitate / sinceritate Bunatate / altruism Membrii familiei Colegi / prieteni Profesori Vedete TV Sportivi Oameni de afaceri Oameni de Politicieni cultura 40 20 0 Inteligenta 4.

8%). intepersonale (29%) si frumusetii fizice (25.1%). tenacitatea (17.Foarte interesanta este prezentarea motivelor dominante în alegerea unui anumit model de succes.4%. urmata de realizarea profesionala cu 28. Pentru fiecare din aceste categorii vom prezenta cum au fost distribuite motivele alegerii lor ca modele de succes: În privinta membrilor familiei. Al treilea motiv este reprezentat de inteligenta (19.2%). iar motivele dominante pentru alegerea lor au fost: în primul rând notorietate cu 37. Asa cum a fost prezentate mai sus. realizari familiale. sinceritate credibilitate si realizare profesionala (16. motivele dominante care au stat la baza alegerii lor ca modele de succes sunt: competentele sociale / interpersonale (28.4%) urmat de tenacitate cu 16. iar al doilea motiv dominant îl reprezinta realizarea profesionala (27. interpersonale cu un procent mare de 50%. urmat de tenacitate.8%) si inteligenta (15. acestia au fost alesi ca modele de succes datorita mai ales competentelor sociale. 31 . Cele mai importante motive pentru care au fost alesi profesorii ca modele de succes au fost: competentele sociale. Motivele cel mai putin reprezentate pentru alegerea profesorilor ca modele de succes au fost religiozitatea.2%. nespecificate. notorietatea si realizarile familiale. categoriile de persoane care au fost identificate ca modele de succes sunt: • • • • • • • • • membrii familiei colegii-prietenii profesorii vedetele TV sportivii oamenii de afaceri oamenii de cultura politicienii alte categorii de persoane.6). Vedetele au constituit categoria cu cele mai multe optiuni la desemnarea modelului de succes. Motivul cel mai putin mentionat a fost religiozitatea. realizarea profesionala (22.6%. În cazul colegilor-prietenilor.1%) au fost mentionate ca motive frumusetea fizica si inteligenta.5%). urmate cu procente similare de bani.3%). Cu aceeasi valoare procentuala (22. Ultimele motive pentru care subiectii au optat pentru aceasta categorie a fost religiozitatea si frumusetea fizica.

8%). Politicienii au fost mentionati ca modele de succes pentru motive precum: notorietate (32.5%).2%). se poate observa ca motivele care au dominat exprimarea optiunii sunt îndeosebi: realizarea profesionala . precum si notorietate (26%). Cele mai slabe motive reprezentate procentual au fost: religiozitate. realizare profesionala (29.5%) si notorietatea (38. stabilirea ierarhiei criteriilor de selectie. bunatatea / altruismul si credibilitatea / sinceritatea. Motivul cel mai putin invocat este tenacitate si realizari familiale. Cele mai scazute procente au fost înregistrate la motive precum: realizari familiale. Analizând rezultatele obtinute în privinta motivelor alegerii modelelor de succes. bunatate. Oamenii de afaceri au fost desemnati ca modele de succes îndeosebi pentru motive precum: bani (53%) si realizare profesionala (31%). oamenii de cultura s-au numarat printre modele de succes ale elevilor pentru urmatoarele motive dominante: inteligenta (31. frumusetea fizica si religiozitatea. Desi cu procente foarte mici. estimarea unor factori ce au influentat alegerea. .2%) si bani (20. puterea / independenta / personalitatea credibilitatea / sinceritatea si educatia. realizarile familiale . religiozitatea.7%). credibilitate. altruism si educatie.3%). alaturi de religiozitate. bunatate / altruism.3%.Motivele cel mai putin invocate pentru alegerea vedetelor ca modele de succes au fost: educatia. Educatia reprezinta un motiv foarte slab reprezentat (0. În cazul sportivilor. sinceritate. întrebarile referitoare la contra-modele în domeniul reusitei sociale si la motivele ce au stat la baza selectiei lor au permis: • • • elaborarea evantaiului de contra-modele. Iar motivele cel mai slab reprezentate ca si criteriu de alegere a modelului de succes au fost: religiozitatea. urmate de bani cu 30. notorietatea si competentele sociale / interpersonale . bunatatea / altruismul.6%). motivele dominante pentru care acestia au fost considerati modele de succes au fost: realizarea profesionala (44. 32 . Itemul (2): contra-modele Întrunind un numar mare de raspunsuri. credibilitate / sinceritate cu aceleasi procente scazute. realizare profesionala si notorietate cu aceleasi procente (27.

-a similar modelului de succes.27. ancorarea puternica în social. componenta acestor categorii. dispune de o forta normativa considerabila si de o stabilitate / perenitate ce poate depasi. Evantaiul larg al categoriilor de contra-modele.9%). în virtutea unor trasaturi. profesorii (considerati împreuna . Categorii de contra -modele Contra-modelele (“nu as vrea sa fiu ca…”) mentionate de catre subiectii cercetarii se constituie într-o ierarhie în cadrul careia: • vedetele ocupa primul loc (34. în unele cazuri. capacitatea de a observa. comportamente. capacitatea de a se raporta la multiple arii si structuri sociale ( altele decât familia si scoala). perenitatea modelului de succes. continutul criteriilor d selectie indica.Distributia opiniilor asupra non-modelelor mentionate Vedete TV Oameni politici Vecini Membrii familiei Profesori Prieteni. prietenii. cu privire la subiectii cercetarii: contactul cu e realitatea. spiritul critic. 33 . colegi Categorii profesionale Oameni de afaceri Dictatori. vecinii. teroristi Persoane fara rost in viata Sportivi Persoane fara tel in viata Oameni de cultura Altele NonR 0 100 20 0 300 400 500 600 700 În analiza datelor rezultate din cercetarea de teren s pornit de la premisa ca. actiuni nu este considerata un exemplu de urmat pentru obtinerea reusitei sociale.3 %). situându-se la o distanta mare fata de urmatoarea categorie si depasind procentul întrunit de membrii de familie. contra -modelul are o serie de caracteristici: • • poate fi reprezentat de o persoana care.

Nu as dori sa fiu ca: Membrii familiei Prieteni. serviciu. orizont) Vecini Categorii profesionale (meserii) Alte TOTAL Din total 7.• • • • oamenii politici ocupa locul secund (14.2 %) .6% 2.5%) si reprezentanti ai unor categorii profesionale (4.5%). “oamenii politici” reprezinta persoane ce sa afla pe diverse pozitii ale ierarhiilor politice( parlament. teatrului.9%).3% 100% Din punctul de vedere al continutului categoriilor de contra-modele: • • • “ vedetele” includ persoane din lumea televiziunii. venit) Persoane fara tel in viata (nu au tel. 34 . sunt prezente în ierarhia respingerilor ”dictatori si teroristi” si “ persoane fara rost sau fara tel”. vecinii (7. autoritati locale. guvern. profesorii întrunesc o pondere relativ mica (6.8% 4.2% 6.6% 1. cu ponderi apropiate.6% 5.9% 0.2% 7. urmati la o distanta semnificativa de urmatoarele categorii. Din punctul de vedere al perceptiilor categoriei tinta asupra scolii si oamenilor sai. este relevant faptul ca. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de afaceri Oameni de cultura Oameni politici Dictatori.5% 34. oamenii de afaceri (5.9% 1.2% 2. filmului: “membrii de familie” se refera la persoane având vârste diferite si statusuri variate la nivelul familiei. • teroristii si dictatorii sunt selectati dintre persoane / personalitati ale prezentului sau ale trecutului / ultimului veac.5% 4. muzicii.0% 6. prietenii (6%) ocupa pozitii modeste si se plaseaza la distante relativ mici. membrii ai familiei (7.6%). teroristi Persoane fara rost in viata (lipsite de adapost.2 %). pe pozitii inferioare ale ierarhiei se situeaza.7% 14. desi cu ponderi mici. profesorii (6. viitor. partide politice).5%) în cadrul ierarhiei contra -modelelor.

în cadrul listei de criterii pentru selectia contramodelelor: consumul de alcool / droguri. imoralitate / lipsa de scrupule. lipsa de scrupule. ce sunt exprimate prin “rautate. ve detismul. este relevant faptul ca. înselaciunea.2 %) sunt men tionate.8%) si în cadrul carora ocupa un loc special “ violenta. nivelul redus de educatie / cultura este prezent pe lista criteriilor ce plaseaza unele persoane în categoria contra-modelelor. caracter urât. • Vedetelor incluse în categoria contra modelelor li se asociaza: caracteristici nedorite / neplacute ale profesiei.7%) si de dezacordul dintre potentialul personal si statutul social (4. trasaturi psihice negative. (6. Urmarind corelatia dintre categoriile de contra modele si criteriile pe care subiectii le-au enuntat ca baza pentru selectie.3%) si urmata de nivelul redus de educatie / cultura (4. • Oamenii de afaceri sunt penalizati în special pentru comportament social inadecvat si nivelul redus de educatie / cultura. desi întruneste o pondere relativ mica (4. reputatia proasta. dezechilibru afectiv. comportamentul inadecvat. comportamentul social inadecvat.7 %).2%). impulsivitate” si ocupa pozitia secunda (16. prostie. • Oamenilor politici li se fac reprosuri legate în special de: trasaturile statutului. Din punctul de vedere al perceptiilor cate goriei tinta asupra educatiei si scolii. dezacordul dintre statutul social si potentialul personal. vedetismul. minciuna. minciuna / înselaciunea. lipsa unui rost si / sau a unui tel situata pe cea de-a treia pozitie a ierarhiei . dezacordul dintre statutul social si potentialul profesional. 35 . trasaturile psihice negative.4.Criterii de selectie a contra-modelelor Criteriile de selectie a contra modelelor sunt de asemenea structurate într-o ierarhie ce cuprinde: • • • comportamente inadecvate .7 % . aspectul exterior neplacut. vulgaritatea”. se constata diferente relevante în ceea ce priveste modul în care sunt distribuite motivele de respingere pe categorii de contra-modele. hotia (13. aroganta.4 % . ce întrunesc numarul cel mai mare de raspunsuri (3.2%). trasaturile psihice negative. Desi cu procente mici (0.considerate împreuna).

lipsei de cultura. colegilor. prieteni / colegi. Profesorii sunt mentionati ca un contra model în primul rând datorita: dezacordului dintre statutul social si potentialul personal. nivelului de cultura. persoane din categorii defavorizate.în cazul oamenilor politici mentionati drept contramodel. profesorilor. în al doilea rând cu vedetele si membrii ai familiei. • • Prietenii / colegii sunt definiti ca un contra model mai ales datorita: comportamentului inadecvat.într-un procent relativ semnificativ . • trasaturile psihice negative constituie un criteriu puternic pentru respingerea vedetelor si determina . trasaturilor psihice negative. membrilor familiei. lipsei unui ideal. • • minciuna si înselaciunea sunt mentionate ca acuze în special la adresa oamenilor politici. trasaturilor psihice negative. lipsa unui rost / ideal – ca un criteriu în selectia contra modelelor este asociata în proportii semnificative cu membrii ai familiei. membrii ai familiei. prieteni / colegi. profesori.respingerea unor oameni politici. comportamentelor inadecvate. • comportamentul social inadecvat constituie un factor puternic de penalizare pentru vedete . oamenilor de afaceri. 36 . prietenilor. • lipsa de scrupule / imoralit atea atinge valorile cele mai mari . urmarind distributia criteriilor de selectie pe categorii de contra modele: • trasaturile nedorite / neplacute ale profesiei / statutului social sunt asociate puternic în primul rând cu oamenii politici si cu profesorii si.• Membrii ai familiei sunt considerati drept contra modele de succes în special din cauza: trasaturilor profesiei / statutului. dezacordul între statutul social si potentialul personal actioneaza ca un factor puternic de respingere în cazul vedetelor si al oamenilor politici si cu o relativa semnificatie în cazul profesorilor.în calitate de criteriu de selectie . fiind de asemenea prezent cu o relativa semnificatie în cazul oamenilor politici. • • aspectul exterior neplacut în cadrul aparitiilor publice reprezinta un repros adus în primul rând vedetelor. În acelasi context.

lipsa de rost / realizare profesionala etc. tipul de scoala. • oamenii politici si prietenii / colegii atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza n categoria ”contra-modele”. asupra alegerilor referitoare la contra modele în domeniul reusitei sociale au exercitat influente un numar factori : mediul de rezidenta. oamenii de afaceri atrag un numar mai mare de raspunsuri care îi încadreaza în categoria “modele”. ce pot fi privite “în oglinda” (prostie / inteligenta. comportament adecvat în cadrul aparitiilor publice. 37 .• nivelul scazut de educatie/ cultura este un criteriu de penalizare în special pentru vedete si oameni de afaceri. comparativ cu cele care îi indica drept contra-model. comparativ cu cele care îi î indica drept model. sexul subie ctilor investigati. se constata existenta unor elemente comune . mediul scolii. comparând cele doua seturi de criterii ce stau la baza selectiei modelelor si contra modelelor. cre dibilitate. Comparatia între modele si contra -modele indica structurarea categoriei tinta în sub-categorii ce difera – aparent . ce se regasesc atât în ierarhia modelele cât si în cea a contramodelelor. respect.prin felul cum includ un segment social sau altul pe lista modelelor sau a contra modelelor. Aceste elemente comune. arata ca un procent semnificativ din categoria tinta se orienteaza catre criterii / optiuni ce pun accent pe succes. se poate afirma ca: • • vedetele întrunesc o pondere foarte apropiata în ambele ierarhii. membrii de familie. factorii mai sus mentionati determina diferente relativ mici cu privire la alegerea contra modelelor. Analiza corelatiilor dintre fiecare factor si categoriile de contra modele arata ca: • în linii generale. regasite si în raspunsurile la întrebari referitoare la factori de succes si aspiratii / dorinte. În realitate. potential personal / trasaturi personale pozitive. sportivii. educatie / lipsa de educatie. • profesorii se înscriu cu ponderi apropiate (dar mici) la capitolele “modele” si “contra-modele”. Conform datelor cercetarii. nivelul de educatie al parintilor. Contra modele si modele Comparând ponderile întrunite de categorii comune.).

0% 38. Familie Colegi / prieteni din scoala Prieteni (din afara scolii) Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Redusa 44. 9.3% MEDIE 1.79 1.2% 27.5% 70.54 1.0% 28. 8. 6. de contextul social si educational sau de anturaj si de familie. INFLUENTA (din 1634) PUNCTAJ Familie Colegi/prieteni din scoala Prieteni din afara scolii Profesori Consilierea si orientarea organizate de scoala Televiziune Reviste/ziare Internet Altele Redusa 1p 890 1080 909 1255 1405 643 780 1119 765 Medie 2p 534 615 634 425 320 522 567 444 556 Mare 3p 492 206 351 224 155 727 541 313 572 NonR 91 106 113 103 127 115 119 131 114 Factori sociali: INFLUENTA 1.6% 31. 2.5% 10. 7. diferenta cu cea mai mare semnificatie este legata de raportarea diferita a fetelor si baietilor la doua dintre categoriile de contra-modele .9% Mare 24.2% 7.5% 11.8% 45.vedetele.9% 26.87 38 .6% 30.04 1.6% 5.5% 5.0% Medie 26.2% 15.34 Influenta unor factori de informare si comunicare 1.• • diferente cu o relativa semnificatie sunt determinate în special de sexul subiectilor supusi cercetarii. Televiziune Reviste/ziare 32.3% 53.0% 5. explicatia diferentierii raspunsurilor referitoare la contra modele trebuie cautata în actiunea conjugata a unor factori variati ce pot tine de datele factuale care au fost înregistrate. respectiv oamenii politici. 3. 4. 4.71 1. 5.3% 17. Itemul (3): factori de influenta Analiza acestui item s-a realizat – în prezentarea succinta a tabelelor A si B conform urmatorilor indicatori: 1.3% 36.3% 5.9% 2.7% NonR 4.6% 21. 2.3% 62. 5. 3. 2.7% 5. Dincolo de aceste corelatii. de trasaturile personale ale subiectilor.1% 6.46 1.

IPP. care îsi confirma si aici rolul de principal “educator” sau – altfel spus – de transmitator de valori. confirma acest monopol ideologic al televiziunii în spatiul valorilor si alegerilor de tip axiologic. Nu este clar gradul în care Televiziunea este un educator sau un formator constient si responsabil moral. Metro Media Transilvania si The Gallup Organization). Timpul petrecut în fata televizorului rivalizeaza direct cu timpul petrecut de tineri în scoala si este clar ca Televiziunea în România nu este . cu implicatii adânci în structura societatii si în destinele individuale. 39 . consum de alcool etc.în cele mai multe cazuri – cel mai potrivit profesor sau furnizor de modele. cit.). alegeri care au efecte de lunga durata.5% 1.1% 15. preferinte si modele de urmat.functie ce revenea scolii . 8 The Gallup Org.8% 22.3.. pornografie. imitându-le comportamental.6% 6. o forta care gestioneaza responsabil puterea uriasa de a influenta direct destinul si alegerile pe care le fac tinerii. se remarca absolut corect ca “definirea ca principala instanta educationala dubleaza atractivitatea televiziunii ca mijloc de petrecere a timpului liber” (p. si atitudinal: se preia constient sau inconstient un “set” de elemente si valori care constituie “reteta de succes” reprezentata de modelul identificat. În plus. Noii "eroi" propusi sau impusi de mass-media se constituie în modele cu care generatiile tinere se identifica. initiere si transmitere a modelelor purtatoare a valorilor fundamentale . MMT etc.este preluata în prezent de televiziune. “retete de viata”. Internet 55. 5. Studiile pe aceasta tema.57 Rezultatele obtinute releva faptul ca din totalul factorilor de influenta se detaseaza pe primul loc televiziunea. Este interesant de observat ca vechea sarcina de prezentare. op. releva date îngrijoratoare: “vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber” si este asociat cu expunerea copiilor si tinerilor la violenta. Studiul “Expunerea copiilor la programe radio si TV” (2004. derulate în anul 2004 în România de institutii prestigioase8.

e Interesant de remarcat la acest capitol este plasarea pe ultimele locuri a profesorilor si a consilierii: aceste categorii au – pentru tinerii chestionati – cea mai redusa influenta în alegerea modelelor de urmat.79). prezentarea reperelor morale si a directiilor constructive. Se confirma si aici o criza de vizibilitate si incapacitatea scolii de a raspunde cerintelor de tip formativ. o valorizare puternica a familiei si a valor ilor asociate. Plasarea pe acest loc reprezinta o tendinta normala. dovedeste a reprezenta un factor de stabilitate în viata si evolutia tinerilor.5 Familia reprezinta un important factor de influenta pentru tineri în alegerea modelului. Interventiile sunt necesare în planul 40 .5 1 1. educatie si progres. ceea ce este un factor pe care se poate construi foarte mult pentru stabilitate sociala. acest factor plasându-se pe locul doi în ierarhia importantei factorilor de influentare (1.I nfluenta factorilor sociali si ai mediului de informare asupra alegerii modelului Familie Prieteni Colegi Profesori OSP Televiziune Presa scrisa Internet 0 0. singura institutie sociala care are ca scop explicit educatia. scoala se dovedeste incapabila sa îsi mai atinga functiile educative în realitate. de prezentare si negociere a valorilor. dincolo de miturile auto-suficiente sau linistitoarele exceptionalisme. dar procentul ridicat pare sa indice o reproducere a valorilor de tip conservator. Chiar daca tinerii cauta în mod firesc modele de urmat în viata. dar itemii ulteriori releva o preferinta pentru revistel si ziarele de divertisment. Presa scrisa este un important factor de influenta în alegerea modelelor.5 2 2. scoala este cel mai departe de acest rol Daca familia se .

