~ ~

-, ENCIClOPEDIE COMPlETA DE MEDICINA 51 INVE5TIGATIE ell

, ,

Apare in fiecar. 6,,90 LEI/19.~

NR.

I

ISSN 1791-6011

J771791 601004

FERTILIZAREA IN VITRO: Rezultate miraeuloase pentru euplurile fara eopii

ASTMUL: Toate amanuntele despre afectiunea pulmonata eel mai des lntalnita

OPERATIA DE CATARACTA: Urmarirea pas eu pas a acestei proeeduri ce reda vederea

• CRANIUL COPILULUI: Cum se osifica oasele craniului dupa nastere

• LUNA A DOUA: Dezvoltarea embrionului lntre saptamanile a patra si a opta

05

DCAGOSTINI

NuMARUL 5

CUPRINS

CAZURI iN URGENTA

Un barbat i~i pierdea constierua repetat ~i ar f putut muri tara interventia personalului medical; dupa un accident, 0 lemeie vede cu un ochi a panza de paianjen, neagra; ~i un dependent de droguri orqenizeaza 0 Inscenare pentru a obtine 0 doza.

De Pippa Keech

OFTALMOLOGIE: lntorrnatii generaLe

Oftalmo\ogii se ocupa de ochi. In majoritatea situatiilor, activitatea lor este rnedicala, dar rezultatele chirurgicaLe obtinute sunt impresionante. Echipamentele maderne - laserele, biomicroscopul ~i tehnica facoemulslficarf pentru tratarea cataractei

- au schimbat cu tatul chirurgia ottatmotoqlca.

De Wagih Aclimandos

OFTALMOLOGIE: Operatia de cataracta

Cataracta reprezinta opacizarea cristalinului si duce la pierderea vederii; este a afectiune frecventa In specialla batrani, dar ea poate sa apara la orice var sta. Aceste doua pagini ne fac martori la 0 noua operatie. revolutionar a, de redare a vederii, care dureaza mai putin de 0 jurnatate de ora.

De Wagih Aclimandos

MED1C1NA R.EPRODUCERII

SARCINA: Fertilizarea in vitro

Deseori, singura speranta a cuplurilor fara copii este FIV - metoda prin care se produc asa-zisii .. copii in eprubeta", De la adoptarea acestei metode, aparute acum 20 de ani, s-au facut progrese majore, care au crescut sansets fertilizarii cu succes a multor lemei. De Virginia Bolton

Aceasta publlcatle contine informalii generate ~i nu inlocule§te nlciun manual medical sau publlca,ie slmllara. Continutul acestel publlcatil nu trebuie consultat in vederea stabillrli vreunui diagnostic

sau tratament, I ndiferent de sim ptome. Daca prezentaf arlee fel de simptome, consultati medtcul curant. Autorii ~I editorii n u sunt responsabhl pentru nlcl un fel de prejudicii suferite de arlee persoanii a carei aetlune se bazeaza pe lntcrmathle contlnute de aceasta publleatle.

ECOGRAFIE: Trunchiul ~i abdomenul

o sonda emite unde sonore de inalta frecventa, care strabat tssuturile si organele si dau

o imagine in detaliu a acestora pe ecran. Aceasta permite medicului sa examineze usor ~i In siquranta organele interne.

De Angela Riddell

CRANIUL COPILULUI MIC

Forma ;;i proportiila craniului unui nou-nascut sunt destul de diferite de cele ate adultului.

Portiunea superioara a craniului, care adaposteste un creier deja bine dezvoltat, este relativ mare,

In timp ce zona nasului ~i obrajii sunt mai

putin prcnuntati.

De Barry Berkovitz

LUNAA DOUA

In a doua luna de sarcina, embrionul se dezvclta pana la stadiul in care poate Ii recunoscut ca 0 fiinlii urnane foarte mica, cu degete la maini si la picioare, coate care se indoaie, ochi si un varlulel de nas. La starsltut acestei Luni importante, stadiul embrionar se terrnina. De Ricki Ostrov

lNDEXUL BOULOR

ASTMUL

Astmul poate afecta persoane de toate varsteie, dar in special copiii. Este 0 suferin\ii discontinue a aparatului respirator, caracterizats de tuse si wheezing lrespiratie suier atoarel, Aceasta pagina

se ocupa de cauzele bolii, de modul in care paate Ii ea controlata si de cele mai noi lorme de tratament.

De Trevor SiLver

EDITOR CONSULTANT

Profesor Peler Abrahams MB, BS, FRCS(Ed), FRCR

Prolesorul Abrahams esle specialist in anatomie clinica, membru

in Kigezi Intemaljonal School of Medicine, in cadrul Programului Internaponal de Medicine. din Cambridge, specialist in medicina generala, Membru al Colegiului Girton, Cambridge, examinator la Colegiul Regal aI Chirurgilor din Edinburgh. A scris o seoe de lucriiti de relennra in anatomie.

Pippa Keech MBChB, MRCGO,DRCOG Dr. Keech esle medic generalist, qu norma redusa la Lyndhurst, New Forest. In trecut I s-au publicat lucriiri in BMJ, Medical Monitor §i Pulse.

Wagih Aclimandos FRCS FRCOphlh

01 Acllmandos aste chirurg consultant oftalmolog la King's College Hospital §i

la Lewisham Hospital. EI practicii, de asemenes, in clinlci de medicina generala, de pediatrle §i de molilitate oculara.

COLABORATORI

Virginia Bohon MA PhD

Dr. Balton esle lector principal §i embriolog

in cadrul secpei de conceppe asislam din King's College Hospital. Este implicata in cercetiiri de embriologie clinica §i dezvoltarea embriomlui uman inainte de implantare.

Angela M. Riddell BSc MB BS FRCS Dr. Riddell esle medic specialist radiolog

la John Radcliffe Hospital, Oxford. A studiat in~lal la University College din Londra, apoi s-a specializal in chlrurgie la Cambridge

§i Nottingham, dupa care a optat pentru radiologie la Oxford.

Barry Berkovitz PhD

Dr. Berkovitz este lector aJ Catedrei de Anatomie ~i biologic Umana de la King's College, Londra. Este specializat in din~ ~, mandibula.

Medicinii Generala 81 $colil de Medicinii

de la Spftalul St. George din Londra. A seris despre reumatologie §i a predal despre acel~i lucru.

Derek Collman MBCH, FI'lCGP

Dr. Coffman esle medic generalist, a seris loarte mutt pentru di-lerse publicaW de medicinii generalii, a fost coautor al caloMi titlun. A activat cu jumiitate de norma in

Sec ria de Gastroenterologie a Spitalului St. Mary din Londra.

f -C]

Biblioraft

Nu ratall bibliorafturile speciale in care puteri coleepona seda InIBr!· orul Corpului Uman!. Bibllorafturlle sunl disponibile la chio§curile de ziare la prerul de 9,99 LEI/45MDL . DeAgostini va anunla datele de pub/lcare a bib/iora/turilor in serla de revisfe.

RicklOstrov

Ricki Ostrov, de origine americana, stabilita in Marea Br/tanie, a publical luerari medicale §i de saniitale timp de peste 10 ani. A scrls o serie de carfi §I a colaboral 18 numeroase publicaW

Trevor Sliver MB BS DA FI'lCGP

Dr. Silver este medic generalist, pensionar, prolesor de onoare la Depariamenl1Jl de

EDITIE SAPTAMANALA EDITURA, De AGOSTINI HELLAS SRL

EDITOR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotrou

MANAGER: OE REDACTIE ~I PRODUCTIE: Virginia Koutroubas

NUMAR

ADRESA~ vuliaqrnenls 4li-~o, 166 73 Arena MARKETING MA_NAGER: Nichatis Koutscukos PRODUCT MANAGER: Nasita Kcrtese COOROQNATOR DE PRODUqlE.: Carolina Poulidou

MANAGER OISTRIBUTIE: Ell! 802:a

MANAGER LOGISTICA $1 OPERATII: Dimitris Pasakelidis COOROONATOR LOGISTIC$..$I OPERATII: Antoni;:: Lioumis

AOAPTARE PENTRU LrMBA ROMAN,A.: l~Vart Y Line SRl TiPARIRE ~I LEGARE: Ni~J Ekdctlki

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: Stehcs KritsoLakis DTP, RAV

IMPORTATOR: Medl~ Service Zawada S.R.L Counlry Manager: M;;Iriarl<l M~hi}llan Marketing Manager: Adioa Bojid Redactor: Gabriela Muntean

Consultllnt' de specleutate Dr. Simona: Nancveenu Distribution. tot,magel": Dan lordache

AORESA: slr Louis Pasteur nr. 38. et. 1. ap.S, sector 5, Bucuresti. Rom~nia

OISTRI8UITOR: Hiparion SA

© 2009 for DeAgostini Hellas © 1998 Midsummer Becks Ltd

ISSN 1791-60'1

Pretul numerator

Pretulprimului nurnar: 2,90 LE1/9,90 MOL

Pretul celui de-al duitea numar si at tuturor celorlalts nurnere: 6,90 LE1/19.90 MOL

Drepturile tuturor textelor se alia sub copyrigh1. Este interzisa reproducere8, stocarea, transrniterea sau utluzarea cornerciala a materiatelor, sub orice form~. acordut scris al editorului. Editcr-ul i~i rezerv§ dreptul schimba ordinea pubUdirii subiectelor sau lnlocuirea

Credite Foto, CapitoVFoaie/Fala eeu Spate

Coperta: WTMPL; BSIP Laurent H. Americain/SPL; "" RNHRO NHS Tru.t(TS; 215/S, Rosenfeld Images/SPL: 2/5/F n/l/Fdohn Greim/SPL; 22/1/5, CMSPISPL, GeoffT .on/SPL. Sue Ford/SPL;22/21F, Sue FordISPL. NMSB; U2 SHOUT; 2213/F; SHOUT;2213IS, SHOUT: ~2/2/F, Rich Fri, TS. CC StudiolSPL, SPL: ~212/S, Oliver SlrewelTS. NMSE HarmeiITS: 4213IF, James King-Holme.ISPL. Chris Prie Dr Sam Abdalla, Philip Matson/TS; U42/S3/B, CC Stud Chris P,;esUSPL, Pro I P. M. Molla et aVSPL, John Wal, 7012/F: SPL. Schleichkorn/CMS?/SPL, CNRI/SPL: 7012/5, BSIP S&l/sPL. CNRIISPL, CMSPISPL. NMSB; 79/4/F, R. T. inqs: U79/S4/8, R. T. Hutchings 81WF, Petit FormaUSPL; Motta & s. Mak.beISPL, Petit FormatiSPl. Science Pictut SPL; 82117/F, NMSS: WTMPL; 82151/S: Mark Clarke/SPl ien Lo.egrove/SPL: 84/5/F, Alfred PasiekaiSPL. NMSB; Alfred Pasiek./SPL, CNRIISPL, CAMR. Barry Dow.eIlIS?

