Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Prefata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . .XIII
REGULI PENTRU A RAMÅNE CU MINTEA ..NTREAGA . . . . . . . . . . . .1
Relaxeaza-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . .4
Nimeni nu e perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . .6
Constientizeaza lucrurile la care esti bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.8
Orice regula poate fi incalcata cånd si cånd . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Nu incerca sa faci totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .12
Nu trebuie sa urmezi fiecare sfat pe care il primesti (inclusiv acesta) . . .. .
.14
E normal sa vrei sa evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .16
Ai voie sa te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .18
Parintii sunt si ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .20
Nu ignora relatia cu partenerul tau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.22
REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . .25
Iubirea nu e suficienta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .28
Pentru fiecare reteta ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30
Bucura-te ca-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . .32
Trateaza-ti copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .34
Simte-te bine in compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .36
Sa fii ordonat nu e atåt de important pe cåt crezi . . . . . . . . . . . .38
VII
Sa fii un bun parinte inseamna sa-ti asumi riscuri calculate . . . . . . . . . .
. . . . . . .40
P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .42
Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . . . . . . . . . . . . . .44
A fi p`rinte nu e o competi]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .46
REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49
Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .52
..nva]`-i s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.54
Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .56
Respect` valoarea limitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .58
Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.60
Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .62
Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . 64
Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .67
Fixeaz` scopuri clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .69
Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .71
REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . . . . . . . . . . . . .73
. . . .78
Fii consecvent! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .81
Folose[te umorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .83
Concentreaz`-te asupra problemei,
nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .85
Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .88
Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde . . . . . . . . . . . . . 90
Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .93
Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .95
Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .97
VIII
. . . .105
..nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care
\]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .107
Caut` similitudinile dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .109
G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
11
Las`-i s` fie mai buni decåt tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .113
Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . 115
P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . 117
Ai grij` la ..programare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .
. .120
Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .122
REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125
D`ruie[te-i unul altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .128
Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . . . . . . . . . . . . .130
.137
Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139
Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.141
Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .144
F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .146
G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
48
REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151
{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
54
{coala vine ..la pachet.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .
. . .156
IX
Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .158
B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . 160
..nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
. . . . . . .162
Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . . . . . . . . . . . . . . .16
5
Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . .167
Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .170
Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .173
Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . 175
REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . .177
Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .180
Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182
D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .184
Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .186
Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188
Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
0
Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .192
Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
194
Arat` un pic de respect pentru
lucrurile care-i intereseaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .196
Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . .198
REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . 201
Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
4
Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.207
A fi mai tån`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . 209
{ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
12
Spune-le ce se \ntåmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .214
..nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
. . .217
E mai bine s` fii de acord decåt s` ai dreptate . . . . . . . . . . . . . .219
Faptele tale vorbesc mai tare decåt orice cuvinte . . . . . . . . . . . 221
X
Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 . . . . . . . . . . . . .223
Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .225
REGULI PENTRU ADUL}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . .227
Retrage-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .230
A[teapt` pån` cånd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .232
Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .234
Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
6
..ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .239
Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
241
Nu-i face s` se simt` vinova]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .243
Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . .245
Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . .247
Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . .250
XI
Prefa]`
Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Cånd devii p`rinte
\]i sunt testate rezisten]a, nervii, emo]iile [i uneori chiar s`n`tatea
mintal`. ..ncepi s` te fr`mån]i \n leg`tur` cu schimbarea scutecului
sau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i, nu
dup` mult timp, descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ri
c`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cånd te gånde[ti c` ai reu[it
s` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei, copiii cresc pu]in [i scenariul
e cu totul altul. Primii pa[i, [coala, prietenul sau prietena,
[coala de [oferi .. nu se termin` niciodat`. Din fericire, recompensele
sunt uria[e .. distrac]ia, \mbr`]i[`rile [i apropierea. Chiar mul]umirile,
dac` e[ti foarte norocos. {i bine\n]eles, pl`cerea de a-i vedea
devenind genul de persoan` de care po]i fi måndru.
De-a lungul drumului, cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri,
angoas`, confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pe
care s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pe
calea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Despre asta este vorba
\n aceast` carte.
Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` .. milioane de
oameni au fost p`rin]i \naintea ta [i, prin \ncerc`ri [i gre[eli, unii
dintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Am
fost p`rinte de dou` ori. Am avut dou` familii ..\ntinse.. pe o perioad`
de aproape 30 de ani. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` fac
majoritatea gre[elilor clasice de cåteva ori. Dar asta \nseamn` [i c`,
prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei, am avut [ansa s`
privesc [i s` observ alte familii, s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i.
Este un studiu fascinant.
XIII
Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie.
Al]ii dau gre[ uneori, dar alteori se descurc` folosind metode
geniale. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult, a[a cum am f`cut
eu, \ncepi s` identifici tiparele .. tactici, tehnici [i principii de
comportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil
[i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. Tocmai aceste atitudini
[i principii sunt cele pe care le-am distilat transformåndu-le
\n Regulile Educ`rii Copilului, pentru a te ghida \n momentele dificile,
pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii cåt de bine se poate [i pentru
a \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii t`i.
Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s`
produc` o revela]ie .. sunt doar o trecere \n revist`. Multe sunt de
bun sim], dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cånd ai de-a face
cu un ]ånc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescent
convins c` \ntreaga lume, cu tot ce e-n ea, exist` pentru unicul scop
de a-i face lui pe plac.
A[a c` pån` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamintite.
La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sfår[it, [i
anume educarea copilului t`u, este prea important`.
100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar gånde[
te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de
18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin
scåncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit,
[coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock-..n-roll. De fapt, 100 de Reguli
nu sunt deloc multe.
Mie \mi e cåt se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte .
un P`rinte (cu ..P.. mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo).
* Da, [tiu, nu [i dac` sunt gemeni. Mul]umesc.
XIV
Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade
dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cu
p`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i dai
imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` gåndesc c`
p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` se
bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [i
amabili [i s`-[i sus]in` opiniile .. acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut
treaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i ..produc.
acest gen de adul]i.
XV
Nimeni
nu e perfect
* Te rog, nu-mi scrie acuzåndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilust
rez
punctul de vedere.
6
Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare decåt ar trebui? Sau poate ai
tendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fie
oare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]i
spun eu cum s` faci: cel mai bine, de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergi
pe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort.
Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveasc`
m`nu[` aici.
Bine\n]eles, nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s`
\ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. Oricum, asta ar face
tot restul c`r]ii inutil. ..nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvinov`]
e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-ai
fixat. Pån` la urm`, ce fel de exemplu ai fi pentru copiii t`i dac` nu
ai da gre[ niciodat`, nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiu
nevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor t`i nu
le-ar pl`cea.
Pu[tii t`i vor da vina pe tine din cånd \n cånd. A[a e de cånd
lumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`]
easc` pentru asta. Nu po]i cå[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, mai
ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt,
ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect.
REGULA 3
Con[tientizeaz`
lucrurile
la care e[ti bun
Cånd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos pe
ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucånd fotbal cu copiii lor. M`
sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta decåt pentru cåteva
minute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu.
REGULA 4
Orice regul`
poate fi \nc`lcat`
cånd [i cånd
10
12
n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil`
pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a
\nv`]at cum.
Nu te panica, nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ile
extra[colare. Asta ar fi o prostie. Dar sugerez s` le limitezi la, s`
zicem, dou` pe s`pt`mån`. {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acestea
dou`. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cånd
erai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. Sau pentru c` n-ai \nv`]at niciodat`,
de[i ]i-ar fi pl`cut. Dac` ei vor s` se apuce de altceva, vor trebui
s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loc
celei noi. (Da, d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place, chiar
dac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent.)
DA, D~-I VOIE S~ RENUN}E
LA BALET DAC~ NU-I PLACE,
CHIAR DAC~ PROFESOARA
A DECRETAT C~ E
UN ADEV~RAT TALENT.
..]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de la
Regula 1? Cå]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duc
copiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`månii? Nici m`car unul.
..i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i, iar
\n restul timpului copiii lor se amuz` costumåndu-se, f`cånd
puzzle-uri, murd`rindu-se, jucåndu-se cu cutii [i pungi goale de
cereale, c`utånd gåndaci \n gr`din`, a[ezånd \ntr-o anumit` ordine
to]i dinozaurii, citind c`r]i pentru care sunt prea mici, f`cånd toate
celelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e bine
pentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u.
REGULA 6
Nu trebuie s`
urmezi fiecare sfat
pe care \l prime[ti
(inclusiv acesta)
Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zece
minute \n timpul al`pt`rii. Oh, [i soacra ta zicea c` e musai s`
cumperi numai h`inu]e descheiate \n fa]`. {i, bine\n]eles, prietena ta
cea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. De[i
cumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a... Aaaaah!
{i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[te
cånd ai un nou copil este \nsp`imånt`toare. Iar peste 18 ani \nc` nu
se va fi oprit: ..Oh, doar nu vrei s` dea la facultate. Pierdere de
vreme .. spune-i s`-[i ia o slujb`... Sau: ..Ai face bine s`-l sco]i din
cas` pån` s` \mplineasc` 18 ani; dac` nu, va fi \nc` acolo [i cånd va
avea 30... Sau: ..Nu-i cump`ra ma[in`. Mai bine s` economiseasc`
pentru a-[i cump`ra singur. Noi a[a am f`cut..
15
REGULA 7
E normal
s` vrei s` evadezi
Hai s` vorbim despre tabuuri. Moarte, droguri, sex... sau ce zici
de cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care ai
vrea ca pu[tii t`i s` dispar` pur [i simplu?
Bine\n]eles, este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[ii
t`i \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. Po]i glumi cu autoironie
pe tema asta, dar nu po]i declara serios c` sunt momente cånd tot
ce-]i dore[ti este s` scapi de ei. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti
[i, dac`-i iube[ti, rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei. Ar trebui s`
zåmbe[ti cu indulgen]` cånd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plictisitoare
care nu se mai termin`, sear` de sear`, timp de trei luni,
s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` cåt \i ]in pl`månii \n timp ce
alearg` bezmetici [i s` råzi cu ei cånd repet` pentru a 25-a oar`
aceea[i glum` nes`rat`.
Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii altora
(nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta).