3.5 1. 7.0 Colegi Prieteni Profesori OSP 1. 6.5 Familie 2. in urma analizei Pareto se pot trage urmatoarele concluzii: Pentru îndeplinirea criteriului de minim 80% procent a frecventelor de aparitie. Bani.0 Presa scrisa 1. Inteligenta. altele. Notorietate. listate în ordinea descrescânda a frecventelor: 1.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Influenta mediului de informare in alegerea modelului 2. 2. Realizare profesionala.5 TV 2. Competente sociale / interpersonale. prin care s-a efectuat închiderea itemului 4. 4. 41 . Influenta factorilor sociali in alegerea modelului 2.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Itemul (4): Motivele identificarii cu modelul de succes Din cele 17 categorii. exista 8 categorii. Tenacitate. Frumusete fizica. 5.5 Internet 1.culturii organizationale a scolii si studiul de fata ofera o oglinda destul de clara asupra locului în care acest tip de interventii trebuie sa se concentreze.

arata o dispersie destul de mare a optiunilor. 14. 82% Bani Altele Familie Credibilitate / sinceritate Religiozitate Notorietate Tenacitate Inteligenta Educatie Frumusete fizica. 5. Numarul de 8 categorii. Bani. Educatie. 3. pe care le grupam astfel: • Între 20% si 10 % inclusiv sunt 4 categorii – frecventa cumulata de 64. Altele. 8.1% din totalul celor 1784 de cazuri în care respondentii declara existenta unui model de succes.3% 11. Realizare profesionala. Notorietate. 2. 13. Credibilitate / sinceritate. 12.7% 1. 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Persoana de succes. Persoana de succes. Competente sociale / interpersonale.8. Tenacitate. Frumusete fizica. 4.8% 6. 7. altele Realizare profesionala Categoriile anterioare cumuleaza 82. altele. Inteligenta. 9. • Între 9% si 5% sunt 5 categorii . Familie. Competenta. • Între 5% si 1% sunt 5 categorii – frecventa cumulata de 11. Putere / independenta / personalitate.frecventa cumulata de 32. din totalul de 17. Competente sociale/interpersonale Putere / independenta / personalitate 42 Nu stie/nu are motive sa raspunda Persoana de succes Bunatate/altruism NonR . 10.

cel mai probabil grupând. notorietatea si banii reprezinta mai degraba stari finale la care ajunge individul. 18. Bani. se ajunge mai mult conjunctural decât prin efort individual si calitati personale . Bunatate / altruism. competente sociale / interpersonale. Nu stie / nu are motive sa raspunda. stari la care. Persoana de succes. Notorietate. acesta fiind chiar mentionat explicit drept motivatie a raportarii la model. observam ca realizarea profesionala. în cazul de fata. 17. altele. tenacitate.3% Analiza Pareto. Categoriile care se situeaza între cerintele criteriului Pareto 20% din cazuri si criteriului Pareto 80% din frecvente cumulate sunt urmatoarele: • • • • • Inteligenta Competente sociale / interpersonale.8%: • • • Realizare profesionala. presupune existenta a cel putin doua sub-populatii puternic diferentiate. care nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul 1 de catre distributia de raspunsuri la itemul 4. Aceste categorii cuprind cu precadere calitati personale si interpersonale care conduc la succes. Totodata. frumusete fizica. cealalta sub-populatie teoretica pune accent pe inteligenta. Tenacitate. NonR Al doilea criteriu Pareto. Aceste categorii au frecventa cumulata de 37. de maximum 20% din categorii. succes. 43 . în cazul populatiilor statistice care nu îndeplinesc simultan cele doua criterii.2% 16. conduce la luarea in considerare a 3 categorii.15. care au o frecventa cumulata de 44. sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 1 3 si sub-populatia ce cuprinde grupa de categorii 4-8. Continuând cautarea elementelor distinctive dintre cele doua sub-populatii teoretice. • Intre 1% si 0% sunt 3 categorii – frecventa cumulata de 1. în societatea româneasca actuala. Religiozitate. Frumusete fizica.

Masculin Realizare . Utilizând comparatia dintre gruparea conditionata compusa a subiectilor.In ideea gasir ii unor subpopulatii reale. Categoria bani produce urmatoarele diferentieri: raportul liceu / SAM este de 3 la 1.profesionala Notorietate . semnificative. raportul pe sexe fiind de 1.Liceu Realizare .rural Notorietate .urban Notorietate .5 la 1. raportul urban / rural fiind de 2 la 1 in favoarea subiectilor din mediul urban. Realizare . Vom cauta distinctii la nivelul primului raspuns semnificativ pentru itemul 4. raportul creste semnificativ. pornind de la ipoteza ca primul cuvânt cheie ales reprezinta si cel mai bine prioritatile subiectului. în raport cu cei de la SAM. Diferentierea pe sexe la aceasta categorie este mai putin relevanta.masculin Notorietate .Urban Notorietate . Raportul urban / rural este important.5 la 1 in favoarea sexului feminin.3 în favoarea respondentilor de sex feminin.Profesionala BANI . Categoria notorietate produce si ea diferentieri importante: raportul subiecti din liceu / subiecti SAM fiind de 3 la 1.Masculin Realizare .Feminin Realizare . si nu doar teoretice : 44 BANI .Urban BANI .Rural 300 250 200 150 100 50 0 .Rural Realizare -feminin Notorietate . aratând ca este vorba de subpopulatii reale. optiunea mentionata fiind de 2 ori mai frecventa pentru subiectii din mediul urban. raportul fiind de 1.Profesional BANI .Liceu BANI .Feminin Constatam diferente importante în optiunile pentru categoria realizare profesionala între subiecsii din liceu si scoala de arte si meserii (SAM): de 4 ori mai multi subiecti de liceu considera prima prioritate in alegerea modelului realizarea profesionala. raportul sex masculin / sex feminin este de 2 la 1 iar raportul urban / rural este de 2.Liceu BANI . vom cauta în cadrul criteriilor de stratificare continute în itemii 14-17.

Proportiile în care se afla subiectii de la SAM din mediul rural fata de cei din mediul rural sunt sensibil egale. iar cifrele absolute mult scazute fata de liceul din mediu urban. la un nivel absolut similar se situeaza si cei de la liceul din mediul rural. subiectii de la liceu din mediul urban fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 5. putem trage o serie de concluzii interesante : • Se contureaza clar o sub-populatie de sex masculin. Graficele de mai jos sintetizeaza raspunsurile elevilor din esantion: 45 . din mediul urban. în opozitie cu populatia rurala si de la SAM. • Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan notorietatea fata de cei de la SAM din mediul rural se afla în raport de 6 la 1.3 / 1 fata de cei din mediul rural. populatia feminina apreciaza mult mai putin banii. notorietatea si banii. dar fe tele din mediul urban si liceal apreciaza mai mult realizarea profesionala si notorietatea. • În ceea ce priveste banii. Itemul (5): imaginea de sine la orizontul de timp de zece ani Acest item urmareste adâncirea si nuantarea analizei optiunilor elevilor din grupul tinta atât în ceea ce priveste profunzimea optiunilor. Din cele de mai sus. care apreciaza putin aceste lucruri. La fel. depasindu-i aici pe baietii din mediul urban.• Subiectii de la liceu din mediul urban care pun pe primul plan realizarea profesionala fata de cei de la SAM din mediul rural care fac acelasi lucru se afla în raport de 9.5 la 1. care apreciaza puternic si distinct realizarea profesionala. de la liceu. Este clar ca o concordanta a raspunsurilor la acest item cu cele de la itemii anteriori indica o influenta profunda dar si rationata a modelului ales asupra personalitatii tânarului.6 / 1 iar baietii din mediul urban care opteaza pentru bani se afla în raport de 2. • În acelasi timp. cât privind modul de argumentare a acestor optiuni.

categoria numita a “oamenilor de succes” are o serie de trasaturi distincte: • • • Oamenii de succes au teluri bine stabilite pe care le urmeaza si considera obstacolele întâlnite drept trepte spre succes. majoritatea provin din mediu urban.2% 7.8% 1. Oamenii de succes considera ca reusita nu este un accident iar succesul se afla la intersectia dintre pregatirea profesionala si ocazia favorabila.7%) sau oameni de afaceri (6.3% 11. 46 .4% 19. Nu stim daca tinerii sunt pregatiti suficient pe tema “omului de succes”.4% 1. Telurile urmate trebuie sa fie expresia vocatiei si trebuie urmarite cu un efort sustinut.2%).1% 33.25./amenajare terit. persoane de succes (6.5% Domenii /profesiuni Profesor Domeniul industrial Domeniul economic Ordine publica / armata 13.7% Persoana respectata 18.7% 11.5% 10.5% 8.4% Realizat profesional Patron Persoana independenta Persoana sanatoasa Persoana fericita 24.8% 9. care sa le confere substanta. 4. urmeaza cursuri de liceu si au parinti cu studii superioare.8% 5.4%) ceea ce confirma interesul pentru reusita profesionala.7% Domeniul serviciilor Arta / audiovizual Sport Sanatate / asistenta sociala Creator de mode Constr.1.3% Categorii socio-profesionale Persoana de succes Om de afaceri 12.1% Optiuni de viitor categorii socioprofesionale domenii / profesiuni NonR 41.1% 20.0% 5. altfel ele sunt sortite pieirii.6% 14. Conform sintezelor din literatura de specialitate. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fiu… Cei mai multi tineri chestionati doresc ca peste 10 ani sa fie o persoane realizate din punct de vedere profesional (8. Dintre cei care au mentionat ca îsi doresc cel mai mult sa fie persoane realizate profesional.1% 5.

de asumarea riscurilor. pe baza experientei. manager etc.3% doresc sa fie sportivi. 47 .8%) doresc sa lucreze în domeniul serviciilor. Pe de alta parte. au o mare capacitate de persuasiune. Nici un elev nu mentioneaza meserii din domeniul agricol sau minier desi o treime dintre subiecti provin din mediul rural.7% opteaza pentru domeniul economic (expert contabil. medici etc. vor gasi aceasta solutie. farmacist.• Oamenii de succes au convingerea ca fiecare problema cu care se confrunta are o solutie. încrederii si intuitiei. “ceilalti” fug de responsabilitate. 3. atât a celor care lucreaza în agricultura.6% pentru domeniul ordinii publice si al armatei (politist. cei mai multi (7.3% dintre ei opteaza pentru meserii din domeniul sanatatii si al asistentei sociale (medic.1% ar dori sa lucreze în domeniul industrial. în care se gasesc mai multe locuri de munca sau în care se pot demara mai usor activitati antreprenoriale. deoarece sportivii de succes sunt mai bine remunerati fata de alte categorii socio-profesionale. jandarm. • Oamenii de succes au încredere în fortele proprii. 4. sportul poate fi o optiune valida pentru cariera. asistent social).). fara a avea studii superioare. sunt disciplinati si acorda o mare importanta echipei de lucru.4% pentru meseria de profesor si doar 3. 5. asistent medical. datorata fenomenului de migratie. de îndoieli sau de situatii noi. 4.2% dintre acestia sunt atrasi de meserii specifice domeniului artelor sau audiovizualului (interpret de muzica clasica sau muzica usoara. Cele mai importante mutatii în profilul socio-economic si ocupational al acestor tineri pot fi rezumate astfel: • • anumita degradare a potentialului uman din sectorul primar. economist. impresar etc. Sectorul agricol se confrunta cu mari dificultati si raportul costuri / beneficii nu este atractiv. Spre deosebire de oamenii de succes. Referitor la domeniul profesional. Tineretul din mediul rural are o situatie sociala aparte. 5. Atractive pentru tineri sunt si alte domenii profesionale: 6. cât si a celorlalti (profesori. scaderea ponderii specialistilor. alte studii au demonstrat ca iar tinerii de azi doresc o perioada de studii cât mai scurta si o insertie rapida pe piata muncii. În România. ofiter). crainic. Acest lucru este explicabil deoarece este un domeniu în plina dezvoltare.).). în special a persoanelor de sex masculin. iar ei. ziarist.

doar 0.6% dintre tinerii investigati ar opta pentru meserii specifice acestui domeniu (inginer constructor.1% dinte tineri mentioneaza explicit ca doresc sa fie patroni ai propriei afaceri ceea ce dovedeste o lipsa a capacitatii de asumare de responsabilitati si în acelasi timp necesitatea unei mai bune educatii antreprenoriale. ei se bazeaza pe aceasta pentru sustinerea financiara. Tot ceea ce parintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regasi mai târziu si în obiceiurile copiilor. Cercetari recente au demonstrat faptul ca parintii sunt într-adevar primii "profesori" ai copiilor lor.4% 13. • tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani prezinta. Sectorul minier se confrunta cu disponibilizari masive.7% dintre ei sa fie respectati. 1. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa am… îmi doresc cel mai mult sa am O casa Masina Bani Familie O firma personala O viata mai buna Sanatate Cariera Succes Un loc de munca Copii Prieteni Altele 15. 3. ca peste 10 ani sa fie sanatosi.2% 2. cât si inter -generational.6% 1. Daca pe ansamblul populatiei. Inclusiv cercetarea de fata identifica familia drept cel mai puternic factor de influenta pentru tinerii din cadrul populatiei tinta. migratia si-a schimbat sensul. ofera conditii dificile de munca si nu ofera siguranta din nici un punct de vedere. atât intra-generational. cea mai puternica mobilitate.8% 4.4% 5. cel mai mult.3% 6.4% 6. 5. Doar 3. conform tuturor studiilor.3%) îsi doresc o familie. arhitect). pentru tineri s-a mentinut directia principala dinspre rural spre urban.6% dintre tinerii chestionati îsi doresc. Acest fapt concorda si cu rezultatele obtinute 48 . Desi domeniul constructiilor si al amenajarilor teritoriale este într-o continua dezvoltare.9% 0.9% 5.5% 7.9% dintre ei sa fie fericiti si 1.• scaderea mobilitatii sociale a tineretului rural. Tinerii zilelor noastre sunt puternic legati de familie. fundamentarea succesului si disponibilitatea de a fi întelesi.4% Majoritatea tinerilor investigati (33. în consecinta.0% 33.6% 20.2.

Doar 6.6%) reiese faptul ca 49% dintre tinerii investigati sunt de parere ca banii si bunastarea materiala garanteaza succesul în viata. acestia sprijinindu-se în continuare pe ajutorul traditional al familiei. Toate acestea reprezinta factori care prejudiciaza procesul de participare economica. lipsa calificarii.4% doresc o casa iar 13. Politicile de tineret ar trebui sa aiba în vedere dezvoltarea serviciilor pentru tineri. lipsa informatiei referitoare la piata locurilor de munca. dezinteresul pentru munca. modul în care actioneaza oficiile de munca.4% dintre tineri îsi doresc cel mai mult sanatate. Desi statul acorda tinerilor unele facilitati. lipsa de sansa / noroc.8% dintre tineri îsi doresc cel mai mult o cariera iar 6. printre care: insuficienta locurilor de munca. cât si a celor care se înscriu în învatamântul superior. a experientei. masina) pot fi presupuse a fi optiuni ale unui tineret pragmatic ce doreste sa traiasca decent în cadrul unei societati prospere.5% o viata mai buna. Obtinerea unui loc de munca ridica numeroase obstacole în fata tinerilor. tinerii au dificultati locative în proportie de masa. În România. 2004). nepriceperea în a cauta un loc de munca. Societatile în care familia este puternica si respectata sunt mai stabile. care arata ca pentru jumatate dintre copii chestionati (49%) cel mai important lucru în viata e sa ai o familie fericita. 5. Familia este totodata o stavila împotriva disolutiei sociale. Suportul oferit de sistemul educational pare sa fie mai putin pus în valoare de tineri. Pentru integrarea socio-profesionala.6% doresc o masina. 5. 15. lipsa relatiilor. Însumând procentele ( 20%+15. gasirea unui loc de munca reprezinta primul si cel mai important pas. mai echilibrate.2% un loc de munca si 4. În domeniul educatiei asistam la începutul unui proces de polarizare a populatiei: creste atât proportia celor care ramân la nivelul educatiei primare si gimnaziale. 49 . Aceste bunuri materiale care apar în procent semnificativ (bani.4%+13. 20% dintre tineri doresc ca peste 10 ani sa aiba bani.9% o firma personala. 7. În procesul dobândirii statutului de autonomie sociala. de acestea beneficiaza în realitate mai degraba cei cu venituri substantiale.4% succes. casa. formarea tinerilor pentru viata precum si sprijinirea initiativei acestora. tinerii se confrunta cu dificultatile specifice unei societati în tranzitie.de ancheta Gallup (Expunerea copiilor la programe radio si TV.

8% sa faca afaceri si 6.9% îsi doresc prieteni. pasionante.Foarte putini tineri ( 2. 5. Aceste lucruri presupun o pregatire mult mai buna a tânarului precum si investitii psihice în scopul adaptarii tânarului la un astfel de mediu. Participarea civica si politica a tinerilor români este relativ scazuta.0% 1.4% 0.2% 3.8% 3. (Peste 10 ani) Îmi doresc cel mai mult sa fac… Îmi doresc cel mai mult sa fac… Afaceri Bani Copii Cariera Calatorii Sport de performanta Lucruri extreme. Schimbarile radicale în sfera social-economica.8% mentioneaza ca îsi doresc cel mai mult sa aiba o cariera de succes. De spectacole.2%. este atomizarea. periculoase. restrângerea la nivelul grupurilor familiale si de vecinatate. muzica. Doar 4% doresc sa faca sport de performanta iar 1.7% 7. 7% doresc cel mai mult sa calatoreasca. pasionante Munca de caritate Politica Spectacole. modeling 6. modeling sunt puternic atrasi 3. muzica. politica si spirituala fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul. iar de politica un numar foarte mic dintre tinerii chestionati. 50 . favorizând o criza acuta a constiintei valorice individuale si ducând la erodarea.1% lucruri extreme. periculoase.0% 4. doar 0.2%.4% dintre tinerii investigati îsi doresc cel mai mult sa se implice în activitati de caritate.8% 6.6% ) îsi doresc cel mai mult copii si doar 1. 6. cei mai multi tineri afirma ca îsi doresc cel mai mult o cariera (15. 8.3.7%) ceea ce nu concorda cu întrebarea anterioara la care doar 6.1% 8.0% 15.2% La aceasta întrebare. Caracteristica de fond a relatiilor sociale pe care le dezvolta tinerii. pentru unii.8% sa faca bani. a unei parti din aspiratiile si mentalitatile construite în perioada adolescentei.