WTMPL '" weuccme Trust Medical Photo Library, T5 = Tony Stone. SPL '" Science Photo Li brary,

SA =- Biophota Associates. eMS?,. Custom Medical Stock NMsa:;;: Netlunal Medical Slide Bank,

OSF = Oxford Scientific Films

Hustratll:

Eoperta: Marion Tasker: U221S1IF, Sandie Hill; 22121S, M Tasker; 2213/F&S, Marion Tasker: 4213/Fe Coral Mulah: 7 Jane Fellows; 79/4/F, Sandie Hill;82f17/S, Amanda Willi,

i Pent r u 0 mal hunii deservire soli intotdeaun3 publicalia de Ia acel: punct de vanzare §i tnformatl n1nzatorul asupra inten,iei de

a cumparu ~i nparttiile urmfito:nr

Pentru or ice mformatie, lamu sau comenzi de numere ap W anterior, sunati-ne la tel.

@ Romania: (021) 40 10 ~ Moldova: (0022) 9307

Pe lfingal pretut revtstelcr comandate va treb achitati rambur!i §i contravaloarea taxelor p

ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00·

Vizilati sile-ul nostru La adresa www.deagostini.ro e-mail: inforadeagostini.ro

Capito

2 IFOAII,

URGiENTE: Cazuri In ur

.

Pierderea brusca a constlentei

• •

8.55 a.m.

Lesinul

Pentru Jim, un jurnalist de 51 de am, era 0 zi agitata de lucru. Tn autobuz, pe drumul catre serviciu, si-a pierdut ccnstisnta de doua, ori, dar nu mai mult de 30 de secunde de fiecare data. A decis sa mearga totusi la treaba si, In pauza de pranz, sa faca 0 viz ita medicului de familie. Dar, chiar'inainte de a intra In birou, a mai lesinat a data. Din lericire, in preajma era a persoana cu preqatire In acordarea primului ajutor. A venit si s·a asiqurat ca, pana la sosirea arnbulantei, jim se afla intr-o pozitia confortabila si ~e5pira.

In drum spre spital, jim s-a trezit, dar era confuz ~i ingrijorat din cauza lesinului, pana in acel moment, el fusese Intotdeauna sanatos.

A fest imediat dus catre salonul de reanimare, unde asistenta i-a manta! un aparat de monitorizare cardiaca ~i i-a verilicat semnele vitale, care erau normale.

Medicull·a chestionat. pentru a afla ce se intamplase inainte, In timpul si dupa lesin: aceste detalii puteau sa Ii dea informslii utile. Jim nu si-a putut aminti nimic neobisnuit in legatura cu momenteLe de dinaintea lssinului 5i afirma ca, in prezent, se simtea normal.

9.30 a.m.

Un aU lesin

In limpul exarninarii, Jim a cazut In stare de inconstlenta, Moni· torul arata a situatie ingrijo· r stoare. un ritm care facea ca inima lui sa bala rapid ~i ineficient. Pulsul i-a disparut si tensiunea arteriala a scazut la zero.

Un eolsps nes,teptst este intotdesuna 0 cauza de fngri/orare, in spec/al clind victima prezinta, in general, 0 stare de sanatate buna. Daea se gase,te eauza ,1 ea este legala de inlma, atuncl e nevole de tratament de urgenta.

prin care a trecut, ar f putut sa nu se mai trezeasca. Se stie foarte bine cat este de dificil de determinat cauza unui lesin. Tn acestcaz.elafostprovo~atde un ritm anormal at inimii.

bil sa simla csnd bataile inimii scad sub 0 anurnita rata prestabilita ~i atunci stirnuleaza electric inlrna, printr-un fir ata:;;at la ventricul [una dintre cele doua camere inlerioare ale inimlil, pentru a rnentine un ritm sanatos,

Odata instalat pacemakerul, pentru Jim a urmat a perioada de reabilltare. Curand, el a fost capabil sa duca 0 viata normals, dar a fost avertizat sa nu lac a excese si sa se prezinte regulat la medic pentru controaLe,_

"'.45 a.m.

MedicuL a fast Ingrijorat de svolutia rapida si neasteptata, iar echipa s-a pregiHit saL resusciteze pe jim folosind defibrilatorul. Exact in rnornentul in care medicul era gata sal defribileze pe Jim, pentru a-i aduce acestuia inima la un ritm normal, acesta a deschis ochii si inima lui a Inceput sa bata normal.

Jim a avut no roc. Tn timpul oricarula dintre episoadele

Pacemaker

La scurt timp, jim a lost trimis catr e serviciul de cardiologie. Echipa de specialisti i-a introdus In torace un pacemaker epicardic. Acesta este un pacemaker "de contorizare", capa-

Jim a fost echipat cu un pacemaker eplcardlc, 0 bater te legatil de Inlmil prlntr~un electrod sub forma de fir,

cs in aceasta radlograffe.

Un medic dfn Urgenlli tocmai

va incepe defibrilarea, un procedeu care "da un ghlont" inimii prin socuri eleetrlee, eand seessta s-a oprit. Din cauza risculul de ,oc electric restul personalului trebule sli stea deopsrie.

/

CHIRURGIE: OftaLmolo Ie

FQ,

lnforrnatii generale

Oftalmologia este 0 rarnura a medicinii care trateaza ochii. Multe dintre probleme pot fi rezolvate medical, dar cele mai spectaculoase rezultate se obtin prin chirurgie oftalrnoloqica, folosind microinstrumente sau laser.

anume, unii dintre ei, in special pe segmentul posterior al ochiului, care include ~i retina si umoarea vitroasa. mediul transparent gelatinos din globul ocuLar. Altii se pot specializa in polul anterior. cornee, gLaucom, miscarile globului ocular sau alte oparatii estetice din jurul ochiului.

Unii se specializeaza in tumori si aLte atectiuni ale ochiuLui din

Una dintre problemele eel mai des intalnite La ochi, pentru care pacientii se adreseaza unui chirurg of talmo log, este cataracta, care apare atunci cand cristalinul din ochi se opacizaazii. Pacientii se pl.3ng fie de vedere inceto~ata, fie de disconfart la lumina intensa,

A doua operatie ca frecventa este cea pentru strabism, care

implies repozitionarea achiuLui. A treia ca frecventa este trabeculatamia, practicata pentru a scsdea presiunea intraocuLara la cei ce sufera de glaucam, crestere de presiune care poate afecta vederea. 0 alta operatie frecventa este pentru a carecta dezlipirea de retina.

Chirurgii oftalmalogi tind sa se speciaLizeze intr-un domeniu

orbits ~i aparatul lacrimaL, carui problema obisnuita est obstructia canalelor Lacrimale.

o alta speciaLizare este chi rurgia ottalrnolcqica pediatric! ce rezolva probLemeLe ocuLar aLe copiilar, care de abicei sur mostenite. Oftalmolagii pediat tratsaza vanateLe forme de strs bisrn, aceasta fiind 0 probLem frecventa La copiLul mic .

. ~

lea

Afeetiuni ee neeesita ehirurgie oftalmolo

Mu,chii ochiului -----------------;rTrei perechi de rnuschi controleaza miscarile globilor oculari. Un dezechilibru at acestora poate cauza astenapia (abaseala octuulut) sau strabismul. care necesita lnterventie chirurqicala.

........ ""'""------- Sclera

Nurnita ~i albul ocrulor, se poate inflan (sclertta), subtia (scleromalacie) ~i poate fi necesara indepartarea ei partiala (sclerectomie).

,_:...---\----- Retina

Strat intern sensibilia lumina. Se poate dezlipi daca orificiile din stratul nervos permit inliltrarea umorii vitroase (fluide) sa SE acumuleze sub el. Cand retina este inflamata (retlruta), vederer este atectata,

Corpul vitros

Lichid transparent ce umple camera ochiului. Se poate inflama (vitrita) sau po ate duce la dezlipire de retina prin contractia corpului vitros. La pacientu

cu qlaucom, se poate face drenaj chirurgical. pentru a reduce presiunea.

Artera ~i vena central

I a retlnei

Transporta sange de _"".~~- la 9i catre ochi. Daca UI

dintre ele se blocheaza prin embolism sau trombus. se produce ocluzia vasului ~i apare orbirea brusca.

Cristalinul ------------'\-\--tl--TJ1kEste un cristal transparent care retracta luminia ce intra ih achi si a tocatizeaza pe retina. Anomaliife - care pot fi congenitale sau provacate de boala - pot duce la modificarea formei cristalinului sau n pot face opac (cataract a).

Operatia de cataracts

Tratamentul cataractei a fost revolutlonat in ultimii 20 de ani. inainte, tot ce puteau face chirurgii era sa scoata cristalinul afectat. Pentru a compensa lipsa cristalinului din ochi, pacientfi trebuiau sa poarte ochelari cu Ientile foarte groase, care distorsionau imaginea, daca pacientul nu privea chlar prin centrullor.

Mai recent s-a descoperit ca pot fi implantate Ientile artificiale in loeul cristalinului, din material tolerat de ochi, fara rsactii adverse, facflnd inutila purtarea ochelarilor,

o incizie mica irnplica 0 recuperate mult mai rapica si mai putin deranj al camerei anterioare a ochiului. Pacientul isi recapata vederea in csteva zile de la operatie

Tratamentul cu laser

Folosirea laserului in chirurgia oftalrnoloqica este din ce in ce mai frecventa, deoarece undele laser de lungimi diferite pot trata afectiun i d iferite.

Cel mai frecvent este laserul cu argon, sau dioda laserul, pentru tratamentul retinei, sau fundului de ochi, la pacientii diabetici. Acesta esta un modfoarte eficisnt de a salva vederea. Poate preveni orbirea sau poate lntarzia procesul de orbire, la pacientii diabetici cu rise mare.

Laserul este folosit in metodele recent dezvoltate de lndepartare a cataractei, cu rezultate mai bune decat chirurgia. Este de asemenea folosit la bebelusii nascuti prematur, cu sufsrinta datorata dezechilibrului in aportul de oxigen.

Noutiili in tratamentul cu ultrasunete

o alta descoperire in tratamentul cataraetei este dezvoltarea facoernulsificarii (0 unda de ultrasunet care dizolva cristalinul pe loc). Procedeul poate fi aplieat printr-o mica incizie in ochi ~i cristali nul artificial fixat prin lncizia respectiva, astfel inc!!t sutura nu este nscesara.

