UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA de STIINTE ECONOMICE si GESTIUNEA AFACERILOR

T.V.A. ȋn BULGARIA

PRUNA MARCELA ANDREEA

M.C.A.C.

2010

1
BULGARIA: Caracteristici generale

Din punct de vedere geografic și al climei, Bulgaria prezintă o diversitate notabilă, cu peisaje
variind de la vârfurile alpine acoperite cu zăpadă, în Rila, Pirin și Munții Balcani, la vremea
temperată și însorită de pe coasta Mării Negre, la Câmpia Danubiană tipic continentală
(antica Moesie), în nord, până la puternica influență mediteraneană pe văile macedoniene și
zonele joase din sudul Traciei.
Bulgaria are o climă temperată, cu ierni reci (cu multe precipitații) și veri calde și uscate,
precum și cu o influență mediteraneană de-a lungul coastei Mării Negre. Efectul de barieră
a Munților Balcani influențează clima de-a lungul țării : nordul Bulgariei este ceva mai răcoros
și ploios decât regiunile sudice.

Președintele Bulgariei, care este șeful de stat și comandantul șef al armatei, este ales pentru un
termen de cinci ani. Rolurile principale ale Președintelui sunt organizarea datelor pentru alegeri
șiplebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan internațional și semnarea tratatelor internaționale.
Este de asemenea șeful Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională. Președintele are
dreptul să blocheze legislația prin trimiterea legii înapoi la Parlament, deși dacă o lege este
votată a doua oară cu o majoritatea simplă, nu are drept de veto. Bulgaria are un parlament
unicameral, format din Adunarea Națională, sau Narodno Sabranie. Adunarea Națională are 240
de mebrii aleși pentru termeni de patru ani.

2
Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieței sovietice,
de care economia bulgară era strâns legată. Nivelul de trai a scăzut cu 40.
În plus, sancțiunile ONU împotriva Iugoslaviei și Irakului au continuat să ducă în
declin economia bulgară. Primele semne de revenire au apărut în 1994, când PIB-ul a
crescut și inflația a scăzut. În1996, totuși, economia s-a prăbușit datorită reformelor
economice sărace și un sistem bancar instabil. Din 1997 țara s-a aflat pe
traiectoria revenirii, prin creșterea PIB-ului la o rată de 4-5%, creșterea FDI, stabilitatea
macroeconomică și aderarea la UE stabilită pentru 2007.
Guvernul curent, ales în 2001, a pledat pentru menținerea obiectivelor economice
adoptate de predecesorul său în 1997. În ciuda faptului că prognozele economice
pentru 2002 și 2003 au prezis creștere continuă în economia bulgară, guvernul încă are
de a face cu o rată a șomajului mare și standarde scăzute de viață. Bulgaria, ca și
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie2007.
Bulgaria își acoperă până la 98% din necesarul de gaze naturale din importurile rusești.
Bulgaria consumă anual 3,2-3,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale și importă 95-
98% din această cantitate din Rusia
Conform recensământului din 2001, populația Bulgariei este în principal de etnie
bulgară (83.9%), dar conține și două minorități mari, de turci (9.4%) și
de romi (4.7%).
Restul de 2% consistă din mai multe minorități mici, incluzând
armeni, tătari, greci, ruși, români (incluzând vlahi și aromâni),ucraineni, găgăuzi
și evrei. 84,8% din populația bulgară vorbește limba bulgară, o membră a grupului
slavic, care este singura limbă oficială, dar sunt vorbite și alte limbi, conform etniilor
existente.

CAPITOLUL 1. Analiza legislativã

BULGARIA
1.1.Tendinţelor globale în domeniul impozitării

Structura şi dezvoltarea veniturilor fiscale

In 2008 Bulgaria ocupă locul 19 în UE în ceea ce priveşte totalul de impozite din PIB,şi anume ,
33.3%, cu 3,7 puncte procentuale sub media UE . Comparativ cu ţara vecină, România, raportul
Bulgariei privind impozitul total este cu 5,3 puncte procentuale mai mare.