{tim cu to]ii cåt de enervan]i pot fi copiii. Iat` de ce mi se pare firesc
ca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cånd \n cånd. Este OK.
De fapt, copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. ..ncep
cam imediat ce se nasc. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]i
penetra creierul pån` cånd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. {i ma-
m```, ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis
16
Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din cånd \n
cånd. De fapt, vor fi etape \n care se va \ntåmpla doar o dat` sau de
dou` ori pe s`pt`mån`. Nu trebuie decåt s` accep]i c` e ceva natural,
iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i
\mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` la
pachet cu sentimentul de vin`.
17
REGULA 8
Ai voie s` te
ascunzi de copii
MI S-A ..NTÅMPLAT
S~ M~ STRECOR
18
Nu ignora rela]ia
cu partenerul t`u
27
REGULA 11
Iubirea
nu e suficient`
De cåte ori ai auzit cli[eul ..cel mai important lucru pe care-l po]i
oferi copiilor t`i este iubirea..? Da, sigur, evident c` iubirea este
esen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac`
asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari.
Scuz`-m` o clip`.
Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`måie. Acum am
revenit.
29
REGULA 12
Pentru fiecare
re]et` ai nevoie de
alte ingrediente
30
35
REGULA 15
Simte-te bine \n
compania lor
Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i
a
poruncit valurilor s` nu se mai apropie. Cum valurile nu l-au ascultat, Knut a
dovedit curtenilor s`i faptul c` regele are puteri limitate.
39
REGULA 17
S` fii un bun
p`rinte \nseamn`
s`-]i asumi
riscuri calculate
Cånd eram adolescent, fratele meu mai mic .. avea cam 8 ani .
s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la
\n`l]imea acoperi[ului casei cånd creanga pe care st`tea a cedat. S-a
apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele måini [i a r`mas
atårnat la vreo 25 de picioare deasupra p`måntului (dac` gånde[ti
doar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc surprinz`
tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile.
Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c`
stomacul i s-a f`cut ghem cånd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[a
de nesigur, dar n-a ar`tat absolut nimic. Pur [i simplu l-a ghidat cu
calm [i siguran]`: ..E-n regul`, e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorul
t`u stång. Acela. Acum mi[c`-]i måna dreapt` \n jos c`tre creanga
aceea..... [i a[a mai departe, pån` cånd l-a v`zut teaf`r pe p`månt.
Poate te gånde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copaci
dup` acea \ntåmplare, cel pu]in pentru cå]iva ani, dar n-a f`cut-o. A
\n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`.
40
Deci, care e morala? Ei bine, copiilor trebuie s` li se permit` s`
\nve]e propriile lec]ii, s` fac` propriile gre[eli, s` se dea cu capul de
pragul de sus. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri, nu \nva]` niciodat`.
Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. Asta \nseamn` c` [i tu
trebuie s`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte, trebuie s`-i la[i pe copii s` se
ca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate.
Bine\n]eles, tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneori
miza va fi prea mare [i vei spune nu. Dar nu po]i s` iei tot timpul
decizii presupunånd c` se va \ntåmpla cel mai r`u lucru posibil.
Dac` faci a[a, o s` spui \ntotdeauna ..nu.. din start, pentru c` nimic
nu este 100% sigur. ..n concluzie, copiii t`i nu vor \nv`]a nimic [i nu
vor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cånd vor pleca de lång` tine.
{i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine.
NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL
DECIZII PRESUPUNÅND
C~ SE VA ..NTÅMPLA
CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL.
A[a c` asum`-]i riscuri. {i evident, dac`-]i asumi riscuri, unele
lucruri vor merge prost. S-ar putea ca pu[tiul t`u s` se aleag` cu o
\ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. Dar, hei, a
\nv`]at atåt de mult din experien]a asta. Alternativa este absolut
niciun risc, ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termen
lung.
41
REGULA 18
P`streaz`-]i grijile
pentru tine
E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cånd copiii t`i \[i vor asuma
riscuri. ..]i va fi team` pentru ei cånd se vor c`]`ra \n copaci, cånd
vor \nv`]a s` conduc` [i cånd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt,
chiar [i cånd nu-]i asumi riscuri te temi. ..]i faci probleme cånd nu
sunt sub privirile tale pentru prima dat`, cånd \ncep [coala, cånd
dorm prima dat` la prieteni, cånd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le
scade, cånd dau examene.
CEEA CE TREBUIE
S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~
NU E{TI SINGURUL ..NGRIJORAT.
COPIII T~I SE TEM {I EI.
42
Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge mai
departe. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a?
Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul stråns de emo]ie, [i trebuie s`
zåmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-e
team` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acel
cineva e[ti tu.
43
REGULA 19
Prive[te lucrurile
din punctul
lor de vedere
55
REGULA 23
Folose[te
laudele \n]elept
Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? Cå]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu
s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi cåt trebuie, cum trebuie, pentru
ceea ce trebuie.
56
.. \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`.
Cum ai f`cut?.. Exact .. fii specific atunci cånd lauzi [i dac` se poate,
pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de måndrie.
E{TI TENTAT S~-I LAUZI
MAI MULT PENTRU C~
AU CÅ{TIGAT DECÅT PENTRU
C~ S-AU STR~DUIT?
NU, BINE..N}ELES C~ NU, DOAR
E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE.
57
REGULA 24
Respect`
valoarea limitelor
58
Lumea \nconjur`toare poate fi \nsp`imånt`toare cånd e[ti copil.
De multe ori, aceasta se dovede[te \nsp`imånt`toare [i cånd e[ti
adult. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fie
fixat un set de reguli [i limite clare. Evident, copiii vor testa limitele
\n mod constant, mai ales cånd sunt mici, nu pentru c` ar vrea s` le
dep`[easc`, ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat.
Rolul t`u este s` le comunici cåt mai clar care sunt aceste limite [i s`
te asiguri c` ele r`mån neschimbate \n timp. A[a c` vei spune ..nu.
ori de cåte ori copilul se va urca pe gard [i, dac` va fi cazul, \l vei da
jos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. ..n
felul `sta vei avea un copil \ncrez`tor, fericit [i \n siguran]`, care va
[ti exact ce are de f`cut, va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pentru
c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti.
AMÅNDOI TREBUIE
S~ ..NT~RI}I LIMITELE
DAC~ V~ DORI}I
COPII FERICI}I {I ..NCREZ~TORI.
59
REGULA 25
Mita nu este
neap`rat
un lucru r`u
NU E NEAP~RAT PL~CUT,
DAR E ADEV~RAT:
P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIII
LOR VOR AVEA COPII CARE }IP~.
63
REGULA 27
Le fixezi obiceiurile
alimentare
pentru toat` via]a
64
Dar atunci cånd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i?
OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, dar
po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei .. mai mult loc pe bancheta din
spate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`,
67
dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \ncånta]i de
alegerea ta final`.
68
REGULA 29
Fixeaz`
scopuri clare
69
enun] cåt se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei
de la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mån`? Sau o dat`
pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fån proasp`t de dou` ori pe
s`pt`mån` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`måni? Trebuie
s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i
pas`. {i .. cel mai important .. s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri.
UNEORI NU NE STR~DUIM
SUFICIENT,
DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU
NU NE OPRIM S~ GÅNDIM.
70
REGULA 30
Nu fi cic`litor
Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuvåntul ..disciplin`...
Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sfåntul!) b`taie. ..Copiii
ar trebui s` fie atåt de cumin]i \ncåt s`-i vezi, dar s` nu-i auzi...
chestii din astea.
75
REGULA 31
Forma]i
front comun
Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu.
Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. {i dac`
[eful t`u \]i va spune alt` dat` ..nu.., [tii ce s` faci. De fapt, poate
chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. ..n
timpul `sta, [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` e
sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. Iar [eful [efului
t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u.
80
REGULA 33
Fii consecvent!
M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\ncercånd
s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul,
toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \n
schimb, mama era coco[at` de rås.
{i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu,
majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac`
aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pentru
a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n rås \n loc s`-mi
spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai mult
decåt evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru
rela]ia noastr`.
83
FOLOSE{TE UMORUL...
O S~ V~ DISTRA}I
{I VE}I AVEA
O RELA}IE MAI BUN~.
84
REGULA 35
Concentreaz`-te
asupra problemei,
nu asupra persoanei
87
REGULA 36
Nu te pune \n
situa]ii f`r` ie[ire
Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac decåt
s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintre
ei mai buni decåt mine. ..mi dau seama cånd gre[esc [i sunt mult mai
bun decåt eram \nainte (ei, am zbårcit-o \n cazul `sta, cu televizorul).
{i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte .. [tim cånd
mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim.
Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[a
c`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a
]inut de cuvånt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pierdut
ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic
cu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza
comportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c`
lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat
s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare.
A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfår[it [i nu te
pune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cånd promisiuni pe care nu e[ti sigur c`
le po]i respecta. Gånde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine
\nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta).
COPILUL N-O S~-}I MAI IA
..N SEAM~ AMENIN}~RILE
DIN MOMENT CE VA DESCOPERI
C~ SUNT SIMPLE VORBE.
89
REGULA 37
Dac`-]i pierzi
cump`tul, tu e[ti
cel care pierde
Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dac`
spunem ..mul]umesc.. [i ..te rog.., vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp).
Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun, vor considera c`
a[a e normal. Iar dac` ne pierdem cump`tul cånd al]ii nu fac ceea ce
vrem noi s` fac`, vor gåndi c` acesta este comportamentul corect.
..n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cum
vrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dar exemplul pe care-l oferi este
critic atunci cånd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` .. adic` tocmai cånd
e a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Deci cum reac]
ionezi atunci cånd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`måi calm, s`
nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or, Dumnezeu ne
e martor, dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`.
..n majoritatea cuplurilor, habar n-am din ce motiv, unul dintre
p`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii decåt cel`lalt.
Dac` acela e[ti tu, n-o lua ca pe un e[ec .. comportamentul t`u
e cåt se poate de normal. Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cåte ori \]i
pierzi firea cu copiii, de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[i
fel din partea lor. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea, de
fiecare dat` distrugi cåte pu]in din rela]iile lor viitoare .. copiii cresc
90
DAC~ AI ..NCEPUT
S~-}I LOVE{TI COPILUL,
E GREU S~ HOT~R~{TI
UNDE S~ TE OPRE{TI.