Paeienta este tratatii ambu/atoriu pentru

a problemti oltalm%gieti ~i t-e fast fixat caput pentru a impiedlea ml{learea lui. Medieul totoeeste un aparat eu laser pentru tratarea retinet. Leserul este transmis sub forma unet serlt da pulsuri.

.---~ C:::.H~I Rl.!::U~R~G!.!1 E: OftaLmoLog ....... ie __'

Categorii de pacientl

Majoritatea pacientilor adulti ce se adreseaza unui oftalmolog au cataracts sau tulburari de vedere. Cea mai frecventa cauza de reducere a vederii este legata de schirnbarile La nivelul retinei, datorate inaintarii In varsta. Afeqiunea este dsnurnita deqenerescents rnaculara legata de varsta sau seniUi (OMS). Majoritatea pacientilor ce se adreseaza oftalrnoloqului pentru aceasta problema au peste 65 de ani.

OftaLmoLoguL pediatru trateaza si prematurii din incubatoare, care au probleme oftaLmoLogice din cauza oxigenului in exces. Mulli dintre copiii mai mari consultati de catre un chirurg oftalmolog au probleme banaLe, pre-

cum strabism sau alte deficients de vedere. Cea mai frecventa cauza a strabismuLui la copil este o daficienta de refractie, care face ca ochiul sa fie prea scurt pentru a focaliza coreet, cum se intam· pla in hipermetropie (afectarea vederii de aproapel. Prescrierea de ochelari poate rezolva acsasta problema. Alte cauze aLe strabismuLui sunt paralizia museulaturii datorata unor boli, sau a umWHura ee lmpiedica rniscaraa oehiului. Aceste cazuri necesita deseori interventie chirurqicala,

Un oftafmolog testeazii glBucomul cu un tonometru esr« dlrectioneazii un jet scurt

de ser caire ocM, pentru a mssura presiunea Interns.

-

Majoritatea instrumentelor folosite de chirurgii oftalmologi sunt microinstrumente, de exemplu micropensele, Pensele, eu sau fara dtnti, se folosese pentru a imobiliza pleoapele, rnuschii ~i alte tesuturi delicate.

in cadrul operatiei de cataracta, sanda facoemulsificatorului, un instrument cu ultrasunets pentru extractli, este tolosita pentru a sparge §i a seoate cristalinul. ("faco" tnseamna cristalin, iar "emulsificarea" se refers la instrumentul care lichefiaza nucleul cristalinului - miezul dur din eentrul lui). in facoemulsificare, ultrasunetul poate sparge eristalinul in patru §i sa il dlzolve.

Acela~i aparat poate functiona in mod diferit, care nu implicil folosirea ultrasunetelor, pentru fluidul in exees §i pentru aspiratia lui, care suge partea moale a cristalinului, cunoscuta ca invelisul extern sau cortex. Acest instrument a revolutionat ehirurgia oftalmologica, permltand operatiile cu incizil mai mici.

Acest mtcroeeop ope vtzoere btnocutsre, p chlrufglJluf sil vadillc operatte: milrit extrer

Mieroscopul bino, operatil, echipat cu d, vizoare, asa lnc§t as ratorului sa poate luc chirurg, a revolutions gia oftalmologica incE 1980.

Aceasta sondil electrlcs faco emite ultrasunete pentru a de cristaJinul. Tuburllede irigare ;;1 asplrare {sucf/unejsunt at.

Subiecte de chirurgie oftaLmoLogica In numerele viitoare ale revi

Ope ratia de cataracts s-a modifi cat rad iea I in ultimii ani, odats cu aparitia chirurgiei sub microseop §i a facoemulsificatorului. Chirurgii fae acum 0 ineizie mica ~i inseril 0 lentila pliata in sacul vechiului crista Ii n. Operatia este eficienta §i rapida.

, CATARACTA: FOllE 2 & 3

Aceasta afsctiune, lipsita de durere, apare de obicei dupa 0 ruptura sau pliere a retinei, care permite fluidului din corpul vitros sa se acumuleze sub retina. Aceasta face ca paeientul sa aiba o panza neagra in tata ochilor. Chirurgii fae opsratia pentru a preveni orblrsa totala,

Glaucomul, in care vederea este redusa, datorita prssiunli crescute din ochi, este 0 boalii freevent diag nosucata de catre oftalmologi. Tratamentul chirurgical al glaucomului irnplica drenajul pentru a reduce presiunea din globu I ocu lar. Deseori, atectlunea poate fi doar oprita din evo lulie, nu § i vindecats.

Strabismul vocat de afe ierului, ale controleaza. rnuschilor d lui. 0 parte ( strabism pOI tice pentru grave,Opor ratiei este d, oftalrnoloqu eauza strabi:

CHIRURGIE: oftalmolo re

Operatia de cataracts

F

Operatia pentru cataracts este azi 0 operatie scurta, de rutina, care poate fi terrninata intr-o jurnatate de ora. Noile tehnici au facut ca operatia sa fie foarte sigura ~i de succes.

Cataracta insearnna opacifierea cristalinului. Cel mai frecvent tip de cataracts afecteaza persoanele mai varstnice, de lapt toata lumea dezvolta un grad de opaciliere a cristalinului tn timp. Operatia este necesara numai daca opacilierea cristalinului Incepe sa tulbure vederea.

Cataracta poate sa apara ~i la persoane mai tinere, din motive ereditare. Diabeticii pot face 9i ei cataracts La vsrste tinere si, toarte rar, bebelusii se pot na9te eu cataracts. cunoscuta ca tiind conqenitala.

CATARACTA LA COPII

. "

o parte din bsbelusi se nasc cu 0 cataracts foarte avansata. Aeeasta necesita tratament urgent. tn primeLe saptamani de la nastere, caci altfeL vederea lor nu se va dezvoLta, chiar daca oparatia

In sine, lacuta mai tikziu, ar Ii un succes. AL!i copii dezvolta cataracts mai tarziu. Aceasta inseamna ca ei se nasc cu un grad rnic de cataracts. care se dezvoita In urrnatorii cat iva ani. Daca vederea Lor este bu'na. chirurgii oltalmologi tind sa arnane operatia, deoarece ea este mai

Un copll cu cataracts, care aprospe acoperii pupils. Vs fI Tndepiirtata etunct ciind medicul va considers operstis sigurs.

CAT DE FRECVENTA ESTE CATARACTA?

1---

Daca un oftalmolog ar face dilatare pupilara la pacientf de peste 65 de ani. ar vedea la totl un grad de cataracts, Dar nu toate cazurile au nevoie de operatis. Depinde de locul in care este situats cpacizarea ~i de cat de rnultumit este pacientul cu vederea sa.

Deseori opticienii recomanda clien!ilor consult oftalmologic pentru cataracta, dar ei lntreaba:

"Ce cataracts? Nu am niei 0 problema, lmi fae singur cum paraturile ~i gospodaria". Orieum, un eontabil care lucreaza la computer toata ziua, ar putea resimti cataraeta ca liind 0 problema §i atunei ea ar trebui operata.

Operatia poate Ii facuta aeum In stadiile precocs, In timp ce inainte, cand chirurgii lndepartau lntregul crlstalin, eataracta era lasata sa evolueze. Cu cat cristalinul era mai vechi ~i mai seo raj it, cu atat era mal usor de Indepartat,

Acum, tehnlcile noi lrnplica operatia pe membrana cristalinului, cu indepartarea continutului §i inserarea implantulul. Operatia poate fi etectuata practic In orice etapa §i programarea ei tine de decizia pacientului §i de lista de asteptare,

.0 ImagIne sl'mulata tn cszul unui peetent cu cstsracta avanssta. Vederea estestiit

de limitatii tncst scum operett« este necesara.

sigura la varste mai mari si mai lipsita de cornplicatii.

SUCCESUlOPERATIEI

Riscurile ~i complicatiile operaliel de cataracts sunt rare. Cea mai grava problema este laptuL ca, afectsnd in general persoanele In varsta, cataractacoexista cu aLte afsctiuni. Chirurgii pot descoperi ea paciantii mai au deqenerescsnta maculara (probLeme cu vasele mici de sange din retina, In lundul ochiuLui; aeeasta reduce vederea centrals].

Daca tipul de deqenerescenta irnpiedica pacientul sa vada, operatia de cataracta ar putea fi 0 dezarnaqire. Dasi cataracta este indepartata cu succes. pacientul nu va putea sa vada prea bine.

Daca nu este loarte avansata, eataracta nu impiedica medicuL sa vizualizeze retinainainte de operatie, putand anticipa daca imbunatallrea vederii va f semnificativa dupa operatie, Dacs insa cataracta este avansata ~i operatia este necesars, pacienIii sunt avertizati ca prognosticuL operatiei este incert: desi vederea va f mai buna, e improbabil sa lie norrnala, din cauza preblemelor asociate la nivelul retinei.

In generaL Insa, datorita tehnologiei !;ii tehnicilor mod erne, operatia de cataract a este un succes.

Un pscient de sex masculin, c, o cataracta avansstii, ce acop, mtresga pupifii. Aceasta mss~ grl s redus treptst transpsrenl cristalinulul, cauziind atmtnu» acuitlitil vizuale.

OPACIFIEREA PERETEl POSTERIOR

De obicei, cand se spune pacient operat de c~taracta, s-a dezvoltat iar, asta Insez ca s-a opacizat pereteLe pi rior al cristaLinului originaL. a fast lasat pe loe dupa or lie. Cataracta nu poate ree deoarece cristalinul origir lost indepsrtat.

In speciaL la paclentii tineri apare tsndinta ca I tele posterior al cristaLinul se opacizeze mai repede, ( rece ceLuLele se rnultiptics repede. La bebelusi, d gii deschid Intotdeauna per posterior al cristaLinului, ( reee se va opaciza loarte re La adulti $i La pacientii in sta pereteLe posterior este pe loc 9i chirurqut incearcs protejeze. Dar daca, peste sau ani de zile, peretele se ciliaza, se poate rezolva pr deschidere In membrana $i sirea LaseruLui pe peretele terior. Vederea va Ii recupei

•

CHIRURGIE: OftaLmoLo re

STU DIU DE CAZ

• Dna Lambert a lost diagnosticats cu cataracts, Ea a fost intorrnata deja de catre optician di are cataracts ~i, de altlel, ea stia de ani de zile ca are aceasta problema. Ajungand la un stadiu In care ochelarii nu Ii rnai erau de folos pentru a putea Indrepta vederea cat sa poata sa I~i indeplineasca activitatlle dorite, ea a lost trimisa cstre 0 clinicf de oftaLmologie.