3
Bulgaria este membrul UE axat cel mai mult pe impozitarea indirectă ; ponderea impozitelor
indirecte privind sumele de impozitare totale sunt de 55,7%. În ceea ce priveşte cota sa din PIB,
nivelul de impozitare indirectă este de asemenea mult peste media UE (18,6%, UE-27 13,8%)
fiind cea mai mare a doua în UE; conturile de TVA reprezintã 62% din totalul impozitelor
indirecte şi conturile accizelor 33% din impozitele indirecte.
Acestea din urmă au crescut cu 65% începând cu anul 2000, cea mai mare schimbare din UE, şi
reflectă adaptările necesare ale accizelor la minime cerute de UE, dar, de asemenea, politica
guvernului de a mutare sarcina fiscalã de la impozitarea directă la cea indirectã. Prin urmare,
impozitele directe sunt de doar 21% totalul impozitelor , cea mai mică valoare a doua în Uniunea
Europeană. Ponderea scăzută a impozitării directe se datorează în principal veniturilor PIT
modeste, care produc doar 40% din media UE.Contribuţiile la securitate au fost reduse în mod
semnificativ în ultimii opt ani; din 2008 ele le reprezintă numai 24,3% din totalul de impozitare
(UE 30,2%), aproximativ 60% sunt plătite de către angajator.
Conturile publice centrale reprezintã 72,5% din veniturile fiscale totale, urmate de fondurile de
securitate socială (24,3% din veniturile fiscale totale), iar ce veniturile locale sunt marginale.
Acest lucru se datorează eliminãrii suprataxei locale CIT şi întreruperea de partajare PIT din
2003. Ca rezultat, veniturile administraţiei locale au scăzut de la 11% din veniturile totale în
2002 la 1,5% în anul următor. Un studiu recent a observat cã revenirea se datorează unui boom
in sectorul imobiliar.
-Impozitul total în PIB în 2008 (33,3%) este mai mare decât în 2000. Scăderea raportului în 2001
şi 2002 s-a datorat în principal reducerilor în groapă şi ratelor de contribuţii de asigurãri
sociale. Cu toate acestea, mai târziu evoluţia a dus la introducerea de praguri minime de
securitate socială în 2003, care a ajutat la o stabilizare a veniturilor de securitate socială. În
perioada 2006-2008, o scădere a veniturilor din contribuţiile sociale şi de TVA a fost compensată
de creşterea în continuare a încasărilor din accize, precum şi de la PIT şi CIT, astfel încât
impozitul global din PIB a rămas aproape neschimbat. Acest lucru reflectă eforturile guvernului
de a reduce povara fiscală din impozitarea directă, în special cea care se încadrează în muncă, în
scopul de a atrage investiţii şi de a promova creşterea locurilor de muncă.

Impozitarea consumului, muncii şi a capitalului; taxe de mediu

Impozitele pe consum, în Bulgaria s-au ridicat la 18,0% din PIB în 2008, cea mai mare valoare
din UE. Acest lucru se datorează în principal cotei ridicate a consumului final intern în PIB -
aproape trei sferturi. Rata de impozitare contribuie mai puţin la acest nivel înalt, după cum arată
ITR privind consumul de care - la 26,4% - este doar al şaselea cel mai mare din UE. ITR pe
consum este condus până la mult peste cota standard de TVA (20%) de un nivel ridicat al
accizelor de 50% din veniturile TVA. Creşterea ITR în ultimii ani este în special datorată
creşterii continue a ratelor accizelor, scăderea pragului de înregistrare TVA şi introducerea de
conturi de TVA.
În 2008, veniturile din impozitarea forţei de muncă s-au ridicat la numai 10,2% din PIB, cea mai

4
mică valoare a doua în Uniunea Europeană şi la 7,3 puncte procentuale sub media UE. Printre
alţi factori, acest fapt se datorează nivelului relativ scăzut de compensare a angajaţilor (36,2%
din PIB) şi veniturile foarte scăzute de la impozitarea forţei de muncă angajate. ITR la 27,6%,
asupra muncii, este, de asemenea, cu mult sub media UE (34,2%). Raportul a fost în scădere în
mod constant în ultimii ani mai multe datorându-se în mare parte la efortului guvernului de
reducere a sarcinii fiscale care intră în sarcina angajatorului prin reducerea de mai multe ori a
contribuţiilor sociale ale angajatorilor.
Veniturile din impozitele pe capital se ridicã la 5,4% din PIB în 2008, cu două puncte
procentuale sub media UE. Raportul a scăzut treptat 2001-2005, dar a crescut în 2006, datorită
veniturilor mai mari din impozitul pe venit corporativ. ITR pe capital arată un nivel relativ
scăzut, unul dintre motive ar putea fi ponderea mare a excedentului de exploatare din
PIB. Având în vedere creşterea cotei de impozite pe capital a PIB-ului şi scăderea raportului
dintre baza de impozitare a capitalui din PIB, ITR pe capital a crescut în perioada 2004-2007.
La 3,5% din PIB, veniturile din taxele de mediu sunt cele mai mari al treilea în UE (2,6%). Acest
lucru se datorează veniturilor mari din impozitele pe energie, care reprezintã 3,1% din PIB –
fiind cea mai mare din UE (1,8%). În consecinţă, ţara ocupă primul loc în veniturile din
impozitele percepute de energie ,pe combustibil pentru transport - 3% din PIB în 2008, în timp
ce taxele de transport sunt de o importanţă oarecum mai mică valoare de numai 0,3% din PIB.