91
92
REGULA 38
Cere-]i scuze
dac` ai gre[it
o problem` de timp pån` cånd copiii \[i dau seama singuri de lucrul
`sta. Ai putea la fel de bine s`-i ..dezam`ge[ti.. cu blånde]e ar`tåndule,
din cånd \n cånd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli.
Cu cåt e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cånd gre[e[ti, cu atåt pu[tii
t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut
dreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu trebuie
s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cånd ai gre[it. Da, trebuie s` fii
con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine.
* Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici.
93
Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cånd \[i dau
seama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva.
COPIII T~I TREBUIE
S~-{I CEAR~ INSTINCTIV
IERTARE ATUNCI CÅND
..{I DAU SEAMA C~
AU R~NIT, SUP~RAT
SAU DERANJAT PE CINEVA.
A[ putea ad`uga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertare
oricui, cu atåt mai mult copiilor lor. Dac` ai o problem` \n a-]i recunoa[
te gre[elile, ocup`-te de problem` acum, \nainte ca pu[tii t`i s`
ajung` s` te imite.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pentru
a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departe
genera]iilor urm`toare.
..]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiului
meu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cu
fa]a curat` a fost s`-i spun drept: ....mi pare r`u, am f`cut o gre[eal`.
M-am enervat, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac, [i ]i-am dat o pedeaps`
absurd`. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor o
s`pt`mån` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine... Poate
pu]in umilitor, dar m`car am dres-o!
* Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti.
..ns`
am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \ncåt s` \ncepi de undeva. H
ai!
{tii c` po]i...
94
REGULA 39
Prime[te-i \napoi
cu c`ldur`
OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poate
nu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea r`u nu poate s` fie.
Pu[tiul t`u, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui.
Ce se \ntåmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creat
o Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind.
Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri, chiar ceråndu-[i iertare, iar
p`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i cåt de uråt s-a
purtat. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defensiv`,
s` dea contraargumente [i s` sfår[easc` prin a fi trimis iar \n
camera lui. Eventual, p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st`
\mbufnat.
Procedånd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa de
remu[c`ri. Am auzit recent un p`rinte spunåndu-i copilului care-[i
ceruse iertare: ..Important nu e s`-]i ceri iertare. Important e s` nu
mai faci asta din nou... Adev`rat, bine\n]eles, dar nu era momentul
potrivit s` spun` asta. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc`
n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara
\ncre]indu-se de plåns.
95
A[a c`, atunci cånd lupta s-a sfår[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec]
iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a
recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`.
DE DEPARTE, LUCRUL
CEL MAI IMPORTANT ESTE CA
PU{TIUL T~U S~ SIMT~
C~-L IUBE{TI ..N CONTINUARE.
o s` discuta]i mai tårziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt`
dat`, \ntr-un moment mai potrivit .. \n ma[in` (n-are unde s` fug`),
sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost
implicat` .. fra]i/surori, alte rude sau prieteni.
Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru,
rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cu
excep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii.
Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nesfår[
ite de dup` fiecare ceart` nu vor face decåt s`-i såcåie. Pentru ei, o
astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s`
treac` prin asta decåt dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie
\n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvarea
pentru un moment \n care ve]i fi amåndoi mai veseli.
96
REGULA 40
Dreptul
la exprimare
Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar comporta
mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese de
furie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bine
s` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabili
s` [i le exprime. Cånd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` ex-
prime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime
\ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferent
de situa]ie.
Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i,
indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei trebuie
s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin]`
tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s`
spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fie
clar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei au
nevoie s` aud`: ....mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar
\n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta..
UN COPIL C~RUIA
NU I SE PERMITE
S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE
NU VA FI ..N STARE
S~ SE DEBARASEZE DE ELE.
98
REGULI
PRIVIND
PERSONALITATEA
..ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tia
sunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, pot
cre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \n
acelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite.
Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s`
le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce ai
vrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cum
procedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli.
Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii minuna]
i, independen]i, siguri pe sine, cu gåndire liber`, a[a cum au
fost \ntotdeauna predestina]i s` devin`.
101
REGULA 41
Descoper` stimulentele
care func]ioneaz`
pentru copiii t`i
Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dac`
el crede c` te va dezam`gi nef`cånd lucrul respectiv. Este cu adev`rat
util, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cu
disperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles,
dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun cåt
de mul]umit, impresionat, \ncåntat, mi[cat sunt de el.
Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici cåt negru sub unghie de
\ncåntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar problema
mea. ..n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie
privit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i pårghia pe care o folosesc
pentru a-l motiva.
* Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula ..Nu-]i [antaja emo]ional copilul... Hai s-o
numim
Regula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e atåt de r`u s` n-o respec]i.
102
Unele sunt stimulente emo]ionale .. aprobarea, s` fii privit ca un
adult, aprecierea. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncurajeze
pe pu[tiul t`u s` fac` ceea ce vrei .. mai mult` responsabilitate,
prestigiu, bani, libertate. Cu alte cuvinte, copiii pot fi r`spl`ti]i
prin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia, prin ni[te haine noi
care cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or`
de culcare mai \naintat`.
Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil,
pentru c` nu vor func]iona. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce are
fiecare mai bun de oferit, dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresc
cu adev`rat. A[a c` trebuie s` te gånde[ti care stimulente func]ioneaz`
pentru fiecare dintre copiii t`i [i s` descoperi modalit`]i de a
le folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur`
ce copiii cresc, dar probabil vei descoperi c` pu[tiul t`u de 2 ani care
iube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te libertatea.
De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i s`
urce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mån`.
..n parantez` fie spus, \n rarele ocazii cånd vei considera necesar
s` folose[ti ..motivarea negativ`.., copiii t`i vor reac]iona la amenin]`
ri diferite. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani de
buzunar timp de o s`pt`mån`, \n timp ce altul ar putea fi devastat.
Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazul
motiv`rii pozitive: libertate, bani, prestigiu, aprobare.
..n concluzie, nu presupune c` pu[tii t`i sunt la fel unul cu cel`lalt
sau la fel cu tine. Uneori dureaz` destul de mult pån` s` descoperi
care este stimulentul potrivit pentru fiecare, dar dac` te gånde[
ti [i experimentezi suficient, vei g`si \ntotdeauna ceva.
103
NU PO}I FOLOSI
ACELEA{I VECHI STIMULENTE
CU FIECARE COPIL,
PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.
104
REGULA 42
Fiecare copil ar
trebui s` aib` un
domeniu \n care
s` [tie c` exceleaz`
NU EXIST~
TR~S~TURI DE CARACTER
100% NEGATIVE.
Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l
t`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel
\nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut:
insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor
sale naturale.
108
REGULA 44
Caut` similitudinile
dintre voi
111
A[adar, \n loc s`-]i par` r`u v`zånd cum copiii merg pe o alt`
cale decåt tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tii
t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai gåndit .. [i
ce \ncånta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s`
faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici
mai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii t`i se pot purta a[a
cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de minune
\n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna.
113
Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine, du-te [i
ca]`r`-te \n copaci cu ei. Sau \noat`. Sau face]i \mpreun` pr`jituri.
Sau cånta]i la pian. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. G`se[te
ceva ce ei fac mai bine decåt tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. Este
cu mult mai distractiv decåt s` cå[tigi (cel pu]in cånd e vorba despre
copilul t`u).
{i \nc` ceva. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul lui
despre cum s` piard`? Nimic. Zero. Canci. Tot ce i-a comunicat a
fost: ..Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntåmple niciodat`... {i-a ratat [ansa
de a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. De fapt, nu-i a[a
de r`u s` pierzi atåta vreme cåt [tii cum s` pierzi.
NU-I A{A DE R~U
S~ PIERZI ATÅTA VREME
CÅT {TII CUM S~ PIERZI.
114
REGULA 47
Atitudinea este la
fel de important`
ca realiz`rile
Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`?
Rezultate bune la examene? O medalie la sport? Cå[tigarea concursului
la muzic`?
Bravo! Dac` e[ti un P`rinte, te-ai prins c` asta este o \ntrebarecapcan`
[i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele de
mai sus. Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toate
aceste realiz`ri. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu
]i-ar p`sa. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude au
de-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor, nu cu realiz`rile.
{tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. Vrea cu adev`
rat, dar este a[a de plin` de energie \ncåt uneori pur [i simplu nu
poate fi cuminte. Din nefericire pentru ea, are o sor` mai mare care
se comport` perfect. Uneori, oamenii le compar` [i remarc` ce diferen]`
e \ntre cele dou` surori [i cåt de frumos se poart` cea mare spre
deosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor au
atåta minte \ncåt s` nu fac` astfel de comentarii). ..mi pare r`u pentru
cea mic`, v`d c` se str`duie[te atåt de mult s` fie cuminte. Sora
ei, \n schimb, nu se str`duie[te deloc. Deci, care merit` mai multe
laude? (Apropo, \ntorcåndu-ne la Regula 32, acesta este un exemplu
115
excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. Feti]a se str`duie[te mult
mai mult atunci cånd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat.)
Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spun
multe despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. ..l ajut`
s`-[i defineasc` valorile. A[adar, dac` \i lauzi realiz`rile, rezultatele
[colare, premiile, succesul, \i comunici c` acestea sunt lucrurile care
conteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune,
premii, succes). ..n timp ce dac` lauzi efortul, perseveren]a, progresul,
diploma]ia, integritatea, onestitatea .. iat` \n ce va crede copilul t`u.
LUCRURILE PENTRU CARE ..L
LAUZI SAU ..L RECOMPENSEZI PE
COPIL ..I SPUN MULTE DESPRE
CEEA CE TU CONSIDERI
C~ ESTE IMPORTANT ..N VIA}~.
Evident c` ai nevoie de o combina]ie. Nu spun c` trebuie s`
ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recuno[
ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gånde[ti
pu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti.
116
REGULA 48
P`streaz`-]i temerile
[i nesiguran]a
pentru tine
Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut .. eu, unul,
l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionul
reptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` un
model superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochii
la [arpe, mama* spune: ....\\\h! E oribil!.. La fel se \ntåmpl` de obicei \n
fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor.