• Chirurgii atrag atentia pacientiior ca, in stadiile incipiente de cateracta. ei nu vor fi pusi pe lista de asteptare In vederea operatiei pana nu incerca Indreptarea vederii cu ajutorul ochelarilor, iar cpsr atia va fi etectuata doar daca acest rezultat nu mai este rnulturnitor pentru pacient. Doamna Lambert a ajuns la acest stadiu si ea va f prograrnata pentru opsratie.

• inainte de efectuarea operaliei, dna lambert face 0 vizita la spital, pentru rnasuratori legate de ochiul ei. Marimea implantului este deterrninata prin rnasurarea curburii anterioare a globului ocular iii a lungimii ochiului. Majoritatea pacientilor sunt operati de cataracts cu anestezie locala, asa Incal nu sunt necesare multe investiqatii generale.

Operatra

Aceia care au 0 preferinta personala pentru anestezie generala, 0 primesc. In acest caz se fac invastiqatii mal ample, precum radiogralia toraclca, tinand cont mai ales de faptuL ca evorba de pacienti mal In varsta.

• Urmatoarea etapa este prezentarea dnei Lambert la spital pentru operatie. Ca In cazul rnajoritatii celor care sufera 0 operatie locala, ea vine pentru o internare de 0 zi, Se pun picaturi In ochi, sub forma de insti-

lalii [pk tru a m tare pe La catar In spate fac In ( r atiei. F de aqita tatea pr

Se e) dureaz:

Ossist, dne/La de opel pup/is: permtt« u~orls

Dupae pupila dilatat,

Ora 2.00 p.m. Anestezia !?i prima incizie

I

Dna Lambert este luata la camera de enestezie, unde i se administreaza un anestezic local. Aceasta implica 0 injectie in jurul ochilor, care emorteste toaUi museulatura pleoapelor §i ochiul §i previne miscere« lor.

Pacienfii intreabii frecvent chirurgul .Este edevsrs: ca teceti teieturs in ochi scum?". Chirur-

I gii nu mi§ca niciodetii ochiul de la locul lui, ei obtin acces potrivit la ochi prin indepertsre« pleoapelor una de cealalta.

Prima incizie pe care 0 face chirurgul este la marginea corneei. la jonctiune« partii transparente a ochiului cu cee aiM. Unii chirurgi prefera sa faca incizia pu,tin msi departe, lnspre zona alba a octuuiui. Incizia este facuta prin folosirea unei tennici de tunel, care este benefica, deoarece rana tinde sa se inchidii singura, facand inutile suturile.

o alta incizie foarte mica se face la marginea comeei, estiel

incat sa poata fi inserat un al do ilea instrument, care ajuta manipularea laterala.

Urmetosree etapa a procedurii implica injectarea unui material visceroelastic in interiorul camerei ochiului. Acesta ajuta la mentineree spa!iului in camera ochiului, permitand chirurgului manevrele operatorii.

.. in sa/a de operatii, zona din juru/ ochifor este atent curatats. in jurul ocntutu; se pune un camp sterlt sderent si se inseresza un specul (un dispozitiv mlc care tine pleoape/e deschis'; - vezi sus)

CHIRURGIE: Oftalrnolo

Ora 2.05 p.m. Deschiderea capsulei cristalinului

Zona anterioara a cristafinufui este deschisa, prin tsieree cepsutei de fa suprafata cristalinufui, printr-o procedure cunoscuts sub numele de capsulorrhexis. 0 canula speciala sau un tub, cu solutie salina fiziologica este apoi folosit pentru a introduce lichidulintre sacul cristalinului §; cristelin. A eeasta procedura este cunoscuts sub numele de hidrodisectie, pentru ca disec,lia este facuta de ehirurg cu ajutorul apei. Hidrodisec,tia separa strsturile din cristalin §i efibereaza

, nucteul. care reprezinui nucteu! dur §i este inconjurat de tesut mai moale.

Cateodata chirurgii "seulpteaza"

(razuiesc suprafa,ta eristafinului) cu un aparat de facoemufsifieare pentru a micsore nuc/eul uniform, §i apoi cu un instrument numit phaco choop este inserat dinspre partea eu incizia.

... Chlrurgul introduce apa in cr/stalin, pentru a eJibera nucteut central aur dlntre fesuturlle moi dinjur.

Chirurgul taie membrana aflatii la suprafafa crista/lnului, pentru

a avea acces la nucleul dur de dedesubt, prtntr-un procedeu numit capsulorrhexis.

microscop, care permite chirurgului sa opereze cu mare preclzie. Sub microsoop chirurgul poate sa vada clar mi~carile pe care

Ie face cu instrumentele sale chirurgicale adaptate.

Cu facoemulsificatorul chirurgul folose~te 0 tehnicii de razulre mec la suprafala cristaJinu!ui. Aceasta , practicata uneori pentru a mic~ora nucteut cristalinulul, inainte

de s-t fragmenta $i extrage.

Ora 2.10 p.m. Fragmentarea ~i extraqereacrtstaunutul

Etapa urmetoere este faeoemulsificarea. Se insereezs prin incizie cutitu! pheco al aparatufui §i se totoseste la fragmentarea nucteului eristafinufui. Pentru a reafiza aceasta se pot folosi mai mufte tehniei. Una imp/iea doua tiiieturi perpendiculsre, ce iormeezs

I 0 cruce §i sparg nuefeulln petru stetturi. Apoi fiecare sfert este "mancat" de aparat. Aeeasta tehnice este cunoscuta sub numele "dezbina §i cueeteste". Folosind ambele msini chiturgul taie nueleul cu aparatul facoemulsiticstot §i cu chopperuf. Odata aspirat nucleut. facoemulsificatoruf este fofosit in alt fel, §i anume pentru espireti» tesuturilor moi ale cristalinului.

.... "Dezbina fi cucere este 0 tehnicii prin care aparatul de facoemulsificare este totoen pentru a braz! dOUB fanfuri in cruce pe nucteu. Apoi nucle este fragmimtat in pa fi aspirat de aparst.

... Odatii indepartat nucleul cristallnului, chirurgul incepe sli extraga ,1 restut resuturiloT mol din partea exterioara a orietettnutui. Facoemulsilicaforul este setat pe irigatie ~i asp/rarle ~i partea moale

a crlstalinului poate Ii extrasa prin asp/Taf'e blandli din capsula. Dupii

ce se asigura ca tot tesutu! moale al crlstalinului a fost indeplirtat, chirurgul trece la etapa urmstosre a operariei .

.... Chirurgul imparte nucleul cristallnului $1 tsco emulsifica ("maniincii") fragmentele.

•

.__ ~ C __ H.:..;.I ;;.,:.R.,;:-U_..;..::.R G.,;.=:I E: Ofta lmolo ie

Ora 2.20 p.m. Inserarea cristali n u lui artificial

Dupa ce a fast curatafa cspsula cristalinului, a parte din materialul visceroelsstic este injectata in capsula, pentru a o destinde. Cristalinul artificial (implantul) este pliat §i inseret prin incizia mica, pozitionst in capsula cristetlnului original, §i liisat sa se destinda. Doua bucle flexibile ajuta la pastra· rea pe loc a centrului capsulei. Materialul visceroetestic este aspirat.

Daca nu sunt necesare suturi, se injecteaza un antibiotic §i un prepsret cortizonic

la sflir§iwl pracedurii, sub mucoese ochiului. Aceste produse injectate ajung la suprafata achiului in urmatoarele 24 de ore §i asigura a dazii suficientii de antibiotic §i corticosteroid la nivelul ochiului in prima zi dupii operette.

.. Medicul pllaza cTistalinul artificial in doua, cu ajutorul pensetel, ~i

il etrecosrs prin incizia ,acuta tn capsula. CiJnd se retTage penseta de pe el, cristalinul artiticial se aeetinae.

Implantul de cristalin este stabilizat prin doua bucle elastlce pe ambele parri, pentru e-t pozitiona corect

in ochi. Dupii Insertla cristsltnutut, chirurgul poate sa apuce aceste bucle cu penseta ~i sa pozitioneze cristallnul in centrul capsulei.

Cristalinul nou este poz/tionat corect acum. Acesta nu se va mal opaciza, ca celorlginal.

Ora 2.25 p.m. prevenirea Infectiei -?i bil antut final

La sfar~lt, se Injecteaza sub conjunctiva un antibiotic ~i un preparat cortisonic, pentru a preveni infectia ~i a reduce Inflamatia.

Se pune un tampon pe ochi §i cu eceests operetie ia stlirsit. Dna Lambert este gata sa meargii acasa, de indata ce se simte in stare §i acasa este ajutatii de sotu! ei.

Ca pacient tratat in embuletoriu, dna Lambert se prezintii a daua zi la control in spital, pentru a i se scoete pansamentul. Odata tndeperte: eceste. achiul este examinat §i se pun piciituri, care contin un emestec de sterois! §i antibiotice. fa

.... 0 asistenta curala och/ul dnel Lambert

de Jur rmprejur, ina/nte de la pune 0 compresii peste zona.

Ziua de dupii open se intoarce la spit: ochiulul. I se adml plcaturl_cu antibio statu/tao s4 a,teptf inainte de a·!jl/ set: la oebeten.

va trebui sa folaseasca eceste picaturi de patru on pe zi, in primete doua saptiimlini, reduclind daza treptet, in urmstoereto saptiimlini, in tuncue de cum se recupereaza ochiu/.

fa este sfatuitii sa nu ilji schimbe retete la ochelsti mai devreme de §ase saptiimani dupii operatie, peotru a avea siguran!a ca orice moaiticare aparuta s-a stabilizat. Va mai fi cansu/tata de cliteva ori intr-a clinica de specialitate, in urmstoerete sap· tiiman;, pentru a controls faptul ca ochiul este bine dupa opera/ie.

MEDICINA REPRODUCERU: Sarcina

Fertilizarea in vitro

F

Dintre toate tehnicile folosite pentru a ajuta cuplurile fara copii sa procreeze, FIV este cea mai binecunoscuta. Tn numai 20 de ani a transformat multe vieti, oferind sansa inserninarii artificiale.

Fertilizarea in vitro [prescurtare uzuala FIV: traducerea ad literam este ,.fertilizarea in sticla"] a fost dszvoltata datorita inspiratiei ~i priceperii unui ginecolog, Patrick Steptoe, si unui om de stiinta, Robert Edwards, Steptoe a fost pionierul folosirii laparoscopului, pentru vizualizarea directs a organelor pelviene, in timpul interventiilor chirurgieale abdominale. Tehnica permite medicului sa vada ovarele, perrnitand colectarea de ovule, cu 0 tehnics minim invazivs.

Edwards era specializat in fiziologia reproducerii umane ~i a lucrat ani de zile facand studii experimentale de lertilizare in vitro pe soareci.Inainte de a Luera pe oarneni.