Subiecte actuale şi perspective; orientare politică

În contextul recesiunii actuale, guvernul bulgar urmãreşte o politicã de limitare a cheltuielilor,
atât pentru creşterea veniturilor cât şi pentru creşterea colectãrii taxelor. În 2010, rata de impozit
pe veniturile brute din jocuri de noroc a fost majorată de la 10% la 15%, iar accizele la ţigări au
fost stabilite la o rată de aproape 20% peste nivelul minim, cerute de UE. Una dintre măsurile
planificate să aibă cel mai puternic impact asupra locurilor de muncă şi protejarea grupurilor
vulnerabile pe piaţa forţei de muncă este reducerea contribuţiilor la asigurările sociale pentru
fondul de pensii cu 2 puncte procentuale în 2010; alte 3 puncte procentuale de reducere fiind
planificată până în 2012. În plus, deducerea dobânzilor ipotecare pentru locuinţe a familiilor
tinere, care a fost introdus temporar în 2009, a fost prelungit şi va rămâne eficient în 2010. La
sfârşitul lunii martie 2010 Guvernul a propus un pachet anti-criză constând în 60 de măsuri, care
este de aşteptat să aducă în jur de 1.5 BGN a veniturilor (€ 0.8 miliarde) miliarde de euro. Unele
dintre principalele măsuri din Plan cuprind comercializarea emisiilor, privatizarea de pachete
minoritare de actiuni detinute de stat, arenda şi vânzarea, concesiunile, vâzarea cotelor
neutilizate de gaze cu efect de seră, fiscalizarea jocurilor de noroc şi premiilor naţionale la
loterie, şi un impozit pe active de lux.

5
1.2Principalele caracteristici ale sistemului fiscal

Impozitul pe venit
Paranteze aplicabile de impozitare s-au redus continuu, cel mai semnificativ in 2001. Lărgirea
bazei de impozitare şi o creştere a ocupării forţei de muncă a împiedicat pierderi importante de
venit. De la 1 ianuarie 2008 Bulgaria a introdus un sistem de 10% impozit forfetar, care a
înlocuit ratele de impozit pe venit progresiv precedent.
Cotele unice sunt percepută pe veniturile din şase surse şi scutirile fiscale în vigoare sunt foarte
puţine. Venitul net al întreprinzătorilor persoane fizice este impozitat separat cu titlu de 15% cotã
unicã de impozitare finalã. În anumite sectoare întreprinderile mici exploatate de persoane fizice,
inclusiv persoanele fizice, sunt supuse unui impozit forfetar , cu condiţia ca acestea sã nu fi
înregistrat TVA.Persoanele fizice cu handicap primesc o indemnizaţie anuală de 7 920 BGN (€ 4
049). Anumite donaţii, contribuţiile obligatorii la asigurările sociale şi anumite contribuţii
voluntare şi prime sunt deductibile din venitul impozabil total.Începând cu 1 ianuarie 2009, este
introdusã deducerea ipotecarã pentru locuinţe a familiilor tinere. Deducerea este limitată la BGN
100 000 (€ 51 129) pe creditul ipotecar.
Pensiile şi alte plăţi sociale sunt scutite de la impozitare. În mod similar, veniturile din dobânzi la
conturile de economii cu băncile rezidente în Bulgaria sau în altă ţară SEE,a împrumuturile de
stat sau garantate de stat, precum şi obligaţiuni corporative şi obligaţiunile, sunt scutite de
impozitare.

Impozitul pe profit
În cursul ultimului deceniu, impozitarea pe profit în Bulgaria a devenit tot mai favorabilã pentru
afaceri.Pornind de la rata de 40% în 1995, pentru întreprinderile mari, rata a fost redus aproape
în fiecare an pentru a ajunge la rata de 10% aplicabile de la 1 ianuarie 2007. Investiţia iniţială,
calculatoare şi software, precum şi telefoanele mobile beneficiaza de un tarif special de
depreciere de 50%. În plus, rata de amortizare de 50% se aplică la orice tip de investiţii în active
noi, dacă a promovat eficienţa energetică.

6
Rezultatul impozabil este derivat din rezultat contabil, şi poate fi modificat în scopuri
fiscale.Pierderile sunt reportate pentru cinci ani.Dividendele distribuite între societăţile rezidente
comerciale sunt scutite. Începând cu 1 ianuarie 2009, dividendele SEE inbound şi outbound sunt
scutite de impozitul reţinut la sursă. În caz contrar, o reţinere la sursă de 5% se percepe pe
dividendele. Alte venituri plătite societăţilor nerezidente sunt supuse unui impozit reţinut la sursă
de 10%.

TVA şi accize
Sistemul de TVA a fost în loc în Bulgaria din 1994 . Cotele reduse au fost abrogate, iar rata
generalã a fost redusã de la 22% la 20%. Doar o cotă redusă de 7% se aplică petru cazarea la
hotel în cazul în care acesta din urmă este o parte a unei călătorii organizate.
Ratele de accize au crescut aproape în fiecare an şi din 2010 criteriile minime ale aceste rate
sunt deja îndeplinite.De la 1 ianuarie 2010 accizele la energie electrică (pentru nevoi industriale),
cărbune şi ţigări au fost mărite, acesta din urmă la o rată care este de 19% peste nivelul minim
din UE, în timp ce accizele pe maşini au fost eliminate.

Patrimoniu şi impozitarea tranzacţiilor

Impozitul pe succesiune este perceput la valori stabilite de către municipalităţi în limitele
stabilite de lege. Tarifele pot varia între 0,4% şi 0,8% (dacă sunt primite prin rude în linie
laterală) şi între 3,3% şi 6,6% (dacă sunt primite prin orice alt beneficiar). Transferul de o
proprietate este impozitat la o rata de 0,1% la 3%. Un impozitului pe bunuri imobiliare se aplică
la rate de 0,01% la 0,25% din valoarea bunului imobil, în funcţie de municipiu. O reducere de
50%, se acordă în cazul în care proprietatea este reşedinţa principală a contribuabilului.