Influenta parintilor este efectiva numai în cazurile de afectiune si respect reciproc si este de cele mai multe ori inexistenta în lipsa acestora. caracterul dinamic al proceselor de formare si afirmare a personalitatii. tendinta este aceea de reîntoarcere la familie. nonconformismului extrem. prietenii sunt mai importanti pentru comportamentul imediat. sa-si creeze reputatie prin stilul personal de participare la diferite activitati. Într-o societate aflata în continua schimbare. Dar parintii. calitatea vietii (nivelul de trai în familiile de provenienta). nivelul si gradul scazut de instructie si educatie. interesante si care aduc o contributie semnificativa la un domeniu de activitate sau altul. Pe lâ nga conduitele normale pot sa apara si conduite caracterizate prin exprimarea negativismului. evenimentele prin care. morale. profesionala si sociala. tânarul poate încerca sa iasa în evidenta. 51 . Studii recente care au avut drept obiectiv identificarea naturii si a continuturilor raporturilor sociale ale adolescentilor au subliniat influenta opiniei parintilor si a colegilor referitoare la optiunile profesionale. Parintii constituie prezentele cele mai puternice pe termen lung în timp ce colegii. familiale. nesiguranta unui loc de munca. somajul . în care reperele sociale. incompetenta si din ce în ce mai receptiv la persoanele cu calitati deosebite. politice etc. excentricitatii .Tânarul poate deveni sensibil si recalcitrant la întâlnirea cu nonvaloarea. Cauzele principale ale acestei vulnerabilitati sunt: lipsa de experienta. Vulnerabilitatea tinerilor este accentuata de o serie de factori agravanti ce reprezinta factori de risc. prin performantele obtinute sau chiar prin tendintele de imitare ale unor persoane pe care le considera adevarate modele. se confrunta cu o diversitate de modele si precepte educative. De asemene a. ierarhice au suferit mutatii.toate bazate mai ales pe ignoranta si ostilitate “catre toti si toate”. ei gasind din ce î ce mai greu strategii n adecvate pentru asumarea responsabilitatilor în ceea ce priveste educarea copiilor lor si sustinerea lor pentru reusita scolara. ca si societatea. Populatia tânara este prin natura ei mai vulnerabila fata de situatiile. sau pe care le parcurge in drumul ei spre maturitate (maturizare). împrejurarile.afecteaza negativ procesul de insertie profesionala. respectiv fenomene si / sau procese ce pot compromite demersul integrarii socio-profesionale si culturalmoral-civice a tinerilor: • • • • • zona geografica / istorica de provenienta – mai ales pentru tinerii care provin din zonele cu o dezvoltare economica scazuta.

sa -si consolideze pozitia în grup. delincventa. Este.• • adaptarea dificila la cerintele unei piete a fortei de munca tot mai diversificata în ceea ce priveste specializarea.5% de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. Grupul caruia îi apartine tânarul constituie o prezenta vie. Rolul scolii si al familiei în viata tinerilor este considerat esential în insertia generatiilor tinere în societate. Alegerea unei profesiuni depinde adesea de conditiile oferite de societate. pe de alta parte. uneori al mamei . scoasa în evidenta interdependenta dintre familie si scoala. deseori dupa modelul tatalui. si institutiile sociale structurate. Motivarea elevilor pentru a obtinerea performantelor scolare reprezinta una dintre problemele care îi framânta deopotriva pe parinti si pe profesori. pentru viata.umane si moral-culturale pozitive. În principiu. Adolescentul vrea sa placa grupului.9% dintre respondenti considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete si nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele sale specifice. de aceea. Acest lucru este evidentiat de raspunsurile la itemul urmator (6): 33. mai apropiata decât aceea a parintilor sau a profesorilor. coruptia: în absenta unor modele profesionale . dar si al ineficientei institutiilor care trebuie sa asigure climatul de ordine si securitate sociala. corelate cu tendinta scaderii vârstei de debut si a raspândirii drogurilor tari. surpinde pozitia modesta a prietenilor printre tintele dezvoltarii personale viitoare.contând si ceilalti membri ai familiei exemplul reusitei fiind important deoarece tinerii nu doresc sa se însele ei însisi asupra propriilor aptitudini. Elevii care provin din mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii ca fiind utile în 52 . • • traficul si consumul de droguri – în continua expansiune. concreta.8% dintre elevii chestionati percep scoala ca fiind importanta pentru viata lor sociala si profesionala dar 36. criminalitatea – ca efect al disfunctiilor economice si sociale. adica în asigurarea continuitatii si înnoirii societatii umane. adica în capacitatea acesteia de a-i pregati pentru viata. interese sau dorinte profesionale. ale esecurilor în viata profesionala / personala. dar. câstiga teren comportamentul corupt. ei considera ca în prezent scoala nu se achita ireprosabil de sarcina ei. Credem ca o mare parte a tinerilor are încredere în institutia scolii. Un procent mare de 68. ale dezorganizarii vietii familiale. în realitate. tinerii sunt convinsi de importanta scolii în pregatirea lor intelectuala si morala. de asemenea. sa dinamizeze viata grupului si. pe de o parte.

educarea comportamentului). continuarea studiilor. diploma.principale le motive: scoala nu este suficienta pentru alegerea directiei în viata. scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete. scoala nu ma ajuta…” . viata si familia lui.prin: activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala. Un numar mare de tineri nu au clar stabilit un proiect de viata. nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice. nu este interesata de elev. La acest sub-punct elevii si-au putut exprima si opinii critice. 61. educatie. nu este corecta. putem remarca drept nota dominanta. 73. cariera. pregatire intelectuala. Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind deficitara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii. insatisfactii privind oferta scolii: nu este interesanta. 38. spre continuarea studiilor sau combinarea continuarii studiilor cu ocuparea unui loc de munca. cultura.3% Scoala nu ma ajuta sa ajung ca persoana-model Nu. nu ofera sanse de viitor. • “Nu.vederea atingerii modelului ales decât cei ca re provin din mediu urban.5% Da.1% 53 . trebuie completata cu altceva. 26. 0.3% nu stiu. pregatire pentru comunicare / relationare. existenta unei orientari majore spre realizare profesionala si succes. cei mai multi dintre tineri au proiecte de vi ta vag conturate ceea ce subliniaza importanta si necesitatea a consilierii pentru viata si cariera. pregatire pentru munca / viata. Itemul (6): rolul scolii în evolutia spre model Acest punct are doua subpuncte: • “Da. Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model NonR. 0.4% nu stiu.4% NonR. nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului). scoala ma ajuta…” . În concluzie. profesori / oameni ai scolii. nu creeaza conditii pentru învatare. pregatire psihica si fizica.

iar procentajul este mai mare la elevii din învatamântul profesional (4.0% 0.0% Membrii familiei Prieteni. luând în considerare mediul în care se gaseste scoala procentul non-raspunsurilor din urban (4.5%) de elevi din esantion care.61%).70%).31%) la elevii esantion cu domiciliul în mediul urban decât la cei din mediul rural (3. desi au un model nu îsi exprima parerea despre modul în care scoala îi ajuta sa ajunga ca persoana model aleasa.1% dintre cei chestionati.45%) fata de baieti (4. colegi Profesori Vedete de televiziune Sportivi Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte Factori scolari favorizanti alegerii modelului Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie Pregatirea pentru viata Asigura sansa la educatie 100. 54 . De asemenea.0% 50.98%) decât la cei din liceu (3. Procentul de non-raspunsuri în privinta factorilor de mediu scolar care influenteaza pozitiv alegerea modelului este mai mare (4.0% Factori scolari defavorabili alegerii modelului Nu ofera modele Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Scoala trebuie completat cu altceva Alte 75. Fetele au un procentaj mai mic de nonraspunsuri (3.100% 75% 50% 25% 0% Membrii familiei Prieteni. colegi Profesori Vedete de Sportivi televiziune Oameni de Oameni de afaceri cultura Oameni politici Alte La prima parte numarul de non-raspunsuri la acest item este mare: 35.50%). Daca se iau în calcul cei care la itemul 1 declara ca nu au nici un model (205 respondenti) ramâne un numar de 369 (22.63%).01%) este mai ridicat decât în rural (3.0% 25.

continuarea studiilor. pregatire psihica si fizica (10. Nici unul dintre subiecti nu considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca acest model prin diploma.1% din elevi declara ca scoala îi ajuta prin activitati / elemente de cultura scolara. cultura (27. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta pe tineri sa-si atinga acest model. Destul de multe raspunsuri (32. pregatire pentru munca /viata (1%). Daca modelul ales este dintre membrii familiei dintre elevii din esantion considera ca scoala îi ajuta sa-si atinga modelul în principal prin activitati / elemente de cultura scolara (19.3%) de elevi din esantion considera ca scoala nu ofera modele sau nu este interesata de modelele elevului.8% percep scoala ca fiind utila în pregatirea pentru viata sociala si profesionala.7%) nu au putut fi încadrate în grila si au fost considerate la “altele”. Diploma. insatisfactiile privind oferta scolii exprimate de respondenti sunt foarte mari.5%). pregatire pentru comunicare / relationare (1. pregatire psihica si fizica (6. doar 3.6%).9% considerând ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete (33. pregatire intelectuala. educatie.5% din elevii din esantion ca fiind elemente care sa -i ajute sa ajunga ca persoana model.1%) si ca nu este centrata pe elev si pe nevoile / interesele lui specifice (35. S-a facut corelarea raspunsurilor de la acest item cu cele de la itemul 1 care se refera la modelul ales. Influenta scolii exercitata prin profesori / oameni ai scolii este de asemenea perceputa ca fiind extrem de scazuta.4%) considera ca pot ajunge ca modelul ales din familie prin diploma. Un procent de 26. un procent de 68. educatie. În privinta opiniilor critice. cariera. Un procent de 33. la cel de-al doilea foarte putini elevi (1. chiar cumulate sunt percepute doar de 3. Spre deosebire de primul sub-punct.6%).9% considera ca scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul colegilor / prietenilor prin pregatire intelectuala.5%).Doar 19. cariera. pregatirea pentru munca si viata sau prin pregatire pentru 55 . Un procent mare (36.5%) si educarea comportamentului (1. cultura.8%).9%). Acest procentaj se obtine însa prin cumularea raspunsurilor date de elevi sub aspectul pregatirii intelectuala. continuarea studiilor.9% din subiecti declarând ca simt o astfel de influenta. Cei mai putini (0. educatie.2%). Foarte mici sunt procentele de respondenti care considera scoala ca fiind importanta în pregatirea lor pentru munca / viata si pentru comunicare / relationare pentru a ajunge ca persoana model.8%) nu au stiut ce sa raspunda. cultura (23.

pregatire pentru munca / viata (pregatire intelectuala.55 % considera ca pregatirea intelectuala.8% dintre elevi (acelasi procentaj ca în cazul pregatirii psihice si fizice oferite de scoala). educatie.. Influenta profesorilor este perceputa în acest caz ca fiind importanta de 4. educatie. În cazul în care modelul ales este din rândul vedetelor TV. doar 2. cultura. pregatire psihica si fizica . educarea comportamentului) îi ajuta sa ajunga ca modelul ales. respectiv activitati ale scolii/elemente de cultura scolara. Nici unul din respondenti nu considera ca scoala ofera sanse sa ajunga ca oamenii de afaceri luati ca model si ca nu-i pregateste pentru munca/viata pentru a ajunge om de afaceri. respectiv prin pregatire intelectuala.2%) si doar 3. 56 .2% din elevii esantionului percepând o astfel de influenta. cultura).4% din elevii din esantion considera ca scoala le asigura sansa de a atinge acest model. cultura. Un procent de 83.3% considera ca activitatile din scoala (cumulat procentajele de la pregatire intelectuala. educatie. educatie.5%). cultura oferite de scoala îi ajuta sa ajunga ca modelul. profesorii influenteaza cel mai putin atingerea modelului (doar 2. un procent de 23. cultura. În cazul alegerii modelului din rândul oamenilor de cultura acelasi procentaj (23. Nici unul dintre elevii care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îl ajuta prin pregatire pentru comunicare / relationare.comunicare / relationare. Daca modelul ales este din rândul oamenilor politici acelasi procentaj (23. Influenta profesorilor este extrem de redusa în cazul în care modelul este ales din rândul oamenilor de afaceri . Se pot grupa factorii scolari favorizanti alegerii modelului în patru mari categorii: • pregatirea pentru viata sociala si profesionala .8% dintre elevi considera ca prin activitati ale scolii pot atinge modelul. educatia.5%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara. cultura (31. pregatire pentru munca / viata. Daca modelul ales este din rândul sportivilor. Totusi 52. iar cei mai putini (1. Doar 4% considera ca profesorii îi ajuta sa ajunga ca modelul ales din rândul profesorilor.8%) considera ca scoala îi ajuta prin activitati ale scolii / elemente de cultura scolara si respectiv pregatire intelectuala.2%) considera importanta educarea comportamentului. În cazul alegerii modelului din rândul profesorilor cele mai mari procentaje indica faptul ca scoala îi ajuta prin pregatire intelectuala. educatie.

Aceasta pregatire este perceputa ca fiind importanta (procente peste 50%) si în cazul alegerii altor modele (membrii familiei.9% 57 .3%) considera pregatire pentru viata sociala si profesionala ca fiind importanta în cazul alegerii modelului dintre colegi / prieteni. sportivi. educarea comportamentului). în cazul modelelor din mediul de afaceri sau politic procentele sunt sub 50%. 5. Procente foarte mici (sub 11%) considera profesorii ca favorizând alegerea modelului. Procente foarte mici (sub 9%) se înregistreaza la asigurarea sansei în educatie (diploma.9% Nu ofera informatii utile Nu este centrata pe elev Nu este interesata de elev 32. indiferent care ar fi acest model. pregatire psihica si fizica. Elevii din esantion la care scoala se gaseste (sau care au domiciliul) în mediu rural apreciaza în proportie mai mare activitatile scolii pentru alege rea modelului decât colegii lor din mediu urban. cariera. iar în cazul modelului ales dintre colegi / prieteni sau oameni de afaceri nici unul dintre elevii din esantion nu considera.• • • pregatire pentru comunicare (relationare. cariera.6% Insatisfactii privind oferta scolii: Nu este interesanta Nu ofera sanse 36. sub acest aspect ca scoala favorizeaza alegerea modelului. vedete TV. continuarea studiilor). activitati ale scolii/elemente de cultura scolara.5% 19. profesori / oameni ai scolii. oameni de cultura). Cel mai mare procent (83. continuarea studiilor).0% 5. asigurarea sanselor la educatie(diploma. profesori.

fata de doar 40 raspunsuri ca pot ajunge ca persoana model si fara a face scoala). de nevoile lui specifice. cariera. Dintre respondenti 32.9%. 58 . trebuie completat cu altceva Scoala nu are legatura cu viata reala/nu ofera informatii utile/concrete În privinta conditiilor oferite de scoala pentru a ajunge ca persoana model opiniile elevilor din esantion sunt favorabile în ceea ce priveste pregatirea oferita de scoala pentru viata sociala si profesionala (552 opinii favorabile fata de 254 care raspund ca scoala nu are legatura cu viata reala / nu ofera informatii utile / concrete) si activitati / elemente de cultura scolara (312 opinii favorabile. iar 25. Daca modelul ales este din rândul oamenilor de afaceri 20.6% dintre elevi considera ca pot ajunge ca persoana aleasa ca model si fara a face scoala.5%). iar daca modelul este din rândul oamenilor politici 10.În privinta opiniilor critice / insatisfactiilor privind oferta scolii procentul cel mai mare. Procentaje semnificative (19. S-a încercat realizarea unor grupari în cadrul variantelor de raspuns care sa permita opinii pro si contra unor aspecte. În opinia a 36. deoarece Poti ajunge ca persoana model si fara a face scoala Nu ofera modele. 5% dintre elevi considera ca scoala nu este de fapt interesata de elev. continuarea studiilor) Pregatirea pentru viata sociala si profesionala NU. prin Activitati ale scolii/elemente de cultura scolara Profesori/oameni ai scolii Asigura sansa la educatie (diploma. mai simplu ca scoala este plictisitoare si neinteresanta (5. nu este interesata de modelele elevului Scoala nu este suficienta. Nici unul dintre elevii care si-au ales modelul din rândul colegilor / prietenilor sau din rândul profesorilor nu considera ca pot ajunge ca modelul ales fara a face scoala. 36. DA.35% dintre elevii chestionati scoala nu ofera modele si nici nu este interesata de modelele lor.45% considera ca scoala nu este suficienta (trebuie completata cu altceva) pentru a reusi în viata.0% considera ca pot atinge modelul fara a face scoala. îl înregistreaza afirmatia ca scoala nu este centrata pe elev si pe nevoile/interesele lui specifice.6%) considera ca scoala nu este corecta si ca nu ofera sanse pentru viitor. iar procentul este crescut si de cei care spun.9% considera ca scoala nu are legatura cu viata reala sau nu ofera informatii utile / concrete. Toti elevii care si-au ales ca model oameni de cultura considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevilor.

Aceasta poate rezulta din neîntelegerea sarcinii de lucru (elevilor li se cerea sa-si exprime opiniile în raport cu oferta scolii pentru a ajunge ca persoana aleasa ca model) si si-au exprimat opinii generale despre oferta scolii. opinii favorabile (legate de oportunitatile oferite de scoala privind cariera. indiferent de tipul unitatii. Daca modelul ales este din rândul colegilor / prietenilor. În cazul în care modelul ales este din rândul oamenilor de cultura nici unul din elevii din esantion care si-au ales un astfel de model nu considera ca scoala îi ajuta sa -si atinga modelul prin diploma. diploma. în timp ce 201 considera ca scoala nu ofera modele si nu este interesata de modelele elevului. Interesant este ca nici unul dintre elevii care si-au ales ca model un coleg sau prieten nu a facut acest lucru pentru a avea un traseu profesional similar cu acesta. continuarea studiilor) sunt exprimate doar de 57 din elevii din esantion. O situatie interesanta apare în acest caz. În cazul opiniilor defavorabile privin d oferta scolii în privinta alegerii modelului un procent destul de mare de raspunsuri (32. În cazul rolului jucat de 59 . Opinii nefavorabile legate de asigurarea sansei la educatie (scoala nu este suficienta. continuarea studiilor. În general. Profesorii nu sunt modele pentru elevii lor decât în foarte mica masura si nici nu sunt interesati de modelele pe care le au elevii. localizarea ei (mediu urban sau rural) sau sexul elevilor din esantion. Educarea comportamentului în scoala este perceputa în cazul alegerii acestui model mai importanta decât pentru alte modele alese.Doar 63 de elevi din esantion au opinii favorabile în ceea ce priveste rolul pe care îl au profesorii pentru a ajunge ca persoana model. subiectii considera în procentaj foarte mare (83.3%) ca scoala îi pregateste pentru viata sociala si profesionala pentru a-si atinge modelul. trebuie completat cu altceva) exprima 197 din elevi. pregatire pentru munca / viata sau pregatire pentru comunicare / relationare. cariera. influenta profesorilor în alegerea modelului este perceputa ca fiind extrem de scazuta. 75% declarând ca scoala nu ofera modele. Unii dintre subiecti au raspuns ca depinde doar de ei atingerea modelului si ca scoala nu-i poate influenta. Numarul opiniilor favorabile referitoare la pregatirea pentru viata sociala si profesionala si activitati / elemente de cultura scolara oferite pentru a ajunge ca persoana model este mai mare decât numarul de raspunsuri nefavorabile. Toti elevii care si-au ales un astfel de model considera ca scoala nu ofera astfel de modele si ca nu este interesata de modelul ales.7%) au fost încadrate la categoria alte raspunsuri. nu este interesata de modelele elevului.