Primullor succes a fost mediatizata nastere a Louisei Brown. in Oldham. Lancashire, in anul 1978, Aceasta a deschis drumul uneia dintre cele mai importante cuceriri ale medicnii moderne: posibiLitatea de a concepe copii In eprubeta.

TROMPELE UTERINE BLOCATE Initial. FIV a fast conceputs pentru tratamentul inlertilitatii femeilor care aveau trompele uterine blocate, ceea ce impiedica spermatozoizii sa ajunga la ovul. FIVa evitat aceasts cale, scotand ovulul din organism, fert'ilizandu-l in vitro si reintroducand embrionul in uter pentru a se dezvolta. Curand, FIV a devenit a metoda de a trata orics cauza specifics a infertilitatii, desi pana nu demult tratamentuL infertilitatii masculine grave cu ajutorul 'FIV ramanea lara succes.

In urrnator ii douazeci de ani ce au urmat primei nasteri de sueces in urma FIV, s-au facut relativ purine progrese semnificative in modul initial de tratament, care sa aiba un impact major asupra ratei de succes a FIV. Cu toate acestea, Intra timp au aparut numeroase modificar] ingenioase in utilizarea acestei proceduri, care au facut ca tratamentul din ziua de azi sa fie mult mai putin deranjant ~i mai lipsit de incidente, cu accent pe pacientul tratat in ambulatoriu, cu ultrasunete, mai degraba de cat prin internare ~i praceduri invazive. ce ar necesita anestezie qenerala,

Imaginea clasics a FIV - un tehnician cu 0 eprubetil. Realltstes este fnss mai complexil, impllciind aspecte avsnaste de blologie, medlclnil ,i tehnologie.

REZULTATUL TRATAMENTULUI

Pentru a confirma sarcina, femeile fac un test de sarcina cu urina, la doua saptam§ni dupa fertilizare ~i introducerea embrionului in utero Trei saptamani mal tsrzlu rnedlcil vor confirma sarcina cu ajutorul ultrasunetelor, care vor vizualiza bataile inimii fetale. Odata stabilitil existenta sarcinii, ~ansele ca aceasta sa fie dusa la termen sunt aceleasi ca §i In cazul conceperii naturale, la fel ~i probabilitatea anomaliilor fetale.

§ansele ca embrionul sa se implanteze cu sueces in uter variazii in functie de multi factori, printre care §i varsta mamei ipeste 37 de ani rata suecesului scads dramatic] §i faptul ca femeia a mai avut sau nu alte sarcini prin FIV duse la termen; daea da, §ansele de succes se dubleaza, Tn general. §ansa de succes este de 15% pefiecare lncercare. In Romania prima fertiliz.are reu§ita in vitro a avut loc In anul 1996, facuta de d r. loana Muntean,

Cele douil pronuclee, masculfn ,i feminln

(cela dous cercuri din centrullmaglnii), isu contsct un cu celalalt, prln FlY. Fertllizarea are loc fntr-un madlu de culturil fli embrionul rezultst va fi lntrodus in utero

Imagines, srtif/clal colorats, rezultats din scsnares sbdomenulul unei femel, foloseflte 0 substanril de contrast pentru a evldenr/a uterul (zona trlunghiulars sltuats mai

sus) fli trompele uterine. Tromps stiingil a femeli (in /msglne pe partea dreaptil) este blocats acolo unde culosrea albastru deschls se transforms in albastru inch/s_

MEDICINA REPRODUCERII: Sarcina

Oescoperiri in FIV

Inca din 1978, de La nasterea Louisei Brown, primului copil .. In epru s-au facut 0 serie de descoperiri stiintifice medicale, care au facu fertilizarea in vitro sa devina 0 procedure relativ sirnpla.

Crioprezervarea

-

Crloprezefvsrea paste II foloslta

in diverse etape ale clclului de FIV. Spermstoze/zli recoltall sunt rapid inghelsfl !II depozltarl, pana ciind este nevoie de et, dupa cum !Ii embrlonll rezultsri pot fi conservsrl prin i'nghef.

in mod obisnuit se produc mai mulli embrioni, dintre care pana la trei se transtera In uterul femeii. Dacs embrionii ramasi sunt de buna cali-

Microeprubetele cu embrioni congelafi se depozitesza

Intr-un recipient cu szot lichid. Crloprezervarea permite ca embrionii de calitate dintr-un clclu de tretsmem sa poate fi pastrafi pentru clclurile urmstosr», tara

a msl fi nevoie sa se cotecteze

site ovule f>1 spermatozoizil

f>i sa se fertillzeze ulterior.

tate, ei nitroge intr-o I rata d, cu stirr FIV, en multe '

in til de sue ani cr' ani p: ?anse eazul

Ecografia endov

in timp ce ovarele sunt stimulate recol

pentru a produce ovule mature, mai t

e nevoie ea ele sa lie centre- Eel

late. De obicei, vizualizarea este galie

facuta folosind 0 sends vaqinala. umpl

mai deqraba decal una abdomi- nare

nala, monitorizand raspunsul discc

ovarian la stimulare, la fel ea ?i ile si

Analogii de LHRH l

Un alt progres major a fast repre- lului

zentat de dezvoltarea analogilor de val (

luliberina lLHRH1. Acestia actio- man

neaza prin inhibarea activiti3lii glan- irnpt

dei hipofizare ?i prin eontrolarea pan;

productiei de hormon luteinizant dur:

(LHl, care declanseaza ovuLatia. lalie

Inainte de apa~ilia analoqilor de F

LHRH, tratamentul era condus in a r·

functie de ritmul natural si irnpre- pen

vizibil at descarcarii de LH. Feme- ent,

ile trebuiau sa se supuns analiza- tall'

lor zilnic, pentru recoltarea san- rna'

gelui In vederea determinarii nive- un I

I njecta rea i ntracitoplasmatidi a spermatozoid u lu i

Cea rnai recenta si probabil cea mai spectaculoasa evolutie a FIV este IC51, aceasta tehnica, praeticata pentru prima data cu succes In 1992, lace posibila injectarea unui singur spermatozoid In ovul, Iacilitand astlel fertilizarea.

Inainte de IC51, barbatii care produceau spermatozoizi incapabili sa fertilizeze ovulele - chiar ?i atune; cand erau pozitionati In apropierea ovulului, in vitro - sau eei care sulereau de azoospermie [neavand nici un spermatozoid in lichidul de ejacula rel, erau infermati ca nu pot f talii eopilului, fiind slatuili sa accepte lie laptul ca nu vor avea copii, fie folosirea unui donator de sperms.

Acum este posibil ca atunci cand se gase?te un singur spermatozoid, fie In Liehidul ejaculat, fie in tubii seminileri, sa se produca fertilizarea, lolosind

IC51. Rata lertilizarii, ca urmare Un a inJectarii ?i rata sarcinilor ce eir. urrneaza transferului embrionu- de lui este aceeasi ca si in eazul tra- ov tamentului conventional de FIV. mf

MEDICINA REPRODUCERII: Sarcina

Tratamentul pentru FIV

Ciclul de tratament pentru FIV cere rnulta daruire, atat din partea cuplului impli cat ~i a personalului medical din cllnica. Procedurile sunt complexe ;;1 succes: nu poate fi niciodata garantat.

I~i in osili tfel, :are lr si mai

Desi fieeare clinica de FIV are det'alii proprii de tratament, principiile generale sunt aceleasi in toate centrele.

Tratamentul implica 0 serie de etape ~i este la fel pentru toate cuplurile.

Singura diferenta este injectarea intracitoplasmatica a spermatozeidului [lCSI! In cazul tratamentului infertilita\ii masculine, cauzate de nurnarul insuficient de sperrnatozoizii sau de deficientele Iorl. Cu ICSI. partea de tratament in vitro este diferita, dar acest fapt nu atecteazs modul de Ingrijire a paeientului.

STIMULAREA OVARIANA

rata bribrilea V, in

r si

stisita uriiun ati-

Scopul stirnularii ovariene este de a colecta un nurnar suficient de ovule din ovare, pentru a maximiza sansele generarii de embrioni, dintre care unii. pana la trei, vor fi selectati pentru a fi transterati In uter; altii ar putea II selectati pentru crioprezervare.

In mod obisnuit, rnedicatia 1010- sita In stadiile initiate a reglarii sau inhlbitiei hipofizare, folosind un analog [un medicament cu aceleasi earacteristici ca si eomponentele naturale) alluliberinei [LHRHl. Urrneaza a faza de stimulare. cu hormon de stimulare foliculara [FSHI. Doza optima difera, In functie de diversi factori. precum varsta femeii si de nivelul bazal de FSH [produs In mod natural],

Femeile mai In varsta ~i cele cu niveluri crescute de FSH primesc doze mai mar; de FSH, deoarece este probabil sa aiba a rszerva ovariana mai mica. 0 doza prea mare ar putea determina un raspuns exagerat, care ar duce la a cornplicetie serioasa, nurnits sindromul de hiperstimulare ovariana [SHSO; vezi mai josl,

terseta :are . Tn JceJVU-

1RH ala! "citragraIl au

1m te iii.

MONITORIZAREA

----

Dezvoltarea ovulului este urrna-

rita folosind ultrasunetele, cu ajutorul unei sonde endovaginale. Femeile sunt chemate La control, de obicei, dupa opt pana la zece zile de La stimuLarea FSH rand nurnarul si rnarirnea foliculilor ovarieni, I~ care se dezvolta ovuLete, poate fi masurat,

Daca, In acests etapa. riscul aparitiei SHSO [sindrornului de hiperstimuLare ovarianal este

CELE PATRU STADII ALE FERTILIZARII IN VITRO

Dupa tratamentul de FIV, un tehnic (extrage) un numar de embrioni. cu 51 microscop, Unul pana la trei embrioni transferati in uterul femeii de catre gil

ANSf...E_.B__UL.EMBHlO_N

Odatii ce ovulele recoltate sunt fertilizate. pana la tarei embrioni sunt transferati in uter, pentru a creste probabilitatea irnplantarii. Pentru a realiza aceasta manevra, ginecologul foloseste un specul pentru a menti ne vag inul deschis.

crescut, in aceasta etapa, ciclul de tratament va fi abandanat si nu se va rnai administra FSH. Majoritatea pacientelor continua tratamentul ~i 'lor f programate la controale, nurnarul ~i Irecventa acestora variind de La un centru medicalla altul.

