Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ploscariu Catalin Theodor
Ploscariu Catalin Theodor
REZUMAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
BRAŞOV
2010
MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII SI TINERETULUI
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRASOV
BRASOV,B-DUL EROILOR NR.29, TEL 0040-0268-41300, FAX 0040-0268-410525
Catre ______________________________________________________________
In acest scop va trimitem alaturat rezumatul tezei de doctorat si va invitam sa luati parte la
sustinerea publica a tezei de doctorat.
CUPRINS
Pag.
DIN FILELE AVIAŢIEI ROMÂNE 9
CAPITOLUL 1. 10/18
STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA OŢELURILOR SLAB
ALIATE ÎN DIVERSE DOMENII
CAPITOLUL 2. 13/25
STABILIREA ÎNCǍRCǍRILOR ŞI PREDIMENSIONAREA
STRUCTURII CENTRALE A ELICOPTERULUI IAR 316B
ALOUETTE
CAPITOLUL 3. 22/62
CERCETǍRI PRIVIND COMPORTAMENTUL LA SUDARE AL
OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA
AERONAUTICĂ
CAPITOLUL 4. 35/91
METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND TRATAMENTUL
TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN
INDUSTRIA AERONAUTICĂ, UTILAJE, DISPOZITIVE,
APARATURǍ, CERCETǍRI ŞI CONTRIBUŢII
4.5 Instalaţii termice de tratament termic local post-sudare pentru ţevi 43/114
4.5.1 Instalaţii termice cu încalzire rezistivă 43/114
4.5.1.1. Elemente de încălzire şi surse de energie electrică 43/116
4.5.1.2. Dimensionarea rezistenţei încălzitorului 45/119
4.5.1.3. Fixarea elementelor încălzitoare 46/121
4.5.1.4. Fixarea izolantului şi a termocuplelor 122
4.6. Pregătirea probelor metalografice 47/124
4.6.1. Echipamentul utilizat 124
4.6.2. Analiza microstructurilor 130
4.7. Concluzii 52/144
CAPITOLUL 5. 54/146
CONTROLUL SUDURILOR ŞI MĂSURI PENTRU ASIGURAREA
CALITĂŢII
CAPITOLUL 6. 59/160
CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE
Bibliografie 63/165
TABLE OF CONTENTS
Pag.
ROMANIAN AVIATION REVIEW 9
CHAPTER 1. 10/18
PRESENT DEVELOPMENT STAGE REGARDING THE
UTILIZATION OF LOW ALLOYED STEEL WITHIN VARIOUS
FIELDS OF APPLICATION
CHAPTER 2. 13/25
LOADING DETERMINATION AND IAR 316B ALOUETTE
HELICOPTER MAIN STRUCTURE PRE-SIZING
CHAPTER 3. 22/62
RESEARCHES REGARDING WELDING BEHAVIOR OF LOW
ALLOYED STEEL UTILIZED IN AIRCRAFT INDUSTRY
CHAPTER 4. 35/91
RESEARCH METHDOLOGY REGARDING LOW ALLOYED
STEEL HEAT TREATMENT UTILIZED IN AIRCRAFT
INDUSTRY, TOOLS, DEVICES, EQUIPMENT, RESEARCHES
AND CONTRIBUTIONS
4.5 After welding local heat treatment installation utilized for tubes 43/114
4.5.1 Heat treatment installation with resistive heating 43/114
4.5.1.1. Heating elements and electrical power sources 43/116
4.5.1.2. Heater resistance dimensioning 45/119
4.5.1.3. Heating elements fastening 46/121
4.5.1.4. Fixing the insulator and temperature plugs 122
4.6. Micro sections preparing 47/124
4.6.1. Equipment 124
4.6.2. Micro sections analysis 130
4.7. Conclusions 52/144
CHAPTER 5. 54/146
WELDING INSPECTION AND QUALITY ASSURANCE
MEASURES
CHAPTER 6. 59/160
FINAL CONCLUSIONS AND PERSONAL CONTRIBUTIONS
References 63/165
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1.
STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA OŢELURILOR SLAB ALIATE ÎN
DIVERSE DOMENII
Aliajele fierului sunt cele mai întrebuinţate materiale metalice în diferite ramuri ale
industriei, datorită preţului relativ scăzut şi datorită proprietăţilor fizico-mecanice.
Proprietăţile mecanice ale aliajelor feroase pot fi modificate în limite largiprin diverse
elemente de aliere şi tratamente termice. De asemenea, materialele feroase pot fi prelucrate
prin toate metodele tehnologice cunoscute şi pot fi refolosite. Fierul industrial conţine
întotdeauna, ca element însoţitor, C provenind din procesul de elaborare, precum şi unele
elemente adăugate în mod intenţionat ca Si şi Mn iar ca impurităţi, P şi S.
Acestea sunt oţelurile cu conţinut de C până la 0,6% nealiate şi slab aliate cu Mn (OL
44) sau cu Mn, Si şi V (OL 52), disponibile sub formă de semifabricate deformate plastic la
cald (laminate, forjate, etc.). Ele sunt utilizate în mod curent netratate termic (eventual
normalizate), în construcţia de maşini pentru construcţii metalice, instalaţii ş.a., solicitate
static la temperaturi cuprinse între - 40˚ si 300˚ C.
Oţelurile turnate sunt sudabile (cele aliate numai cu preîncalzire la 300 - 500˚C),
chiar dacă într-o mai mică măsură decât cele laminate sau forjate, astfel încât este posibilă
executarea unor construcţii complexe prin sudarea mai multor piese turnate, sau piese
turnate cu oţeluri laminate.
