acestea sînt frumuseţea. Zeiţe cu forme frumoase, Venus, Iunona; curbele formelor pe care le admiră o lume, le văd la muzeul bibliotecii înalte în holul rotund, zeiţe goale. Ajută digestiei. Lor nu le pasă cum arată oamenii. Toate deschise vederii. Niciodată vorbind, vreau să spun nu unor oameni ca Flynn. Să zicem c-ar vorbi Pygmalion şt Gâ-lateea ce-ar spune ea prin cuvînt ? Muritorule ! Te-ar pune la locul tău. Sorb nectarul la masă cu zeii, platouri de aur, numai ambrozie. Nu ca mesele noastre prăpădite, berbec rasol, morcovi şi păstîrnac, o. sticlă de Allsop. Nectarul ; închipuie-ţi, să bei electricitate ; hrana zeilor. Formele de frumuseţe ale femeii sculptate iunonian. Frumosul nemuritor. Şi noi îndesîndu-ne mâncarea printr-o gaură şi scoţînd-o prin spate : hrană, chin, sînge, fecale, pămînt, hrană : trebuie să-l hrănim aşa cum băgăm căV- buni într-o locomotivă. Ele n-au. Nu m-am uitat niciodată. Am să mă uit astăzi…»