Din fericire, majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \ncåt
s` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. ({i majoritatea mamelor
sunt suficient de de[tepte \ncåt s` nu fac` acest tip de remarc`.) Dar
sunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic`
....\\\h!.. reptilelor [i insectelor tåråtoare doar pentru c` ni[te adul]i
au fost atåt de neinspira]i \ncåt s` dea un prost exemplu. De fapt,
aceste creaturi sunt frumoase, [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le aprecieze
sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`, \n loc s`
primeasc` \ncuraj`ri energice.
Copiii sunt puternic influen]a]i de noi, a[a c` dac` nu e[ti atent
\i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. De vreme ce oricum sunt
* M-am gåndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist
`,
dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te!
117
constrån[i s` aib` propriile lor temeri, chiar nu mai au nevoie [i de
ale tale. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine.
Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de p`ianjeni. O fric`
la limita fobiei. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel, dac` un
p`ianjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei, mama \[i face apari]ia
imediat cu o m`tur` \n mån` pentru a prinde creatura ofensatoare [i
pentru a o da afar` pe geam. Dup` aceea tremur` ore \ntregi, dar feti]a
habar nu are, deoarece mama este hot`råt` s`-[i p`streze spaimele pentru
ea. (Ei, de cele mai multe ori totul merge strun`, dar o dat` mama a
sc`pat din gre[eal` p`ianjenul, [i-a dat seama, dar pur [i simplu nu a
fost \n stare s`-l caute. A[a c` s-a pref`cut c` d` p`ianjenul afar` pe fereastr
`,
ca de obicei. Animalul a fost g`sit abia cånd feti]a s-a dus la
culcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat; iar acolo, \n
mijlocul patului, ai ghicit, trona p`ianjenul. Hopa!)
Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre p`ianjeni sau [erpi.
Vorbesc [i despre temeri ca, de exemplu, teama de a fi r`pit. Sigur
c` vrei s` le insufli copiilor t`i o pruden]` s`n`toas`, dar nu o fric`
excesiv`, dispropor]ionat` fa]` de riscuri. O astfel de fric` le poate
limita enorm [i inutil via]a social`. Sau s` vorbim despre teama de
e[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \ncåt
s`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost atåt de sup`ra]i
dac` n-ar fi intrat...
Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. Cu siguran]`, uneori
copiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le transmi]
i. Dar cu cåt \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale, cu
atåt ai mai multe [anse s` reu[e[ti. Asta le va da copiilor t`i libertatea
de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri,
f`r` ajutorul t`u.
118
DE VREME CE ORICUM
SUNT CONSTRÅN{I S~ AIB~
PROPRIILE LOR TEMERI,
CHIAR NU MAI AU NEVOIE
{I DE ALE TALE.
119
REGULA 49
Ai grij` la
«programare»
Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]it
devreme, pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [i
o ]inea \ntr-una despre cåt de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a de
tån`r. Ghici ce s-a \ntåmplat? Exact, fiul lui a \nc`run]it [i el pe la
30 de ani. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai cåt e de jenant
[i de groaznic s` ]i se \ntåmple un astfel de lucru, evident c` [i el se
sim]ea \ngrozitor de jenat. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze, dar
bine\n]eles c` totul suna acum fals .. nu po]i s` spui timp de 25 de
ani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgånde[ti [i
s` te a[tep]i s` fii credibil.
Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Ai
un nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te bålbåi? Dac` da, atunci te rog
p`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Dac` nu aduci vorba despre ele,
copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoare
la aceste tr`s`turi. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spui
acum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani.
TOT CEEA CE SPUI ACUM
DESPRE TINE VA AVEA ECOU
..N URECHILE LOR
PESTE 20 SAU 30 DE ANI.
120
121
REGULA 50
Nu \ncerca s` ai
un copil perfect
Regula 2 era despre tine, care nu e[ti perfect. Ei bine, acum e
råndul copilului t`u. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect, vei e[ua
lamentabil. ..n plus, \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i,
a[a cum noi, P`rin]ii, [tim deja, este foarte u[or s` supui copilul unei
prea mari presiuni, [i acesta este un Lucru R`u.
..n orice caz, cine vrea un copil perfect? De fapt, ca s` fim mai
concre]i, ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. To]i
copiii \ntålni]i care se comportau impecabil .. care nu f`ceau niciodat`
vreo gre[eal`, care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc`
p`rin]ii [i profesorii, \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeauna
lec]iile gata la timp .. erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de personali
tat
e.
Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]i
calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]a
de a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede cånd erau
sco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea
cam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, o
compensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a
lungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu måna
pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect.
Slav` Cerului!
122
Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. Ei trebuie s` aib` toate
acele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` le
elimine. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani, ai putea s`-i expediezi s` fie
bancheri. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor cå]iva ani. Copil`ria
este pentru a fi copil [i, personal, cred c` pu[tii se descurc` cel mai
bine atunci cånd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni despre
care am vorbit un pic mai sus. Cine \[i dore[te un copil adult care
n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare,
sau un sim] cam stupid al umorului, sau un pic de sim] s`lbatic al
aventurii r`mas \n el?
Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este
copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu siguran]`
de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni
\n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spun
c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c`
niciunul dintre ei nu e perfect.
COPIII CARE MI-AU PL~CUT
CEL MAI MULT,
CARE AVEAU PERSONALIT~}I
CALDE {I PUTERNICE
AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA.
123
REGULI
PENTRU
FRA}I
Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-au
schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli.
..l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un
]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul dintre
studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poate
g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul a
refuzat politicos, spunånd: ..Un b`iat e un b`iat, doi b`ie]i \nseamn`
o jum`tate de b`iat, iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat..
F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu cåt
pui laolalt` mai mul]i copii, cu atåt e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub
control. Nu atåt din cauza num`rului lor, cåt din cauza interac]iunilor
dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai importante
Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i
copii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la
fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi.
127
REGULA 51
D`ruie[te-i
unul altuia
Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [i
este Regula c`l`uzitoare pentru toate celelalte. A[a c` fii atent. Cel
mai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii t`i este s` le
oferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.
Po]i cre[te fra]i \n multe feluri .. \i po]i separa \n mod deliberat
sau \i po]i uni. {i dac` scopul t`u este acela de a-i uni, vei avea probabil
bucuria de a-i vedea pe copiii t`i fiind cei mai buni prieteni pe
via]`. Odat` ce au devenit adul]i, vor avea nevoie de fra]ii lor cu
care sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [i
de p`rin]i, dar care, inevitabil, nu le sunt egali (nu c` le-am fi superiori,
dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`; \nainte
de a m` contrazice, cite[te Regula 94). ..n plus, probabil c` fra]ii le
vor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi.
Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, dar
cånd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiar
dac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i
([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum.
Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiii
t`i. Pentru \nceput, po]i refuza s` \ncurajezi påra (..Chiar dac` sora
ta a l`sat robinetul deschis, tu n-ar trebui s-o pår`[ti. A[a ceva nu se
face, este un lucru uråt...). Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nu
apreciezi faptul c` se poart` uråt unul cu cel`lalt.
128
Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: ..Eu nu sunt prea tare
la matematic`, dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii... Dac`
se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup .. fiecare prime[
te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` sau
deoarece cåinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`måna asta.
Vorbe[te cu to]i odat`, \n timpul mesei sau \n ma[in`, spune-le
tuturor ce se \ntåmpl`: ..Bunica [i bunicul vin la noi weekendul
viitor....
NIMIC NU LEAG~
FRA}II ..NTRE EI MAI RAPID
DECÅT POSIBILITATEA
DE A SE PLÅNGE ..MPREUN~
DE P~RIN}II LOR.
REGULA 52
Cearta e s`n`toas`
(\n limite rezonabile)
Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are pantofii
mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-au
certat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Cel
pu]in nu pentru tine.
130
CIOROV~IALA TE ..NVA}~
CUM PO}I {I CUM NU PO}I
S~-I DETERMINI PE CEILAL}I
S~ COOPEREZE CU TINE.
Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele stabilesc
ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui
\i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie s`
adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar
dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cånd izbucnesc
violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copiilor
\ncercånd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu,
\n Vietnam .. pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n
locul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de
multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi...
A[a c` data viitoare cånd copiii t`i se vor certa (nicio grij`, nu
cred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cer
prea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar trebui
s`-i opre[ti din ciorov`ial`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci
\nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`.
131
REGULA 53
133
134
REGULA 54
Lucra]i ca o echip`
Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u, de[i evident c` [i voi
trebuie s` lucra]i ca o echip`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i,
iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca o
echip`. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor cea
mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.
Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`, cot la cot,
sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cåte o sarcin` pentru
ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Nu conteaz` ce
variant` alegi atåta timp cåt copiii [tiu c` este un efort de echip`.
..n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfår[itul mesei
toat` lumea trebuie s` participe la stråns [i la cur`]at pån` cånd
buc`t`ria e lun`. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Copiii s-au obi[nuit
[i se implic` \mpreun`. Unul pune farfuriile [i tacåmurile \n ma[ina
de sp`lat vase, \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune resturile
la co[, sau \n vasul cåinelui. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (nici
adul]ii nu sunt scuti]i), cu cåt fiecare dintre noi \[i face treaba mai
repede, cu atåt cå[tig`m cu to]ii, iar copiii simt acest lucru pe pielea
lor. Deseori \[i spun unul altuia: ..Uite, fac eu asta \n timp ce tu
stivuie[ti vasele.., pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor.
..n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de
[anse de a exploata munca \n echip`. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rcinezi
pe copii s` cure]e pe rånd buc`t`ria, dar astfel ai pierde oportunitatea
ca ei s` lucreze ca o echip`.
Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bun
de echip`. Cånd se duc la plaj`, copiii ajut` la adunarea tuturor
lucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. Unul aduce prosoapele, cel`lalt
pl`cile de surf, altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prånz.
Cu to]ii fac treburi separate, dar sunt con[tien]i de faptul c` trag
\mpreun` la aceea[i c`ru]`, [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` cåt
mai repede cu putin]`.
Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru consolidarea
echipei; [i cu cåt reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai distractiv,
cu atåt mai bine. Cånd eram mic, aveam o conduct` de
scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi, cånd era vreo ploaie
toren]ial`, [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felul
de chestii care nu trebuiau s` se ude, cum ar fi congelatorul). Imediat
ce ne d`deam seama ce se \ntåmpl`, ne \mbulzeam afar` \n ploaie,
deseori \n pijamale, peste care aruncam haine de ploaie [i cizme de
cauciuc, \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea garajului,
\n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conducta
de scurgere. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`, de obicei
råzånd cu poft`, dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eam
pe canapea cu cåte o can` de ciocolat` fierbinte. De[i nu eram atåt de
sentimentali \ncåt s` admitem lucrul acesta, eram cu to]ii mul]umi]i
de puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`.
CRIZELE SUNT DE DEPARTE
CELE MAI BUNE
OPORTUNIT~}I PENTRU
CONSOLIDAREA ECHIPEI.
136
REGULA 55
Las`-i s` se
distreze unul
pe cel`lalt
Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluri
unul pentru cel`lalt, l`såndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta
de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cånd \n cånd ziarul cu
picioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel.
Dimpotriv`.
137
(cu cåt sunt mai mul]i fra]i, cu atåt mai complicate devin interac]iunile),
dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i,
\n plus, vei descoperi probabil, atunci cånd \n sfår[it vor fi mari, c`
cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun
juc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a
echilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri
[i tot dichisul.
140
REGULA 57
Copii diferi]i
\nseamn` reguli
diferite
..n general vorbind, nu consider aceast` carte ca fiind una care s`
stårneasc` controverse. Nu `sta e obiectivul meu .. eu \ncerc doar s`
atrag aten]ia asupra cåtorva principii-cheie, majoritatea de bunsim],
de altfel. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ce
au fost formulate \n cuvinte, plus c` la unele poate nici nu te-ai gåndit
\n mod con[tient pån` acum. Cum am mai spus la \nceputul
c`r]ii .. nu e o revela]ie. E doar un instrument care s` te ajute s`-]i
aminte[ti ce e important. Dar am o b`nuial` c`, dac` cineva vrea s`
m` contrazic`, asta este Regula pe care o va contesta. Pare s` contrazic`
Regulile 24, 33, 54 [i, probabil, alte cåteva la care n-am ajuns
\nc`. Dar e doar o p`rere.
Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiii
t`i la realitatea caracterului lor individual. Aceast` Regul` merge un
pas mai departe .. uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecare
dintre copiii t`i.
Copiii t`i nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` o
abordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. Sigur
c` pu[tii t`i ar putea crede c` sunt dezavantaja]i, a[a c` unele
reguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Po]i s` le nume[ti ..regulile
141
casei.. sau ceva de genul `sta. E cåt se poate de corect ca to]i s`
mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`rie
dup` mas`. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitatea
fiec`rui copil.
O s` fiu sincer cu tine. Cånd mi-am \nceput cariera de p`rinte,
m` gåndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` le
respect pentru cel`lalt. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[i
reguli pentru toat` lumea. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. {i
am realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil decåt pe
cel`lalt. Iat` un exemplu. Unul dintre fiii mei este dezordonat aproape
de patologic. Este dezordonat la scar` industrial`.* El habar
n-are c` e dezordonat, fiindc` are o maladie ciudat` care-l face incapabil
s` vad` haosul din jurul lui.
S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cere
fra]ilor lui s` fac` ordine. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de ori
mai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea, b) nu \n]elege de ce ar
fi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cåteva ore pe
zi. A[adar, aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil de
nedreapt` pentru el.
Bine\n]eles, nu scap` a[a u[or. Dar ne mul]umim cu mai pu]in
decåt \n cazul celorlal]i. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine, iar noi \i
d`m o mån` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. Oricum, pe
m`sur` ce cre[te, preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordinii
din jurul lui.
Acest fiu, trebuie s` spun, are o foarte bun` putere de concentrare;
nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la tema
pentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`.
* Mda, iar`[i Regula 35. Dar nu spun care fiu.
142
..ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \n
etape mai lungi de 10 minute, a[a c` el are voie s` se \ntind` cu
temele pe tot weekendul, \n sesiuni mai scurte.
Cu alte cuvinte, uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea reprezint`
singura abordare corect`, dar sunt momente cånd aceast`
abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Important
este cåt de mult ceri de la fiecare copil.
IMPORTANT ESTE
CÅT DE MULT CERI
DE LA FIECARE COPIL.
143
REGULA 58
Nu trebuie s` ai
un favorit
Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r`
urm` de \ndoial`, minciuna. ..n nicio circumstan]` nu ai voie s` dezv`
lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia partenerului.
144
G`se[te
punctele forte ale
fiec`rui copil
149
161
REGULA 65
..nva]`-i
s` se apere
Nu, nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \n
nas pe oricine \i face zile fripte. Dar b`taia este o parte a naturii
umane [i se \ntåmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai bine
decåt altele de aceast` problem`), a[a c` trebuie s` fii preg`tit. Dac`
pu[tiul t`u este lovit, am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. Eu sunt
aici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru o
carte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie, dar s-ar
putea ca exact asta s`-]i trebuiasc`.*
Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine, dac` pu[tiul
t`u se confrunt` .. sau s-ar putea confrunta .. cu b`taia, cel mai
important lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se comporte
pån` nu se ajunge prea departe. {tii de ce sunt copiii lovi]i de
c`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Cercet`rile au demonstrat c`
75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i din
cauza aspectului lor. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bolnav
pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`.
Cam \nfrico[`toare cifre, a[a-i?
Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`t`ilor
\ntre copii sunt la extreme opuse.
* Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand ..Ajutor! Sunt b`tut.. de Dr.
Emily
Lovegrove, scris` astfel \ncåt s` o po]i citi [i tu, [i copilul t`u.
162
A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun
este s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag`
pe acesta schimbånd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`,
dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de sine
[i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din start.
Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntålni primul
b`t`u[.
Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii
asiguråndu-te c` are:
. \ncredere \n el
. greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)
163
NU E VINA TA
.. {I NICI A LUI .
DAC~ E LOVIT.
164
REGULA 66
Tolereaz`-i
pe prietenii lui care
nu-]i plac
Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i prieteni
pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c`
au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu profesorii
sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al
meu care nu vorbea ..cum se cuvine.. (asta chiar era o problem` la
[coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a
aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n
magazia din gr`dina lui.
165
Aminte[te-]i
c` e[ti p`rinte,
nu profesor
CE S-A ..NTÅMPLAT
CU BUNELE {I DEMODATELE
VALORI CA REZISTEN}A STOIC~
REGULA 70
Copiii trebuie s`
fac` propriile alegeri
[i s` le urmeze
175
drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s`
crezi c` tu [tii mai bine. Poate te gånde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta,
pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti.
Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai ampl`
decåt rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`.
Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri ca
luarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le
urmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor.
..ntåmpl`tor, n-am devenit silvicultor [i nici artist. Am f`cut o
groaz` de lucruri pån` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. Am o prieten`
care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze latina
sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. {i o
alta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie.
Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului.
Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de succes,
iar cel`lalt este un comic de succes (da, serios). {tiu chiar un
domn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveni
ofi]er vamal, iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat.
Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursului
vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m
s-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte
vrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care
are nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare
[i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit.
TREBUIE S~-L SUS}II, CHIAR
DAC~ E{TI ..NGRIJORAT C~
NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE.
176
REGULI
PENTRU
ADOLESCEN}I
Dac` ai ajuns pån` aici, \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit
[i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. Dar adolescen]ii au un talent
deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habar
n-ai cum s` fii un bun p`rinte.
Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent, ai trecut bini[or de
jum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar cå]iva ani \n care
s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \n
via]a de adult. {i, deodat`, el pare c` arunc` la co[ toat` munca pe
care ai depus-o pentru el pån` acum.
Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pentru
adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al ..tunelului
adolescen]ei.. cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat
måndru.
179
REGULA 71
Nu intra
\n panic`
Adolescen]ii. Am trecut [i eu prin asta. {i e cumplit. Dintr-o
dat`, copila[ul t`u cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o persoan`
pe care n-o mai recuno[ti. ..n cel mai bun caz e ursuz [i necomunicativ,
\n cel mai r`u caz e un monstru venit direct din iad.
A[a c` prima Regul` e: nu te panica. A[a trebuie s` fie. Nu e[ti
singurul p`rinte care trece prin asta .. cei mai mul]i dintre noi trecem.
Unii scap` u[or, dar dac` ai mai mul]i copii, e aproape de neconceput
s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. {i probabil
c` nici nu e s`n`tos.
..]i aduci aminte cånd copilul t`u era la vårsta critic` de doi ani? Ei
bine, acum a revenit .. [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \nfrico[`
tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama
c` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce
poate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]ii
reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program.
Copilul t`u trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i trebuie
s` fie \n stare s-o fac` singur.
181
REGULA 72
Aminte[te-]i Legea
a 3-a a lui Newton
Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat`
de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau prea
scurte. Poate trebuie s` te ab]ii cånd decide s` p`r`seasc` [coala la
16 ani, pe cånd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la o
excelent` slujb` de såmb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se
scoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante decåt s`-l la[i pe
copilul de 2 ani s` m`nånce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce
\n ce mai mari.
Cel mai r`u e cånd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetånd
gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-i
place profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n domeniu.
Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup`
terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de
nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-i
spui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic...
Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`?
182
Deci ce po]i face cånd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care e
p`rerea ta, dar nu-i spune ce s` fac`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbi
cu un adult [i cu un egal. Nu: ..Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[ti
un prost!.. Mai degrab` ceva gen: ..E decizia ta, dar te-ai gåndit cum
o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[ina
asta?.. Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult.
{i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu siguran]` va fi mai
dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal.
TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II,
CU MUL}I ANI ..N URM~?
183
REGULA 73
189
REGULA 76
. S` mearg` cu motocicleta?
. S` chiuleasc`?
. S` foloseasc` cuvåntul cu ..f..?*
. S` \ncerce droguri?
. S` fumeze?
. S` fac` sex \nainte de 16 ani?
Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i?
Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim altfel
problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limitate
\n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i mai
deranjeaz` ca atunci cånd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe mai
tare. Po]i s`-i pedepse[ti nedåndu-le voie s` ias` din cas`, dar orice
adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el
pån` cånd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru
fiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi.