Pentru a înţelege mai bine comportarea oţelului în diferite situaţii au fost dezvoltaţi o
serie de termeni precum: deformare elastică, deformare plastică (curgere), rupere: cedarea
materialului, rupere plastică (ductilă), rupere fragilă, plasticitate, ductilitate, tenacitate,
limita de curgere, rezistenţa de calcul, rezistenţa maximă, elongaţie maximă.
CAPITOLUL 2.
STABILIREA ÎNCǍRCǍRILOR ŞI PREDIMENSIONAREA STRUCTURII
CENTRALE A ELICOPTERULUI IAR 316B ALOUETTE
Structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette realizată sub licenţă franceză
(Aérospatiale Aviation Sud) la ICA Ghimbav şi mai târziu IAR Braşov este un model de
referinţă privind îmbinarea fericită între soliditatea impusă de utilizarea acestui ansamblu
din componenţa aparatului de zbor, greutatea redusă (circa 85 kg în condiţiile în care s-a luat
decizia de a fabrica structura centrală utilizând un oţel slab aliat de tipul 15 CrMoV6 sau 25
CrMo4) precum şi metoda de îmbinare prin sudare aleasă şi anume sudarea WIG.
Caz de calcul X2 Y2 Z2 Z1
a1IIIAR 0 0 64 -281,5
dr -32 -1,4 -16,5 45,3
a11IIIAR
stg +32 -1,4 80,5 -326,7
a2VAV 0 -1,2 -827 505
dr 340,2 -208,5 -625,9 637,5
a3VAV
stg -340,2 -208,5 -553,1 -322,5
dr -198,5 -68,8 80,1 -616,4
V21
stg 198,5 -68,8 -64,1 -653,6
dr 301 104,5 -101 606,2
V22
stg -301 104,5 117,5 -663,2
dr 0 0 14,5 -1272
V1
stg 0 0 14,5 -1272
Ansamblul barelor FAŢǍ (AV) şi SPATE (AR) ale prismei centrale (cotul stâng)
este calculat pentru cazurile de încărcări unitare antisimetrice (figura 2.8 şi figura 2.9).
unde:
Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 15
CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB
ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI
9 1D, 1S, 2D, 2S, 3D, 3S, 8D, 8S sunt nodurile din ansamblul barelor FAŢǍ (AV);
9 F3’, F4’, F5’, F6’ – eforturile din nodurile 1D, 1S, 2D, 2S, 3D, 3S, 8D, 8S.
unde:
9 5, 6D, 6S, 7D, 7M, 7S, 4D sunt nodurile din ansamblul barelor SPATE (AR);
9 F1, F2, F3, F4, F5 – eforturile din nodurile 5, 6D, 6S, 7D, 7M, 7S, 4D.
⎧ 1S 1M ⎫ ⎧ 0 0 0 100 ⎫
⎪ 1S 2S ⎪ ⎪ 0 0 − 233 144 ⎪⎪
⎪ ⎪ ⎪
⎪2M 1S ⎪ ⎪ 0 0 0 − 176 ⎪ ⎧ F3' ⎫
⎪ ⎪ ⎪ ⎪
⎪2 M 2 S ⎪ 1 ⎪ 0 0 0 100 ⎪ ⎪⎪ F4 ' ⎪⎪
⎨ ⎬= ⎨ ⎬⋅⎨ ⎬ (2.1)
⎪1M 3S ⎪ 100 ⎪ 0 0 0 − 200⎪ ⎪ F6 ' ⎪
⎪ 2S 3S ⎪ ⎪98,5 41 − 168 99 ⎪ ⎪⎩ F5' ⎪⎭
⎪ ⎪ ⎪ ⎪
⎪ 2 S 8S ⎪ ⎪ 78 − 73 − 234 146 ⎪
⎪ 1S 3S ⎪ ⎪ 0 0 208 0 ⎪⎭
⎩ ⎭ ⎩
Aceste bare fac obiectul unei verificări suplimentare. Sarcina critică de flambaj este
determinată ţinând cont de rigiditatea încastrării.
Fie AB bara luată în discuţie. A corespunde nodului 3S iar B corespunde nodului 4S
(figura 2.11). [8]
în punctul A: M A = − K A ⋅ Θ A (2.8)
în punctul B: M B = − K B ⋅ Θ B (2.9)
unde:
⎧ − K A ⋅ Θ1A − K B ⋅ Θ1B
⎪⎪Θ A = 3 ⋅ E ⋅ I ⋅ Ψ u + 6 ⋅ E ⋅ I ϕ (u ) ⎧ A ⋅ Θ A + B ⋅ Θ B = 0
( )
⎨ →⎨ (2.10)
⎪Θ B = − K B ⋅ Θ B ⋅ Ψ (u ) + − K A ⋅ Θ A ϕ (u ) ⎩ A'⋅Θ A + B'⋅Θ B = 0
1 1
⎪⎩ 3⋅ E ⋅ I 6⋅ E ⋅ I
2
⎛ K 1A ⎞ ⎛ K 1A ⎞ ⎛ 1 ⎞
⎜⎜1 + ⋅ Ψ (u )⎟⎟ ⋅ ⎜⎜1 + ⋅ Ψ (u )⎟⎟ − K A ⋅ K B ⋅ ⎜ ⋅ ϕ (u )⎟ = 0 (2.14)
⎝ 3⋅ E ⋅ I ⎠ ⎝ 3⋅ E ⋅ I ⎠ ⎝ 6⋅ E ⋅ I ⎠
20000
β1 = β ⋅ = β ⋅ 0,953
22000 (2.33)
12
β1 = ⋅ 0,953 = 11,436
1
nf
Utilizând raportul = 0,61 rezultă că sarcina critică la flambaj este:
nr'
ncr = 39,5 ⋅ 75,4 = 2980kg (2.34)
Eforturile din cadru în cazul rotaţiei la stânga sunt prezentate în tabelul 2.10.