Cand foLicuLuL atinge msrirnea optima (In jur de 17 mm diarnetru, dar aceasta apreciere poate varia de Ia un centru La aLtull se prograrneaza extragerea ovuluLui. Unele centre 'lor include acum 9; rnasurarea niveluLui de estradiol, deoarece acestaeste un indicator al riseuLui de a dezvolta SHSO ldesi

~~~~k~~~~~ Ovulete fertilizate sunt transferate unai seringi §i~al unui eateter in c rina. Embrionii sa implanteaza ape uterin. exact cum ar Ii tacut d pe cale naturaia,

acest fapt nu este doveditl ~i al calita\ii ovule lor ce se dezvolta.

Odeta stabilita data colectarii ovuLeLar, se opresta administrarea de FSH si se administreaza La final '0 injectie de gonadotrofina corionica (hCGI. cu 34-36 de are inainte de ora

la care este ptanificata procedura. Acest ultim hormon adrninistrat este factorul ce declanseaza ovulatia si imita actiunea de ~liberare a hor~onului L~teinizant {LHI. care are loe In cazul unui ciclu menstrual normal.

OdatAc probac fiadauj ovulele avea 101

MEDICINA REPRODUCERII: Sarcina

Recoltarea ovuleLor

FertiLizarea

-

Un ovul matur (roz) C8 s~ vede, pe aceesta s~ctiun~, cu mlcroscopul. in Jurul ovulului apar~ 0 zona protectoere, numlta zona pelluclda. In afara el sunt straturl de celule ce formeaza corona radlata (galben), din care se hrifne,te ovuun.

Transferul embrionului se face de obicei la doua zite dupa recoltarea ovulului, cand embrionii au atins stadiul de doua sau patru celute, chiar daca In mod natural embrionut nu ar Ii ajuns In uter decat la cinci zite de la fertilizarea in vivo lprin concep-. lie naturals).

, Transferul poate f facut in oriee zi intre ziua inHli lstadiul pronucleat) si a cincea [stadiul de blastocist] dupa lertilizare,

Inseminarea se face foarte user, prin adsuqarea unui volum mie de suspensie de spermatozoizi 'in mediul de cultur a In care se gasesc ovulele. Proba cu sparmatozoizii se preqateste de obieei cu ajutorul unei tehnici care lndeparteaza prin spalare lichidul seminal, indepar tand detritusul ~i concentrand spermatozoizii activi.

5uccesul fertilizjirii poate f apreciat dupa 18 ore, cand se vizualizeazs cei doi pronuclei 7n citoplasrna. In aces! stadiu tcti embrionii arata la fel, Cu sparmatozoizii normali, vor f lertilizate aproximativ 60 la suta din ovule. 5e presupune ea restul ovulelor nu se dezvolta normal. desi au fost expuse aceluiasi tratament hormonal.

Un camp cu spermatozoizl ce plutesc in /lchld, viizut sub mlcroscop. Spermatozoiz/l sunt alciftuiti dlntr-un cap,1 0 coadif. Coada permlte sp~rmatozoldului sa aJungii la ovul ,i capul contine materialul genetic masculln.

In timpul recc contine este a folicul ovaria sub obsarvat rea se poate cu pacienta s efectueaza Sl

Ovulele su vazute cu DC dar masa de vata relativ l transferate ' ce contin me rea lor, Inain

Folosind 0 SI colecteaza a Ghidat endo. introduce ec

DezvoLtarea en

Tn sarcina norrnata, fertilizarea ar avea loc In trompele uterine, la 4B de ore dupa raportulsexual. Ovulul fertilizat, sau zigotul, si-ar Ii croit apoi drum cstre uter, pentru a se implanta, dezvoltsndu-se pe parcurs. De la fertilizare paDa la stadiul de doua celule e nevoie de un interval de limp de aproximativ 30 de ore.

Tn cazul FIV,

embrionut urrneaza acelasi proces de dezvollare, datorita incubatiei In mediul de cultur a. care reprezinta 0 irnitatie a mediului din trompa uterina, Prima diviziune duce La forma rea a doua

cel din asl

in varstii de aproxlmativ douii zlle ,I fn stadlul de patru celule, acest embrion uman, format In afara organismului,

tntr-un mediu de culturii, este gata pentru

a fI transfer at in uter.

Transferul embrionului In uter

dar cel mai frecvent se face in ziua a doua. Mediile de cultura pentru embrionii urnani nu sunt 'inca perfecte !?i de aceea este recomandat ca embrionii sa fie transferati 'in mediul lor natural cat rnai cursnd posibil.

Ziua a doua este momentul cel mai preeoce In care observarea embrionilor poate da indicatli privind viabilitatea lor. Numai 15-20 La sura din ernbrionii qenerati in vitro au potenti-

alul de a-si continua dezvoltarea. Aprecierea privind viabilitatea este facuta prin observatie atenUi a forme; ~i rnarirnii celulelor !?i gradului de multipLicare cetulars, pe masura ce embrionul continua sa creases $i sa se divida.

Procedura actuala de transfer este foarte simpLa $i nu necesita sedarea sau anestezierea femeii. Un cateter lin este trecut prin orificiul cervical ~i se injecteaza

ee le !care mga, :oltaleala, ea se

vrg

Icare 'da si II ..

a a

-

Este 0 forma care poate fi 1 xu!ui sanguin ! structuri din or valvu!ar al inim

Cand 0 undi a structura In I hematie - mod modifica. Este cerii masinii d tiune: intensi1 scada pe mas teaza.

Traductorul semnalu! de i de !a frecvent poate determ'; gere.

Exista num tehnica ~i apll carrceroase,

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

Craniul copilului mic

Craniul nou-nascutului are aceleasi oase ca si cel al aduLtului, desi este mul mic. Totusi exists diterente semnificative In proportia craniului, forma si dimer oaselor !?i modul in care ele se articuteaza.

Daca toate oasele eraniului unui bebelus ar creste la fel pana la dimensiunea lor la adult, aspeetul nostru ar f loarte diferit.ln realitate are loc 0 rnodificare notabila a proportiilor craniului, deoarece oasele cresc diferit. Fats, 7n special, se schirnba radical.

PROPORTIILE

La nou nascut, neurocraniul [partea care adsposteste creierul) este de aproximativ opt ori mai mare decat viscerocraniul, sau fata [incluzand !?i maxilarelel. in tirnp ce la adult este de numai trei ori mai mare. Aeeasta deoarece ereierul se dezvolta rapid !?i ajunge la proportiile de adult devreme,in timp ce maxilarele. dintii si musculatura asociata se dezvolta de-a lungul mai multor ani.

La nastere, circurnterinta craniului este, 7n medie, de 33 em $i capacitatea cutiei craniene de 400 ml. La varsta de 2 ani, circurnterinta este de aproximativ 47 em si eapacitatea cutisi craniene ajunqa deja la aproape 1000 ml. fap de circumterinta cranians de 55 em $i capacitatea cranians de 1400 ml. la adult.

Orbita !cavitatea care adaposteste ochiul! este destul de mare la nou-nascut $i peretele ei inferior este aproape la acelasi nivel ca si cavitatea nazala.

t3; Fontanela anterioara Cea mal mare tontanela care poate Ii palpate (sim!ita) de rnoasa rn timpul nasterti, ceea ce-i indica rn ce directie e fntors copilului.

~ TUberm:it~tea "i/jjI frontal a

Aceasta

zona rotuniita

a tarnplei

este 0

cal tip be

Proces alveolar Parte a osului maxilar care contine dintii

•• rnln •• lnte rlo ara a J corpului mandibulei

Simflza rnentonlera

Articulatia dintre cele ooua jumatati ale mand ibulei care fuzioneaz8

fn jurul varstei de un an. Se poate forma a gropita in barbie.

Aten1ie! .

t3;

DezvoLtarea craniului fetal

Osul parietal

Oasele craniului nou-nascutului sunt mai mici decal echivalentele lor adulte. cu sxceptia oscioarelor din urechea mijlocie lciocanul, scarila $i nicovalal. care, de la nastere, au aceeasi dirnensiune ea la adult. Multe dintre oase sunt usor diferite ea forma de eele adulte, datorita proportiilor lor relative.

La bebelus, oasele boltii craniene sunt mai eurbate, in special tuberozitatea frontala ~i cea parietala [la tampla $i 7n spatele !?i deasupra urechiil sun! proeminente.

Fosa mandi bula ra, 0 ada neitu ra in osul temporal, unde 5e articuleaza osul mandibular larticulatia temporomandibularal, este plata. Procesul mastoid din spatele canalului auricular este slab dezvoltat. Ca urmare, gaura stilornastoidiana a osului temporal.

caracteristica tmportanta, tipica penlru craniul bebelusului.

Ramura mandibulara

Proiectie subtlre a ----'---

osului, care ests toarte mica la nastere, rn special prin comparatie cu corpul mandibulei.

Bolta craniana -,----------------,

Tuberozltatea -----,f-frcotala

Osul frontal

Dasele craniului fetal, pozitionate s~scumsrfi

ele tn fat, in jurul varslei de pstru lunl: 80lts craniana, in

specisl, este mare Osul

scum ,1 bine maxllar

dezvoltstii.

Ram(al mandibulei) Ramus

OSUI temporal

Osul occipital

Gaura stilomastoidiana

Proces mastoidian rudimentar

'. este superficiala vii care inerveazi trece prin aceast blerna ocazional terea cu forceps I copilului este apt, Aceasta rnanevt presa nervul ~i ( faciala temporar

Mandibula no are 0 barbie def pusa in princj sele alveolars, c urrneaza sa se ( as din structura rior este format I din procesele all

Primii dintii id erupa injurul val Acesti din\i au E trei ani. Denti poate fi cornplet de 20 de ani.

-

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

Articulaliile craniului la cop

Fontanelele sunt spatii situate intre oasele craniului La nou-nascut

Os pa Os pe bolta

Fontanelele sunt spatii acoperite de membrane fibrcase, aflate Intre oasele, In cre~tere, ce alcatuiesc balta craniana. Acestea, alaturi de suturile largi. fac posibila alunecarea oaselor craniului unul peste celalalt ~i incalecarea lor, pentru a trece prin canalul Ingust de nastere. Aces! Iapt duce deseori la deformarea craniului la nastere.

Exista sase fcntanele, localizate la fiecare calf aL oaselor parietale.

POZITIA FONT ANELELOR

Fontanela anterioara !?i posterioara sun! situate de-a lungul Liniei sagitale ce strabate balta craniana. Fontanela anterioara este cea mai mare dintre toate, avand forma de diamant. 5e gase?te Intre osul frontal si cel parietal. Fontanela posterioars, mai mica ~i de forma trlunghiulara se gase?te La spatele capului.