* Mama avea un sistem excelent. La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi blå
nde,
la 16 aveai voie s` folose[ti cuvåntul cu ..f.., iar la 18 puteai folosi cuvintele
cel
e
mai dure. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i),
dar
se descurca.
190
Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[i
cå[tige propriii bani.
Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familie
foarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. Nici m`car asta nu l-a
determinat s`-[i lase p`rul s` creasc`. ~[tia sunt adolescen]ii .. dac`
nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-l
motiveze, atunci nimic n-ar fi reu[it. (Dac` e[ti curios s` afli urmarea,
s-a \ntåmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma suficient
\ncåt s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament, a[a c` b`iatul
chiar a pierdut acea avere uria[`.)
A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul t`u se va comporta
ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]i
situa]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l
vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia.
ADOLESCENTUL T~U
SE VA COMPORTA
CA UN ADOLESCENT
INDIFERENT CE VEI FACE.
Oh, dar, bine\n]eles, mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai
\ncredere \n el. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]ii
nu vor ca ei s` le fac` .. sex, droguri, ]ig`ri. Dar dac` ai \ncredere \n
faptul c` pu[tiul t`u va lua decizii responsabile, ai o [ans` destul de
mare ca acest lucru chiar s` se \ntåmple. {i dac` nu se \ntåmpl`, nu
te mai agita: oricum, nimic altceva n-ar fi func]ionat. Crede-m`.
191
REGULA 77
Urlatul
nu e o solu]ie
S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile despre
care am vorbit \n Regula 76. ..ntr-adev`r, e prea groaznic, nici nu
te po]i gåndi. Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut decåt unul sau
dou`. {i lucrurile au mers prost. Nu se mai poate l`sa de fumat sau
are o boal` cu transmitere sexual`, sau e pe punctul de a fi exmatriculat
de la [coal`. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu?
Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dar
e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine
sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai
reac]ionat \n trecut cånd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucruri
mai pu]in importante .. cånd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor
sau cånd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de
c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul.
Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat, [i ai strigat, [i i-ai
spus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i discutat
serios, calm [i i-ai explicat de ce e[ti atåt de \ngrijorat?
Problema e c` urlatul, ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a dezam`
git s-ar putea s` fi fost complet justificate, DAR au avut exact efectul
opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cånd are probleme,
trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios, dar nu vei urla la
el. S-ar putea s` nu-]i plac` asta, dar este purul adev`r. Probabil c` [i
192
tu ai sim]it cam la fel cånd erai adolescent. Dac` p`rin]ii t`i obi[nuiau
s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile
pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor.
Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau
stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiar
nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt,
dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie pate-
tic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea
ta pentru data viitoare cånd va mai face ceva aiurea.
Aminte[te-]i, copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum
reac]ionezi la problemele minore azi [i måine, [i luna viitoare. ..n
esen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vårst`, trebuie s`-]i
schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu
trebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, un
sf`tuitor. Astfel, cånd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te
egali. Sigur, atåta vreme cåt sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale.
Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i, chiar [i
p`rin]ilor t`i. Cåt despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor, nu ai niciun
control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de cånd copiii
\mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor
adul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`.
..N ESEN}~, ODAT~ CE COPIII
T~I AU AJUNS LA O
ANUMIT~ VÅRST~,
TREBUIE S~-}I SCHIMBI
STILUL DE EDUCA}IE.
REGULA 78
Orice lucru vine la
pachet cu condi]ii
Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii t`i trebuie s` le
\nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \n
mod inextricabil. {i este treaba ta s`-i \nve]i. Sau ar fi mai bine s`
spun c` este responsabilitatea ta?
De exemplu, copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[te
adul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu responsabilitatea
de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` se eschiveaz` de la
responsabilitate, pierd dreptul.
Odat` ce copiii devin adolescen]i, principiul poate fi aplicat cu
mare succes. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`, ce de drepturi
cer adolescen]ii...), tu le po]i indica responsabilitatea care vine
\mpreun` cu el. Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzunar.
Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`månal`, dar p`rin]ii
le explic` faptul c` au, de asemenea, o responsabilitate \n cadrul gospod`
riei. Copiii [tiu deja de mult c`, pentru ca totul \n gospod`rie s`
mearg` bine, trebuie rezolvate anumite treburi casnice .. cur`]area
buc`t`riei dup` fiecare mas`, men]inerea dezordinii la minimum etc.
Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate, pierd banii de buzunar.
Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Vine
la pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. Dac`
copiii t`i \]i vorbesc uråt sau ]ip` la tine, pierd dreptul la respectul t`u
194
PERIOADA ADOLESCEN}EI
REPREZINT~ OPORTUNITATEA
PERFECT~ PENTRU
A ..NV~}A RELA}IA DINTRE
DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I.
Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi)
pån` cånd se pot dovedi respectuo[i.
195
REGULA 79
Arat` un pic de
respect pentru
lucrurile care-i
intereseaz`
196
198
ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I
..NTOTDEAUNA UN PUNCT
DE VEDERE RESPONSABIL.
199
REGULI
PENTRU
SITUA}II
DE CRIZ~
Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]i
nici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. Dar, din nefericire, foarte
pu]ini p`rin]i reu[esc. Poate fi divor], \mboln`vire grav`, criz` financiar`,
moartea cuiva din familie, b`t`i serioase la [coal`, concediere,
punerea casei sub sechestru. Acest gen de situa]ii sunt \n general
o problem` major` pentru tine ca p`rinte, dar ele \]i dau [i
motive de \ngrijorare cu privire la copil.
Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei
[i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea problemelor
de zi cu zi cu copiii. Dar cånd te love[te genul `sta de criz`,
deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt
suficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o puternic`
stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat`
singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pentru
a dep`[i momentul.
A[adar, dac` se \ntåmpl` ce-i mai r`u, iat` cåteva Reguli care s`
te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe
calea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai
\ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-te
c` \n urma crizei vor r`måne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de
problemele altor oameni.
203
REGULA 81
Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]i
apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului partener)
pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi
accesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii
sigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre planurile
tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le ..arunci.. copiilor mici
remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt
p`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde
de ei.
204
CHIAR CONTEAZ~
CINE A ..NCEPUT?
NU PENTRU TINE,
CI PENTRU COPII.
LE PAS~ LOR CINE A ..NCEPUT?
Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au desp`
r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \n
timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu presupusesem
c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`.
..ns` poate s` se \ntåmple [i exact pe dos. Copiii simt unele lucruri
mult mai acut decåt noi. Poate-]i aminte[ti c` atunci cånd ai fost
poreclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate. Dar
asta nu \nseamn` c` [i copilul t`u poate face la fel. Poate c` ]ie nu-]i
pas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe, dar s-ar putea ca fiica
ta adolescent` s` fie devastat`. Trauma ei emo]ional` e real`, a[a c`
trebuie s-o iei \n serios. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie tare
sau c` o s`-[i fac` prieteni noi, sau c` exist` e-mail-ul, messenger-ul
[i SMS-urile (..[i eu n-am avut toate astea cånd eram ca tine..).
207
CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I
SPUN~ CE SIMT {I NU
PRESUPUNE C~ VOR AVEA
NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN
DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.
208
REGULA 83
A fi mai tån`r
nu gr`be[te
\ntotdeauna lucrurile
O ciudat` [coal` de gåndire de care m-am izbit deseori pare a fi
de p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele decåt adul]ii.
Habar n-am de unde le-a venit ideea, dar, \]i spun, e o mare prostie.
E adev`rat, unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapid
decåt unii adul]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie
\[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai tårziu. La urma urmei, copiii se
dezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimba
semnifica]ia. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte bine
moartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii respective
peste cå]iva ani. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acum
cinci ani \l poate \nc` båntui. Sau poate c` el sper` \n secret c` p`rin]
ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cåte ori se \ntåmpl`
ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul.
Noi, adul]ii, suntem departe de a fi perfec]i, dar majoritatea, de
cele mai multe ori, reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s`
trecem peste ele. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc niciodat`,
dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Pentru copii este mult mai greu.
Ei se schimb`, iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n moduri
noi. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede decåt noi (sau
209
poate nu), dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [i
le poate lua mai mult decåt nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i dea
seama cum s` ac]ioneze.
A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiii
care trec peste probleme mai repede decåt adul]ii. P`rin]ii [tiu bine
c` nu e niciun cuvånt adev`rat, deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund`
\n spatele unei asemenea banalit`]i absurde.
NOI, ADUL}II,
SUNTEM DEPARTE
DE A FI PERFEC}I,
DAR DE CELE MAI MULTE ORI
REU{IM S~ NE REZOLV~M
PROBLEMELE PE LOC
{I S~ TRECEM PESTE ELE.
Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scad
brusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copiilor
t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te
vacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i de
la [coal` .. pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu te
str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdut
jum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan]
a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i va
rec`p`ta stabilitatea financiar`.
210
Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i problemele
lor pot fi diferite de ale tale, [i c` le tratezi grijile cu aceea[i seriozitate
217
218
REGULA 87
219
cazi de acord \n cåt mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` discuta]
i cine ce ia, ce se \ntåmpl` cu casa, cu custodia copiilor sau orice
altceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tii
c` \n]elegerea nu e corect`.
Poate fi foarte greu, mai ales cånd sim]i .. [i de cele mai multe ori
ai perfect` dreptate, [tiu .. c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre
fostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dar
e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`.
Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de non-
P`rin]i. ..nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [i
gånde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s`
r`spunzi cu sinceritate ..da.., atunci nu-l face.
R~ZBUNAREA {I DREPTATEA
POT FI FOARTE DULCI,
DAR E{TI SIGUR C~
MERIT~ S~ LE AI
PE SEAMA COPIILOR T~I?
220
REGULA 88
Faptele tale
vorbesc mai tare
decåt orice cuvinte
222
REGULA 89
Asigur`-te c` ei
[tiu c` sunt
prioritatea ta nr. 1
Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta?
{tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]i
r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama
ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cale
s` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tu
cel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii.