3% 18.0% Deloc 0p 13. 2.2% 15.6% 2.1% 1.8% 36.0 0.13 1.9% 39.9% 37.3% 23. 4.5% 11. S-a cerut elevilor sa indice acele elemente care fac din scoala o institutie care faciliteaza succesul în viata.8% 36.7% 59.1% 24.11 1.3% 3.ca elevii sunt în general deschisi învatarii si considera în majoritatea lor ca rolul scolii este de a-i ajuta sa atinga succesului în viata.0 60 .8% 46.0 1.8% 27.60 0.4% 66.5 2. Mult 2p 39.1% 23.9% Putin 1p 44.5 1. Itemul (7): rolul scolii în obtinerea succesului în viata Acest item este o continuare a celui precedent dar cu un accent schimbat.profesori / oameni ai scolii si asigurarea sansei la educatie numarul de raspunsuri nefavorabile este mai mare decât al celor favorabile.49 0.86 1.59 1.5% 23.4% 31.27 1.36 1. Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: Lucrurile învatate Diploma obtinuta Disciplinele scolare Profesori Activitati extrascolare Dirigentia Consiliere si orientare Conducerea scolii Consiliul elevilor Alte 0.2% 27. Punctaj Profesori Disciplinele scolare Activitati extrascolare Lucrurile învatate Diploma obtinuta Dirigentia Conducerea scolii Consiliul elevilor Consiliere si orientare Altele Plasarea pe primele locuri a ”lucrurilor învatate în scoala” releva – prin corelatie cu raspunsurile la ceilalti itemi9 . 3.9% Medie 1.1% 35. 6.74 0.7% 2.8% 2.5% 3. 9.2% 34.7% 3. Rezultatele sunt înfatisate în tabelul de mai jos.1% 3. dincolo de modulul ales. 5. 7.1% 22.1% 2.3% NonR 2.5% 11.9% 35.8% 8.4% 53.1% 43.6% 39. 8.93 0.7% 41. 10.

Scoala este numai una dintre institutiile care promove aza valorile. 1.2 Opinii privind factorii scolari urban (D) rural (D) 1.prof.4 sc.4 1.6 1.6 1.4 masculin feminin 1. având misiunea explicita de a forma noile generatii pentru progresul social si economic.6 0. care este implementata în viata scolii tocmai pentru a oferi elevilor orientare si chiar „retete de succes” pentru aplicarea lucrurilor învatate în afara contextului institutional al ultimilor ani de scoala.6 1.8 0./prof liceu universitar Opinii privind factorii scolari 9 În special cel legat de gradul de insatisfactie legat de scoala.4 1. 61 .8 0.gen.4 1. mai mult decât oricând.2 1. Realitatea sociala a începutului de mileniu este tot mai diferita fata de cea care a stat la baza vechilor paradigme ale educatiei publice.8 Opinii privind factorii scolari 1.4 1. Rezultatele releva faptul ca sistemul românesc de învatamânt este pus în prezent în situatia de a-si formula.8 1.2 Opinii privind factorii scolari liceu inv.6 0.4 1.8 0.6 1.0 0.0 0.2 1.Surprinde si aici plasarea pe ultimele locuri a consilierii si orientarii. 1.8 1.0 0.4 urban (S) rural (S) 1.0 0.4 1. fiind însa cea care are cea mai mare importanta datorita faptului ca ea realizeaza acest lucru în mod constient si programatic.6 0.6 0.6 0.8 1.6 1. optiuni valorice clare si reale.8 Opinii privind factorii scolari 1.0 0.8 0.4 1.2 1.8 0.

prin activitatea efectiva a centrelor înfiintate în scoli.pentru a-si putea realiza misiunea . Din punct de vedere politic si civic. ia r societatea trece de la modul de viata traditional industrial la era informationala bazata pe servicii. egalitatii si moralei într-un context aproape total diferit fata de perioadele anterioare de dezvoltare sociala. pentru ca noile generatii sa devina capabile sa stapâneasca accelerarea dezvoltarii. totodata. a profesorilor consilieri si a psihologilor angajati în sistemul scolar.84/1995 – cât si operational.sa propuna noi continuturi curriculare pentru a acorda realitatea scolii la noile realitati sociale în care sunt plasati elevii si în care vor fi obligati sa se integreze dupa terminarea segmentelor de scolarizare. Dupa cum arata si studiul de fata. oamenii se muta mai des dintr-un loc într-altul. Mai mult decât atât. 62 . Scoala va trebui sa urmareasca crearea unei motivatii reale pentru învatarea pe parcursul vieti. Omul începutului de mileniu trebuie sa fie flexibil si creativ pentru a se adapta unor conditii si cerinte de munca care sunt permanent redefinite de avansul tehnologiilor. de schimbarea relatiilor de putere si de schimbarile normelor care definesc cultura organizatiilor.În era informatiei si în societatea cunoasterii. individul noii societati are o evolutie fundamental diferita fata de cea care a fost avuta în vedere de vechile paradigme ale educatiei: aceasta este principala problema care impune schimbarea modului în care scoala îsi organizeaza activitatea. orientare si consiliere a carierei a fost relansata. care impun schimbari fundamentale privind asumarea rolului educativ si formativ moral de catre educatia publica. individul se confrunta cu problemele ridicate de noile tehnologii în planul libertatii. Începutul acestui nou mileniu aduce schimbari profunde în toate planurile existentei sociale. Ea va forma persoane capabile sa utilizeze o baza de informatii tot mai larga si. activitatea de informare. scolile sunt fortate . Itemii (8) si (9): rolul activitatilor de consiliere si orientare oferite de scoala Dupa Revolutie. Familiile sunt configurate diferit 10. module menite sa le 10 Este semnificativa cresterea procentului familiilor m onoparentale. atât sub aspect normativ – prin prevederile cuprinse în Legea Învatamântului nr. apte sa se adapteze flexibil la noi medii si conditii în care vor trebui sa devina fie competitori de succes. în Curriculum-ul National pentru învatamântul preuniversitar s-a introdus o noua arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare iar pentru scolile profesionale au fost introduse modulele Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III).

a rezolvarii problemelor psiho-afective.1% 16. cele mai semnificative scoruri la acest item releva faptul ca în scoala dirigintele a realizat consilierea si orientarea în cea mai mare masura. a celor de comunicare. Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre : Diriginte Psiholog Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere în scoala NonR Total 43. 63 . Dar al doilea scor semnificativ arata ca aceasta activitate ramâne neacoperita de nici o institutie: 19.ofere elevilor informatii de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio-profesionala.2% 43. Consilierea si orientarea tre buie sa ofere informatii din sfera orientarii scolare si profesionale în scopul gasirii unui loc de munca. însa. (8) indica.5% 12. fara a se include în reprezentare si si situatia chestionarelor la care nu s-a raspuns (43% din total).0% 14. mari probleme legate de desfasurarea acestui tip de activitati dovedite de faptul ca aproape doua treimi dintre subiectii chestionati nu raspund la aceasta întrebare (43%) sau declara ca nu au beneficiat de consiliere în scoala (aproape 20%). 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1 Diriginte Psiholog Nu am beneficiat de consiliere in scoala Diriginte Alte persoane sau institutii Nu stiu Nu am beneficiat de consiliere in scoala Dupa cum vedem în reprezentarea grafica de mai sus 11.2% dintre elevi nu au beneficiat 11 Scorurile reprezentate grafic reprezinta situatia raspunsurilor la chestionar.2% 19. Învatarea în sfera orientarii profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci si nu a învata pentru a sti.0% Rezultatele obtinute la itemul nr.

În conditiile economiei de piatã scoala ar trebui sã se constituie într-un furnizor de servicii educationale. Accentul în orientarea si consilierea elevilor trebuie sã fie pus pe facilitarea integrãrii în via ta socialã. care sã vizeze mult mai direct si explicit decât în psrezent. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor constatate pe teren chiar de catre cei care desfasoara activitatea de orientare si consiliere: • • • • • Existenta unei slabe finantari si a deficitului de resurse umane necesare desfasurarii acestei activitati. Consilierea duce la dezvoltarea psihicã si face posibilã autoevaluarea potentialului elevului.vreodata de nici o forma de consiliere si orientare profesionala pâna la terminarea liceului.orientare in viata Continuarea studiilor Determinare (sa lupt pt ceea ce imi doresc) Distinctia intre valori si non -valori Autocunoastere Confirmarea unor realitati cunoscute din familie Stima de sine Insatisfactie Nici un impact Nu am beneficiat de consiliere Nu stiu Din totalul raspunsurilor 21. Insuficienta comunicare si colaborare între diferitele servicii implicate în domeniul orientarii.3% 7.1% 1. Lipsa unei retele a consilierii profesionale la nivel national.1% 32. european si international.9% 0. Aceste rezultate sunt confirmate si rafinate prin raspunsurile la itemul nr.5% 5. ajutându-l sã discearnã între ceea ce i s-ar potrivi si ceea ce crede cã i s-ar potrivi. informarii si consilierii. dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului si abandonului scolar.6% 0. Insuficienta dezvoltare a serviciilor private de consiliere. (9) care se refera la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le -au luat elevii de-a lungul vietii lor scolare. pregãtirea elevilor pentru via tã.3% 9. Impactul consilierii scolare asupra alegerilor de viata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Influenta foarte mare .9% 16. Carentele cadrului legislativ – înca insuficient centrat pe prioritatile si cererile clientilor ce apeleaza la aceste servicii.8% 2. având o mai mare aplicabilitate si utilitate sociala. Motivatia învãtãrii trebuie de asemenea bine conturatã si abordatã din perspectiva elevului.8% 3. fãcându-l sã înteleagã ce sanse are pe pia ta muncii.9% 64 .

0.9% . Acest fapt duce la concluzia ca legislatia în domeniu nu este suficienta.In urma prelucrarii datelor prezentului chestionar rezulta ca impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care elevii le -au luat este. iar 32.9% nu pot aprecia daca orientarea si consilierea ar avea vreun impact asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-au luat.numai 21% dintre cei chestionati considera ca aceasta consiliere are o influenta foarte mare . în general. în timp ce procentele celor care considera ca nu-i ajuta deloc (36.1% dintre elevi nu au beneficiat de acest serviciu. Se constata ca un procent de 9. La acestia se adauga cei care raspund ca “nu stiu” (unii respondenti releva clar ca “nu stiu” despre ce este vorba atunci când sunt întrebati de consiliere si orientare). Pe 5.3% . un procent extrem de redus care denota ineficienta serviciului de informare si orientare scolara.5%) si al celor care sustin ca sunt ajutati în mica masura (36.9% considera ca-i ajuta în procesul auto-evaluarii si auto -cunoasterii. destul de mic în comparatie cu ceea ce ar trebui sa fie si cu importanta acordata de catre factorii de decizie . acolo unde de fapt toate reglementarile teoretice ar trebui sa-si demonstreze eficienta.releva o slaba vizibilitate si o confuzie alarmanta privind aceasta activitate. Din analiza chestionarului reiese ca dirigintele este cel considerat de catre elevi ca având un rol important în consilierea lor (43%) urmat la o distanta destul de mare de catre psiholog (numai 14. oferind o posibila orientare în viata si cariera.5%.3% dintre cei chestionati au raspuns ca stima de sine este sustinuta prin acest proces. Un procent de 0. ca exponent al scolii.9. Dintre cei chestionati. se remarca o acuta lipsa de fonduri necesara unei bune functionari a acestei activitati. la nivelul scolii.86% considera ca acest serviciu oferit elevilor.1%). Toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor luate apar din cauza contradictiei dintre importanta oferita acesteia de catre decidentii de la nivelurile superioare din educatie si realitatea existenta în teren.9%) sunt destul de ridicate.9% îsi exprima insatisfactia fata de ceea ce le ofera consilierea scolara. Acest fapt denota o evidenta lipsa de specialisti în acest 65 .8% dintre elevi îi ajuta sa faca distinctia dintre valori si non-valori si doar 3.1% dintre cei chestionati. în timp ce 7. La polul opus se situeaza cei care considera ca nu a avut nici un impact – 16. din pacate. iar în unele situatii exista disfunctionalitati si.si cei care nu au beneficiat de consiliere . îi ajuta sa aiba succes în viata. Consilierea scolara este perceputa ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de catre 2. Numarul semnificativ al celor care “nu stiu” ce impact are consilierea în alegerile lor de viata – 32.

ceea ce ar permite oferirea astfel nu numai a orientarii profesionala ci si o consiliere psihologica.5%. Desi în prezent în fiecare judet al tarii exista un cabinet de consiliere si orientare în care îsi desfasoara activitatea (în medie) 300 de practicieni. Itemul (10): perceptia rolului scoli în succesul modelului personal Ceea ce surprinde la rezultatele acestui item din investigatia noastra este numarul foarte redus de tineri respondenti care pot afirma ca succesul “modelului de rol” pe care îl au în viata este datorat scolii. se pare ca aceste servicii nu sunt destul de vizibile. prestator – beneficiar. nu sunt destul de popularizate. dar ceea ce este îngrijorator în egala masura este procentul celor care “Nu pot aprecia” daca modelul lor are succes datorita scolii si educatiei 40. Reprezentarea grafica simpla de mai jos surprinde un punct cheie al investigatiei de fata: subiectii care nu raspund la acest item reprezinta un procent nesemnificativ de 1.elev.domeniu.5%. 8 % dintre subiecti. cu mijloace moderne supuse unui proces de adaptare. care sa poata oferi elevilor orientare si sprijin si mai ales sa vina în întâmpinarea nevoilor lor. dotarile materiale nu corespund cerintelor exercitarii unui astfel de serviciu. de modernizare si integrate noilor continuturi ale învatamântului conturate de curriculum-ul national. Se impune diversificarea serviciilor oferite si a domeniilor abordate. pentru ca doar situarea pe aceste pozitii poate duce la un raport echitabil si eficient în îndeplinirea sarcinii încredintate si atingerii scopului propus. Totodata. numarul acestora este insuficient raportat la populatia scolara. calitatea formatorilor fiind uneori deficitara. iar profesorii-consilieri nu sunt stimulati material în suficienta masura pentru a fi eficienti si a-si putea desfasura activitatea în bune conditii. atât de necesara tinerilor. dar cei care nu pot aprecia rolul scolii în succesul modelului lor este alarmant de 66 . Consilierea si Orientarea ar trebui sa se constituie într-un proces care sa se deruleze de-a lungul întregii scolaritati si mai ales la sfârsitul unei etape de studii. Înfiintarea unui serviciu privat în acest domeniu ar putea fi raspunsul atâtor asteptari si solicitari înregistrate de catre ambele parti. Un “Nu” categor ic este marcat de 24. Scoala nu reprezinta (acest aspect apare foarte clar si in alte puncte ale investigatiei noastre) un garant al succesului sau prestigiului social. fiind necesara o situare a acestora mai aproape de beneficiarul .

mare daca se ia în considerare procentul ridicat al celor care cred ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului lor de urmat.2%. al atingerii telurilor pe care si le -au fixat. a directiei de viata. paralel cu nevoile vietii reale. 40.8% Alaturi de cei care afirma ca scoala nu a avut un rol în succesul modelului demn de urmat. 12 Dar refuza optiunea lipsei de raspuns. un garant al succesului. care afirma ca scoala are un rol în atingerea succesului în viata nu poate schimba situatia majoritatii raspunsurilor. Scoala nu reprezinta pentru tinerii din România. care intra acum pe piata fortei de munca sau în segmentele de scolarizare superioare. scoala are un rol pur formal si o functie sociala neclara. cu cerintele sociale si cu nevoile individuale. 1.2% Nu pot aprecia. Utilitatea sociala a institutiei scolare este serios chestionata de o noua generatie.învatamântul preuniversitar – plaseaza scoala pe un loc marginal. beneficiara directa a tuturor schimbarilor din învatamântul românesc al ultimilor 15 ani: daca nu asigura succesul si împlinirea catre care tinde tânarul. Minoritatea de 33. 33. 67 .5% NU.5% DA. care arata ca perceptia majoritatii tinerilor care încheie cel mai important si larg segment de scolarizare . 24. Succesul modelului meu se datoreaza scolii NonR. procentul celor care “nu stiu sa raspunda” 12 releva o confuzie profunda privind alegerile din planul valorilor.

fiecarei categorii asociindu-i-se mai multe subcategorii. Itemul a permis formularea unor raspunsuri deschise. pe baza unui esantion reprezentativ. în general. Pentru o vizualizare mai usoara a diferentelor. oferind mai multe raspunsuri pentru acest item (2523 de raspunsuri oferite de catre cei 1784 de elevi care au mentionat ca exista o persoana pe care o considera ca fiind un model de succes).Analiza altor itemi ai studiului de fata releva un grad ridicat de insatisfactie cu privire la institutia scolara. Reprezentarea grafica a raspunsurilor primite. Capitolul care urmeaza releva o profunda maturitate si întelegere a elementelor care concura în atingerea succesului si împlinirii de catre tineri. multe raspunsuri fiind concentrate atât asupra unor categorii de modele. fiind evident ca sunt necesare interventii urgente atât la nivelul culturii organizationale a scoli.identificarea perceptiei elevilor în legatura cu aspectele care au condus catre obtinerea succesului din partea persoanei aleasa ca model. Sinteza raspunsurilor s realizat în trei faze. evitându-se sugerarea unor posibile alternative de raspuns. cea de prelucrare a datelor pe baza codificarii stabilite. A doua faza a constat în codificarea tuturor raspunsurilor primite. a permis obtinerea unei viziuni de ansamblu asupra raspunsurilor primite si a oferit posibilitatea realizarii unor regrupari ale raspunsurilor pentru asigurarea consistentei necesare. cât si privind cerintele legate de îndeplinirea acestor aspiratii si oferta propriului context. axa asociata numarul de 68 . dar ordinea alegerilor operate de tineri reflecta starea de nemultumire si deseori de confuzie a valorilor Itemul (11): motivele succesului modelului personal Întrebarea de la acest item încearca – prin combinatie cu precedenta . A treia faza. Aceasta perceptie poate furniza informatii importante atât în legatura cu posibilele aspiratii pe care le au elevii privind viitorul lor imediat si de perspectiva. scoate în evidenta faptul ca nu exista o distributie relativ uniforma a acestora. Trebuie mentionat înca de la început faptul ca. elevii percep succesul modelelor alese ca fiind rezultatul unei combinatii de factori si nu se rezuma la identificarea unuia singur. dar si la nivelul politicilor educationale si manageriale. cât si asupra unor factori de succes. în functie de persoanele alese ca modele de succes si de factorii considerati ca ar fi contribuit la dobândirea succesului. s-au analizat raspunsurile primite si s-au identificat 10 categorii principalele în care se pot încadra raspunsurile. În prima -a faza. în functie de categoriile si sub-categoriile identificate.