Bara Solicitarea
8S – 7S -5034,7 kg (tracţiune)
8D – 7D +5102,2 kg (compresiune)
8S – 8M -994,5 kg (tracţiune)
8M – 8D +994,5 kg (compresiune)
7S – 7M -1754,4 kg (tracţiune)
7M – 7D +1797,9 kg (compresiune)
La îmbinarea celor două noduri (între structură şi cabină) avem următoarele valori ale
eforturilor provenite de la cabină pentru cazul V1: [124]
în nodul 1S – 1886,2 kg
în nodul 1D – 1886,2 kg
unde V1 este cazul zborului AV (FAŢǍ) centrat în cazul ieşirii din picaj.
Formulele folosite pentru aflarea valorilor numerice sunt prezentate mai jos:
F ⎡ kg ⎤
la tracţiune σ= (2.35)
2 ⋅ b ⋅ c ⎢⎣ mm2 ⎥⎦
F ⎡ kg ⎤
la forfecare τ= (2.36)
2 ⋅ a ⋅ e ⎢⎣ mm2 ⎥⎦
F ⎡ kg ⎤
compresiune σm = (2.37)
d ⋅ e ⎢⎣ mm2 ⎥⎦
unde:
9 F este sarcina;
9 a, b, c – cotele barelor;
9 d – diametrul;
9 e – grosimea;
9 S – secţiunea barei.
Pentru nodul 7S σr=85 kg/mm2 (în cazul tălpii de prindere) iar efortul la încastrare
este similar cu cel din cazul V1 unde V1 este cazul zborului AV (FAŢǍ) centrat în cazul
ieşirii din picaj valoarea sa numerică fiind de 2289 kg.
Materialul din care este confecţionată talpa de prindere este oţel slab aliat de tipul
25CrMo4 (FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009).
2289 kg
tensiunea la tracţiune: σ= = 16,4 < 85 (2.59)
2 × 10 × 7 mm2
oeficientul de siguranţă=5,2
2289 kg
tensiunea la forfecare: τ= = 16,4 < 55 (2.60)
2 × 10 × 7 mm2
coeficientul de siguranţă=3,36
2289 kg
tensiunea la compresiune: σm = = 17,4 < 85 (2.61)
19 × 7 mm2
coeficientul de siguranţă=4,94
Pentru nodul 7D σr=68 kg/mm2 (în cazul tălpii de prindere) iar efortul la încastrare
este similar cu cel din cazul V1 unde V1 este cazul zborului AV (FAŢǍ) centrat în cazul
ieşirii din picaj valoarea sa numerică fiind de 2289 kg.
Materialul din care este confecţionată talpa de prindere este oţel slab aliat de tipul
25CrMo4 (FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009).
Contracţii maxime:
F ⎡ kg ⎤
σ= (2.98)
S ⎢⎣ mm2 ⎥⎦
F ⎡ kg ⎤
τ= (2.99)
S ' ⎢⎣ mm2 ⎥⎦
unde:
2.10 Concluzii
CAPITOLUL 3.
CERCETǍRI PRIVIND COMPORTAMENTUL LA SUDARE AL OŢELURILOR
SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ
În tabelul 3.1 sunt prezentate principalele procedee de sudare prin topire precum şi
caracteristicile acestor produse.
Aw;
- ts=0,3...10 sec.
Sudarea - termit format din - oţeluri cu Ce - sudare de îmbinare şi
alumino – 25% Al + 75% 1,2%; de încărcare;
termică Fe2O3; - oţeluri turnate, - montarea şinelor,
- timp de reacţie: fonte, aluminiu; cilindrilor de laminor,
4...20 sec; - A=200 mm oţelurilor beton,
- formă de nisip. economic. zalelor de lanţ etc.
unde:
3.2.1 Generalităţi
În cazul sudării prin procedeul WIG, arcul electric se formează între electrodul de
wolfram 1 şi metalul de sudat 2. Atât electrodul de wolfram cât şi metalul de adaos 4
împreună cu baia metalică sunt protejate datorită argonului stocat în butelia 5. Prin
intermediul ajutajului 3 gazul de protecţie (argonul) este direcţionat spre locul de sudare.
Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 24
CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB
ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI
Sursa de curent 6 poate fi un generator de curent continuu sau un transformator de sudură iar
prin intermediul panoului de comandă 7 se fac conexiunile la electrod şi la piesă. [27]
În cazul sudării prin procedeul WIG poate fi utilizat ca mediu protector orice gaz
inert şi insolubil în materialul electrodului nefuzibil şi din baia metalică.
În practică, la sudarea WIG a oţelurilor sunt utilizate, cel mai frecvent Ar în Europa
şi Ar sau He în Statele Unite şi Canada. [119]
Cu cât puritatea gazului inert este mai mare, cu atât este posibilă utilizarea unor
curenţi cu o intensitate mai mare pentru acelaşi diametru al electrodului fără a se produce o
uzură excesivă a acestuia. Prin aceasta rezultă şi o productivitate mai mare a procesului
(spre exemplu, la o puritate a argonului de 99,9 % corespunde o viteză de sudare vs = 4
cm/sec iar pentru o puritate a argonului de 99,3 % avem o viteză de sudare vs ≤ 2,5 cm/sec)
precum şi o calitate mai bună a sudurii (la sudarea cu argon de calitate ridicată, chiar şi în
cazul vitezelor mari de sudare, nu se obţin pori în cusătură).