Contribuţiile sociale
Contribuţiile sunt datorate pentru fondurile public de asigurări sociale, care acoperă drepturile de
pensie, de boală şi maternitate, sănătate şi şomaj. În 2010, diferitele contribuţii ajung până la o
sumã maximã de 28,5% din venituri, sub rezerva venitului minim lunar . Dintre acestea, cel mai
mare este contribuţia la fondul de pensii, care a fost scăzut, ca din 2010 de la 18% la 16%. În
plus, statul transferă anual la fondul de pensii o sumă egală cu 12% din venitul de asigurare
socială ale tuturor persoanelor asigurate pentru anul calendaristic. Nu au existat schimbări în
ratele altor contribuţii sociale şi cota plătită de angajator şi angajat ramane la 60:40. În plus,
angajatorul trebuie să plătească contribuţii suplimentare de la accident de muncă şi Fondul
Professional al Bolilor (0,4% -1,1%) şi pentru garantarea creanţelor a lucrătorilor şi angajaţilor în
caz de insolvabilitate a angajatorilor (0,1%).

7
CAPITOLUL2. Analiza etapelor armonizãrii

Taxa pe valoarea adăugată. Reglementare fiscală şi armonizare

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în anul 1970 în Comunitatea Economică
Europeană şi a înlocuit o serie de taxe existente atunci asupra producţiei şi consumului, care
îngreunau schimburile comerciale între state.

În anul 1977, prin Directiva a şasea, se pun bazele armonizării taxei pe valoareaadăugată în
statele membre, legislaţie care a fost modificată ulterior. Statele membre pot aplica următoarele
tipuri de cote de TVA: o taxă normală şi una sau două taxe reduse. Taxa normală de TVA nu
trebuie să fie mai mică de 15%, iar taxele reduse să nu fie mai mici de 5%.
Principiul de taxare al TVA-ului este cel al consumului (destinaţiei bunurilor), taxa urmând a
fi percepută asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în statul în care se consumă. Sunt
supuse TVA-ului şi importurile.

În anul 2003, în urma unui bilanţ care s-a realizat în legătură cu rezultatele strategiei privind
ameliorarea funcţionării sistemului TVA s-a menţionat:
• anularea, după 1 ianuarie 2003, a posibilităţilor statelor membre de a impune operatorilor
intre-comunitari obligaţia desemnării unui reprezentant fiscal pentru operaţiunile efectate în
alte state membre decât cele în care sunt stabiliţi;
• după 1 ianuarie 2003 toţi contribuabilii (rezidenţi şi nerezidenţi) au dreptul de a depune
declaraţiile de TVA sub formă electronică;
• s-a stabilit cadrul legal pentru facturarea electronică şi stocarea electronică a facturilor;
• uniformizarea cotei reduse de TVA şi a sferei sale de acţiune.

Contribuabilii sunt persoanele care realizează în mod independent una din următoarele
activităţi economice: producţie, comerţ, prestare de servicii, activităţi extractice şi agricole,
profesii liberale. Contribuabili mai sunt consideraţi şi cei care se ocupă cu vânzarea unui imobil
sau a unui teren. Baza de impozitare este diferenţiată în funcţie de tipul livrării de bunuri sau
prestărilor de servicii.

Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată, este acordat în statele membre ale Uniunii
Europene în egală măsură pentru toţi contribuabilii, atunci când bunurile şi serviciile sunt
efectuate pentru operaţiunile lor economice, efectuarea de schimburi, care dau naştere la acest

8
drept de deducere. Se mai acordă şi operaţiunilor scutite de taxă pe valoarea adăugată, dar care
dau acest drept de deducere.

În legislaţia europeană sunt prevăzute şi o serie de regimuri speciale în ceea ce priveşte TVA
pentru: societăţile mici, agricultori, bunuri second-hand, opere de artă, antichităţi, aur, agenţiile
de turism.

În ţările membre ale Uniunii Europene - 154, cu excepţia Austriei, Belgiei, Franţei şi
Germaniei, societăţile comerciale care au sediul social în acel stat primesc la înregistrarea lor ca
firmă un număr de înregistrare TVA, care va fiutilizat în scopul deducerii TVA-ului.

S-a creat posibilitatea ca şi societăţile comerciale care nu dispun de un sediu social într-un
anumit stat membru al Uniunii Europene, dar desfăşoară activităţi acolo, să solicite un număr de
înregistrare TVA, pentru a-şi putea depune declaraţiile şi de a plăti TVA direct acelui stat unde
îşi desfăşoară activitatea, fără a mai apela la un reprezentant fiscal.
A mai fost introdus sistemul VIES=Vat Information Exchange System, adică Sistemul de
schimb al informaţiilor în domeniul TVA, care permite verificarea numărului de identificare a
TVA-ului de către cei implicaţi – societăţi comerciale, autorităţi fiscale.

Ultima propunere în domeniul armonizării legislaţiei a fost introducerea unui nou sistem
numit „Ghişeul unic” – o societate putând să-şi depună o singură declaraţie pentru absolut toate
operaţiunile supuse impozitării TVA-ului, indiferent de statul în care acestea au fost realizate.

Bulgaria a publicat pe 1 decembrie 2009, o modificare a legii pentru taxa pe valoarea

adăugată, care prevede unele modificări semnificative în ceea ce priveşte sistemul său de TVA.
Amendamentele vor intra în vigoare începând cu 1ianuarie 2010. Modificările majore ale acestui
aspect reprezintã implementarea reglementărilor europene şi tentative a dezvolta o abordare mult
mai simplificată şi accesibilă a TVA-ului. Amendamentele oferã o imagine de ansamblu a
transformãrii recente în ceea ce priveşte TVA-ul din Bulgaria .

Prima zonă de schimbare a fost locul efectiv de furnizare de servicii pe care Bulgaria le-a
adus în conformitate cu amendamentele de la Directiva 2006/112/CE a Consiliului, şi care
urmau să fie puse în aplicare în legislaţia naţională a statelor membre nu mai târziu de 01
Ianuarie 2010. Semnificaţia acestui punct este faptul că TVA-ul perceput pentru servicii
trebuie să fie efectuat la locul fizic efectiv iar în cazul în care clientul se află în aceste locuri,
clientul este persoana impozabilă (de exemplu,impozitarea la locul de consum ).
Deopotrivă, şi ca regulă generală, personele neimpozabile de la “locul” de aprovizionare, trebuie
să fie din ţara în care este stabilit furnizorul respective îşi desfăşoară activitatea economică.

Regula generală este completată de norme specifice care subscriu şi schimbã locul
de impozitare în funcţie de natura ofertei şi reşedinţa clientului (atunci când acesta din urmă are
reşedinţa sau are o adresă permanentă în afara UE). Obiectul acestor norme specifice este
livrarea de următoarele servicii:

9
- furnizarea sau transferul de drepturi de licenţe, brevete, drepturi de autor, marca, know-how sau
alte drepturi similare în proprietate industrială sau intelectuală, precum şi transferul de drepturi
ale produselor de programare, diferite de software-urile standard;
- servicii de publicitate;
- servicii efectuate de către consultanţi, ingineri, contabili, avocaţi şi alte servicii similare,
inclusiv serviciile cu privire la prelucrarea de software;
- prelucrare a datelor şi furnizarea de informaţii;
-servicii bancare, financiare, de asigurări şi de re-asigurare;
- închirierea în bunuri mobile;
- servicii de comunicaţii electronice;
- radio şi televiziune, servicii de difuzare;
- servicii efectuate prin intermediul cãii electronice;
- servicii privind accesul, transportul sau transferul de sisteme de gaze naturale sau energie
electrică şi furnizarea de alte servicii, legate direct de aceste;
- serviciile de intermediere, efectuate de către o persoană, care acţionează în numele şi pe
cheltuiala altei persoane, în legătură cu serviciile de mai sus.

Alte modificări de fond, de asemenea, au fost introduse pe un domeniu de aplicare mai larg din
punc de vedere la naturii TVA-ului. Aceste modificări sunt după cum urmează:
- Obligaţia de înregistrare a TVA-ului în caz de furnizare sau primire de servicii gratuite, înainte
de data la care prima tranzacţie este efectuată sau primitã
- reprezentarea procedurii nu va mai fi perceputã cu rata zero, ca scutitã de taxe de
aprovizionare;
- veniturile Autorităţilor trebuie se înregistreze TVA-ul;
- Taxa de rambursare va fi reevluatã de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în 45 de
zile termen de depunere a ultimului-declaraţie de referinţă (în loc de perioada curentã 30 de zile);
- mărfurile importate care nu depăşesc 30 leva, precum şi transporturile non-comerciale în sumă
de până la 45 de euro vor fi scutite de impozit;
- Persoanei înregistrate, care a făcut livrări intracomunitare sau consumabile ca şi intermediar
într-o operaţiune trilateralã pe o perioadã fiscală, trebuie să prezinte împreună cu decontul de
taxã, de asemenea, o declaraţie pe sistemul VIES pentru aceste livrări pentru perioada fiscală
respectivă.
Revizuirea legislaţiei privind TVA al Bulgariei a fost esenţialã pentru armonizarea
legislaţiei existente cu standardele europene .Rezultatul este o abordare precisă, în beneficiul
întreprinderilor, promovarea transparenţei fiscale şi de atenuare a fraudei.

Modificări în Lege privind TVA-ul bulgar

Amendamentele la Legea privind TVA au fost adoptate de către Parlamentul bulgar şi vor
intra în vigoare în 2011.
Acordarea de concesii de către stat şi municipalităţi va fi impozatã de la 1 ianuarie 2011 cu un

10
TVA de 20%. În prezent, acordarea de concesii nu este impozabilă.
Ca o perioadă de tranziţie ar trebui să fie, de asemenea, percepute taxele pentru concesii semnate
înainte de 1 ianuarie 2011.

O singură cotă redusă de TVA pentru serviciile de cazare la hotel

De la 1 aprilie 2011 se va aplica o singurã rată redusă de TVA de 9% la servicii de cazare la
hotel, indiferent dacă acestea sunt o parte dintr-un pachet turistic sau cumpărate individual. În
prezent cote reduse de TVA de 7% se aplică numai la cazarea la hotel în cazul în care aceasta
este o parte a unui pachet turistic. Toate celelalte cazuri de cazãri la hotel sunt supuse la 20%
TVA.
În cazul în care cazarea la un hotel este pre-plătitã iar evenimentul are loc după 1 aprilie 2011,
furnizorul va trebui să emită o factură de încărcare TVA 9% (corectare a oricărei percepere
anteriorã de TVA).

Toate datoriile publice colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru a fi

compensate cu TVA de recuperat ,La 1 ianuarie 2011 TVA-ul va fi efectiv rambursat entităţilor
înregistrate doar după compensarea toturor datoriilor publice colectate de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală şi Institutul Naţional de Asigurări . În prezent, doar pasivele fiscale şi de
securitate socială sunt compensate cu TVA de recuperat.

Simplificarea regulilor de baza impozabilă în cazul tranzacţiilor barter

De la 1 ianuarie 2011, baza impozabilă pentru bunuri sau servicii schimbate într-o tranzacţia va
fi la preţul lor de piaţă la data evenimentului impozabil. În prezent baza de impozitare pentru
bunurile schimbate sau servicii este preţul de piaţă al bunurilor sau serviciile primite în schimb
de la data evenimentului impozabil.

CAPITOLUL 3.Analiza veniturilor ȋncasate din TVA

In cele ce urmeazã, am analizat veniturile ȋncate din TVA ȋn funcție de urmãtorii

indicatori:

-TVA sume absolute

-TVA/PIB

-TVA/total venituri cu contribuții sociale

-TVA/total impozite indirecte

-TVA/total taxe de consumație

11
3.1. Sume absolute milioane euro

GEO/TIME 20092008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
Bulgaria 3156.03862.23190.22834.82377.52010.61585.51244.61310.51169.0965.8960.5568.0579.8 694.9

Comentarii:

-dupã cum putem observa ȋn graficul de mai sus, veniturile ȋncasate din TVA au crescut
considerabil pânã ȋn anul 2008, iar ȋn anul 2009 aceste venituri scad datoritã crizei economice
care a lovit statele europene, implicit Bulgaria

indici in bazã fixã

20092008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1
4.5416615.557924.5908764.0794363.4213562.8933662.2816231.7910491.8858831.6822561.389841.3822130.8173840

12
-ȋn graficul alãturat se poate observa creșterea anualã a ȋncasãrilor veniturilor din TVA având ca
și referințã volumul ȋncasãrilor veniturilor din TVA din anul 1995

indici cu bazã ȋn lanț

GEO/TIME 20092008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
Bulgaria 0.817151.2106451.125371.1923451.1824831.2681171.2739030.9497141.1210441.2103961.0055181.691021

-ȋn graficul de mai sus este reprezentatã evoluția ȋncasãrilor veniturilor din TVA de la an la an și
este de notat faptul cã acestea au crescut foarte mult ȋn anul 1997 fațã de anul 1996 iar ȋn
urmãtorii ani existã o evoluție atât ascendentã cât și descendentã , cea descendentã fiind mai
puternic vizibilã din anul 2008

media 1767.3

13
 Minim 568.0
maxim 3862.2
abaterea
standard 16.0776
Mil. Euro

3.2.TVA/ PIB

GEO/TIME2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
Bulgaria 9.0 10.9 10.4 10.7 10.2 9.9 8.6 7.3 8.4 8.3 7.8 8.4 6.2 7.3 6.9
-ȋn graficul de mai jos este prezentatã evoluția TVA-ului ca și procent din PIB și se poate
aprecia faptul cã aceasta este ȋn ascensiune din anul 1995 pânã ȋn anul 2009 , punctul maxim
fiind ȋn anul 2008 , iar ȋn anul urmãtor, 2009, procentul TVA-ului din PIB scade ușor din cauza
crizei economice

indici in bazã fixã

tax/TIME2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
Bulgaria 1.3043481.579711.5072461.5507251.4782611.4347831.2463771.0579711.2173911.2028991.1304351.217391

14
-analizãnd evoluția TVA-ului ca și procent din PIB avãnd ca și an de referințã anul 1995, se
poate observa creșterea acestuia pânã ȋn anul 2008

indici cu baza in lant

GEO/TIME2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
Bulgaria 9.0 10.9 10.4 10.7 10.2 9.9 8.6 7.3 8.4 8.3 7.8 8.4 6.2 7.3 6.9

-ȋn tabelul de mai sus este expusã evoluția anualã a TVA-ului ca și procent din PIB;acesta a
crescut vizibil ȋn perioada 2002- 2008

media 8.7

15
 min 6.2
max 10.9
abaterea
standard 30.07733
Mil euro

3.3.TVA/ Total venituri cu contribuţii sociale

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
total venituri
cu contributii
sociale 10121.011430.610254.08132.67270.46633.15699.64852.94786.94425.63868.73689.12570.42284.3 3113.3
TVA 3156.0 3862.2 3190.22834.82377.52010.61585.51244.61310.51169.0 965.8 960.5 568.0 579.8 694.9
-ȋn graficul de mai jos este ilustratã partea care o reprezintã TVA-ul ȋn totalul veniturilor cu
contribuțiile sociale

-putem observa cã ȋn perioada analizatã , adicã 1995-2009, partea de TVA din totalul veniturilor
cu contributiile sociale este ȋntr-o vizibilã creștere

Indici cu baza fixã

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
total venituri
cu contributii
sociale 3.25093.67153.29362.61222.33532.13061.83071.55881.53761.42151.24261.18490.82560.7337 1.0000
TVA 4.54175.55794.59094.07943.42142.89342.28161.79101.88591.68231.38981.38220.81740.8344 1.0000

16
-luãnd anul 1995 drept an de referințã , observãm ȋn graficul de mai sus evoluția ascendentã
concomitentã a TVA-ului ,respectiv a totalului veniturilor cu contribuții sociale

Indici cu baza ȋn lanț

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
total venituri
cu contributii
sociale 0.88541.11471.26091.11861.09611.16381.17451.01381.08161.14401.04871.43521.12520.7337-
TVA 0.81721.21061.12541.19231.18251.26811.27390.94971.12101.21041.00551.69100.97960.8344-

17
-ȋn graficul de mai sus este evidențiat faptul cã evoluția anualã a TVA-ului este influențatã de
evoluția anualã a totalului veniturilor

media 5942.2
Minim 2284.3
Maxim 11430.6
abaterea
standard 120223861
Mil euro

3.4.TVA/ Total impozite indirecte

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
impozite indirecte 5380.06316.65244.14563.43866.23330.22670.02142.32088.31936.31650.41612.4960.6884.6 1227.2
TVA 3156.03862.23190.22834.82377.52010.61585.51244.61310.51169.0 965.8 960.5568.0579.8 694.9
-ȋn graficul de mai jos este ilustratã partea care o reprezintã TVA-ul ȋn totalul impozitelor
indirecte

-putem observa cã ȋn perioada analizatã , adicã 1995-2009, partea de TVA din totalul impozitelor
indirecte este ȋntr-o vizibilã creștere

18
indici cu bazã fixã

tax/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
Impozite
indirecte 4.45.1471644.2732243.7185463.1504242.7136572.1756841.7456811.7016791.5778191.344851.313885
TVA 4.5416615.5579224.5908764.0794363.4213562.8933662.2816231.7910491.8858831.6822561.389841.382213
--luãnd anul 1995 drept an de referințã , observãm ȋn graficul de mai jos evoluția ascendentã
concomitentã a TVA-ului ,respectiv a totalului impozitelor indirecte

indici cu baza in lant

tax/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
Impozite
indirecte 0.8517241.2045161.1491651.1803321.1609511.2472661.2463241.025858 1.07851.1732311.0235671.67853
TVA 0.8171511.210645 1.125371.1923451.1824831.2681171.2739030.9497141.1210441.2103961.0055181.69102

19
-ȋn graficul de mai sus este evidențiat faptul cã evoluția anualã a TVA-ului este influențatã de
evoluția anualã a totalului impozitelor indirecte

media 2924.8
min 884.6
max 6316.6
abaterea
standard 43249986

3.5.TVA/ Total taxe de comsumaţie

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
taxe de
consumatie 5183.56127.25103.34409.13699.13182.82545.62033.92008.81861.41578.11595.6958.6874.2 1212.8
TVA 3156.03862.23190.22834.82377.52010.61585.51244.61310.51169.0 965.8 960.5568.0579.8 694.9
-ȋn graficul de mai jos este ilustratã partea care o reprezintã TVA-ul ȋn totalul taxelor de
consumație

-putem observa cã ȋn perioada analizatã , adicã 1995-2009, partea de TVA din totalul taxelor de
consumație este ȋntr-o vizibilã creștere

20
indicii cu bazã fixã

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
taxe de
consumatie 4.2739945.0521114.2078663.6354723.050049 2.624342.0989451.6770281.6563321.5347961.3012041.315
TVA 4.5416615.5579224.5908764.0794363.4213562.8933662.2816231.7910491.8858831.682256 1.389841.382

--luãnd anul 1995 drept an de referințã , observãm ȋn graficul de mai sus evoluția ascendentã
concomitentã a TVA-ului ,respectiv a totalului taxelor de consumație

21
indici cu baza ȋn lanț

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
taxe de
consumatie 0.8459821.2006351.1574471.1919391.1622161.2503141.2515861.0124951.079188 1.179520.9890321.664
TVA 0.8171511.210645 1.125371.1923451.1824831.2681171.2739030.9497141.1210441.2103961.0055181.691

-ȋn graficul de mai sus este evidențiat faptul cã evoluția anualã a TVA-ului este influențatã de
evoluția anualã a totalului taxelor de consumație

media 2824.9
Minim 874.2
maxim 6127.2
abaterea
standard 40312196
Mil euro

CAPITOLUL 4. Comparația cu UE 27, UE 15 și România

4.1. BULGARIA vs U27

Analiza TVA-ului ȋn sume absolute

GEO/TIME 20092008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
European Union
(27 countries) 863473.1875041.2814182.1763113.9722334.4687085.6676335.7655248.3641590.4600247.15553
Bulgaria 3920.8 3503.0 3131.4 2657.1 2129.0 1742.6 1536.1 1393.4 1331.1 1013.0 9