• • • în cazul membrilor de familie .Prieteni. valorificarea oportunitatilor (115). Raspunsuri privind modelele si factorii de succes Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . iar factorii considerati ca au avut o contributie foarte importanta la succesul acestor modele. în cazul sportivilor – munca (64). Astfel. trasaturile de personalitate (58). urmate de membrii de familie.raspunsuri porneste de la 40 (cifra comuna multor asocieri dintre modele si factorii considerati ca au contribuit la dobândirea succesului).trasaturile de personalitate (96). colegi . sunt: • în cazul vedetelor de televiziune .Oameni de afaceri .Vedete de televiziune . sportivii si oamenii de afaceri. urmarirea unui scop în viata (87). aspectul fizic (64). împreuna cu numarul de raspunsuri în care apar.Oameni de cultura . munca (79). trasaturile de personalitate (188).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori 240 190 140 90 9 7 40 1 2 3 3 4 Factori 5 6 7 1 8 9 10 5 Modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .aspectul fizic (235) . modelele cele mai vizate sunt vedetele de televiziune.Profesori . educatia (71).Oameni politici . în cazul oamenilor de afaceri – valorificarea oportunitatilor (69).Alte modele 69 . educatia (119).Sportivi .Membrii de familie .

considerate de elevi ca fiind determinate pentru obtinerea succesului de catre modelul ales. Analiza raspunsurilor primite scoate în evidenta faptul ca trasaturile de perso nalitate sunt considerate ca având un rol foarte important în obtinerea succesului.5% 25.7% 15. care au declarat ca exista o persoana considerata model de succes.8% 18.4% 5.5%.2% 14.7% 18.3% 4. fiind mentionate de 508 de ori de catre cei 1784 de elevi. enumerate în ordinea descrescatoare a mentionarii acestora în cadrul raspunsurilor. Trasaturile de personalitate au aparut în cadrul raspunsurilor elevilor sub forma 70 .6% Procentul celor care nu au furnizat raspunsuri în legatura cu aspectele care au condus la obtinerea succesului de catre modelul ales a fost de 6.7% 3. sunt urmatoarele: Factor considerat ca a condus catre dobândirea succesului Trasaturi de personalitate Înfatisare/aspect fizic Valorificare oportunitati /sanse Pregatire/educatie Munca Existenta unui scop în viata Conditii /resurse disponibile Caracteristica stimulativa a activitatii Sprijin extern Altele Ponderea aparitiei factorului printre raspunsurile elevilor 28.6% 6.Succesul se datoreaza Trasaturilor de personalitate Aspectului fizic Valorificarii unei oportunitati Pregatirii / educatiei Muncii Scopului propus in viata Conditiilor / resurselor Caracteristicii stimulative a activitatii Sprijinului extern 0 5 0 100 1 5 0 200 2 5 0 300 3 5 0 400 4 5 0 500 550 Principalele aspecte. ocupând primul loc în cadrul raspunsurilor primite.

talent.diferitelor enunturi.0 20.7%). 71 . diplomatie. Trasaturile de personalitate sunt asociate cu preponderenta urmatoarelor modele: vedete de televiziune (37%).Alte modele Procent Raportata la totalitatea aspectelor care au condus diferitele modele catre succes. sportivii (18.0 15. sociabilitate. oamenii de cultura (16. colegi 3 . membrii de familie (23. cinste.3%). ambitie.0 25.Oameni de afaceri 7 .9%).Membrii de familie 2 .5%).8%).8%). oamenii de afaceri (14. Ponderea trasaturilor de personalitate fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 35. sportivi (11.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . caracter puternic. credinta.1%). pondere a trasaturilor de personalitate variaza între minim 14.Oameni de cultura 8 . Pe baza acestei ponderi.7%).1%). orgoliu. profesorii (20. inteligenta.Oameni politici 9 . vedetele de televiziune (19.Prieteni. categoria alte modele (24. personalitate.4%).0 10. preocupare privind adevarul.0 30.0 5. rabdare.0 0. membrii familiei (18.Vedete de televiziune 5 .7%. vointa.8% si maxim 29. modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • prieteni sau colegi (29. oameni politici (23. curaj. bunatate. precum: încredere în sine.Profesori 4 . simt al umorului. disponibilitate pentru ajutor. perseverenta. hotarâre.9%).Sportivi 6 .

acesta aparând de 459 ori în cadrul raspunsurilor celor 1784 de elevi care au prezentat o persoana ca fiind un model de succes.0 5.0 5.Profesori . fiind cuprinsa între 10. 72 . colegi 3 .0 0. în functie de modelul ales 40. comparativ cu ceilalti factori. ponderea acordata aspectului fizic variaza în functie de modelul ales.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . se pot face urmatoarele grupari. aceasta pondere este de 2.9%).0 10.0 Procent 20.5% si 23.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 .Vedete de televiziune . Pe baza reprezentarii grafice a contributiei aspectului fizic la dobândirea succesului.Distributia raspunsurilor referitoare la trasaturile de personalitate.0 15.0 25.0 25. în ordinea factorilor considerati ca fiind determinanti în dobândirea succesului.0 35.9%.Oameni de cultura 8 .0 0.Membrii de familie 2 .0 10.Sportivi 6 .0 30. În cazul categoriei alte modele. prietenii (18.Oameni politici Procent Aspectul fizic ocupa al doilea loc.Alte modele Comparativ cu alti factori. pentru primele 8 categorii de persoane considerate ca modele de succes. în functie de valoarea procentelor asociate modelelor: • • • • vedetele de televiziune (23.8%.Prieteni.Oameni politici .Prieteni.Profesori 4 . oamenii de cultura (20%). Ponderea aspectului fizic fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.Oameni de afaceri 7 .Sportivi .Oameni de afaceri .Membrii de familie .0 15.9%).0 20.Vedete de televiziune 5 . colegi .Oameni de cultura . sportivii (20%).

Ideea valorificarii oportunitatilor sau sanselor aparute în viata este exprimata ca atare. colegi 3 . Valorificarea oportunitatilor sau sanselor aparute pe parcursul vietii ocupa al treilea loc ca importanta.0 0.Sportivi 6 . membrilor de familie (12%) si oamenilor de afaceri (10.0 20. membrii de familie (13. a fi descurcaret.Oameni de cultura 8 .0 10. cum ar fi: sclipire la momentul potrivit.6%).Prieteni. profesorii (10.Vedete de televiziune 5 . printre raspunsurile lor. în ordinea factorilor mentionati de elevi ca având un rol important în obtinerea succesului de catre modelul ales.Oameni politici 9 .Oameni de afaceri 7 .Profesori 4 . colegi 3 .Prieteni.5%).0 50.• • • • oamenii de afaceri (18.0 Procent 20.0 10.Alte modele În cadrul raspunsurilor legate de aspectul fizic.Membrii de familie 2 . Cei 1784 de elevi. care au specificat o persoana ca reprezentând un model de succes.Oameni de cultura 8 . Distributia raspunsurilor referitoare la aspectul fizic.Membrii de familie 2 .Oameni politici 9 . valorificarea spiritului întreprinzator.Profesori 4 . cel mai adesea acest factor este considerat ca fiind important în cazul vedetelor de televiziune (61. oamenii politici (15%).0 0. au inclus de 335 de ori acest factor.0 5.Alte modele 73 .2%).6%).Sportivi 6 .9%).0 25.Oameni de afaceri 7 .Vedete de televiziune 5 .0 Procent 40.7%). în functie de modelul ales 60.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 15.0 30. sau prin diferite enunturi. sportivilor (13. abilitate. Ponderea valorificarii oportunitatilor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 30.

Urmatorul loc. oamenii de cultura (16. în functie de modelul ales 40. Referirile la pregatire sau educatie sunt facute prin enunturi precum: educatie/pregatire realizata la timpul ei.0 10. sportivi (10.Comparativ cu alti factori.Oameni de afaceri . categoria alte modele (15. ponderea valorificarii oportunitatilor variaza în plaja 5 26%.6%).0 25.3%).0 20.Membrii de familie .6%).Oameni de cultura . oamenii politici (13. care au dat un raspuns nenul la itemul privind existenta modelului de succes.2%). membrii de familie (13.Prieteni. cu un numar de 333 aparitii printre raspunsurile celor 1784 de elevi.0 35. îl ocupa pregatirea sau educatia.1%).7%).7%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . etc.Sportivi .3%). membrii de familie (16. profesori (5. prieteni sau colegi (10. dobândirea si valorificarea competentelor.3%).Profesori . modelele putând fi grupate în functie de aceasta pondere în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (26.0 30.4%). în cadrul factorilor considerati ca fiind importanti în asigurarea succesului modelului ales. oamenii de afaceri (20. colegi . sportivii (10. 74 . Distributia raspunsurilor referitoare la valorificarea oportunitatilor.8%).Oameni politici .0 0. existenta conditiilor necesare pregatirii. vedetele de televiziune (11.Vedete de televiziune .Alte modele Procent Raspunsurile legate de valorificarea oportunitatilor apar în special în asociere cu urmatoarele modele de succes: vedetele de televiziune (34.1%).0 5.0 15.8%).

0 0.Prieteni.Ponderea pregatirii sau educatiei fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 25. vedetele de televiziune (12.0 20.Sportivi 6 .Prieteni. colegi 3 .9%).Sportivi . Distributia raspunsurilor referitoare la pregatire sau educatie. membrii de familie (17.Membrii de familie 2 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . oamenii de afaceri (6.5%). ponderea pregatirii sau educatiei variaza între 6% si 21%. oamenii politici (19.Membrii de familie .0 Procent 15. oamenii de cultura (13.1%). prieteni sau colegi (16.0 15.0 10.Oameni de afaceri 7 .7%).2%).8%).7%). categoria alte modele (16.2).2%).Vedete de televiziune .Alte modele Comparativ cu alti factori care au fost considerati ca au contribuit la asigurarea succesului persoanelor alese ca model.0 0. în functie de modelul ales 40.Profesori 4 .0 5.6%).Profesori .Oameni politici .0 30. sportivii (7.Alte modele Procent Raspunsurile legate de pregatire sau educatie sunt asociate în special cu vedetele de televiziune (35.Oameni de cultura .0 5.Oameni de cultura 8 .3%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . Modelele pot fi grupate în functie de aceasta pondere astfel: • • • • • • • • • profesorii (20.Oameni de afaceri . 75 .0 35.0 20.Oameni politici 9 .3%) si profesorii (11.0 25. membrii de familie (21.0 10. colegi .Vedete de televiziune 5 .

Munca reprezinta un alt factor important care este considerat ca a contribuit la dobândirea succesului de catre persoana aleasa drept model, fiind invocata de 271 de ori, în cadrul celor 1784 chestionare cu raspunsuri nenule pentru existenta unui model, ocupând locul al cincilea. În cadrul raspunsurilor legate de munca exista enunturi care o mentioneaza ca atare, dar si referiri la straduinta, lupta, profesionalism, disciplina, seriozitate, sacrificii, etc.
Ponderea muncii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
25.0 20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori considerati ca au condus catre succesul modelelor alese, munca are asociate procente care variaza de la 7,2% si 20%. Pe baza ponderii asociate muncii în raport cu ceilalti factori, modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • sportivii (20%); oamenii de cultura (13,3%); profesorii (13,2%); categoria alte modele (1,3%); prieteni sau colegi (10,8%); oameni politici (10,8%); membrii de familie (10,7%); vedetele de televiziune (8%); oamenii de afaceri (7,2%).

76

Distributia raspunsurilor referitoare la munca, în functie de modelul ales
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Membrii de familie - Prieteni, colegi - Profesori - Vedete de televiziune - Sportivi - Oameni de afaceri - Oameni de cultura - Oameni politici - Alte modele

Procent

Raspunsurile legate de munca, privita ca factor de dobândire a succesului, s unt concentrate în special asupra vedetelor de televiziune (29,2%), sportivilor (23,6%) si membrilor de familie (15,9%). Elevii considera ca existenta sau urmarirea unui scop în viata reprezinta un alt factor important care a contribuit la succesul modelelor alese, fiind mentionat de 260 de ori. Referirile legate de urmarirea unui scop în viata sunt exprimate ca atare, sau sub forma unor enunturi precum: formularea unor obiective precise, reflectie asupra viitorului, existenta preocuparii privind propriul viitor, a stii ce vrei de la viata, a actiona în cunostinta de cauza.
Ponderea scopului în viata fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales
20.0 Procent 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Comparativ cu alti factori mentionati în legatura cu succesul persoanelor alese ca model, referirile privind scopul în viata au ponderi cuprinse între 5% si 16%. În functie de aceste ponderi, modelele de succes pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • categoria alte modele (15,3%); profesorii (13,7%);

77

• • • • • • •

membrii de familie (12,2%); oamenii de afaceri (12,2%); oamenii de cultura (10%); vedetele de televiziune (8,9%); oamenii politici (8,3%); sportivii (7,5%); prieteni sau colegi (5,4%).
Distributia raspunsurilor referitoare la urmarirea unui scop în viata, în functie de modelul ales

40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9

Codificare modele
1 - Membrii de familie 2 - Prieteni, colegi 3 - Profesori 4 - Vedete de televiziune 5 - Sportivi 6 - Oameni de afaceri 7 - Oameni de cultura 8 - Oameni politici 9 - Alte modele

Procent

În cadrul raspunsurilor referitoare la existenta unui scop în viata, ponderi mai mari sunt asociate vedetelor de televiziune (33,5%), membrilor de familie (18,8%), oamenilor de afaceri (12,3%), categoriei alte modele (10,4%), profesorilor (10%) si sportivilor (9,2%). Pe urmatorul loc, cu 115 mentionari ca factor care a contribuit la succesul modelului ales, se plaseaza existenta conditiilor si resurse lor necesare. Pe lânga exprimarile ca atare, în aceasta categorie au fost incluse si cele referitoare la diferitele modalitati de sprijin primit din partea familiei, sprijinul financiar primit din exterior, existenta unei averi, sprijinul moral, educatia p rimita, reclama care s realizat în jurul -a persoanei aleasa ca model.

78

3%).Alte modele În comparatie cu alti factori.Oameni de afaceri 7 .0 2. colegi 3 .0 20.4%).Membrii de familie 2 . sportivii (4.Oameni de afaceri 7 .4%).0 Procent 30. colegi 3 .Oameni de cultura 8 .0 0. în functie de modelul ales 40.0 Procent 6.Sportivi 6 .Sportivi 6 . profesorii (3.Oameni politici 9 .0 10.Vedete de televiziune 5 . conditiile sau resursele avute la dispozitie au asociate procente cuprinse între 2. Pe baza acestor procente.Prieteni. membrii de familie (4.8% si 8.Ponderea conditiilor si resurselor fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 10.Vedete de televiziune 5 .0 0.Alte modele 79 . Distributia raspunsurilor referitoare la existenta conditiilor sau resurselor necesare.Profesori 4 .2%). modelele se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • oamenii de afaceri (8. categoria alte modele (2.Prieteni. oamenii de cultura (3.2%).0 8.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 4.Profesori 4 .4%.Membrii de familie 2 .Oameni politici 9 . vedetele de televiziune (4.8%).Oameni de cultura 8 .1%). prietenii sau colegii (8.3%). oamenii politici (4.2%).

80 . oamenii de cultura (6. membrii de familie (2%). Ponderea caracteristicii stimulative a activitatii fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 12.Raspunsurile care s-au referit la existenta conditiilor sau resurselor au fost în general legate de vedetele de televiziune (36. Pe baza acestor procente.7%). vedetele de televiziune (2. sportivii (6.8%). membrii de familie (14.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 10.8%) si sportivii (12.0 0. realizarea de lucruri iesite din comun.5%).0 Procent 8. oamenii de afaceri (19. regasindu-se în 94 de raspunsuri. caracterul stimulativ al activitatii are asociate procente între 0 si 11.1%).0 4.Membrii de familie 2 .3%).4%).Oameni de cultura 8 . colegi 3 .Alte modele Comparativ cu alti factori.Vedete de televiziune 5 . reprezinta un alt factor considerat importat în dobândirea succesului de catre modelele alese.Sportivi 6 . În aceasta categorie au fost incluse raspunsuri precum: originalitatea activitatii. oamenii politici (0.Oameni de afaceri 7 . oamenii de afaceri (2. categoria alte modele (6.Profesori 4 .1%). Caracteristica stimulativa a activitatii. modelele de succes se pot grupa în urmatoarele categorii: • • • • • • • • • profesorii (11.0 2. prietenii sau colegii (nici o asociere).Oameni politici 9 .0 6.1%.8%).2%).Prieteni. atractivitatea domeniului sau activitatii.3%).

0 1. profesori (22.Sportivi 6 . Sprijinul extern . sau prin diverse relatii.0 25.8%).8%).Oameni de cultura 8 . oamenii de afaceri (3%).1%).Profesori 4 . vedetele de televiziune (4. modelele pot fi grupate în urmatoarele categorii: • • • • • • oamenii politici (5%).0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .Alte modele În comparatie cu alti factori.Membrii de familie 2 . în functie de modelul ales 30. categoria alte modele (3.Oameni de afaceri 7 . un factor important în dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model.0 0. majoritatea elevilor asociaza acest factor cu vedetele de televiziune (25.Distributia raspunsurilor referitoare la caracteristica stimulativa a activitatii. sprijinul extern are asociate procente cuprinse între 0 si 5%.Prieteni. de catre colegi. colegi 3 .0 3.Vedete de televiziune 5 . colegi 3 .0 5.5%).0 2.Profesori 4 .3%).Membrii de familie 2 .Prieteni. În functie de aceste procente.3%).0 10.4%). categoria alte modele (12.Alte modele Procent În cadrul raspunsurilor privind caracteristica stimulativa a activitatii.1%). profesorii (2.Oameni politici 9 .Oameni de cultura 8 . acordat în afara familiei. anturaj.0 5. Ponderea sprijinului extern fata de ponderile altor factori considerati ca au contribuit la succesul modelului ales 6.Sportivi 6 .0 0.0 20.0 Procent 4.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 .0 15.Oameni politici 9 . 81 . sportivi (21.Oameni de afaceri 7 .Vedete de televiziune 5 . sportivii (3. fiind mentionat de 84 de ori. este de asemenea considerat.

6%).Vedete de televiziune 5 . Distributia raspunsurilor referitoare la sprijinul extern. asa cum sunt acestia perceputi de catre elevi.0 0.0 5.• • membrii de familie (2%).Sportivi 6 .0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .0 10.0 25.0 40. în timp ce caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern sunt percepute a fi contribuit într-o mica masura (2%) 82 .3%.6% din totalul raspunsurilor. În continuare se vor prezenta contributiile diferitilor facto ri considerati care au contribuit la succesul modelului ales.0 15.8%) si educatiei sau pregatirii (17. în functie de modelul ales 50.Oameni de cultura 8 .0 20.Profesori 4 .0 0.Oameni politici 9 . vedetele de televiziune reprezinta 47.Alte modele În cadrul raspunsurilor referitoare la sprijinul extern.Membrii de familie 2 . fiind urmate de sportivi cu 14. prietenii sau colegii si oamenii de cultura (nici o asociere). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul membrilor de familie 30. colegi 3 .Oameni de afaceri 7 .0 Procent 30.0 20. cea mai importanta contributie la succesul acestora este considerata a fi datorata trasaturilor de personalitate (23.5%.0 10.0 1 2 3 4 5 Model 6 7 8 9 Codificare modele 1 . oamenii de afaceri si membrii de familie cu 9.Prieteni.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul membrilor de familie .

0 10.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre prieteni sau colegi situeaza pe primele locuri trasaturile de personalitate (29. sprijinul extern fiind mentionat de cele mai putine ori (2. aspectul fizic (18. iar factori precum caracterul stimulativ al activitatilor si sprijinul extern nu se afla enumerati printre cei care pot asigura succesul acestor modele. fiecare cu câte un procent de 20.0 10.0 0.0 20.0 30.0 15.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul prietenilor sau colegilor 35.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . în special.0 20.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul profesorilor este perceput ca fiind.9%) si educatia sau pregatirea (16.5%. rezultatul educatiei sau pregatirii si trasaturilor de personalitate.0 5.0 25.0 5. 83 .0 0. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul profesorilor 25.2%).0 15.7%).1%).

si trasaturile de personalitate. factorii care sunt considerati ca au avut o contributie importanta sunt aspectul fizic (23.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . cu o pondere de 18.0 10. cel mai mic procent fiind asociat caracterului stimulativ al activitatilor (2.0 5. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul sportivilor 25.0 0. ambele cu o pondere de 20%.0 10.0 5.0 15.2%.0 25.0 20.9%) si trasaturile de personalitate (19.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori În cazul vedetelor de televiziune .Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul vedetelor de televiziune 30.0 20.0 15.4%). 84 .0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 .Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Perceptia privind succesul sportivilor scoate în evidenta urmatorii factori ca fiind importanti: munca si aspectul fizic.1%).0 0.