Prin amestecarea gazelor cu potenţiale de ionizare diferite, poate fi variată tensiunea
arcului într-o gamă destul de largă de valori, după cum rezultă din figura 3.6.
În cazul sudării unor aliaje neferoase (Al, Mg, Cu etc.), introducerea hidrogenului în
amestecul protector de gaze este interzisă deoarece provoacă pori şi fisuri în cusătură.
Ca o concluzie în cazul sudării WIG se poate utiliza ca şi gaz protector argonul sau
amestecuri de gaze având ca bază argonul.
Sudarea ţevilor s-a efectuat conform specificaţiei API 1104 - 1994. Acest standard
cuprinde sudarea cu gaz şi cu arc electric, cap la cap, în colţ şi cu racord a ţevilor din oţel
carbon şi oţel slab aliat, folosite la structuri sudate.
Sudarea s-a făcut manual prin procedeul WIG.
Standardul de mai sus cuprinde normativele de acceptare aplicate sudurilor, testate
prin metode distructive sau controlate radiografie. Importanţa respectării acestui normativ
rezultă din faptul că API 1104 - 1994 este complementar cu API 5L după care se elaborează
şi fabrică tubulatura.
Suprafeţele capetelor şanfrenate au fost controlate vizual şi curăţate ulterior cu un
polizor electric portativ. De asemenea s-au curăţat suplimentar capetele supuse îmbinării cu
peria de sârmă. Sudura s-a făcut pe "dispozitivul pentru poziţionare–sudare manuală". [124]
Sudarea pe dispozitiv oferă posibilitatea rotirii şi poziţionării ţevii adică
îmbunătăţeşte condiţiile de sudare.
Parametrii de sudare fără preîncălzire sunt prezentaţi în tabelul 3.4.
O parte din căldura degajată de arcul electric se pierde prin radiaţii şi convecţii în
mediul înconjurător, cea mai mare parte însă serveşte la încălzirea şi topirea pieselor pentru
sudare. Caracterizarea energiei folosite la sudare se efectuează de obicei folosind noţiunea
de energie liniară. Valoarea energiei liniare se calculează cu relaţia de mai jos:
60UI
E=k [Kj / cm] (3.1)
1000V
unde:
Energia liniară E a fost calculată numai pentru stratul final (care poate fi şi singurul
în cazul pereţilor subţiri) datorită faptului că la primul strat U şi I variază în limite largi şi
este greu de stabilit o valoare medie.
Puterea termică a arcului electric este dată de relaţia:
Poziţia optimă de sudare este cea în planul orizontal sau apropiată de acesta, când se
ajunge în partea de sus a ţevii.
Sudarea s-a făcut cu o supraînălţare cât mai mică de l,5mm deoarece o supraînălţare
mai mare duce la consum de material de adaos şi la sporirea consumurilor de energie.
În cazul sudării ţevilor din oţel slab aliat 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR EN
3523:2007)se impun câteva consideraţii:
temperatura indusă prin arcul electric în materialul de bază este mult mai mare decât
temperatura atinsă la călire sau alt tratament termic;
din punct de vedere al vitezei de încălzire la sudare, aceasta este de 10 până la 100 de
ori mai mare decât în timpul unui tratament termic realizat în cuptor;
reducerea subzonei de supraîncălzire anterioară având ca rezultat ameliorarea
ductilităţii;
proprietăţile subzonei de normalizare nu sunt afectate deoarece depunerea nu s-a
făcut cu un aport caloric superior celui precedent.
Aparatul de sudare ales este SAXOTECH 22O produs de firma Air Liquide (figura
3.9). Această instalaţie de sudare este realizată sub formă compactă, monobloc având un
grad ridicat de mobilitate.
Acest utilaj de sudare este compus dintr-un generator de curent continuu de ultimă
generaţie. Această tehnologie nouă permite construcţia de generatoare de sudura compacte
şi extrem de uşoare în acelaşi timp. De asemenea, aceste calităţi fac ca acest utilaj de sudură
să fie extrem de versatil, eficient şi nu în ultimul rând să aibă un consum de energie redus,
ceea ce este un avantaj major în actuala criză energetică cu care se confruntă omenirea.
Caracteristicile tehnice şi cele de funcţionare ale aparatului de sudare SAXOTECH
22O sunt prezentate mai jos:
tensiunea nominală: 230 V, 50 – 60 Hz;
intensitatea de sudare: 5A – 220 A;
ciclu de lucru 35%: 220A;
ciclu de lucru 60%: 180A;
ciclu de lucru 100%: 150A;
clasa de protecţie: IP 23;
clasa de izolare: H;
greutate: 19 kg;
dimensiuni: 250 x 460 x 450.
3.6 Contribuţii privind sudarea WIG a oţelurilor slab aliate destinate industriei
aeronautice
a b
Cele două noduri complexe (3S şi 3D) din componenţa structurii centrale au fost
sudate după care au fost tăiate şi protejate prin lăcuire. Sudarea cap la cap este prezentă în
cazul îmbinării dintre ţeava 1S – 3S şi ţeava 3S – 4S (pentru nodul 3S) şi pentru îmbinarea
dintre ţeava 1D – 3D şi ţeava 3D – 4D (pentru nodul 3D).
a b
Cele noduri, 7S şi 7D prezentate în figura 3.13 au fost îmbinate prin sudare după care
au fost îndepărtate din structură prin tăiere şi ulterior protejate folosind procedeul de
aluminizare (tratament termochimic ce constă în aplicarea unui strat compus din pulberi de
aluminiu intr-un procent de până la 15% pe o adâncime ce variază între 0,4 şi 0,5 mm).
Orice piesă sudată trebuie să fie pregătită premergător operaţiunii de sudare până la
apariţia luciului metalic astfel încât să se prevină apariţia porilor sau arsurilor marginale.
a b
Structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette este asamblată prin sudare WIG
în cadrul atelierului de sudură şi ulterior expediat către secţia montaj general cu ajutorul
căruciorului de susţinere şi manipulare prezentat în figura 3.21.
Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 32
CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB
ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI
a b
Fig. 3.22 Detaliu noduri 3D şi 3S
a –nodul 3D; b – nodul 3S
În figura 3.22 (a) se poate observa duza de admisie pentru gazul inert care este
introdus în interiorul structurii iar în figura 3.22 (b) se poate observa triunghiul format din
nodurile1S – 2S – 3S cu punctele de ataşare ale cabinei din nodurile 1S şi 2S (vizibile
parţial).
3.10 Concluzii
În timpul operaţiei de sudare a tubulaturii apar trei tipuri de tensiuni: tensiuni reziduale
termice, structurale, şi tensiuni de reacţie ca urmare a legăturilor rigide ale structurii sudate.
Valoarea tensiunilor remanente este proporţională cu modulul de elasticitate, deci dacă
scade modulul de elasticitate, automat scade şi nivelul tensiunilor interne.
Mecanismului fragilizării structurale a zonei influenţate termic (ZIT) la oţelurile
carbon şi slab aliate sudabile este în strânsă corelaţie cu ondulaţiile specifice impuse de
ciclul termic de la sudare. Astfel, în ZIT se creează condiţii favorabile apariţiei structurile
aciculare dure de călire, a tensiunilor interne ridicate şi în final, a microfisurilor şi fisurilor.
Detensionarea se realizează prin trei mecanisme care se completează unul pe altul:
scăderea modulului de elasticitate, scăderea limitei de curgere şi relaxarea prin fluaj, toate
fiind favorizate de creşterea temperaturii.
Tensiunile interne afectează sensibil comportarea produselor sub acţiunea chimică a
mediului, combinate sau nu cu o acţiune mecanică.
Asupra mărimii şi distribuţiei tensiunilor remanente, în afara deformaţiilor neuniforme
datorate modificării volumului materialului în cursul răcirii, o anumită influentă o au şi
modificările de volum care se produc sub temperatura de descompunere a austenitei. La diferite
mărci de oţeluri, aceste modificări sunt dependente de concentraţia în carbon şi în elemente de
aliere.
În secţiune încălzirea este puternică pe faţa unde se sudează şi mai slabă pe fata opusă ei;
pe lungimea cusăturii încălzirea este maximă în dreptul arcului electric, în faţa arcului
componentele sunt reci iar în spatele său, ele sunt în curs de răcire.
În cazul sudării ţevilor din oţel slab aliat 15 CrMoV6 se impun câteva consideraţii:
temperatura indusă prin arcul electric în materialul de bază este mult mai mare decât
temperatura atinsă la călire sau alt tratament termic;
din punct de vedere al vitezei de încălzire la sudare, aceasta este de 10 până la 100 de
ori mai mare decât în timpul unui tratament termic realizat în cuptor;
reducerea subzonei de supraîncălzire anterioară având ca rezultat ameliorarea
ductilităţii;
proprietăţile subzonei de normalizare nu sunt afectate deoarece depunerea nu s-a
făcut cu un aport caloric superior celui precedent.
Sudarea WIG asigură o energie termică concentrată şi riguros controlată ceea ce este
considerat ca un avantaj deosebit al procedeului.
Procedeele de sudare folosite în tehnica modernă permit obţinerea unor produse, de
la cele miniaturale la cele gigantice, pe seama cunoaşterii comportării materialelor de
sudare, a elaborării unor materiale de adaos şi de protecţie adecvate, în strânsă legatură cu
construcţia şi perfecţionarea echipamentelor de sudare. Au fost obţinute rezultate deosebite
în creşterea eficienţei tehnologiilor de sudare cu ajutorul mijloacelor de mecanizare şi
automatizare, a folosirii informaticii în industrie precum şi a atenţiei deosebite acordate
protecţiei operatorului şi protejării mediului înconjurător.
CAPITOLUL 4.
METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND TRATAMENTUL TERMIC AL
OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ,
UTILAJE, DISPOZITIVE, APARATURǍ, CERCETǍRI ŞI CONTRIBUŢII
Fig. 4.1 Diagrama de tratament termic pentru o operaţie simplă de tratament termic
unde:
Recoacerea fără transformare de fază este tratamentul termic care constă în încălzirea
materialului aflat în stare instabilă, în afară de echilibru, rezultată dintr-o prelucrare
anterioară, pentru a-l aduce într-o stare mai stabilă, mai aproape de echilibru.
Recoacerea de detensionare
Recoacerea de recristalizare
Recoacerea de omogenizare
4.3.1.5 Îmbătrânirea
4.3.1.6 Revenirea
Tratamentul termofizic este operaţia care constă în combinarea într-un singur proces
tehnologic a unui tratament termic cu acţiunea unui factor fizic care influenţează asupra
transformărilor structurale de la încălzire, menţinere şi răcire.
4.4 Tratamentul termic local asupra ţevilor sudate din oţel 15 CrMoV6
C Mn Si S Cr Mo P V
Oţel
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
15 0,12 0,80 ≤ 1,25 0,80 ≤ 0,20
≤ 0,2
CrMoV6 0,18 1,10 0,015 1,50 1,00 0,020 0,30
0,21 0,4 ≤ 0,5 0,20 ≤ 0,30
25CrMo4 ≤ 0,3
0,28 0,8 0,035 1,1 0,30 0,035 0,40
Tuburile de oţel slab aliat 15 CrMoV6 sunt elaborate prin tragere la rece şi corespund
standardelor AIR 9160C, ASNA 3114, ASNA 3108, ASNA 6078, Werkstoff 1.7734.5 şi SR
EN 3523:2007 A CT 296. Se încadrează în clasa 2 aeronautică şi întrunesc toate condiţiile
stipulate de standardul AIR 0819 şi AIR 910.
La ţevile sudate starea de tensiuni este dependentă de procedeul de sudare, de
calitatea materialului de adaos, grosimea semifabrictelor, starea structurală a
semifabricatelor, eficienţa tratamentelor termice înainte sau dupa sudarea produselor.
Dispozitive de încălzire: arzătoare pentru sudare, arzătoare inelare (cu mai multe
flăcari), arzătoare panou (plane cu mai multe flăcari).
Alimentarea dispozitivelor de încălzire se face cu:
acetilenă şi oxigen;
propan şi oxigen;
gaz natural şi oxigen.
În figurile 4.7, 4.8 şi 4.9 sunt reprezentate tipurile uzuale de arzătoare folosite în
industrie la tratamentul termic de detensionare. [22]
Fig. 4.7 Recoacerea de detensionare a îmbinărilor sudate între colector şi tevi cu arzător tip
"lance": 1- ţeavă, 2- lanţuri de manevrare, 3- arzător lance, 4- suduri [22]
Fig. 4.8 Recoacerea de detensionare a îmbinărilor sudate între colector şi tevi cu arzător
plan: 1- ţeavă, 2- arzătoare plane laterale, 3- duze, 4- admisie gaze ardere. [23]
Dispozitive de încălzire:
În acest caz inductorul cuprinde întreaga suprafaţă a piesei ce trebuie tratată termic,
încălzirea ei în toate punctele se face simultan. Temperatura suprafeţei şi repartizarea ei în
adâncime depinde de durata de încălzire tk, de energia transmisă în piesa în acest timp şi de
frecvenţa curentului indus. Instalaţiile de încălzire în volum ce lucrează în acest mod se
numesc de obicei încălzitoare cu acţiune periodică.
unde:
Efectul pelicular
Efectul pelicular este baza încălzirii inductive, în special pentru căliri superficiale.
Acest efect constă în repartizarea uniformă a curentului pe secţiune, densitatea de
curent fiind maximă spre una din suprafeţele conductorului. Pentru evidenţierea efectului
pelicular se ia ca exemplu incidenţa unei unde plane cu semispaţiul conductor.
Efectul de proximitate
Fluxul magnetic Φ2M, ce trece prin cilindrul gol poate fi impărţit în două
componente: fluxul magnetic ΦMC, ce trece prin secţiunea peretelui cilindrului şi fluxul
magnetic ΦMg, ce trece prin golul cilindrului.
Demontarea acestui tip de inductor se face rar (figura 4.15) numai în caz de avarie,
când este necesară schimbarea sa. Aceste inductoare se folosesc la maşini de sudat ţevi prin
curenţi de inducţie. Trebuie manifestată o atenţie sporită asupra siguranţei şi rezistenţei
inductoarelor, deoarece în timpul lucrului pot ajunge corpuri străine între ţeavă şi inductor.
Acest tip de inductoare sunt folosite în cursul unui schimb de lucru, cu manevrare
manuală a părţilor mobile (figura 4.16). Piuliţele fluture ce sunt înşurubate în bride
rabatabile se strâng manual. Suprafeţele de contact sunt depărtate de suprafaţa interioară a
conductorului inductor şi se găsesc pe axa piuliţei fluture.
D = 32 [mm]
d = D - 2s = 32 - 2 · 3 = 26 mm = 56 [mm]
L = πD=100,48 [mm]
x = 15 [mm ] (se alege constructiv cu xmin = 15 [mm], adică două straturi de 7,5 mm
deasupra rostului sudurii).
h = 20⋅s = 20 · 3 = 60mm
T = 600 [°C]
Energia Wp introdusă în ţeava sudată are valoarea:
PCi =
(60 + 60) ⋅ 32 ⋅ 600 ⋅ 13,2 ⋅ 10−6 = 2,027kW (4.26)
15
Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 44
CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB
ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI
T 600
t inc = = = 4h (4.29)
vinc 150
t men = 1h
tt = 4+1 = 5 h
În aceste condiţii;
Wt 41,664
PC = = = 8,332kW (4.30)
tt 5
Circuitele de încălzire vor înfăşura suprafaţa laterală deasupra sudurii (figura 4.21).
Pregătirea probelor metalografice din ţevile alese s-a făcut conform metodologiei
STAS 4203 – 98 începând cu debitarea probelor cu un fierăstrău de mână, planare, şlefuire,
lustruire mecanică şi atac chimic Nital 3%. [94]
Probele studiate au fost prelevate din structura centrală a elicopterului Alouette IAR
316B şi sunt prezentate în figura 4.26.
Au fost prelevate imagini multiple atât din zona influenţată termic (ZIT), din cusatură
cât şi din zonele adiacente pieselor care au fost supuse operaţiunii de îmbinare prin sudare.
Pe baza imaginilor obţinute prin microscopie optică, s-au ales cele mai reprezentative
imagini ale microstructurilor care sunt prezentate mai departe.
Oţelul din care sunt confecţionate probele este 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR
EN 3523:2007), ale cărui caracteristici au fost prezentate anterior. Materialul de adaos este
de asemenea 15CrMoV6 (în unele cazuri se poate folosi şi oţelul slab aliat de tipul
25CrMo4 – FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009).
În figura 4.19 este prezentată prima probă studiată şi anume proba 1 (nodul 1S) din
componenţa barei 1S–2S.
a b
Fig. 4.19 Proba 1 (nodul 1S–2S) din componenţa barei 1S–2S (vedere de jos)
a – înainte de lustruire; b – după lustruire
Vederea este luată din partea de jos stânga a ansamblului barei 1S–2S. Se poate
observa punctul de străpungere rezultat în urma sudării (piesa este, evident, un rebut dar este
extrem de utilă în vederea observării microstructurii şi evitării, pe viitor, a acestei situaţii).
a b
Fig. 4.20 Micrografii ale zonei laterale stânga, mărire 200:1, atac Nital 3%,
a – ZIT; b – MB
a b
Fig. 4.21 Micrografii ale zonei centrale, mărire 200:1, atac Nital 3%,
a – ZIT; b – MB
a b
Fig. 4.22 Micrografii ale zonei laterale dreapta, mărire 200:1, atac Nital 3%,
a – ZIT; b – MB
După cum se poate observa din analiza microstructurilor stratul supraîncălzit are
granulaţia relativ mare iar variaţia de la suprafaţa exterioară spre cea interioară este
neglijabilă.
În figura 4.29 este prezentată proba 3 care a fost prelevată din nodul 7D pe direcţia
de îmbinare longitudinală a ţevii 7D – 8D.
a b
Fig. 4.29 Proba 3 (nodul 7D) din componenţa barei 7D–8D
a – vedere de sus (înainte de lustruire); b – vedere de jos
a b
Fig. 4.30 Proba 3 (nodul 7D – vedere laterală)
a – poziţie de montare; b – poziţie răsturnată
a b
Fig. 4.31 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 5 dinspre structură),
mărire 200:1, atac Nital 3%, a – ZIT; b – MB
a b
Fig. 4.32 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 5 spre exteriorul structurii),
mărire 200:1, atac Nital 3%, a – ZIT; b – MB
a b
Fig. 4.33 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 8D dinspre structură), mărire
200:1, atac Nital 3%
a – ZIT; b – MB
a b
Fig. 4.34 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 8D spre exteriorul structurii),
mărire 200:1, atac Nital 3%,
a – ZIT; b – MB
Se observă că îmbinarea sudată este mult mai omogenă structural faţă de cazul
sudării unei ţevi cu grosime mai mică (ţeava 1S – 2S din componenţa probei 1 comparativ
cu ţeava 7D – 8D componenţa probei 3 tabelul 2.7). Se pune, aşadar, în evidenţă o zonă de
trecere printr-o bandă foarte îngustă unde se separă perlita (figura 4.32 b şi figura 4.34 b).
4.7 Concluzii
incipiente ale încălzirii este întotdeauna considerabil mai mică decât grosimea pereţilor ţevii
şi calculul poate fi făcut utilizând formulele pentru cazul efectului superficial pronunţat într-
un mediu feromagnetic cu două straturi.
Calculul inductorului a fost făcut studiind un încalzitor cu acţiune periodică şi anume
la încălzirea unei ţevi peste punctul Curie, adâncimea de pătrundere a curentului este mai
mare decât grosimea punctului, ceea ce se asigură prin alegerea optimă a frecvenţei. În acest
caz parametrii electrici ai cilindrului şi ai inductorului precum şi puterea transmisă în
cilindru se manifestă în procesul încălzirii mai puţin decât la încălzirea unui cilindru plin.
Câteva consideraţii asupra tratamentului termic precum şi asupra aspectelor
metalografice sunt prezentate mai jos:
tratamentul termic local de detensionare al îmbinărilor sudate pe tubulatură se
execută la faţa locului, în locurile de execuţie ale structurilor şi subansamblelor, în
secţiile şi atelierele mecanice;
folosirea elementelor de încălzire rezistive la tubulatură asigură o încălzire uniformă,
în condiţii de siguaranţă pentru personalul ce deserveşte instalaţia;
acest procedeu de încălzire locală poate fi uşor controlat, se poate automatiza uşor şi
nu necesită o pregătire specială a operatorilor;
la încălzirea cu rezistenţe electrice, elementele de încălzire sunt rezistenţe electrice
sub formă de spire, benzi, panouri şamotate, protejate cu învelişuri ceramice.
la sfârşitul ciclului de tratament termic, calitatea straturilor exterioare nu se
depreciază ca la încălzirea cu gaze; nu necesită instalaţii specializate şi scumpe ca la
încălzirea C.I.F.
ţevile trase la rece din oţel slab aliat de tipul 15CrMoV6 au predominant o structură
metalografică ferito – perlitică în benzi;
în general standardele recomandă efectuarea unei recoaceri ca tratament termic dar
comportamentul oţelului 15CrMoV6 la sudare poate fi asigurat fară tratamente
termice preliminare şi cu o păstrare a caracteristicilor mecanice de elaborare;
alierea cu molibden are ca efect mărirea numărului de centre de cristalizare;
analiza metalografică validează tratamentul termic efectuat însă arată că defecte de
sudare precum fisuri, neomogenităţi structurale, pori etc. pot apărea la sudare chiar în
condiţiile în care construcţia sudată nu este în sarcină sau pusă în exploatare;
structurile metalografice studiate nu prezintă incluziuni nemetalice în cantităţi mari
sau distribuţie nefavorabilă;
în urma tratamentului termic aplicat, structura metalografică capătă omogenitate,
astfel încât, după tratamentul termic de călire urmat de revenire, zonele adiacente
sudurii sunt relativ puţin afectate de recristalizarea îmbinarii sudate.
În concluzie se poate spune că efectul pelicular este baza încălzirii inductive şi constă
în repartizarea uniformă a curentului pe secţiune. Relaţiile de calcul prezentate în acest
capitol explică semnificaţia noţiunii de adâncime de pătrundere a curentului, permiţând
formal să se considere că un curent indus trece numai în stratul cu densitate uniformă iar
dincolo de limitele acestui strat este nul. Cea mai mare parte a energiei electromagnetice
absorbită de conductor vine din zona câmpului puternic pentru că este zona cu cea mai mare
densitate de curent. Însuşi efectul de proximitate este o variantă a efectului pelicular iar prin
alegerea unei forme corespunzatoare de inductor, se poate concentra încălzirea doar în
anumite părţi ale piesei.
CAPITOLUL 5.
CONTROLUL SUDURILOR ŞI MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII
5.1.1 Inspecţia
Inspecţia este tot o operaţie de control însă cu o sferă de acţiune mai largă. Ea
urmăreşte dacă metoda de control aleasă este corectă, dacă operaţia de control a fost
efectuată în mod corespunzător, dacă decizia controlorului a fost respectată (promovarea în
flux sau la poarta unităţii a reperelor şi a produselor conforme), dacă maşina, utilajul sau
procesul de fabricaţie au fost oprite în cazul instabilităţii acestora, etc.
Procesul de execuţie al îmbinărilor sudate este mult superior faţă de cel al altor tipuri
de îmbinări deoarece se elimină toate celelalte operaţii tehnologice pregătitoare necesare
altor tipuri de îmbinări.
Îmbinările prin sudură ocupă un loc tot mai mare în diferite domenii tehnice:
la utilajele chimice – îmbinări de etanşeitate pentru cazane de presiune, recipiente;
la construcţiile de rezistenţă – poduri, schelete metalice, schelete pentru clădiri;
la construcţiile de maşini – automobile, aeronave, vase, etc. [11]
se verifică dacă este respectat regimul de sudare (tensiunea, viteza de avans, calitatea
compoziţiei elementelor utilizate);
se controlează dacă zgura este înlăturată pentru a se putea efectua un control vizual,
luându-se măsuri necesare dacă se constată apariţia unui defect exterior.
Compoziţia chimică a cusăturii depinde de: raportul dintre cantităţile din metalul de
bază şi cel de adaos din cusătură; arderea elementelor aflate în metalul de bază şi în cel de
adaos; capacitatea de înglobare (absorbţie) a oxigenului şi azotului din aer, din flux.
Elementele componente ale cusăturii se determină prin analiza chimică a probelor ce
vor fi luate din aşchii metalice extrase special în acest scop.
Datorită faptului că structura centrală a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette
trebuie executată în conformitate cu proiectul şi datorită faptului că produsul final nu poate
fi controlat decât ca un produs finit trebuie creat un sistem care să certifice realizarea tuturor
operaţiilor tehnologice în conformitate cu ceea ce s-a proiectat.
Pentru aceasta trebuie creat un sistem al calităţii care va asigura trasabilitatea
produsului pe baza documentelor sistemului calităţii conform SREN ISO 9000 precum şi a
standardelor SREN ISO 10000.
5.4.3 Sudarea
Operaţiile de sudare trebuie să se efectueze în loc ferit de orice curent de aer (risc de
fisuri) iar în acest scop atelierul va fi prevăzut cu uşi cu ecluză.
În urma realizării îmbinărilor utilizând procedeul de sudare manual WIG apar unele
defecte care pot afecta buna recepţie a structurii la final. Aceste defecte sunt prezentate mai
jos:
sufluri deschise;
crăpătură în craterul terminal al unui capăt de sudură;
jgheaburi;
fisuri;
cuiburi de sufluri interne;
lipsa de penetraţie la sudurile cap la cap.
pentru sudarea cu arc WIG, şorţurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate peste
haina de lucru. [133]
Pentru protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi stropilor de metal topit, la
sudarea cu arc electric protejat precum şi la sudarea cu electrozi înveliţi, sudorii vor folosi
masca specială cu cască prevăzută cu filtru de lumină.
5.6 Concluzii
CAPITOLUL 6.
CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE
BIBLIOGRAFIE
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume PLOSCARIU CATALIN THEODOR
Adresă Str. ALEEA 1, Nr.37, Loc. Harman, Cod postal 507085, Jud.Brasov, Romania
Telefon 0268367899 Mobil: 0756158050
E-mail cata94@yahoo.com
Naţionalitate Romana
Data naşterii 8 Iunie 1971
Sex Masculin
Experienţa profesională
Perioada Octombrie 2007 – prezent
Funcţia sau postul ocupat Doctorand cu frecventa
Activităţi şi responsabilităţi principale Predare la catedra si activitati de cercetare in vederea finalizarii tezei de doctorat
Numele şi adresa angajatorului Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Educatie
Europass
Curriculum Vitae
Personal information
First name / Surname CATALIN THEODOR PLOSCARIU
Address 37, ALEEA 1 Street, Harman, 507085 Zip code, Brasov County, Romania
Telephone 0268367899 Mobile: 0756158050
E-mail cata94@yahoo.com
Nationality Romanian
Date of birth 8 th June 1971
Gender Male
Work experience
Dates October 2007 – present
Occupation or position held Full time PhD Student
Main activities and responsibilities Teaching and research activities to complete the program in order to finish PhD thesis
Name and address of employer Transilvania University of Brasov, Faculty of Materials, Science and Engineering
Type of business or sector Education