Corupţie şi război: India şi spectrul naţionalismului hindus

Aparent separate, corupţia şi războiul reprezintă două capete opuse ale reflecţiei despre
condiţia umană. Războiul înseamnă topirea individualităţii în drama colectivităţii. Corupţia pe
de altă parte, marchează prevalenţa binelui individual asupra celui public. Chiar dacă în
situaţiile de război apar speculanţii, emergenţa lor poate fi văzută drept nevoia societăţii de a
se întoarce la schimburile comerciale din timpul păcii când relaţiile erau reglate de preţuri,
cerere şi ofertă. Şi atunci care ar putea fi relaţia dintre cele două fenomene, războiul şi
corupţia? Pentru cel care citeşte Stephen F.Cohen, India, emerging power (2001), scrisă chiar
înainte de 11 septembrie şi pune cartea în contextul actual ocupat cu dezastrul de la
Fukushima şi mareea de furie a lumii musulmane, este pertinent de tentant să te întrebi ce-ar fi
dacă ambele flageluri s-ar combina simultan. Scrisă la scurt timp după războiul Kargill din
1998 ce opune India Pakistanului şi după testul nuclear indian din 1998, lucrarea expertului
american ne descrie o India aflată la mijloc între o soluţie şi un pericol. Soluţia ar fi difuzarea
creşterii economice în profunzimea populaţiei. Pericolul ar fi scufundarea uriaşi naţiuni în
foamete, sărăcie, radicalism religios la nivel local şi un naţionalism percutând arma atomică la
nivel politic. Administraţia BJP a premierului Atar Behari Vajpaee dintre 1998-2004 a constat
tocmai în lucrurile mai sus menţionate. Inflamarea naţionalismului hindus, iritarea vechilor
fixaţii legate de China şi Pakistan alături de xenofobie şi fanatism sectar (să ne amintim
dezastrul de la Gujarat din 2002).
La data scrierii acestor rânduri, când activistul ghandian Ana Hazare cere o nouă revoluţie
purificatoare, guvernul indian se află de circa şase luni înnămolit întru-un amplu scandal de
corupţie.
Pentru a putea înţelege obstacolele Indiei actuale trebuie să coborâm niţel în deceniile
trecute.
Una dintre cele mai corupte ţări ale lumii (în Indexul Transparency International India era în
2009 pe locul 84 iar în 2010 pe 87) India îşi datorează multe dintre probleme sale tocmai
perioadei nehruviene care i-a aureolat un mit la nivelul conştiinţei internaţionale. Pentru
Jawaharlal Nehru India era o ţară confruntată cu subdezvoltare pe plan intern şi ameninţată de
vecinii săi, China şi Pakistanul în exterior. Pentru a răspunde tuturor provocărilor şi a înfăptui
justiţia socială, India nehruviană a dezvoltat un stat hipertrofiat bazat pe birocraţie excesivă.
Un sistem hibrid la întretăierea între federalismul de tip saxon şi centralismul sovietic.
Nu degeaba perioada este cunoscută drept License Raj, logo cu traducere multiplă: imperiul
taxelor, imperiul chitanţelor, domnia birocraţiei şamd. Rezultatul a fost inhibarea creşterii
economice (rămasă la 3,5%/an) şi dezvoltarea unei corupţii endemice în rândul funcţionarilor.
Ȋn 1991, odată cu implozia URSS-ului India îşi revizuieşte filozofia politică prin intermediul
Noii Politici Economice care demantela centralismul în favoarea unei atitudini mai liberale în
economie. Chiar dacă miracolul economic indian a ajuns să rivalizeze ratei de creştere de 8-
9%/an din China, sărăcia răspândită şi inerţia practicilor au menţinut fenomenul corupţiei.
Numeroase cariere politice dispar din această cauza cu viteza cu care Bollywood produce bine
cunoscutele sale pelicule.
Prezentul scandal de corupţie care ameninţă să arunce în aer guvernul Manmohan Singh şi
Partidul Congresului poate fi considerat drept mahmureala de după beţia Jocurilor
Commonwealth-ului pe care India le-a găzduit în toamna trecută. Cum orice eveniment de
asemenea amploare este o afacere, ilegalitatea profiturilor exorbitante obţinute de politicieni
şi oameni de afaceri nu a scăpat presei de investigaţii. Şocul este cu atât mai puternic cu cât
fiecărei instituţii tradiţionale (parlament, presă, armată, justiţie) pare să îi corespundă câte un
scandal. Să le luăm pe rând:
A. După cum spuneam, sâmburele a început odată cu resturile lăsate de Jocurile
Commonwealth-ului. Estimate oficial la 450 milioane dolari, adevăratul preţ al acestora se
pare că s-a ridicat la 6 miliarde dolari. Discrepanţa enormă constă tocmai în contractele
oneroase dintre stat şi firmele implicate. Scandalul, început în noiembrie 2010, s-a concentrat