Pe fiecare parte a craniului 5e afla fontanelele pereche sfenoida [anterolateralal si mastoids lposterotaterala]. A~bele sunt mici ~i de forma neregulata. Fontanela posterioara ?i cea stanoida se Inchid In jurul varstei de trei Luni, cea rnastoida La aproximativ un an, iar cea anterioara cam la un an si jumatate.

PALPAREA FONTANELELOR In timpul travaliului, cand capul este angajat in canalul de nastere, fontanela anterioara si cea posterioara pot fi palpate 'Isimlite) de medic sau moa?a. Cand pozitionarea fatului pentru nastere este cea ideala, fontanela anterioara ar trebui sa fie In fala, a schirnbare a acestei pozitii indicand rotatia copilului in utero Aceasta ar putea insemna o nastsre diflcila.

~ Fontanela anterioarii -------:;-...., Este cea mai mare dintre fontanele , care se va inchide rn jurul varstei de un an ~i jurnatate

~Fontanela ...., anterioarii

Fontanela in forma de diamant, de dimensiuni mari, situata intre oasele frontal ~i parietal.

Fontanela sfenoidli -~~---Se tormeaza la

fmbinarea dintre

osul frontal, parietal si temporai.

~ Tuberozitatea ...., frontalii

o proeminen\a situata in fa\a.

'.

Oasele parietale

Acestea sunt cele mal marl oase din atcatuirea craniulul ~i se vor uni strat cu oasele frontale, pentru a forma tx crantana.

Sutura frontala Acsasta sutura larga se va fnchide complet la majoritatea adultilor

FELUL iN CARE CRE~TE CRANIUL COPILULU

Oasele craniului In crestere se dezvolta lntr-unul din doua moduri posibile. 0 parte din oase, precum cele ale bollii craniene §i felei, 58 pot dezvolta direct dintr-o membrana formate din tesot moale, de legihura, prln proces de osificare j'ntramernbranoasa, Alte case, preeum eele aflate pe linia de mijloc a bazei craniului (etmoidul §i parte din sfenoid ~i osul occipital) derivii din cartilajele preexistente, prin osificare endocondrala.

Oasels craniului sunt unite prin articulatli fibroase, numite suturi, care permit crestersa lor. Marirea creierului §i a globilor oculari, gene-

reaza ambele a forta suficienta pentru a separa oasele la nivelul suturilor. Apoi se depune tesut osos la marginile suturii, stabilizilnd dimensiunea craniului.

Cand creierul se opreste din principala etapa de crestere, In jurul varstei de sapte ani, se lncetineste §i ritmul de crestere al suturilor §i craniul se mare§te prin remodelare osoasa, cu a rata mal mica. Se depune structure osoasa pe suprafata externa a craniului §i se resoarbe din interior. Aceasta face ca, treptat, forma oaselor sa se schimbe, continuandu-se totodata crssterea.

In cr se face os, dec directil

De' ~ In doui varstei pusa d loc de 1-2 ani patru I intea ~

•

ENCICLOPEDIA MEDICALA ----------------------

c

ETAPELE VIETII

Luna a doua

Pe parcursul saptarnanilor 5-8, embrionul devine mai usor de recunoscul ca forma de viats urnana. Se dezvotta trasaturite faciale, membrele cresc trunchiul se tunqeste !?i organele interne Incep sa functioneze,

laida ne, ~ietal

lela ida

sa 1asele ~,

I§i

II

liniei de

u, ya In

loan'! s cele a §i

La sfarsitul lunii a doua, embrionul searnana mult mai mult cu o fiinla urnana, in special in eeea ce priveste ochii, varfut nasului, maxilarele ;;i gura. Coada dintre fese a dispsrut ;;i trunchiul devine rnai putin curbat ;;i in forma de C.

Membrele se articuleaza

la nivelul caatelor ;;1 mcep sa apara degete distincte la maini ;;i picioare. Majoritatea organelor interne sunt deja formate ;;i unele vor in cepe sa tunctioneze destul de bine.

SAPTAMANA A CINCEA

in timpul celei de-a cineea saptamani, incep sa apara mugurii din care se dezvolts picioarele. Mugurii din care se dezvolta bratele s-au dezvoltat din saptamana a patra si acum cresc in lunqirne \ii se impart In segmente: pentru mana. bra! si urnsr. Mugurii pentru mana \ii cei pentru laba piciorului au la capat 0 placa turtita,

arat ~rul ommija de ~tln ina-

din care se vor dezvolta degetele.

In plus, incep sa devina vizibile urechile externe si apar rusts fose care marcheaza pozitia nasuLui. Maxilarul supsrior si eel inferior, formate din arcurile brahiale,incep sa se dezvolte.

Inima bornbaaza acum, rniscats din pozitia iniliaLa, in zona anterioara a pieptului. La acest moment s-a imparlit deja in camere separate, pe partea dreapta ;;i stanga. Bronhiile primare - cai pentru trecerea aerului - sunt deja prezente in plarnani. Emisferele cerebrale, care alcstuiesc cele doua [urnstali aLe creierului.Incep ;;i ele sa creases. In limp ce ochii ;;i narile se dezvolta iar limba se poate recunoaste,

La sfarsitul celei de-a cincea saptamani, toate celelalte organe interne, precum ficatul, pancreasul, stomacul, vezica biliarji, rinichii si organeLe 5exuaLe, incep sa se formeze, dar sunt

in perioads sifptiim cordonul ombilical se poste'vedea clsj retina ochiului. Inin tn sfarif Iii mainlle ~

Desi un embrion de cinci sapta- inmugurit.

rnani nu are un tract digestiv [ali- «;

mentarl format, cuteLe stratului celular ce a format inirna, coada si capul, iniliaza alcstuirea intestinului.

Tubul digestiv, care initial este inchis La ambele capete, se deschide In gura in timpul saptamanii a cincea. Ceialalt capat ln5a, din care se va forma anusul, se dezvolta mult mai tarziu.

greu de recunoscut, aparand ca muguri foarte mid de tesut.

TRACTUL ALiMENTAR

SAPTAMANA A $ASEA

in timpul saptamanii a sasea, embrionul continua sa creasca si sa se schimbe rapid. La sfarsitul saptamanii embrionul va masura aproximativ 20-25 mm, de la cap, pana La degetele de la picioare. Principalele organe interne s-au format deja, dasi eLe sunt inca In stadiu rudimentar.

in aceasta pf embrionului este mare, in raport Cl lui, iar trasaturilE mai usor de obs

narile, care erau parli, s-au rnisca cu cr estersa ~ acesteia.

Incepe sa apar retina, dar ochii cu pieLe, care ult pleoapele. Ei vor pa na In sa pta man

Urechea intern. ponsabiLe de sim ;;i auz, cresc repe: externa nu este desi nu va mai d aparut si varful n:

•

Membrele embrionului ineep sa creases si rnsinile incep sa prinda contur. Picioarele nu 5e vor contura In5a dar decat peste o sapUimana. Trunchiul embrionului incepe sa se lunqeasca si sa se Indrepte.

Mainile si picioarele incep sa se lunqeasca In lata, iar bratele cresc mai mult. Ele se Indoaie La coats si se curbeaza usor deasupra ini~ii.ln acest mo~ent degetele incep sa se separe La rnsini, dar inca nu ~i la picioare.

Inima, deja prezenta, bate puternic ~i In ea se va dezvalta valva aortica si cea pulrnonara. Tuburile ee parnesc de la trahee catre bronhii lpartea functionala din plamanltneep sa se ramifice.

SAPT AMANA A $APTEA

Embrlonul este inconjurat de un inveJi~ celular protector, numit carton. 0 parte a corlonului, ata~atii la uter, va forma placenta.

In timpul saptamanii a saptea, embrionul va forma multe din arganele interne, un proces numit organogeneza, iar acestea vor incepe sa functioneze, De exemplu, stomaeul va Ineepe sa secrete sucuri digestive, iar fieatul ~i riniehii vor Incepe sa lucreze. Lungimea embrionului este de 22-30 mm, cam de marimea unei rnasline verzi mari.

Trunchiul embrionului Incepe sa se lunqeasca ~i sa capete forma mai patrata. Bratele ~i picioareLe embrionului continua sa creases In lungime si se extind In fata corpului. VarluriLe

in imaginea ecestui emtuion

de ~apte saptiimiinl, pata inchisii la cu/oare din corp este ficatul, care produce hematil, piina cand miiduva osoasii preia aceastii sarcina.

degetelor de La maini incep sa se umfle, pe masura ce degetele se dezvolta, iar dege-

tul mare de La picior Incepe sa se diferentieze de celelalte patru, care devin si ele vizibile. MembreLe inferi~are pot Ii deja destuL de lungi pentru a se Intatni unul cu altul in lata trunchiului.

In plus, ; parte din rnuschii gatului ~i ai trunchiului incep sa se eontracte, generand rniscari spontane, rniscand ~i br atele si picioarele. De~i aceste rniscari pot fi detectate la ecografie, mama nu le va simti pentru inca cateva saptamani.

Capul, lala ~i gatuL se dezvolta !?i ele. Capul devine mai inallat, tegumentul ce va forma pleoapele aproape ca acoper a oehii, si urechile externe se vad dar. Este distinct acum ~i varful nasului. Urechea interns este aproape complete. in timp ee maxilareLe, buzeLe ~i gura sunt cLar conturate. Tot acum incep sa se dezvolte si mugurii dentari.

Ca rezultat al acestor schirnbsr i rapide, embrionul se arata

Acest embrion in varsta

de opt saptiimani este inconjurat de membrana amnioticii

(sacul amniotic) care este

o punga plina cu IIchid,

formata din cotton.

acum ca reprezentsnd 0 fiinla urnans, desi Inca ext rem de mica. Probabil este inca imposibil a se deosebi daca este de sex

masculin sau feminin. "

Oesi sexul copilului a lost stabilit In momentul conceptiei, In stadiile precace de dezvoltare, crqanele . genitale aLe sexului masculin ~i feminin sunt

foarte as trece cat· ea sexul ~ prin ecog

sAp

Dezvolta melor di plina de arata m moment cornpar: dar tata precise. sub te~ canalel mate. l a ineer deplas

Inch nele Tn ce deg picicat sunt \' subtir super nivek, curba tului. In lur

La rnani stars In ti emb bill fera lui! forr zen La De! cu sar

a fl

cn es co p~ fe

Vi

ENCICLOPEDIA MEDICALA

Ila; nte zat

le-

INDEXUL BOLILOR

Astmul

Astmul este 0 afectiune pulrnonara cu rnanifestsri intermitente, caracterizate de tuse, respiratie suieratoare ~i scurtata, Mai frecvent la copii, era descris Inainte ca .. bronsita astmatiforrne". Exista multi factori care cauzaaza sau contribuie la declansarea bolii.