223
Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe
primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe primul
loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gånde[ti
numai la tine, asta se vede. Indiferent cåte motive ai s` fii nefericit,
copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tie
c` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor
\n]elege. S-ar putea s` se mai plång` din cånd \n cånd c` nu mai faci
asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n adåncul fiin]ei lor,
c` sunt \nc` pe locul I.
224
REGULA 90
Nu po]i repara
totul
Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din tot sufletul s`
facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se r`nesc, \i s`rut`m mai
dulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma curat`. Dac` sunt
tri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` uråt cu ei, intervenim.
Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pe
care noi nu le mai putem aranja pentru ei. {i sentimentul c` nu po]i
face nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Sunt pu]ine lucruri \n via]`
mai rele decåt s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini durerea.
Dar se poate \ntåmpla. Cånd cineva moare, nu-l po]i aduce
\napoi indiferent cåt de mult l-a iubit copilul t`u [i cåt de mult \i
lipse[te. Uneori, copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Sau cel`lalt
p`rinte al lui pleac` [i nu este lång` el atunci cånd ar trebui s` fie.
Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [i
simplu se \ntåmpl` [i nimeni nu poate face nimic. E o lec]ie dur`,
dificil de \nv`]at prin experien]` cånd sunt atåt de mici. {i ]i se rupe
inima cånd \i prive[ti. Dar trebuie s-o \nve]e, mai devreme sau mai
tårziu, [i tu n-ai niciun control asupra momentului cånd via]a
decide s` le-o predea. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi, dar nu po]i
opri durerea.
A[adar, Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic.
Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca
225
tine. E pur [i simplu un chin, punct. Nu te \nvinov`]i, pentru c` nu
meri]i. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poate
chiar treci [i tu prin aceea[i durere, \n plus fa]` de faptul c` trebuie
s`-l prive[ti pe copil suferind, [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci
\nc` o povar` \n cårc`. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compasiune.*
{i adu-]i aminte, copilul nu a[teapt` de la tine miracole. Nu e
prost, [tie c` nu po]i face nimic. Tot ce po]i face pentru el \n clipa
asta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri, a[a c`
d`-i drumul. Probabil c` v` ve]i sim]i amåndoi un pic mai bine.
E PUR {I SIMPLU UN CHIN,
PUNCT.
* {i poate ciocolat`.
226
REGULI
PENTRU
ADUL}I
Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pe
via]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. Chiar [i cånd o s` ai 100 de
ani, copiii t`i vor fi tot copiii t`i. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect
(sigur c` ]i-ai f`cut-o), \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul t`u.
N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`,
pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o
rela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi
p`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care au
reu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate.
A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lungul
anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cånd
copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost cånd au avut 4 sau 14.
229
REGULA 91
Retrage-te
230
231
REGULA 92
A[teapt` pån`
cånd \]i cer sfatul
* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare .. f` un pas \n
apo
i [i
cite[te Regula 91 \naintea acesteia.
232
. ..Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a
cum faci cu orice altceva..
. ..Ai fi un prost s` n-o accep]i..
. ..N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul covoarelor..
. ..M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea resping`
toare \n nas [i cu ]inte \n limb`..
N-o s`-]i insult inteligen]a spunåndu-]i c` niciunul dintre aceste
r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le
dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s`
dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: ..Ce te atrage la slujba
asta?.., ..Ce [anse de promovare ai?.., ..Ce p`rere ai despre a face
naveta pe o distan]` atåt de mare?.. Genul `sta de lucruri. Cu alte
cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile
decizii.
La atåt se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]i
s`-l urmeze. A[a c` atunci cånd \n final s-au hot`råt s` fac` exact pe
dos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`u
nu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sau
sup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta.
..I AJU}I S~-{I G~SEASC~
PROPRIILE R~SPUNSURI
{I S~ IA PROPRIILE DECIZII.
* Ei, na!
233
REGULA 93
Trateaz`-i ca pe
ni[te adul]i
Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i
tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de
greu. Au trecut atå]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi nesolicitate,
opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \ncåt acesta a
devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil
s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pån` cånd noul tip de comportament
\]i intr`-n obicei.
Sigur, cu cåt ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` de
cånd au devenit adolescen]i, cu atåt \]i va fi acum mai u[or. Dar
chiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nu
se a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii unde
vrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pån` cånd nu ajungi acolo.
Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c`
le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau orice
altceva.
Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a le
spune cum s` se poarte pån` la a le reaminti ce scumpi erau cånd
aveau 6 ani (z`u c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolut
jenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum.
Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s`
le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri
234
etenii t`i. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s`
comunici cu copiii t`i ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` le
apreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vorba
despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despre
urm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului.
Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe decåt tine
despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, matlasat,
machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` .. nu [tiu
dup` ce te dai tu \n vånt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c`
despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum cå]iva ani buni.
Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceput
trebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntåmple nimic. {i
nici n-ai idee ce måndri o s` se simt` copiii t`i cånd o s` le ceri
opinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i .. doar dac` p`rin]ii t`i au
procedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja cåt e de important.
PENTRU ..NCEPUT TREBUIE
S~ FACI LUCRURILE
CON{TIENT, ALTFEL
N-O S~ SE ..NTÅMPLE NIMIC.
235
REGULA 94
Nu \ncerca s` le fii
cel mai bun prieten
Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i.
Este atåt de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai mult
decåt pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u, care
\]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bun
prieten.
O singur` problem`: copilul t`u nu vrea s`-i fii cel mai bun prieten.
Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am o
cuno[tin]` care-mi spune cu måndrie c` e cea mai bun` prieten` a
fiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca pe
prietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, dar
mie-mi pare r`u pentru fiice.
Vezi, ele au deja prietene bune. Multe .. nu mai au nevoie de
altele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Dar
exist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s`
le fie cea mai bun` prieten`.
{i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenul
t`u cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gåndurile
cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. ..n vreme ce un
p`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus .. nu pentru c` \]i e superior,
ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care te
poate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu
236
fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. La un nivel obi[nuit, pute]i
\ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpreun`,
dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el.
Dac`, de exemplu, e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce au
copiii t`i de gånd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui mai
bun prieten. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i
\ntålne[ti pe altcineva. Sau poate ai o aventur`. O s` le spui copiilor
toate detaliile, a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac`
copilul t`u se bag` \ntr-o treab` necurat` .. droguri, s` zicem, sau o
aventur` cu o persoan` c`s`torit` .. o s`-i dai acelea[i sfaturi pe care
le-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor t`i, pe m`sur`
ce cresc, m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cu
banii?
COPIII T~I
TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE
ATUNCI CÅND CRESC.
A{A E FIRESC.
Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de circumstan]
e decåt fie min]indu-i, fie [antajåndu-i emo]ional. Dac`
spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` petreac`
mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`zåndu-l
cum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii
copilului t`u, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \l
min]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tine
atunci cånd va avea nevoie de un um`r pe care s` plång` sau de
237
238
REGULA 95
..ncurajeaz`-i
orice-ar fi
Cånd fiica mea a terminat liceul, a dat la facultate. Universitatea
pentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-o
vizit`m \mpreun`; eu speram s` n-o aleag`, \ns` ea a ales-o. Fiica
mea crescuse la ]ar` [i, pur [i simplu, nu mi-o puteam imagina
\ntr-un mare ora[, atåt de departe de cas`. Ei nu i-am spus nimic,
m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e mai
bine. {i m` bucur c` am procedat a[a, fiindc` n-aveam deloc dreptate.
S-a distrat de minune.
Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toate
alegerile tuturor copiilor t`i, de la slujbele pe care le aleg pån` la
persoanele cu care r`mån \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc copiii.
Dar acum sunt adul]i [i au tot atåtea [anse s` aib` dreptate cåte
ai [i tu. Ba chiar mai multe, probabil, pentru c` ei se cunosc mai bine
decåt \i cuno[ti tu. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilustreaz`
foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]i
p`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraier
cånd se va dovedi c` ai gre[it.
Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere neinspirat`,
cu atåt mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de sprijinul
t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le
spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-i
sprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am
239
REGULA 1
stabilit deja; singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a le
submina decizia.
Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii te
scap` de oribila tenta]ie de a spune ..]i-am zis eu.. dac` treaba merge
prost .. ceea ce, sper c` [tii, este printre cele mai rele lucruri pe care
i le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circumstan]`.
TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE
DE A SPUNE ..}I-AM ZIS EU.
CÅND TOTUL MERGE PROST.
Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cånd cred c` nu le sus]ii
alegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac`
simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. Chiar dac` nu cade
\n niciuna dintre aceste extreme, copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[ti
de partea lui, de[i poate a plecat de mult de acas`. Iat` de ce nu e
suficient s` fii neutru; trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ.
{i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. E \n
regul` s` gre[e[ti din cånd \n cånd. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s`
fac` un lucru gre[it. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine,
indiferent c` e corect sau gre[it.
240
REGULA 96
Renun]` la condi]iile
suplimentare
Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-o
s`-[i cumpere casa dåndu-i un \mprumut cu o dobånd` foarte mic`.
De curånd, ea s-a decis c` vrea s`-[i vånd` casa [i s` tr`iasc` \n
str`in`tate, deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. Familia ei
i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa, fiindc` ei
nu sunt de acord cu decizia ei. Dac` \ns` se va muta undeva unde
s` fie [i ei de acord, \i vor l`sa \n continuare \mprumutul.
Te rog nu le face asta copiilor t`i. Denot` arogan]`, dorin]` de a
controla [i cu cåt m` gåndesc mai mult la asta, cu atåt m` enervez
mai tare. Ori ai \ncredere \n copiii t`i \n privin]a banilor, ori nu ai.
Dac` nu ai, retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Dac`
ai, d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. Dar \n niciun caz nu \ncerca
s` le controlezi vie]ile dåndu-le daruri cu condi]ii suplimentare
ata[ate, fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva.
DENOT~ AROGAN}~, DORIN}~
DE A CONTROLA
{I CU CÅT M~ GÅNDESC
MAI MULT LA ASTA, CU ATÅT
M~ ENERVEZ MAI TARE.
241
Din p`cate, cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace de
constrångere pentru a controla vie]ile copiilor lor, iar banii sunt cel
mai comun (cel`lalt mijloc important de constrångere vine la Regula
97 .. pun pariu c` abia a[tep]i*). Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare,
dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. Sau \i ajut` cu o
cas` sau cu o ma[in`, dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea.
