c


 
 
c
p
ppñ
 
 
{ p

p  pc
p  
 pppp{ pp
p
p
p
pp pp pppp

p
p
p { p  p!
p"#
p ${ p%&'p
{ p!
p
p ({ p%!p (){ p*p+p pp
p

Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană

federală reprezentativă. Forma de guvernământ este parlamentară, în care şeful
guvernului = cancelarul este ales de către parlament, numit bundestag, şi confirmat
de către preşedintele statului. Deşi cancelarul deţine cele mai puternice competenţe
politice, în ierarhia protocolară el se află abia pe locul 3, după preşedintele statului
şi preşedintele bundestagului.

Cancelarul este ales cu majoritate absolută de către parlament (bundestag) pe o

perioada de 4 ani; el are dreptul de a numi şi elibera din funcţie pe miniştri, precum
şi dreptul numit "competenţa liniilor directoare" (?
  
), prin care
formulează în linii mari sarcinile fiecărui ministru din cabinet (guvern). La rândul
lor, membrii parlamentului sunt aleşi de către cetăţeni la fiecare patru ani printr-un
vot proporţional personalizat. La acest sistem de vot alegătorii dispun de 2 voturi,
care pot fi date şi la partide diferite. Cu primul vot se hotărăşte după un sistem
majoritar care anume candidat să reprezinte circumscripţia electorală respectivă în
parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, după un sistem
proporţional, partidul dorit in parlament.

Un candidat ales direct capătă în orice caz un loc în parlament (mandat); acest fapt
poate duce la depăşirea numărului de locuri care s-ar cuveni unui partid conform
numai votului al doilea. Situaţia se numeşte    (mandat
suplimentar). Această situaţie a avut loc la fiecare alegere federală din 1949
încoace. Totuşi, în 2008, tribunalul constituţional federal suprem,

, a decis că acest procedeu contravine constituţiei
federale (), deoarece aşa se poate încălca reprezentarea proporţională
democratică necesară, şi i-a impus legislativului să corecteze legile alegerilor până
cel târziu în 2011. Însă până în sept. 2009 parlamentul încă nu abordase această
temă. De aceea alegerile care au avut loc în septembrie 2009 se abat, din acest
punct de vedere, de la constituţie (!). Această situaţie paradoxă va putea eventual
periclita stabilitatea noului guvern.

Un alt organ constituţional german important (legislativ) se numeşte "bundesrat"

(consiliul federal); este format din reprezentanţii celor 16 landuri (ţări constituente
ale federaţiei).

Puterea judiciară are ca organ superior curtea constituţională federală supremă

(
), care poate să dea ultima decizie peste toate actele
legislative sau de administraţie.

o+ p

ppp
ppp p pñ

 p
&
p p*

p pp&
p pppo+ 
p


ppp 
p pp,p,
 

 p
p
p
pp p
,p+p+p+p p
p

La 21 iulie 2005 preşedintele statului de la acea dată Horst Köhler a dizolvat

parlamentul, ca urmare a votului de neîncredere pe care l-a primit cancelarul de
atunci Gerhard Schröder (º
) la 1 iulie în parlament.

Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc alegeri federale anticipate, în urma

cărora a venit la putere coaliţia guvernamentală "mare" între fracţiunile
parlamentare 
º (aşa-numita "Uniune Creştină") şi º
, coaliţie
supranumită "negru-roşu", condusă de către Angela Merkel (
) drept cancelară.

La 23 mai 2009 preşedintele Horst Köhler a fost reales preşedinte pentru o perioadă
de încă 5 ani.

 p)pp-..po+ p/p0p123p+#p p p p4

 p
po+ pp/ p
p p
p+p
p,p p
4p 
p
+
pp4pp
p 
p p5
p).p pp#pp).p

p-..po
p pp123pp p4
 pp po+ p
p

p 


po+ pp,
 

p 
p pp
{ p
6p723 p*o p+ p*

p

p7p+p
p +pp
pp+

p7p
&
p p ñ

{ppp
pp)#p 
p p
p
o+ pp/pp3p8
44 p
pp p ppppp4p
p
p4
 pp-p
p-..p

9p 
pp
p
 p p4
 {p/p
 
{pp 4p p4 pp
, p4 p ñ
 
{p4p
p
p
p pp4 {p

    
 :;{    


7 # *
p )(-p .((...p
8<,p
7p =< 3p (.$p -$$$...p
7p 7p >-p )$.....p
7 ,
p o p -$((p -?>...p
7p 7p $.$p ??)...p
0,
p 0,
p (p ()...p
0p 8, p -p ?.>...p
= :,
# * 3@p -)($p (-....p
"p
*5pA4p 0p $(?>p >.....p
Bp p% p#p < 4p )$.$)p >.(...p
84p
B#op =p >$(p $.?...p
* p *,< :p -?p .?...p
*5p  p >$?p $-?...p
*5#&3p = ,
p -.$$p -$$...p
* 3@#0p 1p (?)p ->-...p
'
p 4
p ?(-p -)...p