Mijloace nonverbale

-indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor particulare, stilul functional folosit

de toti vorbitorii unei limbi, in planul vietii cotidiene
Caracteristici:
 penduleaza intre abundenta si economie in exprimare
 recurge la mijloace nonverbale: gesturi si mimica
 are o mare incarcatura afectiva
 regulile si normele sunt frecvent incalcate
 se manifesta particularitati regionale sau socio-profesionale
 presupune relaxarea si naturaletea comunicarii
Particularitati lingvistice:
1. la nivel lexical se intrebuinteaza termeni argotici, elemente de jargon,
neologismele diferitelor graiuri/ la moda
2. la nivel morfo-sintactic se folosesc:
 pronume, adverbe si adjective nehotarate
 aproximari prin numerale si substantive
 forme pronominale si verbale regionale
 enunturi fragmentate
 izolari, inversiuni, elipse
 digresiuni, paranteze
3. la nivel stilistic se intrebuinteaza:
 diminutivele, augmentativele
 cuvinte peiorative
 superlativ expresive
 constructii cu interjectii, imperative si vocative
 clisee lingvistice, abrevieri
 zicale, proverbe
Abateri de la normele literare:
Anacolut: discontinuitate(ruptura) logico-sintactica in int unei prop
Pleonasmul: eroare de exprimare constand in folosirea alaturata a unor expresii
identice ca sens
Cacofonie: asociatie neplacuta de sunete, suprapunere de sunte discordante

STILUL PUBLICISTIC
-indeplineste functia de mediatizare, de larga informare asupra evenimentelor politicem,
sociale, economice, culturale, stiintifice etc., si de influentare a opiniei publice
Caracteristici:
 contopeste 2 tipuri de comunicare: informativa si afectiva
 exprima o tendinta, o atitudine
 are o mare varietate de forme: apel, articol, comentariu, comunicat, declaratie etc.
 unele forme se apropie de limbajul colocvial, altele de stiintific
 continutul reflecta realitatea imediata si e completat de mijloace extralingvistice:
caricatura, fotografie, schema, table
 functia emotiva 0
 exista clisee
Particularitati lingvistice:
 este stilul cel mai sensibil la inovatie
 respecta, in general, normele limbii literature
 recurge la fig de stil si procedee artistice, constructii retorice, intreruperi
 foloseste frecvent citate din surse directe si verificate
 utilizeaza titluri socante, formulari eliptice care sa starneasca interesul
 este prezenta in proportii diferite tonalitatea polemica

Functiile presei:
1. INFORMATIVA: informatia trebuie sa fie corecta si stimulatoare
2. ANTENA: este menita sa introduca in circuitul comunicarii ceva nou
3. AMPLI: are rolul de a denatura informatia, hiperbolizand unele evenim
4. DE SELECTIE: prin deosebite procedee se obt filtrarea informatiei
5. DE BUSOLA: concentrarea informatieipe anumite coordonate
6. DE MITIZARE: o pers importanta sau un evenim e mitizat
Tropii in limbajul publicistic actual:
 Metafora: simpla(un verb) / complexa(substantiv/ sintagma nominala)
 Comparatia: canonica(ca/ precum/ asa cum )
 Hiperbola: anumite texte(cronica culturala), evidentiaza o calitate/ defect
 Personificare: despre institutii, tari- stereotipii artificiale
 Epitetul: stereotipie speciala, epitetul se combina cu orice substantiv

STILURILE FUNCTIONALE

STILUL OFICIAL(administrativ)
-realizeaza functia de comunicare in sfera relatiilor oficiale: administrative, diplomatice,
justitiare etc
Caracteristici:
 Emitatorul este cunoscut, receptorul este necunoscut
 Respecta normele limbii literare la fiecare nivel al acesteia
 Mesajul este accesibil, clar, concis, coerent si logic
 Este lipsit de incarcatura afectiva(functia emotiva este 0)
 Este obiectiv si impersonal
 Modul de exprimare este formal
 Exista termeni de specialitate
 Nu exista functie retorica
 Sunt prezente forate multe abrevieri
 Timpurile verbelor sunt , in gen, prezentul si infinitivul
 Se foloseste pers a III-a
Particularitati lingvistice:
1. la nivel lexical are o terminologie specifica: adeverinta, cerere, referat etc.
2. la nivel morfologic sunt prezente:
 substantive provenite din infinitive lungi
 infinitiv cu valoare de imperativ
 viitor cu valoare de imperativ
  reflexiv-pasiv
 verbele impersonale si verbele folosite personal
 expresii verbale impersonale
 adverbe si locutiuni adeverbiale de tipul: in mod
necesar/obligatoriu
 prepozitii si loc prep de tipul: in calitate de, in scopul de, pe baza,
in vederea, referitor la, in consens cu
3. la nivel sintactic sunt frecvente: grupurile predicative cu verbele a trebui
si a putea, constructiile infinitivale
4. la nivel stilistic se caracterizeaza prin:
 prezenta unor clisee(formule de adresare: introdutive/de incheiere)
 coordonarea in fraza ca mijloc principal de organizare a
continutului
 lipsa verbului copulatin(ex. Intrarea oprita)
 respectarea unor reguli de prezentare grafica

STILUL STIINTIFIC
-nu exista un limbaj stiintific ci o mare varietate de limbaje stiintifice in functie de
diversitatea unor domenii de cercetare stiintifica
Caracteristici:
 corectitudine
 obiectivitate
 accesibilitate
 functia emotiva 0
 logica
 simplitate
 cuvintele sunt folosite cu sensul de nominativ
-mesajul vehiculat pune in evidenta o anumita relatie intre emitator si receptor(emitatorul
este cunoscut- autor cun un nume deconspirat, receptorul este neprecizat dar format dintr-
o categorie de specialisti sau viitori specialisti)
Particularitati lingvistice:
1. la nivel fonetic se observa:
 crestere a anumitor foneme- cea mai frecventa este “h”
 fiecare domeniu are o terminologie proprie
 termenii lexicali sunt de obicei monosemantici
 sunt frecvente neologismele
 se folosesc cuv cu pseudosufixe si elem de compunere savanta
 termenii lexicali se folosesc in forme apropiate pe plan international
2. la nivel morfologic sunt frecvente:
 substantive abstracte provenite din inf lungi sau din adj
 inf cu val de imperativ in obs si note
 inlocuirea pers I cu pers I pl
3. la nivel sintactic predomina coord
4. la nivel stilistic sunt folosite proc ce au ca scop org discursului stiintific:
 coord sub diverse
 citatul ca pct de plecare argument sau material demonstrativ
 fig de stil si constructii retorice
 note, adnotari, obs
 succesiunea intrebare-raspuns ca modalitate de constructie a discursului
stiintific