Este 0 atectiune clinica. ~i electele ei sunt reversibile cu Iralament corect, pentru reducerea bronhospasmului care Impiedica

t f

In majoritatea cazurilor diagnosticul de astrn este pus pe istoricul clinic al bolii.

5e folosesc trecvent si anumite investiqatii, cum ar f testarea functiei pulmonare, care rnssoara volumul maxim expirat (VEMI cu ajutorul unui spirometru. Volumul aerului expirat descraste In tunctie de severitatea bolii In momentul testarii. In spital se lac rnasuratori mal complexe ale functiei pulmonare, pentru stabilirea unui diagnostic exact, cum ar fi testele de expiratie fortata (VEM51.

Radiografia toracica poate fi norrnala, desi I'n timpul crizei pot apsrea semne de hiperinflalie a pUlmanilor. Radiogralia va exclude posibilitatea unei insuficiente cardiace sau a unui pneumotorax [cu pIa man colabatl.

Testele cutanate pentru alerqie pot depista 0 cauza ce ti ne de ocupatia pacientului lcauze deja pre-

Tratamentul corect -\ii depista rea pre coce a 5 i m pto m elor astmului, duc la 0 recuperare loarte buna, I'n special In cazul eopiilor. Astmul adultului se po ate croniciza sau agrava lent, In ciuda tratarnentului.

Este de ma re ajutor educatia parintilor si a copiilor, pentru InteLegerea bolii si pacientii sunt instruiti de cadreLe medicaLe legal de foLosirea inhaLatoarelor, iar controalele medicale regulate pot evidentia ameliorarea boLii sub tratament.

Tori acesti lactori sunt irnportanti In managementul bolnavului pe termen lung. Cu 0 abordare corecta, pacientul ar trebui sa poata duce 0 viata norrnala. activa, tara simptome deranjante.

Simptome

iesirea aerului din pLaman.

Boala poate avea aspecte cllnice variabile -\ii apare la orice varsta. Simptomele clinlce Includ.

• Tuse

• Respiratie suieratoare .Senzatie de constrictie la niveIul pieptului

• OcazionaL, productie de sputa Epuizare, uneori ssvsra, Simptomele sunt de obicei mai severe noaptea ;;;i pot

fi provocate de factori precum

efortul lizic, expunerea la Irig ~i stresul psihic. Factorii ocupationati care exacerbeaza crizele de astm sunt contactul cu insecte, par de animale, vapsele, lacuri, material plastic, ra,?ini, detergenti ;;;i faina. De multe ori, alergia la praful de casa, ce ccntine acarieni, poate Ii cauza dectansarii sau exaeerbarii crizelor.

In copilarie. astmul este asociat cu atopia Ihipersensibilitate

la alergenii din medii ceptibilitate qenerala si eczeme. Ii afecteaz cial pe cei ce au In la sau mai multe din ac bleme. Atunei cand boo teaza la varsta adults, ritatea cazurilor nu se aza un factor clar prox alergiei.

Atat la copii cat si atacurile de astm pot 1 tate de infectiile respire

Diagnostic

As/stenta medicalii arata toloslre« corectii a spirometrulul. EI miisoara rata de ellminare a aerului din pliimiin, 0 determinare esentiala

la pacientii cu astm bron,ic.

zentatel sau de 0 alta forma de aLergie, precum 0 hipersensibiliate la acarienii din pralul de casa.

Testele din sange pot arata si ele a cauza alerqica, prin cre~terea nurnarului eozinofiLeLor lun tip de leucocite al carer nurnsr creste

In diferite forme de alergiel. '

Pentru a determina a ca a alergiei ce produce as pac/entl/or Ii se fac mal. teste cutanate etmuttsn. major/tatea astmat/c/lor greu de dovedft cauza a a bolii, de,/ m'ulti medic cli once formii de astm j o boa/Ii a/erg/ca.

Prognostic

Pacientii care nu recunosc simptomele de debut ale bolii, respiratie suier atoare ~i dificila, sau care amana administrarea rnedicatiei ccrespunzatoare, au sanse ca boala sa evolueze catr e forme severe, mai dificiL de contralat ulterior. ~i cei care nu raspund la medicatia prescrisa initial ar trebui sa se adreseze urgent unui specialist.

Atacu l de astm sever se poate dovedi letal, In special daca nu este recunoscut si trata! corespunzator, Oricurn, prognasticul astmului cu debut In ccpilarie este bun, cu un procent de 75 La suta remisii spontane (recuper ari totals] la pubertate. Adultii au un prognostic mai rezervat.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

DEXUL BOLILOR

» (/)

,.....

3

c:

,.-

Este 0 bnala cauzata de constrictia musculaturii bronsice, care captusaste caite respiratorii mici (bronhiolele] din plaman.

Alle efeete sunt edemul Icongestia) mucoasei cailor respiratorii $i blocajul lumenului cu dopuri de mucus.

Astmaticii au $i hiperactivitate bronsica datorats unei reactii exaqerate la anurniti stimuli. Infectiile caitcrrespiratorf superioare, exercitiul lizie si tactorii psihici declangeaza deseori atacuriLe. Medicatia betablocanta si anumite analgezice, cu ar Ii aspirins pot provoca simptome de astm.

Persoa nele cu atopie [predispuse la alergii! au sanse mai mari sa faca astm, In special dacs exists 0 tendinta tarniliala de a face astm sau alte alergii, precum febra de fan, eczema sau rinita alerqica.

in timpul unet crlze de astm, in musculaturs neteda din mucossa callor respiratoril se produc spasme, care duc Is contractis cettor resplratorii ,i impiedica trecerea aerulul prin et«

Traheea -----'--

Bronhie ----t-Bronhlole

Cauze

rarnjfica sub forma de bronhiole. Acestea transmit aerul catre tesulUl pulrnonar, dar la paclentii eu astm ele devin inflamate ~i ingustate.

Alveo.e

La capatut bronhiolelor

_ __.._ __ se gasesc mici saci elastici, prin care oxigenul trece fh Slinge. Bolnavii de astm nu mal primese destul oxigen

~i rezulla 0 stare de epulzare.

Sectiune prin bronhiolil

in timpul crizei

de astm, fibrele musculare

din peretele bronhiolelor se contracta ~i vasele de sanqe se inllameaza. Stratul de mucus din interiorul peretelui bronhiolelor se aouna ~l fngustea, i?i mai mutt lumem cailor respiratorii.

Conduita terapeutidi

GRUPE DE MEDICAMENTE FOlOSITE iN TRATAMENTUl ASTMULUI

Bronhle

Traheea se imparte in doua bronhii principale,

cai respiratorii captusfte cu mucoasa care merg in lobii stanq §i drept al plarnanutu].

Bronhiole

Masuri generale de protec~ie Pacientii $i parintii copiilor alectali vor primi asigurarea ca simptomele astmului pot Ii tin ute sub controL 9i ca remisia spontana 10 diminuare sau 0 disparitie ternporara a simptomeLorJ este probabila pe masura ce copilui inainteaza In varsta.

Unii pacisnti subestirneazs severitatea simptomelor ~i au nevoie de consiLiere privind tratamentullor. Tratamentul ar trebuie sa fie regulat pentru cei cu sufsrinta frecventa, sau La primele semne de debut al bolii, pentru cei care au crize ocazicnale de astm.

Evitarea cauzelor precipitante Acestea includ pole nul primavara ~i vara, contactul cu parul de animaLe 9i lumatul. Vremea reee ~i practicarea efortului fizic ar trebui evitate, daca sun! cunoscute ca factori declansatori. De asemenea trebuie eradicati acarienii, prin indepartarea reguLata a prafului de casa, In special din dormitor.

• 'njec~iile de desensibilizare 5e rscornanda 0 serie de injectii, odats definit alergenul specific ce cauzeaza boaLa.

Bronhodilatatoarele §i beta 2 agoni§tii, Acestea sunt medicamente care largesc caile respiratorli, eel mai bine cunoscut fiind salbutamolul (ventolinl. de obicei sub forma de spray pentru inhalatii. Inhalatoarele se prezintii sub diverse forme §i pacientul trebuie instruit cum sa Ie Ioloseasca. Ele ccntin fie medica mente cu perioadil scurta de actiune, ce tine eel mult 4 ore, fie medicamente cu perioada lunqa de actiune, al carer elect se mentine 12 ore.

Corticosteroizii prin inhalatie, pe cale orala sau prin inj,ectare. Ei

Inciden!a

lncidenta astmului .pare sa creases In Romania. In fiecare an apar In jur de 200 de cazuri noi, incidsnta fiind mai crascuta La copii, de 2-4 La suta si putand f asociata cu un istoric tarni-

liaL. lncldsnta este mai mare la baieti decat La fete, proportia fiind de 3:2 In copiiarie, In timp ce La adulti raportuL dintre sexe se egalizeaza.

__ Bronhiile se

Nebulizatoarele sum folosite la domiclttu, pentru emettoreres etecuritor severe.

Exista 0 gama variata de inhalatoare /ii medlcamente bomhodttetetoare

includ beclometazon, budesodin §i fluticazon in inhalatii ~i pot fi folositi in administrare pe termen lung, ca rnenicatiai de praventie. In criza se indicil corticoizii sub 0 formainiectabila sau tablete .

Medicamentele antialergice.

Includ ketotilenul ~i cromoglicatul (Intal) ~i sunt folositoare In tratarea

astmului, existand 0 varietate inhalatoare care simplilica admini trarea lor, sporlndu-le astfel efica tatea §i crescand viteza de abso lie, direct prin calle respiratorii.

in criza aeeste medicamente ~ f administrate cu un nebulizat Acesta elibereaza medicamenl sub forma de spray foarte fin, ca este inhalat de pacient printr-o mast De obicei apare usurarea respirat In aproximativ 20 de minute. C zele severe de astrn pot neces administrare de hidrocortizon in! venos sau teofilina, precurn §i ! butamol ~i oxigen cu nebulizatoi tnalnte de internarea in spital.

in spital, se face analizeaza ni lui de oxigen din sange, pentr cereeta absorbtia lui in sange, ~ cum §i nivelul de bioxid de carh a carui cresters in crizele severe astm poate atinge niveluri per loase.

• Antagoni~tii receptorilor pel leuck.otriene. Exemple de astfe medicamente sunt montetukar zafilukast, care se fol osese ca rr catie adjuvanta in tratamentul nlc al astmului, sau in cazuriu astm indus de efort,

Adrese utile

in Romania existil Asociaua ACCES, de consiliere ~i suport peru familiile cu copii bolnavi de astrn bronsic, al carui site este www.aso atia-acces.re,

Telefon asociatie 0723-579-529 sau 0745-862-633. E-mail: contact@asociatia-acces.ro