în jurul ministrului indian al comunicaţiilor, Andimuthu Raja, acuzat că ar fi vândut licenţe
pentru folosirea unor frecvenţe radio şi de televiziune fără licenţă. Nu numai el a fost implicat
ci şi funcţionari locali precum Ashok Chavan din statul Maharastra, membru al unui partid
minuscul afiliat Congresului. Alte nume au început să apară şi în cele din urmă, pe 8
februarie, serviciul federal de poliţie indian- CBI a descins în casa lui Shahid Balwa, vice-
preşedinte al firmei de telecomunicaţii Abu Dhabi Etiasalt, parte a aceleaşi mega-escrocherii.
B. Al doilea mare scandal, ieşit din trunchiul primului arată pânzişul de urzeli şi şantaj ce
leagă industria media de lumea politică via trafic de influenţă. Ȋn acelaşi fierbinte noiembrie
2010, presa a descoperit, punând mâna pe mai bine de 1400 conversaţii telefonice presiunea
exercitată de Nira Radia, directorul firmei de publicitate Vaishnavi Communications din New
Delhi şi oficialii cu care acesta întreţinea ilegalităţi şi îşi procura servicii.
C. Ȋnconjurată de nimbul unor victorii succesive, casta militară indiană, străvechii ksatrya îş
pot permite o distanţă faţă de ochiul presei şi judecată societăţii. Cum cel mai întunecat loc
este chiar lângă lampă, multiple afaceri de corupţie se derulează în famiglie. De-a lungul
ultimei decade însă, mai ales că forţele armate se află într-o frenezie de importuri şi
modernizări, corupţia a înaintat într-un pas direct proporţional. Chiar în timpul războiului
Kargill un incident a fost acela al tranzacţiei cu sicrie din aluminiu prilej de îmbogăţire al
unor contractori şi sus-puşi din armată. Mai nou, un alt episod are drept protagonişti o serie
de înalţi militari activi sau în retragere care şi-au cumpărat apartamente în zona Mumbai-ului
într-un bloc de văduve de război. Construit de firma Adarsh Cooperative Housing, blocul în
cauză ar fi trebuit să aibă iniţial doar cinci etaje dar a ajuns la 30. Mult peste măsurile de
siguranţă care indicau slăbirea solului sub greutatea cimentului. Beneficiarii s-au dovedit a fi
foştii şefi de armată, generalii Deepak Kapoor şi Nirmal Chander Vij, un fost şef al Marinei:
amiralul Madhvendra Singh şi fostul şef-adjunct al armatei: generalul Shantanu Choudhary.
D. Al patrulea, dar nu cel din urmă scandal are în vedere pe noi brahmini ai zilelor noastre,
preoţimea de robă. Cu prerogative şi respectabilitatea pe măsură (ceea ce întâlnim şi într-o
ţară coruptă ca Italia), justiţia indiană atrage cu siguranţă atenţia în cazul unei afaceri de
corupţie. Aici scânteia a fost aprinsă de acuzaţiile lui Prashant Bhushan, avocat celebru şi
activist social, îndreptate contra lui K G Balakrishnan, fost preşedinte al Tribunalului Suprem
din India care a asumat în mai postul de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Drepturile
Omului. Acuzele lui Bhushan vizează nepotismul şi banii publici folosiţi în scopuri personale
de Balakrishnan şi doi dintre asociatii lor. Picătură care umple paharul, mulţi văd în afacere
radiografia unui sistem care numai îşi desfăşoară de ani buni activitatea după principiile
echităţii ci după ponderea pecuniară.
Impeachementul sau aprobarea publicului faţă de actuala clasă politică şi mai ales faţă de
Partidul Congresului se va vedea în zilele acestea. Până la jumătatea lunii mai, în cinci state
indiene, Assam, Kerala, Tamil Nadu, West Bengal şi Pondicherry se desfăşoară alegeri locale
în urma cărora 116 noi parlamentari vor fi trimişi în rândul celor 545 de locuri pe care le
însumează Camera Inferioară, Lokh Sabha. Rezultatul alegerilor va fi un test pentru alegerile
naţionale din 2014 care vor decanta următorul guvern. Cum inflaţia este de peste 8% în acest
an, creşterea economică întâmpină greutăţi iar mişcările separatiste, precum Frontul din
Assam scot capul la lumină, miza scrutinului din aprilie-mai nu este deloc neglijabilă. Dacă
Congresul şi Manmohan Singh înregistrează o înfrângere severă, o victorie a naţionaliştilor
hinduşi- BJP ar putea aduce la putere sentimente indentitare violente şi o diplomaţie mai
agresivă faţă de Pakistan. Pentru cei ce doresc stabilitatea internaţională nu pot să nu se
îngrijoreze gândind la ideea branşării instabilităţii sud-asiatice pe cordonul ombilical al
nemulţumirii din lumea islamică.

Silviu Petre, doctorand SNSPA

Aprilie 2011