22
-ȋn perioada de referințã 1995- 2009 , creșterea veniturilor din TVA este mult mai mare la nivel
global UE27 fațã de nivelul TVA-ului ȋn Bulgaria

TVA procent din PIB

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
European
Union(27
countries) 6.9 7.1 7.0 6.9 6.8 6.8 6.8 6.8 7.0 7.0 6.8
Bulgaria 11.1 11.4 11.8 11.4 10.4 9.5 9.0 9.0 9.5 8.1 8.2

-ȋn ceea ce privește TVA-ul ca și procent din PIB , putem aprecia evoluția ascendentã mult mai
puternicã la nivelul UE27

23
4.2. BULGARIA vs U15

Analiza TVA-ului in sume absolute

GEO/TIME 20092008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998
European Union
(15 countries) 804858.7754514.5709774.7678657.8648393.5638273.2620743.9610033.7573374.7530813
Bulgaria 3920.8 3503.0 3131.4 2657.1 2129.0 1742.6 1536.1 1393.4 1331.1 1013.0 932
-ȋn perioada de referințã 1995- 2009 , creșterea veniturilor din TVA este mult mai mare la nivel
global UE15 fațã de nivelul TVA-ului ȋn Bulgaria

TVA procent din PIB

GEO/TIME 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
European
Union (15
countries) 6.8 7.0 6.9 6.8 6.8 6.8 6.8 6.8 7.0 7.0 6.8 6.7 6.7 6.6
Bulgaria 11.1 11.4 11.8 11.4 10.4 9.5 9.0 9.0 9.5 8.1 8.2

24
-ȋn ceea ce privește TVA-ul ca și procent din PIB , putem aprecia evoluția ascendentã mult mai
puternicã la nivelul UE15

4.3. BULGARIA vs ROMANIA

Analiza TVA-ului in sume absolute

GEO/TIME20092008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
Bulgaria 3920.8 3503.03131.42657.12129.01742.61536.11393.41331.11013.0 932.6
Romania 11036.310078.67740.86439.34074.83780.83448.82830.52632.92044.32302.91440.61359.7 1419.3
-ȋn graficul de mai jos se poate observa evoluția ascendentã a ȋncasãrilor din TVA atât ȋn
România cât și ȋn Bulgaria , ȋnsã ȋn România ȋncasãrile din TVA sunt mai mari

25
TVA procent din PIB

GEO/TIME2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
Bulgaria 11.1 11.4 11.8 11.4 10.4 9.5 9.0 9.0 9.5 8.1 8.2
Romania 7.9 8.1 7.9 8.1 6.7 7.2 7.1 6.2 6.5 6.1 6.2 4.6 4.7 4.9

-ȋn ceea ce privește evoluția TVA-ului ca și procent din PIB ,atât ȋn România cãt și ȋn
Bulgaria ,este una crescãtoare ,doar cã ȋn Bulgaria aceasta este mai mare deoarece și PIB-ul
bulgar are o valoare superioarã celui din România

OBSERVATII:
1.Impozitele mai mici atrag investitorii români la sud de Dunăre

Vecinii de la sud de Dunăre ademenesc tot mai mulţi oameni de afaceri din România să-şi mute
businessurile la ei în ţară. Miza constă în taxe mult mai mici decât cele pe care autorităţile
române le practică.

De exemplu, dacă în România un SRL având ca obiect de activitate "producţia de mobilă", cu un

fond de salarii de 45.000 lei pentru un număr mediu de 25 de salariaţi plăteşte taxe şi impozite de
27.900 de lei, în Bulgaria suma plătită va fi de 15.300 de lei.

"Bulgaria are printre cele mai mici taxe din Europa, fapt care se vede şi prin numărul tot mai
mare de companii din România care se relochează peste graniţa de la sud", afirmă Cristian Petre,

26
avocat al casei de avocatură Dănilă, Petre şi Asociaţii (DPA).

2.În Bulgaria, TVA-ul - plătit numai în anumite condiţii

În Bulgaria, înregistrarea ca plătitor de TVA este obligatorie numai atunci când cifra de afaceri
depăşeşte 50.000 leva (aproximativ 25.000 euro) în ultimele 12 luni. După înregistrarea ca
plătitor de TVA, se poate reveni la încadrarea de neplătitor numai dacă cifra de afaceri este mai
mică de 50.000 leva în ultimele 18 luni. Potrivit lui Cristian Petre, avocat DPA, oamenii
din Bulgaria sunt mult mai serioşi şi au o dorinţă mai mare de a munci decât ai noştri. Pe lângă
taxele mult mai joase decât ale noastre, bulgarii au şi eu un minus (pe care şi noi îl avem) -
drumurile sunt proaste.

Dacă înainte de criză, în Bulgaria aveai nevoie de un capital de 2.500 de euro pentru a-ţi
întemeia o firmă, acum guvernul a hotărât că este nevoie de un capital social minim de două leva
(aproximativ 5 lei), sumă mai mult simbolică.

La noi, suma minimă de care ai nevoie pentru a înfiinţa o firmă este de 200 de lei.

3.Taxele care conving românii să-şi mute businessul la vecini

27