0 10.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Factorii cei mai importanti.0 10.7%).0 0.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de afaceri 30.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . Sprijinul extern nu apare deloc mentionat ca posibil factor de succes pentru oamenii de cultura.6%) trasaturile de personalitate (14.0 15.0 5.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul oamenilor de cultura este perceput de catre elevi ca fiind puternic influentat de factori precum: aspectul fizic (20%).0 25.0 20.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . valorificarea oportunitatilor si trasaturilor de personalitate (fiecare cu 16.0 0.3%).0 20. considerati de catre elevi ca au contribuit în mare masura la succesul oamenilor de afaceri a lesi ca model sunt: valorificarea oportunitatilor (26.0 15.8%) si existenta unui scop în viata (12. aspectul fizic (18. Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor de cultura 1 25.3%) sunt factorii mentionati cel mai putin.0 5.2%).2%). educatiei si munci (cu procente de 13. 85 . Sprijinul extern (3%) si caracterul stimulativ al activitatilor (2.

9%). Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul persoanelor incluse în categoria alte modele 30. Caracterul stimulativ al activitatilor este mentionat de cele mai putine ori (0. aspectul fizic (15%) si valorificarea unei oportunitati (13.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pregatire 2 . în special.Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Conform perceptiei elevilor.0 0.4%).0 15. educatiei/pregatirii (16.Ponderea factorilor considerati ca au contribuit la succesul oamenilor politici 25.0 10.0 10.0 5.0 20.8%) si existentei unui scop în viata (15.0 5.3%).8%).0 25. aspectului fizic si existentei conditiilor/resurselor (fiecare având 2. factorii care au contribuit la succesul oamenilor politici au fost.0 15.8%).Munca 3 – Activitate stimulativa 4 – Scop în viata 5 – Valorificare oportunitati 6 – Personalitate 7 – Aspect fizic 8 – Sprijin extern 9 – Conditii/resurse 10 – Alti factori Succesul persoanelor incluse în categoria alte modele este perceput ca fiind datorat în special trasaturilor de personalitate (24.0 20.3%).2%). valorificarii oportunitatilor (15. educatia/pregatirea (19. trasaturile de personalitate (23.0 1 2 3 4 5 6 Factori 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Codificare factori 1 – Educatie/pr egatire 2 .3%). Procente mici sunt asociate unor factori precum: sprijinul extern (3. Din analiza raspunsurilor primite în legatura cu factorii care sunt considerati ca au contribuit la succesul persoanelor alese ca model reies câteva concluzii: 86 .0 0. în legatura cu succesul oamenilor de afaceri.9%).

cu exceptia vedetelor de televiziune si oamenilor de afaceri. care au asociat un procent de 25%). nu difera foarte mult în functie de modelul ales. valorificarii oportunitatilor (10-20%. influenta diferitilor factori • Aceasta influenta. cu exceptia profesorilor – 5% si oamenilor de afaceri – 26%). fapt confirmat si de raspunsurile la alti itemi. • • muncii (10-20%.• Puternica influenta pe care o exercita mass-media asupra tinerei generatii. care ar fi condus la succesul oamenilor de cultura. sunt de aproximativ 10% în cazul: trasaturilor de personalitate (15-25%. care au în jur de 7-8%). existenta unui scop în viata (5 -15%). Pentru restul factorilor importanta se diminueaza. • Educatia/pregatirea este considerata importanta pentru dobândirea succesului în viata de mai putin de o cincime dintre cei care au prezentat o persoana ca model de succes. precum trasaturile de personalitate. Astfel. fiind mentionati de mai multe ori în cadrul raspunsurilor. importanta factorilor considerati ca au condus catre succes un anumit tip de model. cu exceptia vedetelor de televiziune. aspectul fizic este considerat unul dintre factorii cei mai importanti. lucru explicabil ca urmare a contactului direct pe care îl au elevii cu acestia). fiind mentionat de o cincime din cei care au ales acest model de succes). la care ponderea este de 30%. exercitata în special de posturile de televiziune si publicatiile în cautare de audienta. cu exceptia sportivilor si oamenilor de afaceri. re ducându-se în acelasi timp si plaja de valori în cadrul careia aceasta variaza. în functie de modelul ales. • În general. vedetele de televiziune cumuleaza cele mai multe optiuni legate de 87 . în raport cu ceilalti factori. distorsioneaza uneori perceptia privind factorii care au dus la dobândirea succesului (spre exemplu. variatiile dintre ponderile minime si maxime. alti factori. educatiei/pregatirii (10-20%. aspectul fizic si valorificarea oportunitatilor. privind asupra alegerii modelului de succes. apreciata prin prisma ponderii pe care o ocupa fiecare. care au în jur de 7%). În cadrul distributiei raspunsurilor privind factorii de succes. aspectului fizic (10-20%. cu exceptia prietenilor/colegilor.

exprimati în termeni de competente necesare dobândirii succesului în viata. se pot face câteva recomandari: • • organizarea în cadrul orelor de scoala a unor activitati de reflectie asupra a ceea ce se învata si asupra utilitatii studiului realizat. organizarea de dezbateri. cu participarea elevilor si profesorilor. privind rolul educatiei si pregatirii. prietenilor sau colegilor si oamenilor politici. oamenilor politici si în cazul categoriei alte modele. 88 . prietenilor. oamenilor de afaceri. educatie/pregatire. realizate în scoala sau în afara acesteia. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru definirea unor obiective de atins. valorificarea oportunitatilor. sportivilor. caracteristica stimulativa a activitatii. • • • organizarea de dezbateri între elevi si profesori privind rolul scolii în dezvoltarea trasaturilor de personalitate (considerate foarte importante de catre elevi). educatia/pregatirea este considerata ca factor important de dobândire a succesului (cu ponderi de peste 15%) în cazul profesorilor. organizarea de întâlniri între elevi si profesori pentru explicarea modului în care activitatile educationale propuse de scoala concura la atingerea obiectivelor legate de dobândirea succesului în viata. prietenilor sau colegilor. aspectul fizic. sprijinul extern. • Din analiza ponderii factorilor care au contribuit la succesul unui tip de model. Pe baza analizei raspunsurilor elevilor în legatura cu factorii care au contribuit la dobândirea succesului de catre persoanele alese ca model. profesorilor. membrilor de familie. munca este asociata cu un procent de peste 15% numai în cazul sportivilor. existenta unui scop în viata. aspectul fizic are de asemenea procente de peste 15% în cazul vedetelor de televiziune. valorificarea oportunitatilor prezinta procente mai mari de 15% în cazul oamenilor de afaceri. oamenilor de cultura si oamenilor politici. oamenilor de cultura si în cazul categoriei alte modele. în dobândirea succesului în viata.trasaturile de personalitate. rezulta faptul ca: trasaturile de personalitate sunt considerate importante (cu ponderi de peste 20%) în cazul membrilor de familie.

de presa scrisa si audio-vizuala. sa se regaseasca si asigurarea confortului elevilor în scoala. ar trebui ca printre obiectivele asociate diverselor niveluri educationale.8% 12. În conditiile în unele valori par a fi în disolutie. aceea de a propune un sistem de valori adaptat la cerintele societatii contemporane. Pescuit. Pentru presa scrisa. Auto etc. prin explicarea clara a legaturilor directe care ar trebui sa existe între obiectivele curriculare si dezvoltarea personalita tii în vederea asigurarii succesului în viata.) Reviste divertisment Ziare locale Ev Zilei Libertatea Jurnalul National Ziare sport Ziare/Reviste PC Reviste erotice/adulti Adevarul Ziare /rev economice Nu citesc reviste Non-raspuns 4. ierarhia raspunsurilor este urmatoarea: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Reviste culturale / educationale Reviste T V Reviste tematice (Casa.7% 16. Itemul (12) se refera la presa scrisa iar itemul (13) la televiziune. Constientizarea de catre elevi a contributiei diverselor activitati educationale la dobândirea succesului în viata trebuie sprijinita de catre personalul didactic.5% 8. care sa fie acceptat si asumat de catre tineri.8% 7.3% 6.5% 16.1% 10.5% 8. adesea obsesiv. distribuitia preferintelor este urmatoarea: 89 . De modul în care se simt elevii în scoala si de felul în care valorifica acestia timpul petrecut în clasa poate depinde în mare masura motivarea lor pentru învatare. multe din personalitatile considerate ca atare venind din aceasta zona sau fiind prezentate. în strânsa legatura cu motivarea elevilor pentru învatare.0% 44. Itemii (12) si (13): mass media si modelul de succes Este deja evident ca mass-media joaca un rol important în construirea modelului de succes.3% 4.7% 3.8% 6.0% 2.La nivel de sistem de învatamânt. sistemul educational este pus în fata unei mari provocari.1% 3.8% În privinta emisiunilor de televiziune preferate.

datorata 'galopului tehnologic' al tarilor dezvoltate. surclasata de formativul neconventional al televiziunii devenite izotopul electronic al peripateticului. ecranul a devenit . de curând. institutia scolara s-a lasat surprinsa si. Deja împinsa în arierplan de ceea ce s putea numi 'revolutia democratica' a miscarilor -ar juvenile anglo-saxone.Stiri Divertisment Cultura-stiinta Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns Desi pe cai si în moduri diferite. Dominanta civilizationala a acestei dimensiuni . Predominanta vizualului este azi neîndoielnica. iar influenta ei cultural-sociala majora. apoi galice. atât varii analize de sistem/proces educational. interogarea potentialitatii de alternativitate a dimensiunii extraformale a profilului scolar se dovedeste îndrituita. cât si efortul proreformator din sistemele care au ajuns în stadiu autoreflectiv sau recenta strategie euro-integratoare confirma deopotriva criza reziduala a maniheistei si autosuficientei formule traditionale "instructiv-educative". daca nu chiar substitutul nu doar al manualului. ci si al "catedrei". În ordinea educationalului.cel putin în zona preuniversitara concurentul redutabil. chiar substantianta pentru constituirea si sustinerea unei noi viziuni educationale . cu prototip în "atitudinea beat" a Americii postbelice. În aceste conditii. mai cu seama din epoca "razboiului rece" . pe alocuri. 90 .este din ce în ce mai putin a informalului de proximitate si din ce în ce mai mult a nonformalului telematic constituit în sintaxa univoc-informationala 'Gutenberg-Marconi' a 'lumii media '13 si. în aceea interactiv-comunicationala a 'universului virtual'.

13 un excurs util . 2000 14 încât avem rezerve asupra identificarii investigatilor . cu atât mai mult cu cât este dublat (se va vedea) de inconsistenta optiunii pentru cele "alternative" . De aceea. rutiniera în ansamblul interogativ.aflati la vârsta preadulta .J.traite (ca) tranzient(e) prin chiar natura lor fugace . Declararea majoritara (e rept. Altfel spus: din regim de releu institutional în identitate de pachet de functii. el este zdruncinat în chiar esenta sa nu numai de bine cunoscutul asalt al canalelor de 'formare informala' consubstantiala tocmai tentatiilor vârstei si contradictorie tocmai cu pseudocurricularul "muzeisticelor" discipline disciplinate. este ex-centric ideologiei educationale traditionale. resimtit ca si conventional. refuzul internalizarii lor. mai degraba decât notarea unei anomii. întrebarea pentru aceasta sectiune ("Ce emisiuni TV urmaresti?") a devenit. itemii deja analizati) -. deplângerea pedago-conformista a "lipsei modelelor" subîntinde. Scholten. desuet si. Humanitas. dar mai ales pentru un eventual consecutiv actional de tip fo rmativ în directia dezvoltarii unei expertize metodologice orientate spre absorbirea în cheie cross-curriculara a extraformalului. de buna seama. În acest context. Stiinta comunicarii. în contextul respondent. si în spirit si în litera.W.. aceasta abordare presupune reconsiderarea însasi chestiunii modelului probabil necesara în paradigma conte mporana. ci si de coborârea nivelului de vârsta la care se produce maturizarea intelectuala si sociala 14 cu efect proformativ în cresterea apetitului pentru extraformal si pentru anticipativ .este. ci valori(le). Noomen. Desigur. initial. ed.inclusiv sub aspectul managerial al problematicii .G. previzibila) a televiziunii ca sursa principala a achizitionarii unui "model" reconfirma evidenta ca.ar trebui sa fie suficient pentru ca un ansamblu omogen de cercetare -formare -dezvoltare sa obiectualizeze nu modele (orto-grafie!). atunci când se manifesta explicit. Dar orientarea integralei raspunsurilor privind relatia dintre "motivatia învatarii" si "reusita sociala" face din tema extraformalului vertebrala asistarii scolii pentru a comuta în realitatea în care 'învatarea ' devine formare: abandonarea atitudinii procertificative cu "ideal" în pro-ocupationalul "reusitei sociale" si asumarea mentalitatii proca lificative cu scop în profesionalul devenirii personale. cât cu spiritul canonic si mai ales cu principiul mimetic. reper axial nu numai pentru interpretativul imediat..J. "orientari scolare si profesionale" (ultima în ordinea influentei exercitate – v. Bucuresti.Iata de ce.O.. Astazi.în: Van Cuilenburg. desi parea. suportul psihologic al plasarii de sine în context a elevilor. ca si înca discutabilei.limitat la mediul familie -scoala(-biserica) si la exterioritatea comportamentala . rom. suportul axiologic traditional al modelului . a II-a. trad.ca si "copíi" 91 . deci. dezacordul subiectiv cu nonconiventa tinerilor iar aceasta nu atât cu o serie de repere statutate .

ca atâtia altii. numarul mare al non-raspunsurilor. chiar daca minora în ordine conventionala . cât si refuzarea lui ca "model de viata". investigatia este conditionata de priza la sens a subiectilor precizare care poate parea prezumtioasa în cazul unei întrebari simple si în termeni si în formula re (Ce emisiuni TV urmaresti?). daca de interes pentru motivarea prin educatie a obtinerii unei "situatii" sociale este relieful categoriei de extractie. ca. non-scolare.si a familiei). Faptul ca numai 5. însa. numai 4 % dintre respondenti se declara nontelespectatori. Sub aspectul unei interpretari… permisive 15. Totusi. luându-ne riscul de a începe într-un punct deluziv începem prin a observa. Mai mult. este semnificativa din alt unghi: ea tradeaza nu "doar" un analfabetism operational (la palier semantic). Aceasta. respectiva "asimilare" pare benigna fiind subînteles ca referirile se fac (tot) la ceea ce se afla .2% . la întrebarea discutata aici. si pentru ca ei nu apar la televiziune emisiunile educationale (nu educative!) lipsind chiar si de pe posturile cu specific cultural. chiar cel declarat . în ciuda retoricii reformatoare.încât sa merite sacrificarea identitatii de teleprivitor (de emisiune sau de post TV)16. dar defel mai putin elocvent: cel al indiferentei cea mai deprimanta dintre negari.cf. o presupunem cauzata de îndatoriri casnice sau. însa: el este net dominant si în recoltarea modelului .OSP fiind. Din nefericire însa."pe sticla". câta vreme 86 de procente nu îsi considera programul zilnic ca fiind atât de încarcat . Totusi. provenind din confundarea emisiunilor TV cu posturile de televiziune.în jargon televiziv . precautiile se dovedesc utile .sau. Ea confirma ca.pe care.într-un punct al analizei Adaugam la acest registru al negativului un "nu" ceva mai subtil.ca preponderent în influentarea alegerii modelului. factor profesional si deci integrabil altei ordini) privind atât preluarea.2% dintre resondenti nu l-ar alege (mai ales ca procentul celor care ar face -o este… superior: 7. Analiza combinata a raspunsurilor arata ca profesorul se situeaza la acelasi grad de optiune (anume cel mai scazut dintre cele ale factorilor sociali . putând conduce. dar mai ales rolul acestora în ceea ce numeam context responsiv justifica un punct analitic de statie: domeniul investigat (televiziunea) este. confuzia emisiune/post. pâna la o investigatie punctuala. poate. În atare conditii. studiul limbii mater este deficitar (si) sub acest aspect. cum se va vedea. item 3 (inclusiv în varianta moderata statistic) . item 1 -. spuneam. vom fi nevoiti sa o acceptam .imensa majoritate a celor 205 non -raspunsuri din 1838 (11. la analiza itemului 13 în termenii propusi de proiectul de cercetare. în orice caz. cum la fel ar parea ea si din punctul de vedere al mitologicei "culturi generale" scolare. totusi. ci un alarmant analfabetism functional: întelegerea eronata a unei cerinte simple a unui chestionar de ancheta "promite" completarea inadecvata a oricarui formular de aplicatie.Trecând. atunci nu este improbant ca profesorii se vadesc nereprezentativi. atât de demn de atentie/interes .6%) ar putea parea încurajator. Pentru a mai zabovi în zona negativului. oricât de bine proiectata.cf. pe care peste 90% dintre iminentii absolventi de liceu/SAM si-l aleg din afara scolii (iar spre 75% . la ratarea unui loc de munca. ne ramânând infructuos în rezolvarea problemelor de viata reala. 15 16 pe care. spre exemplu. poate. motivând cu lipsa de tim p .peste unul din zece!). cum este al doilea post 92 .

având în vedere nu doar vârsta anchetatilor. mai ales în anumite medii familiale.si edu-tainment-ului.train . cel putin unei formari (în ordine logica): a formatorilor .9% 16.imediat . Rafinarea investigatiei ar vadi daca preferintele . ceea ce ar indica un eventual nivel mai complex al electiei.subiect de evident interes educational-formativ prin aceea ca unele dintre emisiunile dilective de tip melanjat se vor apropiate de formula talk -show-ului.9% 57. Cauza evidenta: (e)ternul si agasantul didacticism.3% 10. Or. "catharctic" (atât fata de "viata". a înregistrat nu demult un lamentabil esec. dar sunt completate de unele înregistrate aici la categoria "altele") . Nu este.merg spre registrul buf sau spre emisiunile de un gust nu neaparat blamabil (este drept. National Geographic etc) Filme Muzica Talk-show Nu se uita Altele Non-raspuns % 16. implicit. desi puternic sustinuta intern. la tinerii învatacei.iarasi predictibil.Ce emisiuni TV urmaresti? Stiri Divertisment Cultura-stiinta (Discovery.dar nu cele propriu -zis muzicale (care întrunesc însa abia 10. Ar fi un semnal . în conventia data.prin optional extins si conceput transdisciplinar si cross-curricular. a elevilor .0% 11. Si un argument pentru ca dat(at)ul teacher proof curriculum sa cedeze locul.pentru ca alcatuitorii de strategie educationala sa decida eliminarea celor dintâi din curriculum si a secundelor din discursul despre reforma. mai degraba decât cel al academismelor sau al retorismelor. însa de neglijat nici posiblitatea contrariului: în interpretarea conjecturala propusa. poate. unde o tentativa de gen. Optiunile penduleaza între emisiunile dominant muzicale .si. dupa alte criterii decât pedagogice).mai convingator. decât altele .în registru metodologic si. ci si caracterul compensatoriu. selectarea modelelor . relativ perplexanta autodeclarare a aproape doua zecimi dintre subiecti ca si national de televiziune.6% 11.9% dintre respondenti) sunt cele de divertisment .si cele melanjate. ar rezulta ca bazinul influentei formative informale este divertismentul de calitate.4% 10. daca nu . în conditiile în care lectura statistic -combinata a itemilor 1 si 2 aratase ca audienta negativa . 93 .1% 13. consecutiv.4%.4% 4. a oamenilor de cultura o depaseste pâna si pe aceea a politicenilor.4% Emisiunile majoritar declarate ca preferate (spre 57. cât si fata de scoala) al acestui gen. ca si spre ce tip de subcultura gliseaza ele .