Al]ii merg doar pån` la jum`tatea drumului. Le dau copiilor
banii, dar pe urm` le spun: ..Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o
s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux.., sau orice altceva. Pur [i simplu nu
le po]i face asta copiilor t`i. Procedånd astfel \i ]ii lega]i de tine [i le
comunici c` nu-[i pot tr`i propriile vie]i. P`i, dac` \ntr-adev`r nu
pot, e vina ta. Ce-ai p`zit 18 ani?
..mi pare r`u, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rinte,
a[a c` nici prin gånd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie
s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva
b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demonstrånd
modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea ..cu condi]
ii.. arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca beneficiari.
Cånd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac ne-
po]ii cu banii .. o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare,
o cas`. P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`, iar \n unele cazuri nu
sunt deloc de acord cu alegerile bunicilor, dar n-au nicio putere.
Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i, dar nu
\nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Apoi
le-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii .. nu pe ei
\n[i[i .. astfel \ncåt dup` ce au creat fondul, ei, bunicii, nu mai au
niciun drept [i nicio putere de control asupra lui. {i ei nu impun
nicio restric]ie referitoare la cum [i cånd copiii lor dau acces nepo]ilor
la fond. Asta e varianta ..f`r` condi]ii.... [i asta numesc eu a fi un
P`rinte de nota zece.
* Nu trage cu ochiul acum!
242
REGULA 97
Nu-i face s` se
simt` vinova]i
Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`mad`
de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca
De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este
independen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct de
vedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentiment
de vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.
COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC.
NIMIC.
244
REGULA 98
Aminte[te-]i c`
\nc` mai au nevoie
de tine
Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. Copiii \nc`
mai doresc aprobarea ta. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`,
sau bebelu[ul nou-n`scut. {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lor
s` vad` toate astea, nu e acela[i lucru. Cånd erau mici \]i ar`tau \ntotdeauna
desenele lor sau castelele de nisip, sau noile haine. Acum
este exact acela[i lucru, dar la o scar` mai mare. Au nevoie s` le spui
c` se descurc` bine (de[i, bine\n]eles, c` n-ai voie s` spui c` asta fac,
de fapt .. [i nici ei nu vor admite acest lucru).
{i, desigur, din cånd \n cånd vor avea nevoie de tine [i pentru
lucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` cånd intr` \n
travaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor cånd
245
A[a cum spunea Robert Frost, ..Acas` este locul unde, cånd trebuie
s` te duci, trebuie s` te primeasc`... Asta trebuie s` fii tu pentru
copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt måndri
s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt
ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se plång` c` propriile
lor vie]i sunt date peste cap.
..NG~DUITOARE CU SINE.
249
REGULA 100
Odat` p`rinte,
pentru
totdeauna p`rinte
Ei bine, am ajuns la final. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]i
spune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. Ca P`rinte, ai construit
o rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. O rela]ie care nu
seam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amåndurora
bucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. Aceasta este recompensa,
dup` to]i acei ani de munc` grea, scutece uråt mirositoare,
certuri, dezordine, scandal adolescentin, nop]i nedormite [i toate celelalte.
Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul.
Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac`
timpul cu tine, care se simt bine \n compania ta, care vor s`-]i aud`
opinia. ..nc` \]i mai caut`, \n secret, aprobarea, a[a cum am v`zut,
de[i nu vor sfaturi nesolicitate. Dar asta e \n regul`, c`ci tu vei fi
oricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. Cei
mai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul de
mult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [i
despre cåt de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere
\n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi sau
dac` ar fi gåndit la fel de limpede la vårsta lor. {i \ntotdeauna lucrurile
astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau de
gelozie. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu måndrie \n glas.
250
Ei bine, cånd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gåndindu-te
ce oameni uluitori, incredibili, minuna]i sunt copiii t`i, nu uita s` te
ba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine.
Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul t`u
te va iubi \ntotdeauna, iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` dubiu.
{i cånd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altcineva,
ei bine, iat`-i pe copiii t`i dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pe
care le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. Nu pentru c` a[a trebuie, nu
pentru c` ]i-o datoreaz`, nu pentru c` le-o ceri, nu pentru c` se
gåndesc c` a[a ar trebui s` procedeze, ci pur [i simplu pentru c` a[a
doresc.
COPILUL T~U
TE VA IUBI ..NTOTDEAUNA,
IAR TU VEI {TI
..NTOTDEAUNA ACEST LUCRU.
251
C+r}i care te fac mai PERFORMANT
.Colec]ia ..Ghidul managerului eficient.... cum s` extragi maximum
de beneficii pentru cariera ta:
. Cum s` comunici
. Cum s` \i ..cite[ti.. pe ceilal]i
. Cum s` selectezi personalul
. Cum s` delegi
. Cum s` fii un bun manager
. Cum s` te impui
. Cum s` motivezi
. Cum s` negociezi
. Cum s` te organizezi
. Cum s` planifici
. Cum s` rezolvi problemele
. Cum s` conduci [edin]e
. Cum s`-]i organizezi timpul
. Cum s` controlezi stresul
. Colec]ia ..Gåndire rapid`.... solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii crit
ice
cu care te po]i confrunta pe nea[teptate:
. Situa]iile de criz` . Evaluarea
. Luarea deciziilor . Autoevaluarea
. Bugetul . Proiectele
. Supra\nc`rcarea \n munc` . Propunerea
. Disciplina
. C`r]i practice pentru afaceri de succes .. modele de succes \n afaceri,
preluate din mediul occidental [i autohton:
. Descoper` managerul din tine
. Cum s` st`påne[ti reclama la
perfec]ie
. Arta r`zboiului de SUN TZU pentru
oameni de afaceri [i investitori
. Cum s` iei noti]e \n mod inteligent
. Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesul
tuturor
. Dic]ionar interna]ional de MARKETING
. Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DE
CONTROL
. Esen]ialul \n marketing
. 333 de idei, reguli [i tehnici pentru
cucerirea pie]ei
. Manual de e-marketing
. Managerul de produs
. Alege profesia care ]i-aduce succesul
. Securitatea firmei
. Cum s` g`se[ti rapid informa]ii pe
Internet
. Cum de nu-]i \n]elegi contabilul?
. Cum s` fii propriul t`u consultant \n
management
. Cele 100 de reguli ale vie]ii
. Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri
. Cele 10 reguli ale carierei de succes
. Modele de contracte \n englez` + CD
. Cum s` concepi un plan de afaceri
. Cum s` concepi un plan de marketing
. Cum s` motivezi oamenii
. Stenograme de [edin]e
. Managementul proiectelor de succes
. Manualul secretarei de firm`
. Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb`
. Franciza sau Cum s` faci avere prin
metode testate de al]ii .. ed. a II-a
. 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 .. . Cum s` faci prezent`ri eficiente
CD
. Totul despre concuren]a neloial`
. Cum s` st`påne[ti managementul la
. Management financiar pentru miniperfec]
ie
afaceri
. Managementul afacerilor de succes
. Cum s` scrii rapoarte [i propuneri
. Managementul afacerilor de succes .
. Ghidul prezent`rilor de succes
CD
. Colec]ia ..Instruire pas cu pas: VÅNZ~RILE.... ca s` ai SUCCES COMERCIAL,
\nsu[e[te-]i secrete, tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consulta
n]i \n domeniu:
. Metode [i trucuri despre... cum s`-]i . Metode [i trucuri despre... cum s`
gestionezi clien]ii: impune]i pre]ul dorit
. Metode [i trucuri despre... cum s` . Metode [i trucuri despre... cum s`
face]i clien]ii s` semneze cucere[ti noi clien]i
. Colec]ia ..Special pentru tine.... tehnici practice pentru a te sim]i mai bine
.
valabile pentru oricine, oricånd. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di
o carier` de
succes, f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp, bani [i energie):
. Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual` . Cum s` tr`ie[ti mai simplu [i ma
i
fericit cu copiii t`i
. Simplific`-]i viata!
. Tehnici de supravie]uire pentru
. Copii n`scu]i sub o stea norocoas`
antitalente tehnice
. Hop!
. Cele 100 de reguli ale bog`]iei
. Hibouk & Company
. Colec]ia ..Diverse.
. Libertate [i Credin]` . Cardiopatia ischemic`
. Colec]ia ..Solu]ii MARI pentru taxe mici.... textele complete ale celor dou`
acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial:
. Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` . Impozitarea veniturilor din \nchi
rieri
. Colec]ia ..Consilier... Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil, in
forma]
ii
[i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de
lucru.
Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic
cu informa]ii
valoroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele.
. Consilier .. Taxe [i Impozite pentru de actualizare pe 6 luni
Contabili + serviciul de actualizare pe
. Consilier .. Management financiar +
6 luni
serviciul de actualizare pe 6 luni
. Consilier .. Raporturile de munc` [i
. Consilier .. Manualul directorului de
rezolvarea conflictelor cu angaja]ii +
SRL + serviciul de actualizare pe 6
serviciul de actualizare pe 6 luni
luni
. Consilier .. Contabilitate + serviciul
. Consilier .. Legisla]ie [i Proceduri
Vamale + serviciul de actualizare pe 6
luni
. Consilier Contracte comerciale [i acte
de comer], armonizate cu legisla]ia
european` + serviciul de actualizare
pe 12 luni
. Agenda Fiscal` a Contabilului
. Consilier .. Managementul resurselor
umane + serviciul de actualizare pe 6
luni
. Consilier .. Excel pentru afaceri +
serviciul de actualizare pe 6 luni
. Consilier .. Asigur`ri sociale + serviciul
de actualizare pe 6 luni
. ..Colec]ia «Afaceri la Cheie» .. afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pa
s
pe drumul
c`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n pra
FORMULAR DE COMAND~
. Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile:
... ex. ______________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
... ex. _____________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
... ex. _____________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea co
letului
de la po[t`) la adresa de mai jos:
Numele________________________ Prenumele _________________Vårsta ________
Func]ia _____________________ Firma ____________________ . de stat . privat`
Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____
Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________
Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________
Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________
R&S
RENTROP & STRATON
Grup de Consultan]` \n Afaceri