Gustave Le Bon Civilizatiile au fost create si indrumate de editre micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase. Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge, iar dominata lr represintainotdeauna DEZORDINE. PSIHOLOGIA MULTIMILORISBN. 9730063629 Tiparul a fost exceutat de tpografia, ANTET XX PRESS Flipesti de Tirg, Prahova Str Max Hebertin, nr. 677 3 os damn a er RA ERA MASELOR gi TT cc TW errant de warsiorman police considered po Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo tcl aparen Vesa tia pee violent inca decurge Prinenivea char, {rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU Tonk rei lucia ee ment ees sa he eee arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str lzare, pe eal dea se nchewa. "Stora actual neste or de pts ceva reat nto band "uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan «damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op ‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest, Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele. Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi ‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine “nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile “sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade4 (GUSTAVE LE BON ‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant ‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao ‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de ‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda, lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora ‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost {de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept «vin al reir. Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml ‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr ‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor ‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade Panelist 5 Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge ‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes ‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca ‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame ‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea. ‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r- id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor| ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization ‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in ri socettilor noi. Cum i pu sta? Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for ‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre ‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces: tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r= rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de ‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser, sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor. ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma ‘levine ings lose storie, Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn ‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea ‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le potGUSTAVELE, omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot ‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co ‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi din descrierea vor Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i ‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr dar cteodst singel in pein maseloe care format alte ‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote ni set care rau pret deren Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de ‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel ar ce! puns. nu ane total dominat de ee Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine ‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato | ‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute ‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i. Sn roar, compas dn eemente etrogene dar sudate pen- tuo weme, dom ceulelor unui organism iu, caren totaitatea or alciuseso nou fin, avind partic cert dese Seca din. ‘we clue componente Contra une opin pe care cu rare, resin sub pana unui less cde inca ca Herbert Spencer, in agregatul care constinie ‘nasa mu vem ncidecum suma media elementelr ei combing ‘ras crearea unr noi particular, Lael an chime, unde amie ‘ementepuse lalate pl ac gba ~ se combina form 0 substan nous, naestrat et propeet erie de cele ale subsante desl uring se consat ct de mult der individ dno ‘lat de ini considera ial, dar cauzele une asemenea deren Dern sunt a fel de Iesne de descapert Pentru a reusi sie dessin, lie ineamnin una dine observatile pahologiel moderne, si sume, cn nua in vista nganicd drs funetionara inet |uifenomenel nnd de inconsten joa un rl preponderent Act wise consent a spirit eprezint det o mic parte raprt ‘sactviata lu guvemat de incon, dntre mob incon stg care drjeaza prt, anast elme sub, observatrul cel >a patnzitor na euseste 8 descopere decd onensemnat prt. Atle oa consente deca dtr subst inconsten format ileosey de induente de nur erdiar. Aces substrate fn Denumirate eminiscente ancestral care consti pit asc. Din ‘ol de cau mirturiste ale setelor nowt, ef eaue secrete peect cu rare except vel eamenilor de rind. Lane! intelectal ‘te un celeb matematician i cizmarul li poate exis n hi imens dar dn pant de vedere al earaceru ial eredingeler deren Siena (0, tocal triste generale de carscter,guverate de ‘nt existent aproape la cease! la majorata inv no ums popor, sunt ele cae, lsnivell melo, se manifest In spirtlcolecv, aptitude inteectale sk oamenilr, pri ‘mare individvaliatea lor, dispar. Eterogendl se cufunds in omogen ‘ate ce tin deinconsent domain ’ ‘atl diferite, ni sunt mult superioae deiailor pe care lear adop ‘loti de imbeci- Suna scala dintre mln poate doar $4 (cd elect trisnrior mediocre pe care le posed toa ame see acumuleazi nu inteigenta ci mediocre ‘Se une adeseort: nu to sunt destepca Vole. Dar ca iy 1a Voltaire este smal dese, dacprin tog ngelegem maimed. Dar, dad ave une! mun, ar exis dar o simp Simpler eat alindior ce ocompun, am vorbi deo medi ‘uaa cum am afrmat, de rearea unr aracteristic nin ce el stables aeste caracterstic? Stalin in continsare, Cauzele care determin apritacaracteruli dosebit lm sant diverse. prima tur sale, de care mul este cagail det tun cod face parte dir tromulfime. ‘Oatreiacuz, eh Pon nielege acest fenomen, s}reamintim une desuperi re ented domes inbogie-Sim asti cn individ poste f aus ‘70 asomenca stare init, deposed de personaliatea consent is unde orbest a tate sugestile celui care ba fats pla perso hnatatea st comite ace dine cele mai contrare fi ale zaifelo. Or, oobservare ate pares demonsree fap i invidl in si nl malin in ane cade curind — ca urmare avi" ce se de- saz cin ea, or in cu to ake pric deocamdat ignorate into stare dese, foarte aseminiioare cu sarea de facnaie a ceui ip ot. Activiatea creer ind paralizat a subiectulhipnotizat, devin sca inconstentul, pe care hipnotizatorl si cijeazd «pa buna i plc. Personen cong sa ser, oink diser ‘ian a ost abolte Sentiment gndurle sunt acum orientate ‘n sensu abit de hipootizat de Lad.ca sila cel hipno- at trtinp ceund cle pot ipinse lun trad de exatare exes indent sugesti va bole ies Dolinpetinatate spre nfituireaanamitor ace impeticiaten cate ‘naires la nivel maser deedt a subject hipnoiza, cc su- ‘tin, aceeas pet to india, este eagerai, devenind recipe. Enitisle mas de azmeni posedindo personae dest de pier ic pent area sgestiet sunt in un tt de reds wor ‘prtate de caren n ce mai bun car elear putea sincere o divers "ne alimentai deo sugestie die, O formulae feito imagineni incapabi sd mai ghideze 4 Prin simplal pt apartine gloat, ml coboari maim imi, indvidul est ca un ir densi, peinte alte fre densi, Iu, pe cave wine splbera dua pia. "Atel vedem ura care dau verti dezaroate de uni i a ghia pe ‘cima inocen sn pod proprio inerese, au renunat late si au decimat nie. Z ‘Dar mumai prin ciel sale se deosebese inci ineyat lor de-el iu nora chiar isnt de pert orice in ‘dele sau ransformatn asemenea masurs nc var devine mal spar cepticl~ habotnic, om cnstit~ criminal lsu ~ ere ‘utara lta pelle, sur ott de oblimein ‘mate enturiasm, in famous noapte de 4 aigust 1789, cu nar fst accept de js unl din membri acl ada, Obseratile precedente endear si conch {onoaunainfesioere din pune de vedere intel oul {in rivintasentimentelr sa actelor pe care acest sentiment voc, masele po in fc de peer, ie a bane mal ‘deci indivi Total depind de fell in cae e action’ supe rin sugestie. ati ce nau sit ator care a stat mse deh sina sitet deo rerc seen Elo omen tty nel el emer ew art car 2 ce fae fen malo iagineaenofona car, {deiner acne snl fo lbp nt Joao vcore zrobioare un miracl hit o cima sbominal, ones sper mportnt ete ca ure se it bal fibre a cauelelo. Sate end rune a st erie eds aie lela acelin ceo sng ema oo ng cate enone prof chiar ac pede kn ‘ain pial az Eieria cara sceratn Pcs cet dee it citer ied alba ea tin ante pol ci ach ‘esi hector agi taburdore, lovin dt tate sprite, Un acidentin cara mri ‘dec ce mi de institut instar fr postu, care di ctund nunc chal ateireleindustae, se adreseazd sta pent ale gist milace deta, Numa clo al find rests, inctabil ce al emulator este imens. Aces di rm sunt ga ent oie fel de revolt, indferent de conductor de scopurl sceseia, Acumulaea de cunostini inutiabie este un mile sigur de ransformarea emul in revo! "Evident cate tri te ape dea curmesisul impor acest «tent. Numa experenta,cea de pe ur educatore a papoarlo, ‘ves dept sarin ne deze eroaren, Nuria apie i dove: ‘css nein nul oder noasre manu, lice con- curs print sistem educational profesioiet, capa si readuch ‘unc ct cimpan,aelere, reprint colonial asi deere ‘td neargicar. $i cnd spun sistem educational profesinist (o> ‘acum de toate spinel luminale),mi gndesc la cel de care bnycurat prin not pe care popoarce ce domind asta haea a ut i sre, remucabie agi dn cae oi reproduce mai jos Drs senile, Tinea arial Impede ck eda neat de ada cae ce este ast educatia englezi on americans Sind o pe ‘sel ine stemul latin cel anglo-svon, sertorl a pus fn mind ‘ucarte cansecintelecelor dou metode, |i at men te ges yopande ang lar in Chi rk one een ol re ad ae pce er {obtain eve seule cee persia sour Ata deca cx a ete ce wl alec rata Tin edhe engl me hs laa ce ac Ag a pr a page: ber eed ig cea Sonatas ener cere“ é GUSTAVE LE BON, -Probebil cam pute acepa tate inconvenient stem N05. teutradional de educate deciasatis nema pe care prod, acd obndirea supercar cunoxint, rectarea periects 3 ‘manuleor a spor nivel de inteigent. Da junge ela ate de re ‘ulate? Nu, din pate! Jodeata,experintiniva,caracerl = iat ‘condi penta reuta nviai, dar are ne inva despre ee. Ma ‘alle sun dicionae te, dar inmagaznarea In memoria hang p= ‘Sedin ele rimaine fr rost. ‘Despre cum pate fi dervolat intigent, pint sistem educa. tional proesions, impos de ais prin metoda casi, vorbea ani ‘abil Tain nto pagin pe cae o reproduce n continue: ete se fren deca med lo tur norma cee ee fice fe watesceten Cel nox din ce tse ing ene 2 din sora importa char deci. Maines ma a uate [Soa mi re ner care epexint a coenene, darn resect, ‘Se alnel imi care png poesia unc poe fine cre, ar, Sine su dows Wind st acta de sure 1s 9 cert rea pre Anzinds co aname at ne! ble ond nto be, he tse pe de doh cam reper ve iit din cata oritre ‘foment cononter ume: Se char asta sur ntadevisa arte prope de acest de ean acea tn de dua or dar di onde (irom rt dl etl pn ar pte ma sus acca exer cs {inj prea nance pen Ince, ne cay ect in ite ‘Siler ea ol Vigor ia a et ova Reus aa Ciheen sist Lac bine abl car, esernal eres ‘sincera cere vid se canon sia alia ‘indeptncse cone daria ml deat Randaewulete mene “relat copra cell Ang rin Aric, afc rata Pie 170 lowe proce ops rasan cite eget Plog muni « ‘ys storie arati mai departedifereta dtr sistema nos ‘luca gcel al ange exon. La el invade ri are ob ‘san cate, in obieetele inset De pid ingnerl format ntran ate- Tier i ndecum into sonal, poate ang’ exact ace! nivel cores- ‘alto inegent sole: muncor sau mais, dad ext incapabl st ‘ear mal depart, inginer, dad aptitude to permit. Este un pro- Lia ex pn dC 2 89, Ousce prea Fr3 GUSTAVE LE BON rea legate de fonda eretar penta putea wansformate. Una din- tre func esenae ale camenior de sat const asedar in botezarea. ‘xen popular, sau macar neta url deta de mase sub ‘ech denunin Putereacivintlor att de mare, inet sunt de js | ‘ermeni bine tc pent a face pe oameni si accept cele mal od ‘ase hucrur. Taine observa pe bun deepate prin iocaren cine ‘clr Jiberate”ratemiae, jacob an putt instauree un des pots bun pent ara afc ca Dahomey, us tibunal idoma ‘ual chi, heatombe omenestasemindtoae dor dn vechial “Mea Ata guvemantor, ea $a aocalor, cone in ring in pe cxperea dea vehicula cuvintle. Art anevoioas, ci, in sin cel ins scietl aceeas cunt a foarte asa ties diverse penis deritl itr soil. In aparen, cesta flosese cwvinteWentce, ‘arin reaiat, nu vorbeseaccea mba. Inexemplte precesente, nea refer timp ea factor pina pe- ‘ru schimbarea sensullcuvitlr Dad iim n considera i elemer ‘ul rai vm consata ci In aceeasi epoca popoare alte pe trepe ‘gale de civil, cuit entice corepund fate adesea uno ide mul deosebite inte ee. Dar aseruenea ierente sunt sesizable doar ‘urmare amumeroase cilitor,aqpect supra cra m vols, r- ‘undo aa sublniac toemacuvintele cele mai lot au ens le cele mai diferite, de la un popor italia. Sau dar dou exemple, ‘nintele democrai i socials att de recvent nee nase. te corespund,n pil iain sin pul anglo-saxonunor de gh magn tal ope. La popoarle tine, vin democrae” seamen ma als sergeea vine’ sia native individu a favoarea eel ale tatu Dit etn ce mai mult, cea etedesemnat condi sh ‘ioln oc wl dele ee ch abies po ‘hase sh dest” Fn dni de nn det eve ren Sno eigen plied ocd dn car Sart Jo ng vee ‘lr moa rine no dg sect er ‘crn srexmnare Dine de hiner uk, gl rile tients nips cl pc de min psa ‘wor popes Sots lite pare kun ea Carel ee eee Dar Sd ues denne, Sopmare sc dain =a dp scl ob ~citere Cee fice dl nici Marcle to al coi pope ‘es it eae rea Dec aie ia ‘step aban se nove dec th arias Sra ‘see Supt ein es res ‘kai siti rcs rc te on ‘cle cre ein tals easier‘ite am yn rie aa soe one apie sulimonnan de une le recta tori parine Glee an {esis nsf eae le inoe pie din ta een: {sare dpc, prefer dizer ac ear sic. Ge ese hzsoneze devine lene still, pe end cl eae deceponeazi cae icin 3. Brperien Expert consul apoae singurl proce ecient ent a consol un arin conga cr a desi ue deve Irriubae Dar ea tebe exis a ose ,de me ptt. tiene te eo genera sat a genealinale pert generat uate de cos eile demonstrate cae {Sock eveamente orien sunt de foln Saar ure de dara ince mur edule epee dela qc laa expen entra aea inna eb icine o care old adic Soll mos sce dine vor fd doll pote deck tees vit ret ca unor cao epee: nuvi, Jnnkt oa erdaomenti n sau cecal aden oxi ‘Cea auras fost Revol face Peng cane desc Dee cms reac sok ae fs deol in bet doar De calen art de raunes pura webu Be mascrate hea oan de oamen iar Europa sie ravi mp de oulze de ak Rata dove cal experiance nth cn Pe earl caret aan uot neces do ior experee b Cini de ans oot evden prs on sue convngitare, Tous rfl ele dintafos der rlloan de o= tens ima alee dea dous.o dezmenbrae 9 ners ‘smatorparmanent-Unal trea expernent de aces gen erase roduc arum ivan vor ma ext radia eae Pen {ia se ade chimensa arma german’ ur, ex a se spunea nan de 1870, un so de gard nto fens ost cea ‘Tyne a pa sac pe a cil mi ei iGreen noone pl ciate eter patna gene es oat {Es scum se nt desea pec crater eer Se eo ‘Sted i lar den rt nds nomen Depa Panalgia mutior sr »spiimantitorul rzbot are acostat Fanta ati de scump. Peni 2 ‘+ recunoagte ck potenismal duce cele din umd la nares po oarlor cael accep, vor f neesare irs dezastrueep expert ‘Svexemplele ar putea continua lanestirst 4 Rationes fn emumerarea factorilor at dea impresion spirnul maselo, am, 5 puts ne dispensim de mentionarea rani, doch aceasta raf ‘ost necesara drep indicator l valor negative ainfuene sale ‘Am aritat dj cl multinle nu pot dunt pin ratonamente icicle mu iteleg deci soca grocolane de idl De aceea, orator «ar or sie impresioneze fa ape la sities nici a jude ‘ct maseoe' Pena domina maine, main tebuie dine ‘cama de senimestel car o anima se prefacl ile imprest tu inci abi apo cau sleds un at curs dectangind in imagina tel prin ascii rudimentare; anumiteimagin sues anew, ‘ste ore pe calea meandtelr ei sufletest st mai als i ghi- ‘sla tot pas ea dat mastereaclor sentiment: Areas necesita "ea schimba dscursain ante de fetal prchs in momenta ae ‘lowest de neptni orice cuvdtare suit prea dint Oratorul tent la propria nde, ar mu a cea autora, pled din sceati pic oie ptere de invent. | nian mad canner ea doa Thr sr ‘pple sms ata agepe mur ant psa cpa opus ts are wn ea ‘Contin eat nae cece pet esi iad tear nna care "Spm eka ora eaves hace wei ae ‘Saari eae bana ae ‘ii nara em pe parle le an ‘Shige cava ran padre ey at ode oc "ra mem Fortran i cept oe ‘ste recast» rasa Man appa sc man Sac utr aah ied rae ee Irs ce cnancte etn cae par ec drs Se we {tre Sear au“ pear rd at drcruntaat et Swen aie -nenaterd cad a wr Date a ar bt crt Ae gone oe seat in sant ant om Dee “ona ssc ober nouns gra aon par ‘ens ae er cn 4ss GUSTAVE LE BON Mine gice, big cucu rationamentelorrgurose, nse otabine dea recurge la aceast modaate de persuasiunecind se adreseaz ulmi, daria de lect a argumentelor lor &descun nese niotdeaura. Conscintele matematicewziale ntemeinte pe ‘ogi, did pe soca de idntiate seria un logician a cara \er neces... Necesitatea lr ar obliga chiar io mast anorganicd si te accept, da neat Bcapabl de ascii de dentate Fd ir ofa Dar malinea de eames ny ee mal pt dest o mas anor nici dea unmaiigsic de a tlege ratonamente. cereals corn. ‘ef inva primi, iba sa cop cu tru raonamestelor, 6 ‘ave da sama de psa de vlbre pe care o are in acest cau > ul respective argumentare. ar nu ete nevoie si coborim pn la fingee primitive pentru a ‘onda completa inecaciate a raonamentelor cd le se confunts cu senimentel. As amint atl doar longeviatea siperetior reli ‘ase, care contain cele mai elemeniare log. Timp de aproape doh ‘mide ani, el mai lminate gen su curbatsubapisare ele loe ‘sia trebuit si ajngem in wemurle moderne pent ca sis post ‘micar contest verdiciatea ral Mei i Reaerea au dat oameni foarte mina dar rc unl ae, rin rafionament, si descopere lata Infanti a superiors manesteo ct de mic nda n pita ‘iclenilor iavolul sau anevoi de learde pe watoare. ar rebuie one si reretim ci raiunea mu este un far af maser? [Nas indrizi so frm, Raiunea omencasci nar f reat i conduch ‘omenirea pe cil clzate cu aceeas ardoareseutezani cx car as inlicirato himerele. Fructe ale nconsent care ne hide cee te himere sunt, poate, necesare, Ficare rash part consti e ‘mintali lege propria destin pate cascult de acest ly pir ‘ran ineluctabil instinct, dar prin impulsurile aparent cole mal ato. ral Popoarele par supuse un fre secrete snlaage clo cae obligh ‘hind se transforme fo tar sa cometa sree orbit Pusial pe care puem pest dn acest rte rebuie cuts in _mereul genera al voli nu pope arm in ape ile din care cea evolu pare unor si tsneasc Dac am an consierare ‘doar acest fap aoa. storia ar prea drninat le Hvar abu e.Arfineverosimic un npr ignorant in Gallas pat jung: ‘ent dou mi de ani un Dumezeu stogputeric, nue cir fost nterlte cee mai importante cia: de necreat de asec ‘ea cum teva bande de arab, pirsindvel desert pat pan “tiple pe cea ma mare pare a vec lumi grecoromane gsi cli ‘easchn inpera mai mare dec a hi Alexandr Macedon; tat de ecreat, cm, nto Euro arte itn foarte rahi un sine rs locotenen de arr revpeasci si domineo muktuine depo poare side reg. [asim asada rane fn seama flosflor, dar fr a cere sin. ‘ery inguverarea oamerior, Nu pe cea rain ba, adeseor chiar | In pod sau rsa enimente preeum onoarea, sbnegaba, cre «inka rlgions, patrons dragostea de glove, care seu davedit ‘sin acum marl esortur al ricarelceizati,‘Carrow IL INDRUMATORIT MASELOR $I MIJLOACELE LOR DE PERSUASIUNE [Ne este deja cunoscuti consiutia mintali a maselor tim, de sse- ‘menea, ce imbolduilimpresineazi. Ne rane nconinare set ‘ct cum trebue apical aeste imboldiri side ctr cine pot cle se n mod ulin practic. 1 Indrumiori maselor De indati ce un anumit nur defije vse gines lt, ec ‘este vorba deo turma de animale sau deo muline de oameni le se plaseazi din instinct sub autortatea unui conductor. In cam gostelor de oamen, conductor jac un rol considera {iL Vointa este nucle in jr ria se consrles se enti ‘pine Masee sunt o tui care nu sar ptealipl de stip. Ce ma arlesea ndrumatorl lor este primal obsedat deo idee a cir apes: tol devine. Aceasta i eaprinde in asemenea msuri inci ttl pare Adinprejural orice pirer conta se pare respectvuhi on era, oi supers. Asa sancmglat cu Robespiere, care poset de hime ‘cee lide recurs la procedee inchztoriae pnt ale rispind, {ndeobt,inrumgtor nu sunt gin, ci oameni de sciune Ei nu sit nisteclarvizitr, nici naar putea fie stl clavizianea ‘conducting in general andi la inaetiune. Ei se reruteazé mai ales cntre nevozaf dite exalt dine Semana afl in raga ‘ebuniet. Orit deabsurde arf idee pe care le api sa scopl = mir ee judecata peste in ata convingeri lor. Disc perse- cade ma fc det ates tare teres personal, ule ~pen- trv tou este seria. Chars instinctul de conservae ese ana laces amen inet desea singurarisplt pe care 0 dorese ese ‘marti ntensitea propor coving confer cunt ro mare patere de sgestie. Or, mule asculiintotdeauna pe ec nzestrat «1 wont defer, cel inva consti in mule, cu vinta complet toc eindreapt din insti citre cel cae o manifest capris Poparele nian dus nica ip de condor, dar tot ace la posed convinger nealeunciat, care si transforme in posto ‘cnostintelr legate de meseria lr, nu posed idl impels sunt in- ‘apa si se condi el ns. Ei sunt cl de un ast de profet. Aces pot ha el dar cu efecte mult mal sabe, publeatile per- ‘ic care oferi opin gata fabricate peru ctior sl razetp eae seutese de a gd ex propria le mine. Autortatea indrumtorlor este despot tomal prin acest dee Pot reugese ei se impand Sa um in consierae, busin, me- ile munctoret Ai exe lene de observat eum, ik vrean tet de sutra, Beri reapese aerate miracle asapra main or mte GUSTAVELE BON turbulent: stablese munsrlde ore de aru, nivel aaor declan satea sat incelareagreveor a ri fa. ‘Asti se observ tenia ca asemenea conductors se subst. ule progres puter misura in care aceasta devine discal st ‘gt maniestislabiciunea ator rani. no stip on de lammaseo dociate pe care ele gave nu leo po impeia. Dr, dc print imprejurare or ‘ecare, conucitonal disparesnimeni nu ja imediat oe, masa re devine coletviate psi de ceriune de rexsten Un exemple: In hnpal une grevealcrétorlor pari’ din anspor fost de suns ea cx doi ide fle arestal peru ca aceasta sincere. Nu revo deliberate, c ace de serie domi inttdeauna sp mascot ‘Seta lr de obedieni le face se supun din instinct celui care se declara stp. Jadrumsitort miselo pot impitiin dou catego disincte: uni ‘smi peroane energie, uo win puter dare sur dat a, ‘cx malt mai rar at nu numa ovina de fiero extrnordinari pact dea so exer pte hg. Prii st ole ie ‘rive snd los la acapararea pte ainficrare li lor in pofida peiclr, icnd dn simpli cameni de pe sada vert ile. Aste de condor au fost i pul prima pei, Ney i Mura, nile noire Garb acest venture de din, dar ‘coer, esd na co i de omen sh pn tie po {ulrega al Neapolli desi cra pial de o arma iseplinat: Dar, ca {toate ei ener unor ast de conductor extraordinar, eam ‘ez daca acele con care au declan dsp. Rentgrai casi luv normal al itr dene dada, preci ce siti is, ‘mel wit slabs Fp capa de ajuda de aw ‘ortanimprejurarie cele al simple, dp ce au sit att de bine si ij pe ali, Ase cofactor nl pot exerci tia det ‘cunt de a feiss tial imboldi fr inceare de ceva, de sin mii pres le nga om sto idee, de ama. dete de conrhit preci rasa ‘Ceadedoua toric deindruntor ce dani cu win ak nici exert, pla or monies pain spt, Socom conserabil Pint aces ikon pe inten ior de rigs pe asmtrs unr teprinder grandnae: SCP ‘Psnotoga matinior 3 Mahomed, Cristofr Colum, Lesseps!. Sim coteaz dad sant "igen suites va intotdeaur ar, ct vinadurabi ca caresnt stra exe o cla exirem de ari extaordinar de pu- ‘eric in ata cea ttl enc. Nici ne dim seama pe dein ‘poate owing de Ber nimic na east ici naturs, th oh, nil (Cel mai recent exempl in acest sens ni fei stu ingine care 2 sparat dou continent, nd asypras sarin pe care de red mi ‘nit suveranincercaser in zd dc indepinie- ste ‘pt ci, mati cx dea dou ireprindere a de acels act, ‘Gr bitte cupinsese er bitrate fice plese 5 vo ‘Tati eltera deta despre dieu pe care Yoana a svarea Canal de Suez, state deun art ecu d. Cali ssepseposte, epi cu pid, storia cana, vorbea despre ‘osteo pe crea trebut se nving despre feu in care impos ul devenea posi despre rezseneentpinate, oii pote dope aril cei esea posts chi nringerie de moment, “sr care niciodaté au eu sl descurjene ss bath din clea i, “vpntende wei ncobostl ala din paren Anti, de ee Fran ‘de consul ance, cel ml lversunat aversar al deme iact> ‘i de mizerlefeute maneioilor erora nase asgura ap pote ‘i evocaminisrul Marine pe experiment ingine cu toi ost, ‘iemonstrnd pe baa solr lor cunostint eras callin, ‘vain aga cum sunt preva, nua etre for utr elip- ac am ada nr coperele nei cr poveste tituror acestor sor metre a confine pte ume, dar de acete name se ag ‘la important evenimente ale chai store omen, 2. Miloacee indrumitorior de mase: sérmatia,repettia,contagiunes Cin webu, pentru o wee, si putin miscare 0 mas de oameni ‘Sto dermis comit un act careare~ spade un pl ise jet ‘ees pga apirao bread asupea ose achoneaz pra sagesth "so.de- Cea mai energies pterea exemplar acest arse | 1 ce age de> CME 00, ia mers Ce Sct ‘i Coatot GUSTAVE LE BON Jimpune opregitie anterioara amasei de oamen' #0 callate acest ‘are indeamnd sb urmez:prestigul, despre care va vorba ceva ‘mai depute, ‘Cand webuie inoculate in od lent nuit ie credit n cuge- ‘ulmaselr—cum ar i de exerphy, ere soci modeme- metodele Indrumstoror de mase dir. Se recurg, in general a treipocedee: fra repeconmganes, nes iret eth art Re ig si ee car ‘dovadi, const ocale sigur prin care oie este iat i opt nll. Cac era alone de argumente, cu atit se vaimpune mai bine. Oamenil de stat nevi st pero cuz pole or industri are fc relama prodiselor or ‘unosc prea bine valoareaafrmatic. ‘ar afmatie mi are rue elect deck u cond de af cone stant repetati pe edt pos, In acela! termeni Napoleon spunea ci ‘oat retoria nu contine deci singuri figuré demnd de interes: re eta Lara afrmat prin epetar, sires prin se inp neu ‘ete, pd intatit inca este accept dep adevir demonstrat. “Vein ce pure extrorinars exerts rep a asupa pelt eh uate,ecdin s ie sea de ein sre ‘Boatcor.Intraievir, lara puss repett de mai male oi sfirseste ‘rn ase impune in 2onleprofunde ale incongtieni, unde se elabo- ‘eazi motatileacjiunioenoatre. Dupo wee, itn cine este emit ‘oral asertuni repeat, ajungem si im conins de adevarul ek Ast se exlicuitoaren puterearecamei. Dupace am cit de ute de of ‘ea mai bund colt este coclataX, unger fi conting ci asa este Dupi ce ni sa sus de mi de orc ina Ya vndeea impor tante personae de cle mai persists mad, lira pina pst sic incercam sno cind ne beste o baal asensnatoare. Dupe ni Sa repetat in cea ar A ese un nemernic 1B un om foarte re- Dctabl unger sf conving de asta, mumaldaci nu cm, bnen- ‘els, un alt ar, de opinie contar, unde si fi inversate cle dou co leave. Mimaiasrepettn sit sre deoptrva de perio penis ase ribo una celts ‘Anune ind oafrmatie este sufcen repeat fn unaimitate, se feemeazi cence se numesteun cuent de one in care intersine- ‘erica mecanism al contain In ul muir, ie, sentimer- tele motile eredintele au puter de peopagarel fl de inten p= “Selo matinior ® cum tansmiterea mirbilor.Pitrnd peporile fenomenl se obser ‘sila gropurle de animale: Tiel unui al inten grad va curand ‘peta cell cai dn acelas gra. O spam omigcare dezordonat | cora oi sersplodeste repede a nreaga arma, Contagnen em- inlor exc apdiatea cu care se instalears parca, ezortinea dena uri cerebral precum nebunis se propaga sea prin conagune. Se i Cite recven este alenarea rine medic leit, Secunose chiar tore de mala cum af agorafoba, care sunt wansnise de om ai rmaeor. Contaganea ma presipune cu necesita preven smut a mai ror inva nace occ se poate exert a distant ub inte ‘nuit evenimente care dijeaza stele ln acces drei, ‘Cod ea tottaten ageor indivi scape icteric mimi at ses cand exist anu factor preparer cum sunt factor inde ‘a preantatimal sus. Aste de exe, ebucnirenrevoinar in |S dela Paris, a inns bre asupa une! mar pr Earopel, rune ‘nnd mai male monarhi™ mia cei ic strbule o mare unt in cadralenomenelor ‘oil, mu este n eae ect un simp fect al contain, Petru ‘am arian al parte roll & ma rezum aa reproduce een ce iam ve acest ten ur cu al mu wee, em bora itera si ‘Je atecondele: “Ascrenisnimalelor, omal este prin natura un imiator. Petr «nit este 0 neo, cu condita ca aceasta imitates fie la nde- "nnn aceasts neve are obirsia moda. Fie ce wrba de opin, eed de maniestiierare sau dar de anpla vesimentte, citi din. ‘re oamenindrimese sits sustrag de sub stpdnireae? Cu modele sunt ete masele, pu eu argument. In fleeareepoc un mic mi nr de india dau tonal mas incon init, Ls acest ind ‘uu na tel se indepétee prea mult de idle iste dept ‘nostenre de predecesori lo. Atun!initaea ar prea anevoioas nihena lor anal Din east pricing, caren de prea mare ality ‘ine intleetaé no exerci, in general nico influent fn epoca lor. Aaterea este prea mae. Din cea picin,n pod uturor avant ‘or contrite de cvlizaalor,europeni na au aut deck oinaenti serie asa popoarclr dn Orie nde ct Poot pia ah i, Ls nse ‘vanes pa reba), Reon fe et ace.GUSTAVE LE BON Dinas ate ali np weaned sri onteni dn acer we ann ck eae tel pink ace arses nce Bs, ‘an tea pres unde n den st el pe Cee ating nd a Oceania a fpr eis cro cc one At dpi pone contains, ks nga unum anu or anon ese Dare ‘eo ce ca Fp cri a al rr ea a a car -demolatorii ei de pan mai ier. eae est "ia anal cog inealromente serpin pile eegc ee es ‘wi coc sl ner 3 ntti omg Insel ou oath aft Fen repens Resaiceepe Dele esr co acai pais Se og bs sep seg eked cas, conten dc a ‘anette ale soca nee pear finale mone, doctnc aca ce sexes ee “care vor fi, totusi, primele lor vctime. in fata mecanismmului contagiuni, Dink eel prea dere Opa dvi pope fiero sa pe sore sti oe eth ar barat pi wane ‘calc sr soln ps cr pn csc rsd lt cong asc del as tana ror a my nc er mie et sce fideo nm det tence a a pera c apra debra en Crete defeat soi ning nee ta dad tl man: Doc do op ak Cris oma at cr pa hae “T Gesine e B,e thsacio pe-16 18 {n defini, iteigenaclinzete mea, dar ml prea de depart ‘oso creator de dla ntrs de mult in pint nd, prin fe ‘ul mecanismuh descrs mai ss, gine lor sfrseste rin atrium 8. Prestigial ack opinile ripe prin afrmate,reete contagune po- sedi o mare fort pl se datorest ace putes miserioase, doin. “i de ele, mia pest Tot cea ce a dominates, fede, ‘amen, impus n primal rnd rin rarest aprestigu, Ca ‘otlnjelegem sensul acest termen, dar Surman cite aplica “Sle penta a defi mai bine Presi poate comport uncle sentanente precum admirain “teas crease consi ema i dar pret pate tot as de ines exit sinabsenta ler. Persoane mare, de care, aaa ‘an avea cum sine tememn, cum a Alea cel Mae, Cezar, Male rnc, Buda se bucuri de un considrabl presi. Ped ati part, “ele pliamu pst de sda noasr,precum monsrucasele di ‘iit se templelor subterane din Inia, ne apr totus! invite de un mare pestgi De ap, prestig este un si defscmtie care ne parler acu tie erie sine umple sult de irae de respect. Sentimentele incereate atin sunt inexplicable ca ore sentiment = iar ee ant obi de aceeasinatur ca siesta actonsnd asupra uns subiect "lsu piterene Prestgl este cel ms pte resort al damit “ni regis fem nua putea omni ieritele manifest ale prestigui pot reduse la dou forme incpl:prestigl dobindit este enfrit de mune de anoarea, de ‘pti cua El poate apirea inferent de presi personal Dim- 0a presi personal este ceva care ine de individ, cvexistind ‘cor ct epi, loi, eu averea sau find chiar spit de tote sceste, dr perf! susceptbl dea dail absolut independent Prestigildaindi sm arti, este de depart cel mai des nik rit Prin smpll fap ci un nivd ocapo pore, posed o anu "sere ee neste amit, el este aureolat de prestig, eat cde mest a falar ica persoana. Un mtr norm, "i magrtpurtnd roa ay ttdesuna un prestii, Pascal ia pe buna dreptate despre nccesitatea ca judecitori st vou rabe sper i le, o mare parte din autotaealrar 6 ios GUSTAVE LE BON it, Seca ce pa inversuat se enone a vedere uni ovina marcia! Presta de cre am orbits apc pernanlr, dar ltr de snpteapasa resign wor pn. pee err sau asic. Sex aeta in mim exe dct foc repel amuse. stor, Sia es itr eran arbor lsc, efi decree ce least iudct pe car nimeni cere seen, Sin en rept cee ea tina geval San uncle nme sf unele rut de cae nimeni mu are cur se ing Ctr de ax opera lutomeriproveocio mens de neigh peal dar ew ‘itera rocinoaacé sta? In sadn cae egies scum Pathe ‘nul est un morman de une norte interests, dar pes le fat de mumele i ete alt de mare ict nl percep decd cul {regal coreg de mini tore. Craters peste ch lipid dea seven rue aga cam sn pariazjudecata “Mav intotenua 9 bart adesea chia inv as neve Je er fata formate Succes astor pre arco eta cv adel Signe pecan sc ca exh > De ntur are den rept cu petgl dont su ai ‘il presi personal ete o insofar cuties ra- sulvoal Ele ober afar ptn amen cae exer apace ten din prea ofan store sexta unra in a alisesapune precum sbitiunea csi asc orbs dresorulclnd {tit de yor bar putea devora [acer nat grad, acest forms eos pest etme ‘ket mati menor omens conduct de popoare Bud, Malorne una re Napoleon Sal aes rin ereuyese esse ‘nrpenonaen aa, - “Ted amd seams eer cata gn {neon rena ee indo Jae Soa ra As [Sune dep are ci ae peasant ese Leeann ies a tbe Ine nba eae hee ce pei Sa ho ‘Stns ne can mh ae ce ‘ha Canea tar eugene ras ee so pews ie ea cas sbtoia matinior « cereals tare aietenance Serco capese! eee oceatiaiy anraigartieeigccnaicae t ht ithe one ppeecc tea Seaglereeremnereneosteag mateieisescecscuceorenstees case ei satee esate iehanenmmnete toes eet seen ene creas neon eee Soeeeatame Soper tae eae cap eoibinenr ater contacts ocean Seen ae eran =e eaeeeaeenatien satires Sebearemenresieerateenten Bueeeenereuneertest miners cee cetesemeantest Fase geetaetorsiaiaeetese Saeaeeetceweree meters aerate eenemcs eae Dar shan me een entrar mans es saves reaiee aoa Sseiaeterecseeereetnaeebare eee eeemeeton ieee eeneeeteetae =i actaset aarehusasemenas cease eye pee sia tpeummeneaneces swale etsotines etsrern ae eco sys Dock pr eat spine a anh een interes pa hi eeen GUSTAVELEBON sur secre da na sar putes mpi deals edi sind ‘ila ga Eine cu de wad csr pa fa ev, a isn nee Steopinpar: ‘Aceast incedbal putere de fascinate explicate si mime ‘etoarer dis nsula Ea cuceriea neta a Franti de cite acest om ola, avd de runt tae rile onganizate le une mari, ecae af eremito scrbit de trans hit Napoleon epi doar pe ge eral ce juraser si puns mana pe el cn bu fest in insmpinare Si ‘oti sa supus ft crc. Napoleon, sere general englez Wolly, debare apoape sng In rants gar in Its Pe, care ra ipa sep catia Sp ‘md dea pst cap, Saal de sng, mega ucts depute dn Fran ta sb ele len Sa mua weed ma supine ine persona a unl on? Darin at acest carpi ina ca ne, remarabld ete deopte inert exert spr ABalr, ob ‘avs urmeacin natal, spun slip ne steal Presta supra mui Napoleon, contin is amps ‘ice. Grati acestuia «put impirat un nepotobscur din aia Bo- ‘pare iar asi, cd edem cur rast legend i Nepoon, ne «dim seama cide viguoasirimine marea a umbri, Maltraathi pe ‘cameni, masacrai cu milianel,provoaimvae dup ineazie—to- {ul v-este permis daca dispuneintrun sufcent doa de prestgn si de alent necesar penta vi mentine. Am nvca aici exempll un presi absokstexceponal dar ert neces Sio fc pentru alntlege oiginea marr reg, a marr doe- ‘tine ¢ a manor imperi. Firs poterea exerts asupra maiselorda- ‘ort prestigiu,geneza acestora a mane denentces Dar pres sl mse ntemeiad doar pe inueta une persone, pe ria mtr spe terwarea eligi sursek hi pot mai modest, fi inca ame plarea if tb, Secoh not ne fed citeva exemple in best ‘sens. Unul inte ele, pe care posteritatea va pasta in amine de omenit ai este cal isha care a odie inftsarea globuht ‘Sedat tenacel sale vine ar, ma pai, datos tsi ‘exeriate asipra aturiuhi, Pent singe inpoorsireaunanin, fost de ns se infitseze dinate dame, Se vorbeas ‘rea sub aceast va opozant is devin pieten. Engle _Peneloga murine n “es au atacat ev invergnare procul lu: prezenta un Ang a fost “icientspenra aon on anunchi de surg ponte arc a ‘rect prin Southampton, clopoele bsericlor au fst ase intr ho i Buin total ~eamen i lurut - ua Suez, el mu mai creda in obstacole, de serena sido so pamcasc dela capi n Panama, ‘ss cee miloace, dar erent care muti din be munti nu ii ‘ecit cind mes prea gre Munfi au rezstat i catastof ceaurmat a ‘sit orbitoarea aurea de goie a ert: Destin! nevis cura poate crease, dar scum dspae presi Dupce srt lak ‘itudinea celor mal mire persone storie, x fost aruncat, de ctre magia infra in os pind In moc odiosor cin, Sci ‘uiatrecutncobservt de o mime indierent. Doar suverani sin ou ads omg memaorie. “Tate exemple precedente represst manifest extreme. Petr sabi deta pshologiapresign. ar rebui ht in consierare ‘nteaga seri, de a fntemector de rel de imper pa nti "sera ce nceare sf uieasa vec ex nou imbrciinte ui in dverselecompartmene ale cilia: tine, at, iteraur "ec, se viet cl prestgh consti element fundamental per uation Fina, ea oe orl care se bucur de prestg sant pe ca le conta, iitate media simpun une inte generat anumite "aniere de sensbitate si de exprimare and. De altel, cel mal = "sea tai exe inonstnt, coe ceo fice complet. Pictorimo- lem eprodacind clr sere atu rigie le uno primi, vic nt hii de unde vine ins re fh propria lr sincere, “nu de fag dac un eminent mae mu arf resusctat acea form de 7%, mea af continut imu observe deci specie nave infer ‘are, Cel ear, dora un ovator celeb, inund pee cu um Se violets, mu obser a mark ma mul le decd in urmicu cnc 1 aero "Sirbacerarase coral ‘Spaces type sc mn Set seat Crater Co ‘th hd emeprsr un croc rset mr "Sn Area porpe reso ue de gies ca 1 ga nar ae aa bs Pama na an “he pricmescma Conran pe ent denne feo