interpretarea lor deschizând discutia atât spre inconsistenta optiunii ("de principiu"). sa faca 'spectacole. semnificative. în acceptia casnica) 94 . cât si spre sensul temei de fata (motivatia învatarii) .2. în privinta talk -show-urilor. între un Becali si un Liiceanu.fiind viata de familie (desigur. triplu decât dintre persoane publice precum sportivii/oamenii de afaceri: ≈12%. al semnificativului (ori macar al factualului).aspecte.3% dintre respondenti. si 6. însa.cablu si una "pe casa" 18 idealul social al majoritatii .. fireste. predomina cele cu subiect sportiv. ci spre comunul suetard si spre "actori".6%) ar putea indica identitatea televiziune(-divertisment) -ideal. 5. item 6 -. în pers pectiva. Dar argumentul cel mai evident în privinta inconsistentei optiunii este tocmai unul aflat în relatie directa cu sensul temei (reactia la oferta educationala): doar 3. imaginea domeniului este. modeling' . totusi. fie si abia intuit-formativ. . un realism . ca si faptul ca.dicteaza tinerilor un orizont de asteptare în care. în procentaj practic egal cu primele ('lucrator în domeniul serviciilor'.9% ai majoritar-distractivului din emisiunile urmarite 17 cu cei 37% ai alegerii modelului de viata din media vizuale (banuita foame de exemplaritate nutrinduse de aici dublu decât din familie : ≈ 17%. Desi fluida.cf. cum se va vedea. si cvintuplu decât dintre profesori: 7. Sub alt unghi de vedere.ocupationala (tratata în solidar de ancheta) este net mai moderata: chiar daca a treia între cele definite. având în vedere frecventa elementelor de pitoresc banal si de spectaculos ieftin. fie dobândit din reflectia (chiar daca impropriu consiliata) asupra caracterului "centripet" al scooling -ului actual .cf. de altfel.cf. pe… moderator. respectiv 'om de afaceri'). item 5. unite pe fond: cele doua procentaje comparate mai sus ca pata nuante diferite în relatie cu optiunile aparute la itemii 5. acceptabil fiind ca o persoana de 17 ani . Desi zona de extractie este televiziunea. 17 O analiza apofundata a chestiunii va trebui sa ia în calcul. s-ar putea contura o interpretare de tipul circumscrierii: echivalenta celor 57.sa prefere. muzica. Dar. vadind ca preferintele merg nu spre dezbaterea de idei ori spre efectul.pe care programa scolara pretinde a o… modela prin competente . Decalajele sunt.2% constata ca scoala ofera o 'pregatire pentru comunicare/relationare' .2% doresc ca. diferenta sensibila dintre a detine o antena. iar divertismentul este predilect. Astfel.1. proiectia profesional.fie funciar.consumatori de stiri si a peste o zecime ca degustatori de talk -show poate avea tot resort dilectiv. .3. eventuala calificare în audiovizual este dorita de doar 6. realista18.si doar 1. item 5. analiza ar putea extrapola elocventa acestei alegeri pentru tipul de formator agreat.3. deja mentionata. desigur intuita ca indispensabila respectivei cariere. reprezentativitatea tele-distractivului si chiar aceea a televizivului scade… vizibil.

item 2 21. putem spune ca socio-enzima care disloca 'aproapele' ca reper dezirabil este nu 'departele'.apta de a contribui la restabilirea credibilitatii scolii ca mediu de evolutie în care pretuit si cultivat nu mai este succesul de stima. alta: abandonând rigorismul îmbumbat. acolo. ci efectivitatea formarii prin valorizarea unor exemple de tipul ilustrarii . ci aceea ca piesele de puzzle ale "tele-modelului" sunt. (si) în aceasta ordine de idei.6%) fiind "vecinii"! . asa-zicând. desigur.unde el vine al treilea de la urma.caracteristic vetustului ei solipsism institutional (mândru de "olimpici". fapte de moda .cf.cifra promitatoare. 95 . (Faptul ca ancheta din care citam s-a derulat doar regional nu schimba esenta problemei). cert. dar disimulând concluziile unor analize de tip TIMSS ori PISA) -.nonmodelul majoritar la item 2 (31. cum sugeram mai sus. Prin renuntarea la… maleta "bagajului de cunostinte" în favoarea cross-curricularului. Fireste.care nu avea sa astepte cele de fata spre a fi lucidizata: pregatirea initial. investigatia înregistra declararea majoritara ca si criteriu de calitate în conceperea prestatiei profesorale satisfactia elevilor: ˜71% (95 de raspunsuri . în scopul obtinerii careia formarea este (re)proiectata ca rezultanta . în ordine. trimisa însa în pur retoric de cele ˜ 73% (95 de raspunsuri .din 130 validate) care admiteau dezinteresul fata de insatisfactiile lor. nu pentru a o cenzura. ideea care deschidea aceasta analiza: anume ca principiul activ de conduita mentala se vadeste a fi din ce în ce mai putin acela al proximitatii si al datum -ului . Adresata profesorilor. de fapt. factorul "colegi" are o rata de (inter)influentare incomparabila cu aceea relevata de ancheta de fata . ci 'apartele'. Problema este. Meritorie în contextul actual. scoala se deschide vietii reale. scolar . De altfel. 'punerea în pisc' a exemplaritatii (de tipul modelului).Cornea) într-o serie mnemica expresiva. însa. de altfel. sectiunea 'Calitatea formarii si a dezvoltarii profesionale în educatie'. strada . nu constatarea ca.una inofensiva.aspect sub care concludente sunt rezultatele unei anchete din 2003 a Laboratorului "Management Educational" al Institutului. în chip de comandament al euro-integrarii. de buna seama. anturajul20. "OSP" si "profesori" .din 133 validate) . preferinta pentru insolit nu este surprinzatoare pentru categoria de vârsta abordata. ci de profesionalizarea în Formare .în spiritul 'educatiei pentru fiecare' . de care realizatorii TV sunt. constienti .ulterioara a formatorilor pentru a face fata acestei strategii. sa dinamiteze chiar curricular (nu extracurricular) efectul de "fruct interzis". ci.a 'modelului' intern optim orientat si intra-evaluat al ipostazelor persoanei. în raport cu alte arhetipuri ale drogului social (nu neaparat mai putin nociv decât cel chimic): discoteca. fireste. o conditie prealabila . "scoala" ar putea sa nu mai fie (ea însasi modelata ) ca antipod si deci ca antidot la acestea. subiectul fatal-recurent al calitatii educatiei ne prilejuieste sublinierea ca. dar proportia este semnificativa 21 Pentru aceasta exista însa. ci izbânda individuala în orizont social. de-abia depasind.si din ce în ce mai mult acela al aspiratiei civilizationale spre un mediu de formare diferit de norma uzual-educationala: introducând aici doua cunoscute categorii (P. tentativa de gen de la Colegiul "Mihai Viteazul" din Bucuresti ar merita preluata. promovarea acesteia nu mai tinteste eficienta învatarii prin.desigur. 19 desi ar fi util sa stim cât este (resimtit ca) manipulare în aceasta influenta. ci pentru a o exoteriza… formativ 20 Este de întarit. Vorbim aici. subsecventa temei de cercetare 'Calitatea educatiei'. o data în plus. nu de stapânirea continuturilor (ultra)disciplinare si a retetelor metodice.Fireste. iluzoriul adapat la "mica fabrica de vise" se vede neantizat de contactul cu viata este de interes aici19. preluând ce este de preluat din spiritul lor.

ci de instrument . lectura. dar nu în regim de… "lucru în sine".si nu a fost vreodata! . tinerii privitori. sunt consemnati sa urmeze preferintele familiei. Comutarea se va întâmpla. un rol compensator de sursa primara alternativa . desigur. mai ales pentru ca profesorii nu o cunosc sau nu o agreeaza .3%). privit ca panaceu. ci interactiva si fructificatoare .conditia fiind înlocuirea prescriptivismului moralizant prin coparticipativul reflectiv (succes ul de care se bucura printre elevi formaula "debate "-ului . în privinta celor din urma. indiferent de sursa (viata sau "arta").6 procente de fiecare (a caror însumare le apropie de procentajul dilectofililor). Motivatia învatarii nu i se dovedeste debitoare . oferta scolii nu trebuie sa fie "compatibila". În ceea ce priveste preferinta pentru filme . Or. Televizorul are.revenind 22 Avem de precizat ca. punct în care analiza s-a vazut obligata la un compromis: mentinând 96 . în cunoasterea "raului" este. o implicare în studiul scolar a evenimentialului mediatizat poate servi formarea infinit mai mult decât ignorarea lui. Curiozitatea tinerilor pentru personalitatile "controversate" ale zilei este fireasca. acesta nu are "exclusivitate electiva". în derutanta cheie pseudorealista. Mediatizarea o serveste. Nu este mai putin adevarat . dar influenta lor formativa este direct dependenta de caracterul evanescent si "de consum" al însusi genului televiziv. într-o masura oarecare. Reflexul de a admira "setea de informare a tinerilor" ar fi însa ridicol: autentica formare nu este . dar dovedit obliterant în unele zone ale studiului scolar. soft-ul ca atare. cel putin. si aici. În afara de aceasta. în lipsa receptorului propriu. reperul frecvent evocat este (tot) un post T V (Discovery).poate si din cauza ca. Spre a conclude : desi investigatia releva ca aproape noua elevi din zece (88.în ordinea ideii de motivare fiind alarmant nu atât ca înlocuieste. acestea frizeaza.cu care însa. optiunea fiind dominata de serialele "soap" . regândirea însesi dimensiunii vizualului si a telematicului educational.pasiv-"asimilativa".fiind graitor).9%) au un model. defel paragonale. o data cu înlocuirea ecranului de televizor cu cel de computer. Putini respondenti mentioneaza productii cinematografice de marca. fiind în situatia de a suplini lipsa de mijloace a scolii. ea este modesta (10. retardatara la noi.Semnificativ pentru relatia amintita este si ca numarul celor declarati frecventatori ai emisiunilor de stiinta-cultura22 este egal cu cel al privitorilor la stirile telejurnalistice: 17. întodeauna un "bine"… prelucrat . privind: necesitatea procurarii concomitente a hard-ului si a soft-ului (pentru ca primul sa nu se uzeze fizic si moral). o serie tematica.din pacate foarte putin cultivata. cât ca. opinam.careia îi sunt însa indispensabile alte mutari de conceptie. daca tele-dependenti. si nu o emisiune sau.cel putin în conventia cercetarii de fata. mentine cognitia în regim pasiv. ceea ce proiectul de cercetare numeste "modelele sociale curente" .

ca variabilele regionale. în care. a fenomenului scolar si analizarea lui scalara ar fi înlocuita nu numai de o prospectare bidimensionala . ci de a releva acel altfel de genul satisfactiei personale si al reusitei sociale prin calificare profesionala (si nu prin certificare ocupationala ) trebuitor generatiei de azi. în lumea tinerilor. în ancheta de fata.conventia scolara. ci de scrutarea spatiului formativ însusi. "binding "). nu din rural (80 de unitati la 7) si din licee . ca 97 . a i carei "izotopi" naturali în ordine epistemica (si.la problema prizei la sens a subiectilor . "pregatirea pentru viata" . integrarea sociala. coduri de grup care functioneaza asemenea argourilor. nu din "SAM" (1452 de subiecti la 386). în privinta valorilor active la un moment dat. Orientarea acestei analize poate fi cauzala . prin raportare la valorile (presupuse ca) implicate în curriculum si. continând pericolul ca interpretarea sa fie aplatizanta. ordonata extracurricularului si cota paracurricularului (meditatiile particulare . dinamica personalitatii pe parcursul întregii vieti -. din perspectiva raportului background-milieu .insertia profesionala. Vorbim de un demers în stare nu doar de a vadi (in)efectivitatea actualei abordari prin scoala a ceea ce se numeste. prin care se poate releva cât este preluarea unor valori simpla adoptare la nivelul superficiilor de comportament si cât adaptare la adâncimea atitudinala sau chiar de mentalitate.în opinia noastra. uzuala inspectie unidimensionala. totusi. munca în gospodarie sau slujba de duminica . de liniara . mai lamuritoare ar fi analiza complexa de tip audit: de context-situatie -caz. în considerare raspunsurile. în optica actuala.de exemplu. consideram. prin urmare. încât. ale carei firesti proiectii în formativul educational) sunt transdisciplinarul si cross-curricularul. marea majoritate a investigatilor provine (motivat de ponderea populatiei scolare) din urban. ea a luat.pentru care analiza apropriata este. a tridimensionalitatii mediului de formare . culturale (si câte altele) ale mediului social creeaza. plasat reglementativ "în centru". realizarea " average"-ului pe baza unor simple declaratii nu este întotdeauna concludenta. Tendinte 'neutre' nu exista. În acest fel. În acest sens.si centrifuge: televizorul. formabilul tânar floteaza între influente educationale centripete . adevarata plaga a educatiei) . ci în modelare conceputa ca extensie tridimensionala pe abscisa "ortocurricularului" (scolarul traditional uzual). generic. Un argument este ca. separat în extracurricular caracterul de non-raspunspentru situatia investigativa respectiva. aceea generativ -transformationala de a doua generatie (predictiv-combinativa. "strada". Acest spatiu nu este unul închis si de aceea modalitatea de analiza trebuie gândita nu prin/ca închidere (de tip circumscriere într-un "triunghi"). finalizata prin interpretare de tip hermeneutic ('trecut-prezent' si 'tot-parte'). este de presupus ca. de câmp si de o analiza factoriala. sexul.

post liceal 2. fie responsabilii învatamântului cred în mod absolut în valorile contestate de tineri. Corelarea raspunsurilor obtinute va conduce la concluzii privind masura în care viitorii absolventi sunt decisi a urma unul din traseele posibile dupa terminarea studiilor liceale în contextul unor optiuni personale privind modelul de succes si a unor variabile obiective ce tin de contextul social caruia îi apartin.S. D. Continuarea studiilor si cautarea unui loc de munca 4. O atare abordare ar avea avantajul de a indica în mod irefutabil ca.4% 65. L. Altele pertinente în speta anchetata.9% 98 . 2003). OECD.superior 3.7% 3. sexul si. Distributia optiunilor privind evolutia viitoare a esantionului investigatiei noastre este urmatoarea: 1. Nehotarâti 6. Înv.S.3% 0.0% 18. cu sprijin în una (sau mai multe) dintre numeroasele contributii care trateaza asa-numitele competente transversale (de baza ) necesare si utile integrarii profesio -sociale (una dintre acestea: Rychen. Nov. tipul de model pentru care au optat.8% 0.1% 68. tipul de unitate scolara frecventat. Optiuni privind continuarea studiilor în functie de programul educational absolvit Analiza itemilor 19 si 20 din chestionar a urmarit prin obtinerea raspunsurilor elevilor sa identifice în ce masura variabile precum: mediul de rezidenta. Înv. 10.5% Pentru cei care doresc continuarea studiilor. Itemii (19) si (20). Final Report. Altele 5. Key-Co mpetencies for a Successful Life and a Well-Functioning Society.sau/si teleologica. Cautarea unui loc de munca 3. Continuarea studiilor 2. & Salganik. daca nimic nu se schimba "în peisaj". sau nu sunt de acord cu schimbarea sau capabili de a o produce. nivelul de instruire al parintilor.8% 11. optiunile sunt urmatoarele: Din total Continua studiile (din 1+3) 1.3% 1.8% 19. nu în ultimul rând. influenteaza aspiratiile elevilor privind continuarea studiilor. NonR 28.5% 65.

postliceal 85 125 210 Înv.3%.7% 100.1% doresc sa urmeze o scoala postliceala. 65.8% doresc ca simultan sa îsi continue studiile si sa lucreze .8% doresc sa frecventeze cursurile învatamântului superior. Procentul celor care doresc sa obtina un loc de munca fara a-si continua studiile este de doar 3. urmat de alte forme de învatamânt (18. Aproape doua treimi dintre subiectii investigati doresc sa-si continue studiile în învatamântul superior.0% Interesanta ni s-a parut si corelatia dintre raspunsurile la itemul (20) cu tipul de unitate scolara în care functioneaza respondentii: Item 15 corelat cu Item 20 Liceu inv.4%.0% 0. 68. putem aprecia ca tinerii doresc sa îsi dobândeasca autonomia financiara dupa terminarea studiilor liceale. Din totalul celor 94. Prin corelarea celor doi itemi 19 si 20. cu un procent de 94. fara însa a renunta la acestea. iar 19. Procentul cel mai mare este dat de optiunea pentru frecventarea cursurilor învatamântului superior (65%). Dintre acestia însa.profesional Total Înv. Ca o completare a raspunsurilor obtinute la itemul 19.superior 1214 91 1305 Altele 108 269 377 NonR 45 70 115 Total 1452 555 2007 Itemul (19) a indicat o optiune decisiva în favoarea continuarii studiilor dupa absolvire . se pot constata unele aspecte foarte importante: • Numarul elevilor care doresc sa continue studiile în învatamântul superior si sa lucreze (839 elevi) este aproape dublu fata de cel al celor care doresc sa 99 .2% 100. un procent care indica un nivel ridicat de aspiratie.NonR Total 5.9% doresc sa frecventeze alte forme de învatamânt (diferite de cele postliceale). itemul 20 stabileste care este forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze tinerii dupa absolvirea liceului. Prin procentul mai mare al raspunsurilor celor care doresc sa lucreze în acelasi timp cu continuarea studiilor. iar 11.8%) si de învatamântul postliceal cu 10. iar al indecisilor este de 1.3%. aproape similar cu cel al celor care doresc sa-si continue studiile simultan cu obtinerea unui loc de munca.5%.3% care au optat pentru continuarea studiilor (lucrând sau nelucrând in timpul studiilor).

frecventeze cursurile acestui tip de învatamânt fara a lucra în acelasi timp (466 elevi). la fel si numarul indecisilor (1. • La fel de nesemnificativa este si diferenta între procentul celor din mediul urban care doresc sa-si continue studiile fara a lucra în acelasi timp fata de cei din mediul rural: 29.urban. Conform raspunsurilor înregistrate. • Semnificativa este diferenta între procentul celor care au optat pentru a-si cauta un loc de munca dupa finalizarea studiilor liceale : în mediul rural acest procent este aproape dublu (5%) fata de cel al celor din mediul urban (2. 28. doar cu doua procente mai mare în mediul urban (66.1% . Aspiratiile elevilor corelate cu variabila nivelul de instruire a parintilor ofera niste concluzii la fel de interesante: 100 .rural. • Numarul elevilor care doresc sa frecve nteze alte forme de învatamânt (în afara celor universitare si postliceale) si sa lucreze (310) este de cinici ori este mai mare decât al celor care doresc doar sa frecventeze cursurile acestor forme de învatamânt fara a avea un loc de munca în acelasi timp.3% urban. se poate observa ca: • Diferenta între optiunile elevilor din mediul rural si cel urban în privinta dorintei de continuare a studiilor (indiferent daca doresc sa sau nu sa si lucreze simultan) este nesemnificativa – 96% mediul urban si 93. • Diferenta între optiunile celor care doresc sa-si continue studiile având un loc de munca în acelasi timp este nesemnificativa.3% .1% rural). • Numarul elevilor care doresc sa frecventeze cursurile scolii postliceale si sa lucreze (167 elevi) este de patru ori mai mare decât al celor care doresc sa frecventeze cursurile acestui tip de scoala fara a lucra în acelasi timp (43 elevi).9) fata de cel rural (64.8%). O prima concluzie este aceea ca nivelul de aspiratii al tinerilor este unul ridicat si ca doresc atât sa-si continue studiile cât si sa se încadreze cât mai repede pe piata muncii indiferent de forma de învatamânt pe care doresc sa o frecventeze dupa t rminarea e studiilor liceale. Aspiratiile elevilor pot fi corelate corelatie cu variabila mediu de rezidenta. 1.6%) – singura diferenta semnificativa în interiorul optiunii.1% mediul rural.

• Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit învatamântul superior si doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca (40%) este doar cu 19.1%).4%).5 ori mai mare decât al celor care doresc doar sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp. • Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit liceul si vor sa-si continue studiile si sa si munceasca este de 2. în concluzie. întrucât procentul celor care doresc sa îsi continue studiile dupa liceu este foarte mare.4%) sunt cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (6. Se poate afirma.1%). • Elevii ai caror parinti au terminat au absolvit învatamântul superior doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile fara a avea si un loc de munca simultan (40%) fata de cei ai caror parinti au absolvit învatamântul liceal (27. cel mai mic procent fiind înregistrat de cei ai caror parinti au absolvit cursurile învatamântului superior (0.1%) sau învatamântul universitar (59. fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (67. ca nivelul aspiratiilor elevilor este influentat de nivelul de instruire al parintilor doar într-o mica masura.4%). Procentul elevilor ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala si doresc sa-si continue studiile si sa si munceasca este de aproape patru ori mai mare fata de procentul celor care doresc doar sa-si continue studiile fara si munceasca simultan.5%).4%) si în cea mai mica masura doar sa-si continue studiile fara sa munceasca (19. • • Nici unul dintre elevii ai caror parinti au absolvit învatamântul superior nu este indecis.6%).• Elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala doresc în cea mai mare masura sa-si continue studiile si sa si munceasca (72.5%). Influenta majora a nivelului de instruire al parintilor se poate observa doar în ceea ce priveste dorinta de a si munci în 101 .4% mai mare fata de cel al elevilor care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca în acelasi timp (59. • Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca (desi este un procent mic din totalul subiectilor investigati – 3.1%) si cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala (19. un procent aproape dublu fata de cei ai caror parinti au absolvit liceul (3.

• Procentul elevilor care nu doresc sa si continue studiile dupa finalizarea liceului ci sa-si caute un loc de munca este mai mare în rândul celor care frecventeaza învatamântul profesional (8. • În învatamântul profesional este un numar mai mare de indecisi (2.9%).4%). elevii ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala. iar cei ai caror parinti au absolvit învatamântul superior au totalizat un procent apropiat de zero. În aceasta privinta. ca si diferenta între procentele elevilor celor doua tipuri de institutii care nu doresc sa îsi continue studiile.timpul studiilor (fiind cea mai mare la cei ai caror parinti au absolvit scoala generala / profesionala) sau în decizia de a nu mai continua studiile si a-si cauta un loc de munca. Se poate afirma ca tipul de institutie de învatamânt secundar superior pe care o frecventeaza influenteaza într-o oarecare masura nivelul de aspiratii al elevilor. În aceasta ultima categorie se încadreaza. Desigur la aceste constatari se poate adauga precautia ca nu doar nivelul de instruire al parintilor a condus la optiunile elevilor ci si nivelul de trai al familiilor elevilor ce depinde într-o oare care masura de nivelul de instruire al parintilor. Diferenta de 10 procente între cele doua tipuri de institutii privind dorinta de a continua studiile este una relevanta. • Raportul dintre elevii care doresc sa munceasca în timpul continuarii studiilor si cei care doresc doar sa-si continue studiile fara sa aiba un loc ce munca simultan. care pot obtine un loc de munca mai bine retribuit si astfel oferind elevilor conditii mai bune de studiu în continuare. fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional (87. Nivelul de aspiratie al elevilor poate fi corelat semnificativ cu variabila tipul de institutie de învatamânt frecventata.9%) fata de cei care frecventeaza liceul (1.4%). cu cele mai mari procente. cele mai semnificative diferente care pot fi constatate între elevii care frecventeaza învatamântul profesional si liceu sunt urmatoarele: • Procentul elevilor care doresc sa-si continue studiile (cu sau fara loc de munca simultan) este mai mare în cazul elevilor care frecventeaza liceul (97. Optiunea celor care frecventeaza învatamântul profesional reprezinta mai degraba dorinta de a profesa în aria de 102 . este mai mic la elevii care frecventeaza liceul fata de cei care frecventeaza învatamântul profesional.4%) decât în liceu (0.3%).

• Cel mai mare procent de elevi care au optat pentru continuarea studiilor si gasirea unui loc de munca în acelasi timp este dat de elevii care au optat pentru oamenii politici ca model de succes.4% . cel mai mic fiind înregistrat de cei care au optat pentru prieteni si colegi ca modele de succes. În privinta modelului de succes. oamenii de cultura si oamenii politici.5% la toate celelalte categorii de contra -modele).a oferit-o.în conditiile în care celelalte procente se situeaza sub 5. ci sa munceasca dupa terminarea cursurilor învatamântului secundar superior este desemnat de elevii care au mentionat ca non-model profesorii. însa nu si dorinta de a-si i continua studiile în aceeasi specializare în cadrul unei scoli profesionale de nivel tertiar. • Procentul cel m ai mare de indecisi privind viitorul lor dupa terminarea studiilor secundare este dat de elevii care au ales ca model de succes colegii si prietenii (3.2%).specializare pe care învatamântul profesional . cel mai mic numar de indecisi fiind dat de cei care au optat pentru oamenii de cultura ca model de succes.2%). • Cel mai mic procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile . • Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile fara sa munceasca simultan este dat de elevii care au mentionat ca non-model 103 . În privinta contra-modelelor de succes s-a remarcat ca semnificative urmatoarele aspecte: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa-si continue studiile ci sa-si gaseasca un loc de munca este dat de cei care au desemnat ca non-model de succes oamenii de cultura (15. Nu sunt diferente semnificative între procente în functie de variabila gen. Nivelul de aspiratii ale elevilor se coreleaza si cu variabila model de succes / contra-model de succes. cele mai semnificative diferente în exprimare optiunii de continuare sau nu a studiilor s-au putut constat în urmatoarele situatii: • Cel mai mare procent de elevi care nu doresc sa îsi continue studiile ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt cei care au optat pentru sportivi ca model de succes (7. Cei care nu au optat deloc doar pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire sunt cei care si-au ales ca model de succes profesorii .

au ca model de succes oamenii politici. profilul elevilor care au înregistrat cele mai mari procente pe fiecare din variantele de raspuns ale itemului 19. au ca non-model de succes persoanele fara tel în viata.persoanele fara tel în viata (57.1%). frecventeaza în prezent liceul. au parinti care au finalizat cursurile învatamântului superior. • • Numarul cel mai mare de indecisi în privinta viitorului este dat de elevii care au ales ca non-model oamenii de cultura (9. Ca o concluzie . sunt mai multe fete decât baieti. Cei mai multi elevi care nu doresc sa-si continue studiile . 104 . liceul pe care îl frecventeaza este în mediul urban. • Cei mai multi elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa aiba un loc de munca în acelasi timp sunt: din mediul urban.1 %). au ca non-model de succes oamenii de cultura. sunt mai multi baieti decât fete. iar cel mai mic de cei care au mentionat ca non-model sportivii (15. institutia frecventata se afla în mediu rural. au ales ca model de succes sportivii. frecventeaza învatantul profesional. ci sa îsi gaseasca un loc de munca sunt: din mediul rural. Cel mai mare procent de elevi care doresc sa îsi continue studiile si sa si munceasca în acelasi timp este dat elevii care au desemnat ca non-modele alte persoane decât categoriile precizate si sportivii. au parintii absolventi de scoala generala / profesionala. au parinti care au absolvit scoala generala / profesionala. în functie de variabilele mai sus mentionate: • Cei mai multi elevi (cu diferente procentuale uneori foarte mici) care doresc sa continue studiile fara a-si cauta în acelasi timp si un loc de munca sunt: • din mediul urban. frecventeaza învatamântul profesional.2%).

sunt mai mult fete decât baieti. au ales ca non-model de succes sportivii. sunt mai multe fete decât baieti. 105 . au ales ca model de succes vedetele de televiziune si alte categorii de persoane neprecizate. au ales ca model de succes prietenii si colegii. frecventeaza învatamântul profesional. institutia frecventata este în mediul rural. au ales ca non-model de succes sportivii si alte categorii de persoane neprecizate. Cei mai multi elevi indecisi în privinta viitorului sunt: din mediul urban.• institutia pe care o frecventeaza este în mediul rural. au parinti care au absolvit liceul.

incapacitatea institutiei scolare de a propune modele de succes dezirabile din punct de vedere social. notorietatea si banii iar criteriile cu cele mai mici scoruri sunt educatia. sursele modelelor pentru care au optat elevii chestionati se gasesc în afara scolii . cu precadere vedete de televiziune sau persoane intens mediatizate. Foarte putini tineri siau gasit un model în scoala. În privinta contra-modelelor. Mass-media. originile si implicatiile modelelor de succes dominante la generatia care a încheiat învatamântul secundar superior sau scoala de arte si meserii în anul 2004. Credem ca nu mai este nevoie sa subliniem din nou importanta modelului de rol pentru evolutia sociala si profesionala a tinerilor . în special televiziunea constituie o sursa esentiala de informatii dar si de modele. influenta scolii în alegerea modelului fiind extrem de redusa – profesorii si consilierii aflându-se pe ultimele locuri în optiunile elevilor. aroganta si vulgaritatea -.familia având rolul determinant. Principala concluzie care se desprinde este lipsa de interes a scolii pentru cunoasterea modelelor de succes dominante la nivelul populatiei scolare. Principalele criterii – care indica si clasa de valori care dirijeaza conduita elevilor din esantion . prostia etc. având în vedere ca vedetele TV reprezinta cea mai frecventa categorie de modele. structura.CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE Cercetarea de fata a descris. Elevii chestionati semnaleaza marile probleme cu care se confrunta activitatile de orientare si consiliere . numai circa o treime dintre elevii chestionati considera ca scoala a contribuit. într-o proportie covârsitoare. De asemenea. Modelele dominante sunt. principalele criterii de respingere sunt comportamentele inadecvate – mai ales violenta.în selectionarea modelelor sunt realizarea profesionala. personalitati din afara scolii. altruismul si alte trasaturi personale si religiozitatea. pe de o parte. bunatatea. elevii chestionati considera ca scoala nu a avut un rol determinant în succesul modelului ales sau nu pot aprecia aceasta influenta. si pe de alta parte. trasaturi negative de personalitate (rautatea. la devenirea lor sociala spre modelele exprimate.) si lipsa unui tel în viata. pe un esantion reprezentativ. urmata de colegi si prieteni -. într-un fel sau altul. Chiar daca exista un cadru legislativ coerent si în îmbunatatire continua. modul concret de realizare a acestor activitati este deficitar: aproape doua treimi 106 . De asemenea. Mai mult decât atât.

consideram ca motivatia elevilor pentru învatarea de tip scolar este predominant externa. asa cum sunt ele prevazute în legislatie si perpetuate prin cultura si traditie. dupa raspunsurile generale de tip “lucrurile învatate în scoala”. si cultura scolara dominanta. Întarirea ariei curriculare “consiliere si orientare” prin: • • Introducerea unor teme specifice la toate disciplinele de studiu – inclusiv teme cross-curriculare specifice în cadrul curriculum-ului la decizia scolii. un clivaj. Marea problema ridicata de rezultatele cercetarii noastre este nu atât diminuarea importantei scolii în cariera si devenirea sociala a tinerilor cât lipsa de încredere în scoala ca sursa de modele de viata si factor determinant al succesului personal. scoala drept necesara – chiar daca numai prin meseria învatata sau diploma obtinuta. interesele si aspiratiile copiilor si tinerilor. 107 . Largirea activitatii consilierilor scolari spre aspectele informale si nonformale ale vietii scolare si extrascolare a tinerilor. asa cum apar în legislatie si politicile scolare. pe transmiterea de informatie. interesele si aspiratiile concrete ale tinerilor – fapt confirmat de raspunsurile care indica diplomele obtinute drept mod esential prin care scoala îi ajuta pe elevi sa obtina succes în viata. tinerii considera. vadit generoase si care încearca sincronizarea învatamântului românesc cu cel european. între intentiile de reforma si dezvoltare a sistemului scolar. Ca urmare a acestor constatari. scoala nefiind interesata în mod direct si explicit de nevoile. atât de necesara în vremurile noastre. Ca urmare. înca. astfel nu numai sa-si piarda prestigiul pe care înca îl mai are ci chiar sa -si compromita rolul fundamental. inapetenta fata de nevoile. care risca sa se adânceasca. precum si faptul ca scoala nu creeaza o motivatie intrinseca pentru învatare. bazata aproape în exclusivitate pe “instructie”. Putem remarca astfel. recomandam: 1.dintre respondenti nu raspund la întrebarile referitoare la acest subiect sau declara ca nu au beneficiat de orientare si consiliere. Faptul ca elevii din anii terminali nu pot defini mai precis si concret modul în care scoala îi poate ajuta ridica serioase semne de întrebare privind realizarea functiilor institutiei scolare. Abordarea explicita în politicile si strategiile de dezvoltare a sistemului de învatamânt a problemelor legate de dezvoltarea motivatiei si atitudinilor pentru învatarea pe parcursul întregii vieti si în toate situatiile de viata. Scoala risca. marea majoritate a elevilor chestionati doresc sa -si continue studiile: cu toate problemele mentionate. 2. Cu toate acestea. acela de a forma si educa. a celor constatate.

4. 5. Formarea managerilor – directori de unitati scolare si inspectori generali din Minister si din teritoriu – si a inspectorilor pentru analiza si dezvoltare culturala la nivelul sistemului scolar si al unitatilor scolare. Implicarea sustinuta si constienta a familiei în activitatea scolara (curriculara si extra-curriculara) – având în vedere importanta covârsitoare a familiei în construirea modelului de succes. 6. în cadrul acestora. 108 . • • analiza modelelor de succes si propunerea unor modele dezirabile din punct de vedere social. a temelor legate de succesul personal. 3. • Abordarea explicita a temelor legate de modelul social de succes al tinerilor în cadrul orelor de “dirigentie”. analiza si interpretarea mass media.• Abordarea unitara a activitatilor extra-curriculara la nivelul unitatilor scolare si abordarea constienta si explicita. Formarea cadrelor didactice pentru: • abordarea temelor legate de succesul în viata si în cariera – pe baza rezultatelor cercetarilor din ultimii ani privind orientarea valorica si atitudinala a tinerilor. Alfabetizarea media a tuturor elevilor prin discipline sau teme crosscurriculare cuprinse în curriculum-ul nucleu.

Bibliografie selectiva 109 .

2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (3) Am fost influentat în alegerea modelului meu de: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) INFLUENTA Redusa Medie Mare 1. Fiecare dintre noi a identificat în viata un model de succes. Da. 2. (6) Scoala ma ajuta sa ajung ca persoana-model . Familie 1 2 3 2.1 Nu as dori sa fiu ca: ……………………. 5... Colegi/prieteni din scoala 1 2 3 3. 5. identificat la punctul (1): …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (5) Peste 10 ani: 5.2 Motivati alegerea:………………………………………… ………………………………… …………………………………………………………………………………………………… (2) Mentionati o persoana pe care NU o considerati model de succes: 2.numita la punctul (1): 1. Internet 1 2 3 9.3 îmi doresc cel mai mult sa fac………………………………………….1 As dori sa fiu ca: ………………………………………… 1. Nu. o persoana în care regasim elementele de reusita pe care am vrea sa le atingem. Televiziune 1 2 3 7. Prieteni din afara scolii 1 2 3 4.1 îmi doresc cel mai mult sa fiu…………………………………………. Consilierea si orientarea organizate de scoala 1 2 3 6. Reviste/ziare 1 2 3 8. iar datele ramân confidentiale. Parerile tale sunt foarte importante si esti invitat sa ti le exprimi. 110 .ANEXE: Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Modelul de reusita sociala al elevilor si motivatia învatarii”. prin………………………………………………………………………….2 îmi doresc cel mai mult sa am…………………………………………. Profesori 1 2 3 5. Îti multumim pentru participare si te rugam sa raspunzi la toate întrebarile din chestionar. Completeaza acest chestionar subliniind modelul de succes pe care ai vrea sa îl urmezi! (1) Mentionati o persoana pe care o considerati model de succes: 1.. 2.………………. un ideal. deoarece……………………………………………………………………. Altele 1 2 3 (4) Descrie cât mai complet motivele pentru care doresti sa fii ca modelul tau de succes. Chestionarele sunt anonime.

Feminin Nivelul educational al parintilor (încercuieste varianta corespunzatoare.…….. Consiliere si orientare 1 2 3 10. Altele 1 2 3 (8) Consilierea si orientarea oferite de scoala au fost realizate de catre(încercuieste variantele corespunzatoare): 1.……….……………………………………….Psiholog 3..Liceu.………………………… ……………………………………………………………………….. Conducerea scolii 1 2 3 8.……………………………. 2..Masculin 2. NU 3.……. (12) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ……………………………….……. Profesori 1 2 3 2.………………………………………………………………… …………………………………. (14)Daca te-ai întâlni pentru o ora cu persoana-model identificata la punctul (1)..……………………………………………………….Nu pot aprecia Cred ca persoana pe care o consider model a avut succes deoarece: ……….… ……………………………………………………………………………………………. pentru fiecare parinte): 111 .. (13) Ce emisiuni TV urmaresti? …………………………………………………………………………….. Nu am beneficiat de consiliere în scoala (9) Descrie pe scurt impactul consilierii scolare asupra constituirii setului de valori si a deciziilor pe care le-ai luat: …………………………………………………. Dirigentia 1 2 3 7. Activitati extrascolare 1 2 3 4.(7) Scoala ma ajuta sa am succes în viata prin: (încercuiti o singura casuta pentru fiecare rând) Mult Putin Deloc 1..………. DA 2.Nu stiu 5.…….….Diriginte 2.Alte persoane sau institutii. ce ai discuta cu ea? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… _______________________________________ Te rog sa raspunzi la urmatoarele întrebari privitoare la tine si familia ta: (15) (16) (17) Profilul clasei în care înveti: Sex: 1. (10) (11) Cred ca succesul modelului meu se datoreaza scolii: 1.…………………………. Disciplinele scolare 1 2 3 3.……………………………… …………………………………………………………………………..…………. 4.………. Scoala profesionala profil ………………… 1. Lucrurile învatate 1 2 3 5.…………………. Consiliul elevilor 1 2 3 9.. Diploma obtinuta 1 2 3 6...

Nu m-am hotarât (20) Pentru cei care doresc sa continue studiile. Altele ……………………… Îti multumim pentru colaborare!! 112 . Sa caut un loc de munca 3. Înv.Altele 5. care este forma de învatamânt pentru care optati? 1. Sa continuu studiile 2. Înv.postliceal 2.Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (18) (19) Scoala generala / profesionala 1 1 Liceu/scoala tehnica 2 2 Universitate/coleg iu 3 3 1. ce ti-ai propus sa faci dupa absolvire? 1. Sa continuu studiile si sa lucrez 4.Urban Altele 4 4 2.Rural Domiciliul parintilor se afla într-o localitate din mediul: Ca elev al ultimului an de studiu.superior 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful