Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual Psihologie - Clasa A - X-A
Manual Psihologie - Clasa A - X-A
Referenti:
Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului
Constanta,
Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u
Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului
Suceava
© Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva.
Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face
numai cu acordul scris al editurii.
Editura CORVIN
330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9.
Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588
www.corvin.ro
E-mail: corvin@mail.recep.ro
Anul
care
$coala laClasa ACEST
returnare
Starea
a primit MANUAL
~colar A FOST
manualului* FOLOSIT
la primire DE:
nualul
Numele elevului
4.
3.
2.
Xenofon
..~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
:VfI11..:~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.
CUPRINS
Introducere in psihologie 12.3 Clasificarea proceselor afective
1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Ipostazele psihi- 12.4 Rolul proceselor afective
13. Activitatea voluntara 54
cului ~i relapile dintre ele. Baze metodologice 6
1.1 Definirea psihologiei 13.1Definirea ~i caracterizarea activitiitii
1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca 13.2Structura activitatii
~tiinta 13.3Formele activitiitii
1.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 13.4Definirea ~i caracterizarea vointei
1.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 13.5Etapele actului voluntar
1.5 Metodele psihologiei * 13.6Calitiitile vointei
Procese psi/lice cognitive senzoriale 14. Deprinderile * * 57
2. Procese psihice cognitive senzoriale 12 14.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor c-
Introducere in psih.ologie
1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre
ele. Baze metodologice -
1.1 Definirea psihologiei
1.2 Principalele momente, in evolutia psipologiei ca ~tiinta
1.3 Psihicul ~i caracteristicile~sale
1.4 Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele*
1.5 Metodele psihologiei*
",;;:\;;~;i:;;;;;;;;i~ ki,~,\;::;":,5"
:;'r
~
~tRJl':¥@1GMili~
6
Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective ~i procesele psihice, activitatea umana considerata
in unitatea dintre latura interna ~i cea extern a ~i totodata sistemul personalitapi cu trasaturile, structurile ~i
particularitatile acesteia.
La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia, potrivit intre lumea anorganica ~i cea organicii, a vietii, aceasta
obiectului sau de studiu, incearca elaborarea unor metode din urma presupunand 0 transformare permanenta, 0
de cercetare specifice. Conceperea acestora se subordoneaza succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi
insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de materiale, informationale f;lienergetice intre organism ~i
tip psihologic. mediu. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat
1. Princip~ul determinismului, care are la baza cu atat mai mult in viata psihica, mai pregnanta in primii ani
postulatul ca to ate procesele f;lifenomenele au 0 determinare de viata, dupa care apare incetinirea, iar la final regresul.
obiectiva, necesara, supunandu-se astfel unor legi obiective Adesea, cunoaf;lterea structurilor proprii psihicului nu este
care pot fi puse in evidenta. Acceptarea acestui principiu nu posibila decat in masura in care se cunoaf;lte geneza lor.
inseamna negarea libertatii, a libertatii de optiune, ci se Potrivitlui J. Piaget, evolutia psihica este ghidata de doua
refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile
determina 0 anumita reactie. Diferenta psihologiei in raport mediului sunt asimilate structurilor posedate) f;liprocesul de
cu alte discipline se leaga in primul rand de natura acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit
cauzalitatii de tip psihic, intotdeauna cauzele psihice situatiilor noi). Functionarea acestor principii se realizeaza
fiind multiple ~i complexe, chiar daca la nivel conf;ltient corelat.
sunt evidente in numar mic. De asemenea, cauzalitatea 3. Principiul organizarii sistemice, care subliniaza
psihica se caracterizeaza prin finalitate, adica ceea ce se caracterul deosebit de complex al psihicului uman. Tipul de
intampla, se intampla, cel mai adesea, pentru realizarea unei sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis, in
nevoi, scop, ideal, dorinte etc. Afirmarea existentei cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.
cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea Totodata este un sistem dinamic, modificarile intervenite
intamplarii, legile psihologiei avand un caracter statistic determinand reorganizarea intregului. Mai mult, sistemul
(probabilistic). Chiar daca exista filosofi care neaga psihic este un sistem autoreglabil, in sensul unei evolutii
existenta unor legi in psihologie (1. P. Sartre), in general se spre 0 complexitate tot mai accentuata. Functionarea acestui
admite existenta unor regularitati in viata psihica, astfel principiu arata, de fapt, dependenta oricarei reactii de
incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi, una ansamblul personalitatii, ignorarea acestui lucru,
dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. Pradines, respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor
potrivit caruia exista: legi de functionare, legi de erori. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai
compozitie (organizare, structura) f;lilegi de dezvoltare. curand de patologia psihicului), psihicul reactionand
2. Principiul dezvoltarii, care subliniaza diferenta intotdeauna unitar.
Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f;ltiinta~i alte
~tiinte. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate.
~LICATII
Ii
1. Timp de 0 saptamana, observati comportamentul colegului vostru propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat, efectiv,
de banca in diferite situatii. Notati observatiile in caietele voastre psihologia de-a lungul unui an ~colar.
~i,apoi, analizati-Ieimpreuna cu acesta.
3. In definirea psihicului, psihologia contemporana utilizeaza
2. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au raportarea la diferite criterii.
studiat psihologia despre aceasta ~tiinta,importanta pe care putea a. Identificati criteriile de raportare utilizate.
sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Analizati raspunsurile b. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de
primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta raportare a psihicului identificata.
eventualele prejudecati descoperite. Intocmiti, la nivelul clasei, 0
lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate, 4. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii.
I;
Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i
cu putere, cu evidenta.
Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din
Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I
ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex
Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat,"
opus.
nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie
Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor
particulara.
psihice. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la ,
Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii
corp sau din lumea exterioara.
determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica
Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune
a evolutiei psihicului).
ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor
Instinct = comportament spontan, innascut ~i variabil, comun
proprietati specifice, pe care nu Ie poseda partile
tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui constitutive ale ansamblului.
scop care nu este con~tient subiectului.
Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ
Intui{ie =; intelegere imediata ~i irationala a realului
~i care are drept scop conturarea unei imagini despre
(corespondentul uman al insight-ului animal).
opiniapersoanelor investigate.
invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui
Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din
antrenament special.
partea unui organism.
Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile
Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor; este 0
obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat
constructie specific a omulai, care ii permite sa se
intervine cuno~tinta realului.
adapteze la modificarile mediului sau.
11
"'"
..•..•
.;
Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii, ele sunt independent de' semnificatiile lor, in timp ce perceptia
fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea
procesele psihice mai complexe, printre care se numarii ~i informatiilor senzoriale. Recent, s-a emis opinia potrivit
perceptia, deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii
ale obiectelor ~iale fenomenelor. elementare, ci procesul de interpretare a senzati ilor brute,
Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii pe baza cuno~tintelor anteriQare.
senzoriale. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de
individului insu~irile simple ale obiectelor, perceptia asigurii perceptie (perceptia spatiului, a timpului, a mi~ciirii etc.) care
con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului, pentru ca in se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme
realitate nu existii insu~iri separate, ci obiecte caracterizate prin intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva, anticiparea
anumite insu~iri, obiecte care sunt reflectate cu ajutorul etc.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatii-
perceptiei. structuralitatii, legea selectivitatii, legea constantei perceptive,
Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei).
realitatii din fragmente de informatie senzoriala, a~a cum Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat
un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva continuu, perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura
fragmente, deci prin intermediul perceptiei putem adaptarea in conditii nefavorabile, deoarece omul trebuie sa
obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul perceapa nu numai ziua, ci ~i noaptea, in intuneric, nu numai
actului senzorial. S-a spus ca senzatia este un prim contact atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate, ci ~i
al organismului cu stimulii, in timp ce perceptia este atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc
procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i (orbire, surzenie etc.). In categoria acestor mecanisme se
integrati cu alte informatii senzoriale, deoarece senzatia inscrie ~i"reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea
realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor, sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care
13
informatia nu este prezentii. Prin reprezentare, omul se perceptiilor din trecut, ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i
desprinde de "aici ~i acum", el putand sa opereze in plan sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale, fapt ce permite
mintal cu obiecte in absenta acestora. ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea, sau estomparea 2
Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe, cat ~iin starea altora. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde
de somn, reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau
noastra psihica, rol care a fost contestat ~i de William cu mare greutate), perceptia nu poate fi modificatii or!cat de
James, deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile muIt ne-am dori acest lucru.
noastre, ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare"
influente ale incon~tientului. Pe aceea~i pozitie se situa ~i care permit saltul de la senzorialla logic, deoarece in structura
filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive
ne aduc nimie nou in minte, in timp ce dad. privim un obiect senzoriale, iar, pe de altii parte, intalnim caracteristici ale
putem sa descoperim detalii, insu$iri care nu au fost observate proceselor cognitive superioare. Astfel, faptul cii
anterior. reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii
Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imaginea are un caracter intuitiv, ne aratii cii ea face parte din
imagini primare, formate in pr:ezenta obiechllui, atunci cand categoria proceselor cognitive senzoriale, iar faptul cii ea
exista 0 interaqiune directii cu stimulul, sistemul reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are
reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se un caracter generalizat, apropie reprezentarea de procesele
formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Prin cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un
natura lor, reprezentarile nu sunt simple copii ale ale proces cognitiv superior ..
I - Imagmeseparatii
realizeazii
urma 00(este
Imagmesimplii
operceperii II -insu$irilorunui
I-caracter
-
Procesele cognitive senzoriale insu~irile caracteristice);
este ---(fiecare
primul este 0Senzatia
totalitatea
esteoferind
0imagine
inimagine
esteo imagine
proces complexii
complexii;
cognitiv
(este 0 care(are
unitarii apare
un -sintezii
seeste
obiectual,
se
Percep!ia constituie
poate
este
Reprezentarea imagine insecundarii
0 imagine
imagine baza
00senzorialii);
fi modificatii senzatiilor;
unitarii;
obiect);
voluntar.
priparii; (nu presupune
schematicii (reflecta analizatorilor);
repetate a obiectelor;
aqiunea directii a stimulilor asupra
r. - este 0 imagine bogatii i'n conti nut;
~PLlCATII
I.
1. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati simNi, reactionati in diferite situatii, capacitatea de reprezentare
sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie, influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea
reprezentare §ipsihic. voastra? Argumentati raspunsul vostru.
2. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Definirea
identitatii inseamna cunoa~tere de sine, aceasta fiind un proces 3, Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile
permanent specific ~iadolescentei. Considerati ca modul in care v-au ajutat sa identificati solutia optima.
::>..
14
I-
, *
3. SENZATIA
Ii
3.1 Definirea ,i caracterizarea senzatiilor
!
Cea mai simpla §i prima forma de comunicare
Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale
3 informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se
,realizeaza prin intermediul senzatiilor. Senzatiile, la un nivel elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete,
general, apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din luate separat, ale obiectelor ~i fenomenelor, cand
tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma acestea stimuleaza receptorul unui singur
stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. analiza tor sau organ de simt.
C. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e
elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In A§a cum rezuIta din definitie, senzatiile exprima doar
Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei, prin izolarea §i Insu§iri separate ale obiectelor §i, de aceea, vor fi integrate In
modificarea conditiilor lor de producere", deoarece con§tiinta procesele perceptive. _.
receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare In psihologie, problema senzatiilor a starnit vii controverse.
pentru ca gusturile, culorile, impresiile noastre despre Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei
temperatura etc. sunt proprietatile unor obiecte, ele neavand §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice, iar
existenta de sine statatoare, iar denumirile lor sunt rezultatul gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. In
procesului de abstractizare. Senzatiile sunt fenomene reale ale realitate, insu§irile nu exista In stare izolata, ci numai intr-un
vietii psihice, dar rareori omul Ie realizeaza separat. Ele context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine, ci numai
stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe, Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul
integrandu-se acestora. perceptiei.
3.2 Calititile
•• senzatiilor
Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 3. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia
1. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actioneaza stimuluI. Totu§i senzatia nu apare imediat
actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino.§i, dupa stimulare, ci cu 0 anumita intarziere (100- I50 miimi
sonori, mecanici etc.) §i de existenta unui aparat de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea
specializat de realizare (vizual, gustativ, auditiv etc., stimulului, ci mai continua cateva miimi de secunda,
vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale, auditive, fenomenul fiind numit postefect sau imagine
gustative etc.). consecutiva.
2. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i 4. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi
Incarcatura energetica a senzatiei. Ea este proportionala Insotite de trairi afective de placere, tensiune, depresie,
cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de neplacere etc. Aceasta caracteristica depinde atat de
starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii proprietatile obiective ale stimuli lor, cat §i de experienta
analizatorului. personala In raport cu un stimul sau cu altul.
Raportul dintre noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Albastrul este deci
senzatie ~i excitant culoarea calmului, a pasivitatii, galbenul a sperantei ~i a
activitatii (oo.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i
izhanda, culoarea complementara - verdele - instinctiIl
S de conservare." (Testul Luscher)
____ , I
r~- ------ ~ -------
16
'11
__ .,.,
•• ..-",_ ••••• __ ••• - •
1.----------------------
faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiecte ~ifenomene in totalitatea lor.
Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul, in totalitatea insu~irilor
concrete, cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.
Perceptia ar putea fi interpretata ca: realitatii concrete, presupune, precum orice proces, 0 durata
- proees eognitiv in masura in care sunt integrate temporala, a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze:
informatiile primite prin intermediul simturilor despre - orientarea spre stimul (directionarea privirii spre
lumea extern a ~idespre noi in~ine.lrnaginea pereeptiva stimul);
este bogata in continut, adica include atat insu~irile - detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul
importante, cat ~i pe cele neimportante, de detaliu ale deseoperirii stimulului);
obiectelor ~ifenomenelor; - discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei
- produs al procesului psihic concretizat in imaginea care cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa
se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond,
simturilor. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn", adica astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial
intr-un anumit spatiu ~i timp, atunci cand exista al eon~tiintei);
interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. - identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua
Ca ~i senzatia, perceptia a fost subiect de disputa intre etape: identifiearea eategoriala (informatii minime
asociationism ~igestaltism: despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea
- Asocia(ionismul (Al. Baine, H. Ebbinghaus, W. Wundt individualii (adaugarea, la datele initiale, a unor
etc.) afirma primatul parpi asupra intregului, iar in informatii despre particularitatile, detaliile obiectului
explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge - care pot fi surprinse "aici ~iacum");
la principiul descompunerii-recompunerii. Viata psihica - interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei
este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile - cu activitatea ~i cu comportamentul, faza in care se
senzatiile. Pornind de la ele, sub actiunea legilor stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva
asociatiei (prin asemanare, contrast etc.), se formeaza ~istarile interne de necesitate ale subiectului.
perceptiile, reprezentarile ~i gandirea. Prin urmare, intre
senzatii ~iperceptii, intre perceptie ~i gandire exista doar Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Atentia
deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. La
- Gestaltisnru/ (K. Kofika, O. Dunker etc.) afirma un moment dat u:;;ase deschide brusc. Se declan~eaza in ace 1
primatul intregului asupra partii, intregul fiind ceva moment reflexul de orientare determinat de aparitia in
mai mult decat suma partilor, el posedand calitati proprii, campul perceptiv a unui stimul nou, capul fiind directionat
ireductibile la parti/elemente. Psihicul nu este un spre locul de unde a aparut stimulul. Deseoperirea
conglomerat de proeese in sine, ci un ansamblu organizat stirnulului, in ambianta, constituie a doua faza a real1zarii
la niveluri diferite de complexitate. Primul nivel este cel procesului perceptiv, in cadrul sau reu~indu-se incheierea
al perceptiei, iar un nivel superior fiind eel al gandirii. procesului de localizare a stimulului. Intr-o a treia faza, a
Caraeterul organizat al psihieului este considerat discrirninarii, obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in
innascut, predeterminat, structurile fiind date. raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis
in realitate, perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici u:;;a clasei). Informatiile obtinute pana inprezent sunt
nu este 0 simpla suma de senzatii, deoarece perceptiaeste un
prelucrate, cantitativ ~i calitativ, eea de a patra faza
nivel superior de reflectare a realitatii, iar in imaginea perceptiva
finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre
apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Perceptia este
exemplu, persoana care a deschis u:;;aeste directorul ~colii).
influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este
optima, atunci perceptia este clara ~i precisa), de experienta Acest moment coincide cu definitivarea imaginii
anterioarii, de specifieul aetivitiitilor desfii~urate, de nivelul perceptive. Ulterior obiectul este interpretat, subiectiv :;;i
de dezvoltare al Iimbajului etc. Durata perceptiei este obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre
corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa obiectul perceptiei, legate in exemplul nostru de eventuale
incheierea actiunii stimulului, atunci apar halucinatiile). contacte directe cu persoana directorului, dar, de asemenea,
Realizarea procesului perceptiv, ca act de sesizare a de semnificatia functiei pe care 0 detine).
W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE
Unele desene geometrice pot provoca perceptii liniilor terminale,'linia de sus pare mai lunga decat cea de
eronate, care nu corespund realitatii masurabile. jos, aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala
Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0
gestaltista, fiind de amintit, in primul rand, iluzia lui suprafata mai mare deciit linia paralela de jos, aceasta
Titchner: doua cercuri mici, egale, par inegale daca sunt inglobata fiind intr-.o suprafata mai mica.
integrate in figuri diferite. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele
4
°0°
°
000 admise.
o alta posibiHi explicatie, care functioneaza in raport cu
anumite iluzii, este cea a lui J. Piaget, care se bazeaza pe
°°°
0°0
o
ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul
atentiei tinde sa fie supradimensionat).
De asemenea, in alte cazuri, este yorba de tendinta de
echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. In
cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este
Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos
intregul influenteaza partea. Iluzia lui Titchner este insa doar de catre copii, in timp ce adultii,
una dintre multele posibile. De exemplu, in figura din stanga familiarizati cu figura patratului, vad
aceste laturi ca egale.
Cert este ca interpretarile nu sunt
yonsensuale, existand chiar iluzii optico-
) ( geometrice in cazul carora nu s-a putut
W1FIGURILE DUBLE
Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al
perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Aceste figuri
sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de
ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei.
Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina
selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic, motivatia
subiectului, variatia intensitatii stimulilor etc.) se percepe cu
c1aritate unul dintre elemente, celelalte constituind fondul
percePtiei. Astfel, in prima dintre figurile alaturate, care este •
in realitate 0 figurii tripla, se pot observa, rand pe rand, 0
tanarii, 0 Mtrana ~i un barbat. In cealalta imagine este yorba,
pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal, dar
pe de alta parte doar de capullui Don Quijote.
Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie, de mai sus, utilizand cele Invatate despre perceptie.
~PLICATII
1.------
1. Precizati fazele procesului perceptiv, in ordinea fireasca a 5. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre
desfa~urariilor. exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de
fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute).lncercati sa descrieti
2. Caracterizati, dintre fazele percePtiei, discriminarea stimulului ~i (In scris, dad este posibil),dupa aceea,activitateaurmiirimcat mai
identificarea obiectului, exemplificandu-le corespunzator. precis posibil. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta
diferenteleexistente.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd
3. In aproximativ jumatate de pagina, comparati perceptia cu notiuneade "spiritde observatie".
senzatia, evidentiind caracteristicile perceptiei.
6. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa.
4. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i,apoi, precizati
cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in 7. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret,
arta. precizand patru asemanari ~ipatru diferente.
5. REPREZENTAREA *.
5.1 Definirea ,i caracterizarea reprezentirii
r
Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita, selectiva ~i schematica a
proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in
exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului.
Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme
In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza
poate evoca imaginea mamei, a invati'itoarei, a casei parinte~ti,
perceptiei, compararea lor permite evidentierea mai multor
5 phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. Ele apar frecvent
asemaniiri ~i deosebiri. Astfel, in ceea ceprive~te
in mintea noastra in starea de veghe, dar ~i in starea de somn ~i,
asemanarile dintre ele, se poate preciza ca:
de aceea, multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata - sunt procese de cunoa~tere;
psihici'i. - sunt fenomene intuitive, imagini concrete ale unor
Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea obiecte sau fenomene;
perceptiei (acuratete, precizie, completitudine), contextul in - determina efecte fiziologice (atat perceptia, cat 1?i
care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia, imaginea unei lamai declan§eaza salivatia);
cu trairile afective, cu activitatea), frecventa contactelor - sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii1?idaca ne
perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul imaginam un object perceput anterior in stanga
perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. noastra, ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga);
In plan ontogenetic, mecanismele reprezentarii se - au un inteles,.oanumita semnificape, dar exista 1?i
formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei deosebiri (reprezentarea acoperii, de regula, un sens mai
(prima forma este schema obiectului permanent la ~8-10 luni). bogat);
DezvoWindu-se pe baza perceptiei, reprezentarea nu este of era informatii despre obiecte 1?i fenomene
continuarea, in linie dreapta, a acesteia, ci este un nivel (perceptia of era un volum mai mare de informatii,
superior al activitiitii cognitive. Reprezentarea este primul pas imaginea perceptiva fiind mai clara fata de
pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul reprezentare).
imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general, pregatind eel De asemenea, exista ~iurmatoarele deosebiri:
de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere, saltul din planul - perceptia se produce in prezenta obiectului, iar
imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale,. salt pe care reprezentarea se produce in absenta obiectului;
il va realiza gfmdirea. Datorita acestor caracteristici ale sale se - perceptia reflecta clar, precis, obiectul, iar
vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a
reprezentarilor (mai precis este yorba de origine, extensie, datelor perceptive, constituind 0 prelucrare a lor (In
funqionalitate, locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor evolutia ei se produce abstractizarea);
cunoa~terii umane). Imaginile mentale oferite de reprezentare, imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde
dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului), iar
psihic le-a provocat, se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita reprezentarea este schematica (cuprinde numai
pentru existenta umana. insu~irile considerate importante).
~PLICATII
1. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti, existente In functie de 6. Realizati 0 analiza
predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean comparativa Intre
Marin Charcot), identificati daca apaqineti tipului vizual, auditiv reprezentarile
sau verbo-motor.Argumentati raspunsu1voshu. pictura1e ~i ce1e
Iingvistice.
2. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.
7. Comentati din
3. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive punct de vedere
senzoriale: senzatii, perceptii, reprezentari. psiho1ogic
urmatorul text:
4. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: ,,(...) "Reprezentarea
daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a socia1a este un
perceptiei, ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere.ln realitate, efoft de stapiinire
(...) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.). Nici giindire obiectiva ~tiintifica a
(1.Piaget,B. Inhelder,Psihologia copilului, EDP, 1969,p.58-59). realitatii, nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori; 0
refacere, 0 reconstructie a realitatii, prin prisma modelului minta1
5.. Argumentati, intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina, a1 individului" (A. Neculau, "Reprezentari1e socia1e", in
faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. Psihologia nr. 1, 1993,p. 3).
TIPURI DE ITEMI I
Evaluarea cuno~tintelor dobandite, a aptitudinilor dezvoltate In acest sens, credem ca este utila tratarea ~i mai ales
sau a competentelor formate, constituie 0 parte importanta a exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza
activitatii ~colare. Obtinerea unor rezultate bune presupune, pe evaluarea la disciplina psihologie, atat in ceea ce prive~te
langa eforturile de invatare, exersare ~i aplicare, cunoa~terea evaluarea curenta, pe durata parcurgerii acestei discipline, cat ~i
tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza, in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare
cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand precum olimpiadele. lata de ce este necesar sa cunoa~tem
obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. diferitele tipuri de itemi.
Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat, administrat ~i
corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare, pusa intr-un
anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.
Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la simboletc.
gradul de obiectivitate al acestora. Se face astfel diferenta - itemi de completare: enunt incomplet care solicita
intre urmatoarele categorii de itemi: completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului
1. Itemi obiectivi, care pot fi: dat;
- itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip - intrebari structurate: sunt compuse din mai multe
DA/NU, adevarat/fals, acord/dezacord etc. subintrebiiri legate printr-un element comun. Cup rind un
- itemi de tip pereche: solicita stabilirea de material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite
corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua subintrebari, se of era date suplimentare, dupa care
coloane. Corespondenta se face in baza unui anumit urmeaza alta serie de subintrebiiri.
criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului 3. Hemi subiectivi, care pot fi:
propriu-zis al itemului. - rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi,
- itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur diferite de activitatile de invatare curente, menite sa
raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale
raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer etc.);
se intalne~te rar, este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el - itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta
insu~i multiplu, in acest caz specificandu-se acest lucru). raspunsuri mai ample care sunt dirijate, orientate ~i
2. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: ordonate cu ajutorul unor cerinte, indicii, sugestii etc.
- itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un - itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i
raspuns predefinit de tipul: expresie, cuvant, numar, abordare, urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.
Itemi obiectivi
.mrm;r." :j[nm~':solicita raspunsuri de tip DA/NU, adevarat/fals, acord/dezacord etc.
1. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei, iar in coloana B enunluri
adevarate referitoare la aces tea. Corelali de maniera corespunzatoare cele doua
coloane.
A. B.
a) legea 'integralitalii I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) Realizarea corecta a
perceptive perceptiv; b:5) corelatiilor presupune
b) legea structuralitalii 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului; c:3),4) cunoa~terea continutului
perceptive 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2),7) legilor perceptiei
derivarea unor anumite
~i
interesul pentro obiect, conturarea speciala a unor elemente,
c) legea selectivitalii contrastul cromatic etc.; e:l) concluzii din acestea.
perceptive 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile
d) legea constanlei culumea;
perceptive 5) potrivit ei, imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic;
e) legea semnificatiei 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine
unitara;
7) in cazul sau este yorba de constanta marimii, constanta formei ~i
constanta culorii obiectelor.
2. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale, iar in coloana B
enunturi adevarate referitoare la acestea. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua
coloane.
A. B.
a) senzalia I) presupune in formarea sa, ca 0 conditie cu caracter de lege, functia a: Z),4), Realizarea corecta a
b) perceptia reglatoare a cuvantului; 6) corelatiilor presupune
c) reprezentarea 2) reflecta doar insu~iri separate, concrete ale obiectelor ~i b: 3),7) cunoa~terea specificului
fenomenelor; proceselor psihice
c: 1),5)
3) imaginea sa este bogata in continut, cuprinzand atat insu~iri cognitive de nivel
semnificative, cat ~ide detaliu; senzorial.
4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii
analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor;
5) prin dubla sa natura, face trecerea la procesele psihice cognitive
superioare;
6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate, calitate, durata ~i
tonalitate afectiva asociata;
7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt
semnalate nu separat, ci in interrelatii complexe, alci'ituind0 imagine
unitara.
~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa- care se dovede~te optima in raport cu
enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar, este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu, in'
acest caz.s_pecificandu-sea~st lU~}J!).
3. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la a - atlt senzatia, cat ~i perceptia sunt sub influenta legii
senzatii, cat ~ila perceptii este legea: semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al
a) semnificatiei omului; legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar
b) contrastului perceptiv la nivelul perceptiei, fiind yorba de caracterul obiectual al
c) interactiunii analizatorilor imaginii perceptive, in timp ce legea interacliunii
d) constantei perceptive analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict
senzorial al psihicului nostru.
4. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: b - in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate,
a) intensitatea b) expresivitatea ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in
c) durata d) tonalitatea afectiva
imagini perceptive, a~a incat nu se poate vorbi despre
expresivitatea imaginilor senzoriale.
25
Procese psihice
•
cognitive
superloare
6. Gandirea
6.1 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii
6.2 Structura psihologidiintema it gand,irii
6.3 Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor
6.4 Tipologia7g~ndirii
7. Memoria
7.1 Definirea ~i taracferizarea
" ~ memoriei
7.2 Procesele "i
'!, fonnelei memoriei
7.3 Calitat.i.le/ind~at.oril me~oriei." ..
7.4 Factorn. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel
7.5 Memone ~l mtare·
8. Imaginatia
8.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei
8.2 Procedee1e imaginatiei
8.3 Formele imaginatiei
Tipuri de itemi 2
~;':"-'
I ~L.~_
-'.-,':':::::::::::.:-:-:.:
..
. ~,-:~,<"
IW
.. b b '~
.•..•.•
.. :-IJ '"
~%i'" ~
,~
/YJiI' ~ ::::'';;:::.
.'J r.j;.·..
. ·I!·. "
:V
'I·'.. ··
tu
·.4 •
~
....•..•
r
I
6. GiNDIREA
&.1Definirea ,i caracterizarea gindirii
Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i cunoa~tere de la particular, accidental la general, esential,
integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi necesar, de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i
in~ine. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de explicarea lui legic-cauzalii.
I
I
Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-, sub forma notiunilor,
judecatilor ~i rationamentelor - a insu~irilor comune, esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice,
cauzale dintre ele.
Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu dezvoltare proprie, care impreunii se imbinii, dand 0 matrice a
opereazii direct asupra realitiitii, ci asupra informatiei fumizate inteligentelor unei persoane. Toate aceste inteligente trebuie
de perceptii ~i de reprezentiiri. Desfii~urarea ei presupune dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. Conceptia sa se
totdeauna fie 0 informatie care se extrage, in prezent, in cadrul nume~te teoria inteligentelor multiple. Gardner considerii cii
contactului senzorial cu obiectul, fie 0 informatie extrasii din pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget, ea
tezaurul memoriei. reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii.
Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea Spre deosebire de perceptie, care este strict legatii de
cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor prezent, de "aici ~i acum", gandirea se organizeazii ca un
generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a sistem multifazic, intinzandu-se pe to ate cele trei
subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni, principii, coordonate temporale: prezent, trecut ~i viitor. Ea realizeazii
legi). o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale
Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. In obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului
aceastii acceptiune, gandirea se apropie de inteligentii. pentru a explica prezentul lui; integreazii informatii despre
Analizand inteligenta, psihologul elvetian, Jean Piaget, a trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in
incercat sii determine caracterul inniiscut sau, dimpotrivii, viitor.
dobandit, in timp, al acesteia. Piaget a desfii~urat cercetiiri in Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman.
domeniul psihologiei copilului, fiicand observatii asupra Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de
dezvoltiirii intelectuale, conc1uzionand cii inteligenta se faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale
dezvoltii treptat, stadial, in anumite conditii de interactiuve subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii, de la
cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. EI a teoretizat particular la general, de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i
dezvoltarea stadiahi a inteligentei. invers), ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat
In anii '90, psihologul am'erican, Howard Gardner, mecanism de comandii, de control asupra celorlalte procese
dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 psihice, modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice
singurii inteligentii, ci mai muUe, diferite intre ele, cu obiective, adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii.
Pomind de la modelul de mai sus, Guilford a pus in ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu;
evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al 4. abstractizarea, este 0 operatie de selectie ce constii in
gandirii: relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i
1. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de eliminarea sau lasarea "in afara" a altora, considerate
abordare a unei probleme, a unui obiect); neesentiale ~iaccidentale;
2. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor, a 5. generalizarea, este 0 operatie de sinteza superioara care
opiniilor, solutiilor in unitatea de timp; este opusa presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune,
vascozitatii gandirii); principiu, lege-asupra tuturor cazurilor particulare care
3. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i poseda proprietatile date;
al strategiilor); 6. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de
4. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a aplicare a notiunilor, principiilor ~i a legilor generale in
produselor gandirii). analiza, in interpretarea ~i explicarea realului, in r "'
Gandirea ca sistem de notiuni, de judecati ~i diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. ~ 6
rationamente (Iatura de continut) Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_.
Unitatea informationala d,ebaza a gandirii este notiunea 1. algoritmica, respectiv 0 succesiune strict determinata a
Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati secventelor a ciirei respectare conduce, in mod necesar,
comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. la ob!inerea rezultatului preconizat. Exemplu: opera!iile
Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare, care exprima 0 de calcul matematic;
relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat, notiunea propriu- 2. euristicll, in cazul ciireia se are de-a face cu
zisa, nefiind imagine, nu se aseamana cu obiectu!. Fiind un desIa~urarea "arborescenta", in evantai, a cautarilor ~ia
integrator categorial, notiunea este totdeauna generala, transformarilor. Din fiecare punct/pas se desprind mai
situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = multe cai posibile, subiectul trebuind de fiecare data sa
privighetoare, B = pasare, C = animal, D = fiinta). Prin factura efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe
ei, notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea
Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse mai convenabilii. Euristica se refera la regulile mentale
dimensiuni conceptuale, fiind trait subiectiv, ca 0 ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. Se
semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. poate vorbi despre 0 euristicii a:
1. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i reprezentativitatii, unde tendin!a este de a
ale necesitati~ notiunile pot fi: presupune ca, daca ceva se aseamana cu un element al
a. empirice, caracterizate prin aceea ca sunt limitate, unei alte categorii, atunci el face parte din categoria
saradicioase in continut, rigide sau labile, dar respectiva, indiferent de datele statistice existente;
putemic individualizate din punct de vedere cognitiv, - disponibilitatii, unde tendin!a este de a presupune cii
un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu
actional ~i afectiv, inscrise intr-o logicii naturalii,
inductiva, dar neimplinitii sub aspect deductiv; cat 11 putem evoca mai u~or din memorie.
b. ~tiintifice, care cuprind insu~irile esentiale ale
obiectelor ~i ale fenomenelor, reflectand legitatile
realitatii, permitand intrarea in posesia definitiilor. Pentru 0 un! 9 puncte
2. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii, notiunile
pot fi:
a. concrete, mai apropiate de concret, dar niciodata
reductibile la concretul singular, deoarece notiunile
se situeazii la un anumit grad de abstractizare;
b. abstracte, care pierd orice legatura cu imaginile,
ramanand in minte numai idee a, desprinsa de orice
conexiune intuitiva, deoarece se situeaza la niveluri
mai inalte de abstractizare.
Judecata este 0 structura informationala mai complexa,
care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte.
Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura
discursiva ~i ierarhizata, in care gandirea pome~te de la anumite trebuie sa renunjam 10
date Gudecati, propozitii, premise) ~i ajunge la obtinerea altora rutina desenului dot
noi (concluzii).
Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala)
Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un
Gandirea ca sistem de produse
ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a (Iatura operatorie a procesului)
informatiei ~i a.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte A ntelegerea este functia esentiala a gandirii care
noi sau a rezolvarii de probleme. Se pot distinge doua tipuri de determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care
operatii: . traie~te. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in
a. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii); plan individual, de ea depinzand eficien!a desIa~urarii
b. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite ulterioare a celorlalte faze - interpretarea, explicarea ~i
situatii concrete). teoretizarea. Realizarea ei se baze.~za pe combinarea
Operatiile fundamentale sunt: informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor
1. analiza, este 0 operatie de descompunere, in minte, a noi. Se poate realiza: spontan, dintr-o data ~i treptat, in timp
unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere sau discursiv.
a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului; In!elegand diferite obiecte, fapte ~ifenomene, stabilim acel
2. sintezll, ce consta in reconstituirea, in mj.nte, a unui obiect, vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea
memoriei semantice, la formarea de re!ele semantice, la
intreg, din elementele sau insu~irile sale;date izolat;
3. comparatia, care presupune evidentierea pe plan mintal sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de
a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor noi situatii ~isolution area de probleme complexe.
~em-
I
etapa foarte importanta, deoarece de specificarea starii
initiale ~i a celei finale, depinde ca solutia pe care 0 yom
gasi sa coincida cu cea a~teptata;
Rezolvarea problemei
2. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare,
unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema
este simpla sau familiara, iar dacii problema este noua
sau complexii, se vor utiliza strategii euristice, bazate Etapele procesului rezolutiv
pe metoda de incercare-eroare;
~PLICATII
I.
1. Comparati sinteza cu generalizarea, ca modalitati de operare a 5. Argumentati, In aproximativ 0 pagina, faptul ca gandirea este
gandirii. definitorie pentm fiinta umana.
2. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: 6. Conceptul este un produs specific gandirii. Incerca\i sa faceti
"Intelege'rea este un rezultat, partial sau final, al unui proces de diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice,
gandire. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva specificand caracteristicile acestora.
necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Cosmovici,
Psihologie generalii, Polirom, 1996, p. 196). 7. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil ~1
anticipativ al timpului psihic, caracterdatorat gandirii?
3. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul
performantial de lucru al gandirii: 8. Pomind de la specificul gandirii, argumentati centralitatea
a. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de acesteia In sistemul psihic uman.
probleme;
b. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care 9. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati
acestea pot fi rezolvate; semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm,
c'. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. strategie euristicii ~i fnfelegere.
4. Incercati sa concepeti posibilitatea ~i modul de existenta a 10. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de
fiintei umane In absenta gandirii. lucru, mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii.
Memoria este functia generala, gratie careia omul echilibrului dintre organism ~i mediu, memoria este
inmagazineaz-a, conserva, apoi actualizeaza sau utilizeaza consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. M.
informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Seeenov). Un celebru filosof, Henri Bergson, considera, de
Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor asemenea, cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in
trecute. producerea fenomenului de con~tiintii.
Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi
memoriei. Astfel, memoria este 0 capacitate psihiea absolut esentiale:
necesara, tarii care viata psihica a omului ar fi, practic, 1. este aetiva, in sensul ca dispune de operatori proprii
7 .imposibila. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul
cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii
pentru prelucrari, evaluiiri ~i reorganiziiri logice, astfel
incat cele memo rate suportii modificari importante;
omului: cunoa~tere ~i invatare, intelegere ~i rezolvare de 2. este seleetiva, respectiv omul retine ~i reactualizeaza
probleme, creativitate. Memoria refleeta "treeutul ea treeut", numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia
readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii avutii, de interesele celui care memoreazii, de varsta, de
modificate ale prezentului. Totodata, memoria este implicata in gradul de cultura etc.;
prezent, ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii 3. este inteligibila, deoarece presupune intelegerea
noastre psihice. informatiilor memorate, organizarea materialului
Continutul memoriei este divers, cuprinzand imagini, memorat dupa criterii de semnificatie;
trairi afective, cuvinte, idei, inferente, mi~cari ~ideprinderi. 4. este situaponala sau eontextuala, anume inregistrarea ~i
Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea
toate celelalte fenomene psihice. Ea permite desta~urarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp;
proceselor psihice, contribuie la constituirea ~i perfectionarea 5. este mijlocita, respectiv fixarea, pastrarea ~i
proceselor cognitive ~i reglatorii, precum ~i la formarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea
dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Este implicata in toate unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii,
formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Gratie sublinieri, asocierea cu elemente din fondul experientei
me~oriei, fiinta noastra psihica, Eu-l, dobande~te continuitatea anterioare etc.;
identitiitii in timp. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai 6. este organizata logic ~i sistemie, intre informatiile
prezentul clipei, am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie, de
noi, pentru care nu am avea solutii de rezolvare. De fapt, asemanare - contrast, de subordonare - incluziune.
intreaga materie, nu numai cea vie, este dotata cu proprietatea Memoria este un proces psihic activ, seleetiv, inteligibil,
inr~gistrarii, fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme cu un caracter situational sau contextual, mijlocit ~i
(exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). organizat logic ~i sistemic, triisiituri esentiale care 0 integreaza
Prin valoarea sa adaptativa, prin rolul ei in realizarea in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului.
~PLICATII ,
1. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra.
general sunt imposibile? 7. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. Inchide!i cartea ~inota!i toate
2. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru cuvintele pe care vi Ie amintiti. Verifica!i corectitudinea lor $i,
urmatorul text: "Astfel, de~i evenimentul a trecut, infomla!ia apoi, comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul
despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva; faptul cii lui i cuvintelor citite. Argumentati daca, in cazul vostru, se confirma
se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim.
reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I 8. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i, apoi,
plasam la locul corespunzator, inapoi pe scara timpului" (Mihai nota!i toate cuvintele, expresiile pe care vi Ie aminti!i. Verificati
Golu, Principii de psihologie cibernetica, 1975,p. 211). corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu
3. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. numalUlde cuvinte retinute. Argumentati daca, in cazul vostru, se
4. Descrie!i, succint, procesele memoriei din a caror succesiune confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce
rezulta continuitatea ei. auzim.
5. Argumenta!i, in aproximativ IS randuri (±I), ideea conform 9. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. FOlmulatieel putin
5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii.
careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.
10. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Formula!i cel
6. Pomind de la afirma!ia lui I. M. Secenov potrivit careia:
putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta.
"memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice",
11. Realiza!i un eseu, de aproximativ 0 pagina, cu titlul ,,Memorie:ji
eviden!iati, in aproximativ jumatate de pagina, caracteristicile uitare".
esen!iale ale memoriei, rela!iile memoriei cu alte procese ~i
,
8. IMAGINATIA
8.1 Definirea ,i caracterizarea imagina~ie~
Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii,
combinarii ~irecombinarii experientei anterioare.
Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar
obiectelor ~i'a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. inainta pas cu pas, neexistand 0 orientare precisa.
Omul, ins a, poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului,
niciodata, numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a
Astfel, ascultand expunerile profesorilor, elevii i~i reprezinta reprezentiirilor. Prin intermediul limbajului, gandirea poate
fenomene, fiinte, intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor, precum ~ipunerea
Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au lor in relatii complexe. Emotiile ~iatitudinile afective, precum
vazut niciodata. Mai mult, omul este capabil sa creeze imagini ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale
noi care nu reproduc obiecte, fenomene existente in realitate, imaginatiei.
acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana,
Aceste imagini, reprezentari sau idei nu apar din nimic, ele se fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Psihologul Andrei
bazeaza pe experienta anterioara, pe euno~tintele Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun
anterioare, pe deprinderile deja formate, pe aptitudinile ~i trei insu~iri:
talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul a. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un
activitatii de joc ~i de invatare, in copilarie, iar mai tarziu in numarmare de imagini, de situatii etc.);
cadrul activitatilor productive desIa~urate, fapt ce ilustreaza b. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a
legatura imaginatiei cu memoria, cu activitatile desIa~urate unei probleme, atunci cand un procedeu nu p'oate fi
~i cu intreaga personalitate. Dacii memoria are caracter aplicat);
reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel e. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este
informatiile memorate, imaginatia este cu atat mai valoroasa expresia noutatii.
cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a Imaginatia are un· rol important in procesul de
societatii, insa imaginatia nu poate exista in absenta adaptare, deoarece campul cunoa~terii umane se large~te
memonel. foarte mult, omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a
In procesul imaginativ, gandirea are un rol important. explora posibilul, realizandu-se unitatea intre treeut,
Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei prezent ~i viitor. Imaginatia nu este un proces psihic innascut,
~i sintezei, a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc., acestea ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i
fiind operatii fundamentale ale gandirii, imaginatia devenind de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului, odatii cu
creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. Dacii dezvoltarea reprezentiirilor, a limbajului, a gandirii etc.
gdndirea permite surprinderea a ceea ce .este esential, necesar ~i Chiar daca primele discutii, au aparut in antichitate ~i au
general in realitate sau ceea ce este logic posibil, imaginatia continuat pana astiizi, imaginatia a fost considerata atat "regina
exploreaza necunoscutul, posibilul, viitorul. Gandirea ~i funetiilor psihice" (Baudelaire), cat ~i "nebuna easei"
inteligenta coordoneaza productia imaginativii, iar imaginatia, (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei
la randul ei, participa activ, la identificarea modalitiitilor de Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa
rezolvare a problemelor. Daca nu ar exista imaginatie, psihologiei" .
~PLICATII
II _
1. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. Comparati rezultatul eu
eel obtinut de colegul de banca.
2. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea
(rezultat al tipizarii). 4. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz,
caricatura, miniatura, creionul cu gumii, Dege{ica, identificand
3. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa", "piidure", "lac", procedeul prin care a fost obtinut, definind acest procedeu ~i
construiti, cu ajlltorullor, cat mai multe propozitii cu conditia ca oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu.
___ ---- -.
Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitiiprimitive,incluziind
~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de
Incon:;tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei,
dar careseapiieQ_n~tiimei.
37
TIPURI DE ITEMI 2
Itemi semiobiectivi
: intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie, cuvant, numiir,
----
swlLoJ.-etG....
-
Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele
Intrebari:
1. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale analiza, sinteza, comparatia, - riispunsul corect poate numi oricare cinci
ale gandirii. abstractizarea, generalizarea operatii;
etc.
2. Enumerati formele memonel constltmte in mecanica, logica
functie de prezenta/implicarea gandirii.
- -- ---
I [It':l!illr.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii --
completarea Cll anumite
---- cuvinte adecvate contextului dat.
Transcrieti numarul subiectului ~i precizati
termenulltermenii care lipsesc:
1. Adaptarea analizatorilor se referii la este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub
modificarea sub sensibilitapi actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de
actiunea repetatii a unor stimuli. obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de
discriminare se accentueaza);
2. Activitatea perceptivii intentionatii, orientatii - enuntul reprezintii chiar definitia observatiei;
spre un scop, poartii numele de
observape
3. ..................... este componenta care Receptorul- enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale
transformii energia excitantilor exteriori in analizatorului sensibil, respectiv veriga aflatii sub actiunea
influx nervos. directii a stimuli lor, ceea ce semnificii receptarea actiunii
acestora;
4. ..................... se define~te drept Spiritul de - enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie
aptitudine de a sesiza cu u~urintii, rapiditate ~i observape ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte
precizie, ceea ce este slab, ascuns, nerelevant, (observatie), perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu
dar semnificativ pentru scopurile omului. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii
man;
5. ...................... sunt perceptii care Perceppile - este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu
deformeazii unele aspecte ale realitiitii. denaturate mai este reflectatii adecvat, inregistrandu-se diferente care
pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0
denaturare a realitiitii;
6. Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii - perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub
a cunoa~terii ~i un senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor, ceea ce
proces complex de extragere ~i prelucrare a face din ea un proces psihic de nivel senzorial, pe de altii
informapei parte fiind un proces cognitiv, altfel spus 0 modalitate de
dobiindire ~iprelucrarea informatiei;
7. ........................ are 0 mai mare libertate Reprezentarea- in miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate
fatii de schema structuralii a obiectului triisiituri semnificative, caracteristice obiectelor ~i
perceput. fenomenelor, aceasta inseamnii existenta unor operatii de
comparare, selectare ~i organizare a informatiei detinute pe
nivel perceptiv, ceea ce poate conduce la modificari in
schema structuralii a obiectului.
: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Cuprind un
material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri, se oferii date suplimentare, dupii care urmeazii altii
serie de subintrebiiri.
1. lmaginatia, ca proces de adaptare activii a. Imaginatia, defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare - tratarea su-
~i creativii a omului, joacii un rol a unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii, combiniirii ~i biectelor nu in-
deosebit de important ~i in cadrul recombiniirii experientei anterioare, detine un rol deosebit de cearca epuiza-
activitiitii intelectuale.
important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Astfel, dac~ rea lor, ci sem-
a. Explicati importanta imaginatiei gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential, necesar nalarea doar a
pentru activitatea intelectuala; ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil, imaginalia e 1 e men tel 0 r
b. Precizati formele imaginatiei exploreazii necunoscutul, posibilul, viitorul. Gfmdirea ~i (i d e i lor) de
voluntare; inteligenta coordoneazii productia imaginativa, iar imaginatia, bazii.
c. Descrieti una dintre formele la randul ei, participa activ, la identificarea modalitiitilor de'
imaginatiei voluntare; rezolvare a problemelor. Daca nu ar exista imaginatie,1
d. Analizati succint legiitura existentii activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar
intre imaginatie ~ilimbaj. inainta pas cu pas, neexistand 0 orientare precisii. In bazd
imaginatiei se pot formula ipoteze, se poate vorbi de,
planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce
urmeaza sa se intample.
b. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii,
imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii.
c. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare,
accesibila cotidian, ea presupunand obtinerea unor imagini noi
care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de,
subiect (spre exemplu, reconstituirea unui peisaj pe care nu Ii
am perceput in mod direct). Ea nu se confunda cu memoriaJ
implicatii in cazul amintirilor, acesta fiind rezultatul proceselo~
perceptive, deoarece imaginatia se desprinde de concret.
d. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului, deoarece el
permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor.
Mecanismele limbajului, ca instrumente deosebit de relevant~
pentru actvitatea mintalii, sunt implicate de imaginatie in toatd
formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite
gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor, precum
~ipunerea lor in relatii complexe. Mai mult, se poate aprecia c~
dezvoltarea imaginaliei este, intr-o anumitii miisurii,
dependenta de nivelullimbajului.
P' '<~'~~~',..~%f*"
..x;~;~;~~~·:U."."
.-.J
.-
r%··~
I',"
..
'I~ i
riii ....
'"'"''
_
··'t'L1lIIIllIi1iilii··
II )~7
'.,.
;;~i,'
<::'Ift1
ry,l
';~~.;
!t1
.~.~
,~"
.;
...
'i ~
~ 1\;(
+
):.;'
~~
'~
m.
~ ;.;~.i g'·I¥"'.'~'I~.,;.'i
'''''1';
[.:n~~.. L'. :,
~~. 4~
%W
I
I II
40
9. LIMBAJUL
9.1 Definirea ,i caracterizarea Iimbajului,
In Iimbajul comun, uneori, termenii de comunicare, limbii lorin aparitie;
~ilimbaj nu sunt precis determinati. b.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre
Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. mesaj ~iobiectul despre care se informeaza;
Cea mai simpUi schema de comunicare, intre doua persoane, c. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura
cuprinde urm.~toarele elemente: mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului.
a. emitatorul- eel care produce ~itransmite mesajul; Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. Ea
b. receptorul sau destinatarul - cel care receptioneaza este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale
mesajul; elaborat social-istoric, care serve~te ca instrument de
c. canalul de comunicare - veriga care mijloce~te codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al
ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul, comunicarii. Forma de baza, naturala'~i concreta a limbajului
apaetc.; este vorbirea (Iimbajul oral).
d. semnalul - entitate fizica prin care se obiectiveaza Mecanismele vorbirii includ trei categorii de
mesajul: sunete, semne grafice, lumini etc.; componente:
e. codul- un sistem de semne prin care se semnifica ceva, energetice - aparatul respirator ~i sistemul muscular
adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj aferent acestuia;
infonnational. fonatoare - corzile vocale fixate in laringe;
Comunicarea poate fi analizata in functie de trei de rezonanta - mu~chiul limbii, buzele, in general,
indicatori: cavitatea bucala ~inazala.
promptitudine - rapiditatea emiterii sau a transmiterii Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care
mesajului; asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i
fidelitate - corectitudinea transmisiei mesajului; coordonarea pronuntarii cuvintelor. Toate aceste elemente
completitudine - raportul dintre volumul informatiei reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv,
emise ~ivolumul informatiei receptionate. periferic al vorbirii, mult mai importante (dar mai putin
Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali
care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se
a.latura cantitativa (statistico-matematica) este proiecteaza, declan~eaza ~i se regleaza). Aici se regasesc ~i
conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':,enta mecanismele de elaborare a gandirii.
Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile
eu ceilalli oameni.
unei dezbateri colective; este calea principala prin care prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de
tezapoate fi elucidatii); personalitate implicate.
9. de detensionare nervoasa, catharticii - se realizeaza
.5 Formele Iimbajului
Limbajul extern se realizeaza in doua variante: la date percepute, intrucat propozitiile ~i denumirile
a. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor
:ealizare a limbajului verbal. In ontogeneza, el este primul ~ia evenimentelor avute in vedere.
:are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Comunicarea b. Limbajul scris apare ~i se dezvolta, in ontogenezii, mai
mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces
de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a, mimica, organizat de invatare. Este mult mai pretentios din punct de
tonatie, timbrul vocii, accentul, alegereacuvintelor ~i modul vedere al regulilor comuniciirii optime, elaborarea lui
"e frazare etc.). Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al realizandu-se, relativ, lent. Cu toate acestea, se constata ca
. rsonalitatii, de la componenta intelectuala la cea caracterial- nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului
ti tudinala. scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor
In functie de modul in care este structurata reteaua de care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este
omunicare, limbajul oral imbraca forma: inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). Fiind
1. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia
emitator. El consta in ad res area unei persoane catre necunoscut, limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit
un auditoriu, motiv pentru care monologul trebuie sa structural-logic, explicit, complet ~i accesibil.
fie atent elaborat in functie de particularitatile Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a
auditoriului, de regulile gramaticale ~i logice, sa fie gandirii, a capacitatilor intelectuale, deoarece presupune 0
fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in
intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. Monologul apre~ierea inteligentei).
trebuie sa se adreseze mintii, dar ~i inimii, incitand atat In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se
latura intelectuala, cat ~ipe cea emotionala, feed-back-ul exprima trasaturi importante de personalitate.
realizandu-se numai prin priviri, mimica, prin Cand se exprima in forma citirii cu voce tare, limbajul scris
manifestarea atentiei sau a nerabdarii. trece in limbajul oral.
Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii
constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. Se poate schemelor verigii efectorii a limbajului extern. Initial, limbajul
vorbi insa de un mono log interior care poarta verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare), iar
caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. treptat, scheme Ie articulatorii se consolideaza, pana la
2. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor automatizare, putandu-se activa rara a se mai pune in functiune
se schimbii succesiv. Fiind fata in fata, forma ~i mi~carile fonatorii. Baza articulatorie la nivelul coardelor
continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe vocale se mentine, prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant,
parcurs, in raport cu planul initial, in functie de reactia are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale.
interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feed- In 1932 s~auputut inregistra de catre E. Jacobson prezenta
back. In cazul dialogului, se pot distinge doua forme ale curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i
limbajului ~ianume: buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Ritmul
limbajul situativ - care poate fi inteles numai daca te curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau
afli in situatia la care se refera interlocutorul. E soeotitului eu glas tare.
intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani, ei Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0
inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii
imprejurarile vizate; ale gandirii, ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei
- limbajul contextual- este accesibil rara a se recurge de 14-16ani.
A2
I ~~
I •
· '!
I? Limbajul intern devine suportul principal al activitatii coordonare a limbajului oral ~
~i a scrierii. Posedand
i II mintale, beneficiind de comprimare, concizie ~i viteza mare autonomie functionala, el devine principalul instrument de
I i masura eonstituirii sale, limbajul intern indepline§te funcpi de oniricii, reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a
IJI
,
, anticipare, proiectare,
de realizare (de conducere
sute de ori mai dinlauntru
mare decaf ~i de
cea a vorbirii). Pe eontinutului
comunicare viselor.
cu noi in~ine. EI este prezent ~i in activitatea
~I lO-12luni
l81uni primele cuvinte
euvantul-propozitie se emit,
sunt eu deformari
folosite fonetiee,
diferite cuvinte eu cuvinte precum:
inteles de mama,
propozitie papa, apaprin
(completate etc.;gesturi sau intonatie);
· 2 ani propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare, formate din cateva cuvinte, rara respectarea regu-
lilor gramaticale;
3 ani propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta, inteligibila;
9 4 ani perfectionarea
limbajului extern
limbajul oral este perfeetionat, de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii
(aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta);
I 5-6 ani limbajul intern apare limbajul asonor, cu sine §ipentru sine, in urma interiorizarii limbajului oral;
6-7 ani debutul invatarii se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere.
serisului §i cititului
Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 Cuvinte
· conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Ideea
1:1 centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate, ceejl 2500
~f ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului, mai ales la
:1 nivel cerebral, 11 face disponibil pentru anumite achizitii 2000
lingvistice §i indisponibil pentru altele. Spre exemplu, nivelul Ri t m u Ide
de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru dobandire a 1500
repetarea imitativa a unor cuvinte izolate, dar este inca limbajului in
insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i primii 6 ani 1000
construirea de fraze. Totodata, dad disponibilitatile nu sunt de viata -
II fructificate la timp, acestea se diminueaza (acest lueru s-a 500
demonstrat prin cazurile de "copii-lup", care nu au mai putut
dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). 100 I I I
.• Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de 1 2 :3 4 ~ (; ani
. eonditionare in privinta dobandirii limbajului. Cercetarile conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca
efectuate de J. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au acest lucru. Dependenta structurilor lingvistice de cele
aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat
necesara §i structurile senzorio-motorii. Este yorba in general lexicala.
de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor
lingvistice. Spre exemplu, experimentele au aratat ca interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice,
performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de primele sunt dominante, iar cele din urma recesive.
Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice.
; ~PLICATII .
1. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i, apoi, analizati revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza
interdependenta dintre limbaj ~igandire. experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon, De la act la gandire,
Editura Stiintifiea, 1964).
2. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de '
limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre 3. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale.
el ~i eei din jurul sau, imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i
dorintele sale; mai apoi, limba devine 0 sursa de informatie ~ide 4. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila.
Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase, in vederea
desfa~urarii optime a activitatilor psihice.
Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii -
mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii, bazata pe a!jteptare, atitudine pregiititoare, atentie jocalizatii.
:eflexul de orientare declan~at spontan, la inceput, dar apoi Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se
dirijat voluntar, prinintermediul cuvantului. Concentrarea instaleze u~or, sa fie eficienta, iar toate acestea pot fi
entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii considerate ca "aptitudine de a fi atent". Atentia se poate
sihice, printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu ~xterioriza in mimicii, in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei.
obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie, psihologii
precIs. considera ca exista stari aparente ale lor, fapt ce determina
in plan subiectiv, atentiaeste resimtita ca 0 stare de neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala..
cordare ce se observa din manifestarile, din indicii
comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra
Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane, nu inseamna
ca aceasta este total neatenta, ci doar ciipersoana nu este atenta
10
obiectului vizat, imobilitatea sau tacerea, scaderea frecventei la obiectul impus de 0 anumita situatie. Astfel, daca profesorul
~espiratiiloretc. ii spune unui elev ca este neatent, acest lucru se intampla numai
Fenomenul acesta nu are un continut informational pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta
eeific ~iniei un produs propriu, fapt pentru care atentia este directie decat cea solicitata de catre profesor, neputand sa
- -- --------- ----------
inclusa intre functiile vointei, intre operatiile inteligentei ~i rezolve sarcinile solicitate. De aici, decurge rolul important pe
hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia se care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate.
~odelul fiziologic al atentiei cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor,
Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale.
de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara 2. Traseul specific, care consta in caile neuronale aferente
difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei proprii fiecarui analizator. Acestea ajung direct la cortex,
cerebrale. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul ocolind sistemul reticulat. Orice stimulare senzorialii are insii
trunchiului cerebral ~i diencefalului, avand functii de ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific
activare, filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice (senzorial), cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea
corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor reticulatii.
psihice. Sistemul reticulat se compune din doua structuri
Sistem limbic
morfofunctionale unitare:
1. Sistemul reticulat activator ascendent, localizat in
trunchiul cerebral, bulb, protuberanta ~i mezencefal. Din
punct de vedere psihologic, formatiunea reticulata
mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i Sistemul reticulat
mentinerea atentiei. (schema sistemului
2. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal, cu un activator)
efect de scurta durata, echivalenta cu stimularea senzoriala.
Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei.
Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee:
1.Tra~espeeific, cu rol in.activarea difuza a scoartei
,
0.2 Formele atentiei
Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei
multor criterii, dintre care cele mai importante sunt: activitiiti.
I. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa, atentia prezinta - Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei
urmatoarele forme: care este declan$atii intentionat, se realizeazii cu
- Atentia involuntara este neintentionata, spontana, efort voluntar $i este autoreglata con$tient. Ea este
declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita superioarii atentiei involuntare, prin mecanismele
a unui stimul, noutatea lui, mobilitatea stimulului, sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea
aparitia sau disparitia sa brusca, contrastul dintre omului. Un rol important, in declan$area ei, revine
stimuli, mi~carea stimulilor etc.) ~i de stimuli mecanismelor verbale prin care ;;e ia decizia de a fi
interni (interesul pentru activitate, actualizarea unor atent, se stimuleaza $ise focalizeaza atentia.
motive ~itrairi afective etc.). Ea reprezinta un reflex Atentia voluntara este favorizata de respectarea
de orientare, nefiind provocata de orice modificare a unor conditii:
mediului, deoarece orientarea atentit(i spre anumiti 1. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul
stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. pentru respectiva activitate;
De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza 2. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a
obos.ealii, atentia involuntara este cu totul consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a
consecintelor negative ale nerealizarii ei; urmeze,obligatoriu pauza, odihna, sornnul etc.
3. analiza prealabila a planului activitatii pentru Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior
stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile, de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea
care reclama 0 atentie deosebita; repetata a atentiei voluntare care se transforma in
. '?
F t' f I
unc,la w s~ ec Iva a
W 4. gradul de antre-
nament al subiec-
deprinderea de a fi atent, deoarece exersarea mai
indelungata intr-un anumit domeniu de activitate
a ten tIel seamana cu un tul' t . duce la automatizare, la reducerea treptata a efortului
• '
prolector eli, ••
-..!!IJat fiIe asupra d Ul -""pen t~ru sarcma
I ... fi I . eSla~ura a; pentru concentrare ~istabilitate.
..•
umll externe, Ie asupra ce el 5 rea I Izarea
. unor Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern, ea
mterne;
• conul
w lummosw are 0 con d't"1 11 am b'len t a 1e
trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie
dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). In activitatile
A ~ A I ... lavora lee ucru;
mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 pe care Ie desla~uram, trebuie sa tindem sa ajungem la 0
A • d . ~ w • a emarea penoa e or
este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e atenpe postvoluntarii. "
de penumbra, penfena d d'h~'
tOO •• d d w e 0 I na, II. Dupa directia principala de orientare a atenp.ei
con§
A lintel,
' ~§I e 0 a oua • zona,
w , 7 • e l'Immarea
. sau d'Iml-. exista:
mtunecata, necoh~tJenta' f t '1 Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua
(C G J ) nuarea ac on or
.. ung . perturbatori etc. (unnarirea evenimentelor exterioare, a expunerii
Dupa felul in care se fixeaza, atentia voluntara poate lacute de catre profesor, a obiectelor din mediul
fi: contemplatie, preocupare, a§teptare, inconjurator, admirarea colegilor sau chiar a
incordare. mi~carilor, a gesturilor noastre etc.);
Dupa obiectele la care se refera, atentia voluntara Atentia intern a: obiectul este interior (0
poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri amintire, 0 idee, analizarea propriilor sentimente,
care intra in sfera de actiune a simturilor) sau actiuni, raurirea, in plan mintal, a planului de
intelectuala(se refera la idei, amintiri). actiune etc.).
Oricat ar fi de bine organizata, atentia voluntara La randul lor, aceste forme ale atentiei pot fi
prelungita 0 perioada prea mare de timp, duce involuntare, voluntare ~i postvoluntare. Atenp.a
inevitabilla obosealii, deoarece se realizeaza cu un interna §i cea extern a sunt complementare; ele nu
consum mare de energie psihonervoasa. De aceea, pot fi disociate, doar, intr-un moment sau altul,
trebuie rationalizat timpul de lucru, iar dupa domina una sau alta. Se vorbe~te chiar despre
momente de intens efort intelectual trebuie sa existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul.
~PATOLOGIAATENTIEI
.
Atentia, precum oricare alt proces sau fenomen psihic, afective (sunt fenomene de autohipnoza). Spre deosebire del
cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului, ci de extaz, a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel
acela al patologicului. Totu~i, la limita normalului pot fi exterior, misticul traind aparenta unei durate temporale mulv
amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai mai mari), starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga
indelungata: copiii mici ~i unii adulti, persoane afective ~i pot fi prelungite mai multe ore, vorbindu-se chiar de zile sau de;
uestapanite, care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii 0 "moarte aparenta". Se pare ca 0 concentrare puternica a:
intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui'
problema, dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu, In
intampla Injurullor). cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos, Ie apar
In ceea ce prive~te cazurile strict patologice, este de pe palme pete ro~ii, ca urme ale cuielorrastignirii).
amintit in primul rand hipertrofia atentiei, care cunoa~te Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar
numeroase manifestari. Fenomenul apare In ipohondrie hipertrofiei atentiei, respectiv atrofia atentiei. Maniacul, in
teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 accesele de excitatie, de surescitare extrema, manifesta 0
continua concentrare a atentiei asupra inimii, stomacului etc., mare agitatie, 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe,
la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. Un alt caz tipic gesturi, emotii, In absenta oricarei concentrari a con~tiintei.
pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele Poate fi yorba, de asemenea, de 0 epuizare a aten{iei, de
persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau
urmareasca statornic un anumit fenomeri, un tip de obiect etc. la Inceputul somnului, In starea de betie etc. N eputinta de
identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate
preocupa), la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il
anumite contexte) pozitiv, stari de hipertrofie a atentiei se con~tiintei se realizeaza fluctuant, diferit de la 0 persoana la
regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. Extazul este 0 stare alta, a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin
Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda, alterari ale sale. Atentia este un aspect formal suprapus
insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice, 0 un or con{inuturi variate, respectiv fixarea pe un singur
ctivitate intelectuala extrema, concentrata pe 0 singura idee. obiect, fenomen sau idee, tara Insa sa poata fi yorba de un
Sranta Tereza, unul dintre cei mai mari mistici din toate monoideism absolut, ci doar de un monoideism relativ,
rimpurile, a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect.
e.xtaz (este yorba de cazul sau particular, in general fiecare Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi,
mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare; desigur nu de 0 maniera patologica. Este yorba de starea de
1) rugaciunea in gand; 3) trecerea de la nivelul discursului 'la somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta), prezenta la toate
acela al intuitiei; 4) aparitia brusca a unei inalte stari de animalele superioare, ca stare de inactivitate, concomitenta
ontemplare a adevarului; 5) trairea Inca instabila a extazului; cu 0 rupere a contactului cu realitatea. Continua desigur
6) stabilizarea extazului: corpul devine rece, cuvantul ~i activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa
respiratia sunt suspendate, ochii se Inchid, simturile ~i existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu
facultatile psihice par a ramane In afara, tara Insa sa se piarda realitatea de 0 intensitate foarte slaM, care au Insa rolul de a
con~tiinta, survenind In cele din urma, In mod violent pentru determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun.
5inta fin ita a misticului, contopirea cu divinitatea. Chiar mai mult, aceste puncte de veghe pot avea un caracter
lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip selectiv (spre exemplu, 0 mama obosita va adormi chiar in
de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii - zgomot
ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. puternic -, dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau
Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga, tara Insa Incepe sa scanceasca), ceea ce ar putea prelungi discutia
a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe.
",plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice ale atentiei.
iI' ~,' , ,
PLICATII
3. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i, de
aceea, sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai
multi concurenti observa concomitent, iutr-un interval foarte
2. Argumentati, in aproximativ 0 jumatate de pagina, de ce atentia scurt, un obiect oarecare ~i, apoi, povestesc unui arbitru ce au
voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea viizut,cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Formati grope
activitatii. de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc.
!!m!Ji
Aptiiudine= dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat .Intre trunchiulcerebral ~i
sarcini. substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos'
Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod central).
anormal. Sistem talamic =; formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care
Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~
independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. creierului, avand rol principal in integrarea excitapilor
Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala.
TIPURI DE ITEMI 3
Itemi subiectivi
reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta, 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale
1LcomI1lexe(analiza, sinteza, evaluare, transfer etc. ).
1. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel
cu perceptia folosind senzorial, diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese
drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal, functiile ~i structurile
pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice.
a proceselor psihice, Astfel, continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii
interactiunile cu alte procese, respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra
fenomene psihice, analizatorilor, dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii,
rolul in sistemul la nivelul imaginii perceptive, construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r
senzoriale, avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor
psihic uman.
'detinute anterior. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci
'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale
obiectelor ~ifenomenelor, chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai
simplii a omului cu realitatea, indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe;
iperceptia, in schimb, are un caracter obiectual, redand obiectele In totalitatea
IInsu~irilor, unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis
umane.
Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. Luand
In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului
(ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare,
selectare, asociere etc., nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii.
Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a
informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive".
Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul
modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii
In constituirea sa unor legi~ distincte, constituie punctul de plecare al
comportamentelor specific umane etc.), de~i existii ~i puncte comune precum
imposibilitatea modificiirii voluntare, caracterul adaptativ sau caracterul reglator In
raport cu comportamentul uman, este drept mai accentuat In cazul perceptiei.
Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii
atat a unor asemiiniiri, cat ~i a unor diferente. Senzatia este astfel doar procesul cu
ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap, a~a Incat interactiunea cu alte
procese ~i fenomene psihice este slaM, privind 1n primul rand integrarea ~i
prelucrarea lor perceptivii. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini
complexe (spre exemplu auzul muzical), sunt componente ale campului de
,con~tiintii etc. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii, privind
mai ales limbajul ~i activitatea, dar, de asemenea, reprezentarea, gandirea,
afectivitatea etc.
Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal,
de legiiturii informationalii elementarii. De asemenea, senzatiile informeaza despre
variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor, asigura adaptarea
la acestea, orienteazii conduitele actuale ale individului etc. Mult mai evident este
rolul perceptiilor, fundamental fiind yorba de informare a individului asupra
existentei ~i caracteristicilor obiectelor, de ghidare ~i orientare a
comportamentelor, de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc.
2. Analizati urma- lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care, In - este yorba, In
toarele produse ale baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare, sunt generate produse noi. 0 fiecare caz de a
imaginatiei: cari- analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul confirma aceste
catura, miniatura, unui astfel de proces, respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice, In masura produse in
creionu/ cu gumii, In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de
Degefica, iden- bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri, de operatii de analizii ~i sintezii produse ale
tificand procedeul care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. imaginatiei,
Creionul cu gumii, spre exemplu, este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce
prin care a fost
numit aglutinare, care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum
obtinut, definind
elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul, centaurul, au fost generate;
acest procedeu ~i
radiocasetofonul etc.). In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea
oferind alte trei
creion cu 0 guma, existente ca obiecte de sine statiitoare. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu
exemple in fiecare decat operatia principaUi, fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul
caz. este completii,
adaptarii, fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se
pentru a putea functiona ca un alt obiect. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare
baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman), a modului in
centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie
radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon).
procedat.
(Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse.)
47
.X;'.;;i"'''''''',.';>1F·;W2''t;,;t~'> ..
~""'/(2.;.i_Mti_'lt~"'WIR'"
__
-~_·.3?~-.-:mt(-~?r....
_'~·.:<~-.-.. -~'> :·::mL..~vl
~h ,1*.,.11'1.
?j'~r~~~~~~
t:,~
_[ld5~...
I!
• ~ ,0.:"< ,;.
I '.,
I~ ~.,
..",
~ ~I"""
&l.•... !! ;'-1 ~~ I· '. 1/:.I'~.
ill
,
II. MDTIVATIA
11.1 Definirea ,i caracterizarea motivatiei
Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute, fie ca sunt dobandite,
con~tientizate sau necon~tientizate, simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte.
formeaza sub incidenta conditiilor de viata, a culturii, a pozitive ~i negative, majore ~i minore, intrinseci ~i
educatiei etc. Ea are rol de strategie a orientarii extrinseci, altruiste ~iegoiste etc., insa trebuie subliniat
comportamentului, reunind cognitivul cu valoricul. faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur, ci el
h. Motivele sunt considerate, de catre N. SilIamy, interactioneazacu alte motive. ~ se explica comportamentul
ansamblu de factori dinamici care determina conduita nostru: un stimul ne determina sa actionam, iar altul ne
unui individ. Motivul este mobilul care declan~eazii, determina sa nu incepem actiunea ~i, de aceea,
sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina
duratii a desfii~uriirii ei. Spre deosebire de trebuinte alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte.
care nu declan~eaza, totdeauna, actiunea, motivul Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in
determina adoptarea unor comportamente de timp a satisfacerii motivelor. In situatii complexe, motivele
satisfacere. Motivele pot fi: individuale ~i generale, se sustin unele pe altele, contribuind la illtarirea motivatiei.
,
11.4 Formele motivatiei
Formele motivatiei existii in cupluri: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea
1. Motivatie pozitiva/negativa: exploratorie, in nevoia de a ~ti, de a cunoa~te; forma ei
Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale, se tipica este curiozitatea pentru nou. Se nume~te cognitiva
soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive.
consolidarea statutului socio-profesional. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului
Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli de a obtine aprobarea altora, de a se simti bine in
aversivi (cearta, bataie, pedeapsa etc.), are efecte compama unar persoane.
negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor Formele motivatiei sunt inegal productive. Fara indoiala
desIa~urate. motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa,
2. Motivatie intrinsecatextrinsecii: motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i
Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman, motivatia cognitiva este superioara celei afective. Daca se iau in, J
in interesele ~iin trebuintele lui personale. considerare ~i alti factori, precum: varsta, temperamentul;
Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului, particularitatile concrete de actiune etc., se constata ca raportul'G
11
fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. intre tipurile de motivatie mai sus mentionate, se schimba, de'
Din punct de vedere al eficientei reglatorii, motivatia exemplu, la varsta mica motivatia extrinseca este mai
intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite
3. Motivatia cognitivii/afectiva: structuri de personalitate care nu s-au format inca).
[[J}rEMATICILE EXISTENTEI
Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta 3. Tendinta spre afirmare socialii - ambitia, dorinta de a
umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin depa~i pe altii, de a-i conduce etc.
pe cele principale in cateva directii fundamentale. Una dintre 4. Activarea existentei - nevoia de varietate, fuga de
aceste incercari este cea a lui H. Thomae, care descrie ~ase plictiseala ~imonotonie, dorinta de a ciilatori, de a participa la
domenii numite tematici ale existentei: spectacole, de aventura etc.
1. Tematica reglativii - domeniul trebuintelor vitale 5. Tematica creativii ori a realiziirii de sine - nevoia de
(hrana, apa, caldura, alte nevoi de ordin material), tematica a fi competent, de a cunoa~te, de a-~i realiza aptitudinile, de a
11 erotica, preocuparea pentru propria securitate etc. crea etc.
2. Tematica integriirii sociale - cuprinde nevoia de 6. Tematica normativii - tendinta supunerii la normele
societate, de comunicare, de colaborare, tendinta de a-i ajuta ~iregulile sociale.
pe cei in dificultate etc.
Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.
WCONFLICTUL
Motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive, dar au orientari
realizarea unei alte activitati. In masura in care aceste diferite. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative, alegerea
activitati se ordoneaza in timp, satisracandu-se succesiv, nu privind, de obicei, ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.
se instaleaza 0 stare tensionala. Atunci cand nu este insa 3. Conflicte de apropiere-evitare, cele mai frecvente,
posibila ordonarea, apare conflictul, trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati
subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa, care i~i pune aproape egale, dar sunt de orientare diferita.
amprenta asupra conduitei noastre. Desigur, conflictele nu presupun numai aspecte negative
Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate, diminueaza increderea in
lui Kurt Lewin, care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine, induce dificultati in luarea deciziilor, conduce la dileme
1. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale, polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii
actioneaza motive negative cu tendinte opuse. De obicei, etc.), ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea
"rezolvarea" se face prin evitarea conflictului, respectiv prin motivatiei pentru schimbare, cre~terea capacitatii de adaptare
ceeacesenume~te"ie~iredincamp". la realitate, cre~terea gradului de coeziune intr-un grup,
2. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.
Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus.
~PLlCATII
1. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt 3. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica
"prizonierii" mentalitatilor, ai prejudecatilor. F~rmati grope de 4 cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie, iar apoi
elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.
existentei acestora. 4. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~iani-
2. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina malelor,diferentafiindlegatiide maduldesatisfacere.Elabora~un text,
legaturile existente intre motivatie ~ivointa. de aproximativ0 paginii,princaresasubliniatiaceastiidiferentii·
=·0. ,.==_. =
Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori
motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice.
Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa
motivatie, subliniind rolul energizant, de orientare ~i de genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar
directionare a actiunii. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza mai mult, acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite
bucurie, placere, entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza aceleia~i persoane, evident, in momente de timp diferite.
tristete, neplacere, deprimare etc. In cadrul proceselor afective Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu
pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are motivatia, ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice, ele
obiectul pentru subiect. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai fiind prezente atat in domeniul incon~tientului, cat ~i al
importanta decat obiectul in sine, deoarece in functie de gradul ~i con~tientului.
i2.2 Particularitatile
•• afectivititii
Psihologul . Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de
insu~iri ale proceselor afective: informatie, la stadiul secundar care presupune 0
1. procesele afective au valoare motivationala, deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). Daca
trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta
de efect (procesele afective sunt motive active, iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere
motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective); afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia
2. procesele afective sunt subiective, adica apartin unui proceselor afective. 12
subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu; Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga
3. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta, altele, precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri
intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea
~iau 0 anumita durata; proceselor afective.
4. polaritatea proceselor afective, care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin:
acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv, fie in a. mimica (modificarile expresive la care participa
jurul polului negativ, in functie de satisfacerea elementele mobile ale fetei);
trebuintelor (bucurie-tristete, placere-neplacere, b. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa
dragoste-ura etc.); intreg organismul: tinuta, mersul etc.);
5. mobilitatea proceselor afective, care exprima fie c. modificarile de natura organica (amplificarea sau
trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea - scaderea. ritmului cardiac, scaderea sau cre~terea
de la 0 emotie la un sentiment), fie trecerea de la 0 faza la tonusului muscular etc. exprimata prin paloare, inro~ire,
alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: nod in gat, gol in stomac, transpiratie, tremurat etc.);
trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire d. schimbarea vocii.
~LICATII
1. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: 3. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati
"Emotia este £.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul; semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii
pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai termeni: afecte, expresivitate ~iconduitii,
adanc" (Imm. Kant),
2. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind 4. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre
diferentele ~iasemanarile dintre acestea. procesele afective.
~ .,
rii~~;;:;"'
.::iIl.'::4u::d.." ~ w disparand perceptia lumiiexterioare. I
Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Trebuintele F anatism = zel excesivpentru 0 religie; a~ament exageratrata de 0
afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte convingere, idee, insopt de totala intoleranta fata de
trebuinte vitale, nesatisfacerea lor putfuJd conduce la adversari.
perturbatii grave alepersonalitiipi. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea
Cupiditate = lacomiemare de ca~tig,de avere. unei tendinte. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca
atare este instabila, disparand odatii ell rezolvarea tensiunii
Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare,
admi[atie, funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i generatede trebuinta, - --- --
~~-
54
Activitatea, in sens general, este un raport selectiv intre subiect ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut
obiectiv, cu grade diferite de complexitate, dificultate, in cadrul caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i
fizice pentru realizarea unui anumit scop.
Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor perceptie, de gandire, imaginatie etc. ~i a unor teste sintetice,
functiilor, proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. de evaluare a triisiiturilor de personalitate, in orientarea ~i
In diferite forme ~i variante de activitate, ponderea ~i modul selectia profesionalii. Mai mult, fieciirei profesii ii este
de combinare, a functiilor ~i capacitatilor psihice difera specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de
foarte mult. In acela~i timp, modul de desfa~urare ~i combinare ~i de integrare.a componentelor psihice). Intrucat,
performanta activitatii depind de gradul de elaborare a se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de
proceselor psihice particulare (perceptie, memorie, gandire, functiile psihice particulare, putem afirma cii relatia dintre
imaginatie, vointii etc.) ~i de trasaturile globale de activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub
personalitate (echilibrul emotional, atitudinea fata de sarcini, forma unui circuit, in cadrul ciiruia nu se manifestii 0
extraversia, introversia, spiritul de riispundere etc.). Acest fapt conditionare univocii, ci una reciproca. latii de ce se poate
determinii utilizarea de teste psihologice analitice de spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm.
-
vointa, atitudinea fata de activitate etc. dupa caracterul produsului, munca poate fi:
c. Munca este dominanta in viata adultului activ (in reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.
medie intre 20 ~i 65-70 de ani). Ea are caraeter 4. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor,
normativ, iar forma specifica de structurare este exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma
profesia (ocupatia). Dupa natura componentelor vointei) ~i activitate cu componente automatizate
domjnante, munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii, iar (deprinderile).
, vointei
13.& Calititile ,
Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna
1. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut, chiar
efortului in directia realizarii scopului la nivelul de daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui
perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei fapt pentru el sau pentru cei dinjur.
din jur. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 3. Independenta ~i initiativa exprima gradul de
perioada indelungata de timp, chiar ~i in conditiile in autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de
care, aparent, n-ar fi posibila continuarea actiunii. conduita. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire
Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care negativa) care consta in adoptarea necritica a
presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este influentelor exterioare.
clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este 4. Au.tocontrolulpresupune con~tientizarea,aprecierea ~i
rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune, al adecvarea permanenta a tendintelor, motivelor ~i
prejudecatilor sau alunor carente educationale). proceselor intelectuale, precum ~ia actiunilor concrete
2. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . anumitor exigente, principii, idealuri morale, politice,
dificultatile, opiniile contrare, severitatea criticii etc., sociale etc.
pentru ...,a-timentine hotararea luata. Opusul ei este 5. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care
56
omul delibereaza. Opusul ei este nehotiirarea sau dezvoltarea personalitatii, deoarece pe masura ce obstacolele
tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca sunt depa~ite, ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de
oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive, obstacol. •
scopuri, mijloace etc. cu amanarea deciziei. Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate, vointa se
Calitiple vointei, integrate in structuri mai complexe, specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in
devin trasiituri de caracter . Dezvoltarea vointei contribuie la altul.
"Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (...)
urmare~te, de procedeele, de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin
obiective pot fi atinse. Datoritii acestui fapt, caracterul voluntar, exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Actiunile de
con~tient, devine 0 trasatura specifica, esentiala a omului. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Astfel,
In afara de actiunile voluntare, la om se manifesta insa ~i deprinderile, operatiile automatizate pot sa se desIa~oare
diferite procese, mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. Actiunile
voluntar. (...) Amintim cateva dintre acestea: clipitul, automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice
stranl1tul, tu~itul, retragerea bratului sau a piciorului la un . moment, daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor.
stimul dureros, intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat, Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei
oftatul, riisul. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod
unele procese vegetative, cum ar fi salivarea, functionarea con~tient. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta
inimii, respiratia, transpiratia etc. 0 actiune voluntara, dar efectuarea unor litere in cursul
Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. (...)
unor actiuni involuntare, cum ar fi sugerea, inghititul, Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii
mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc., dar multiple. (...) Un criteriu acceptat in general pentru
mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in
procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. Daca 0 actiune poate
partial. Astfel, de exemplu, putem sa ne reglam voluntar, in fi reglata prin cuvant, prin autocomanda, ea poate fi supusa
anumite limite, respiratia. Putem tu~i ~i intentionat, dar in caz reglarii prin vointa noastra."
13 ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo, Ce este vain/a?, Editura ~tiintifica, Bucure~ti,
cursul unei conferinte. De asemenea, putem influenta 1969,p.97-100)
Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs.
~PLlCATII
1. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Identificati nu despre manifestarea vointei, argumentand raspunsul vostru:
calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul a) Un elev aflat in situatie de corigenta, lipse~te mult de la
"Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj ~coala,lara motiv, iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat
(literar sau istoric). mmlc.
2. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului b) 0 persoana, care ~i-apierdut picioarele intr-un accident,
rezolutiv ~ifazele actului voluntar. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii.
3. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie, unui adult ii
actelor voluntare. este frica de caini.
4. Considerand, ca punct de plecare, ideea potrivit careia reglarea 8. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Determinati
voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu !egaturile existente intre motivatie ~igandire.
celelalte procese psihice, descrieti relatia vointei cu acestea. 9. In aproximativ jumatate de pagina, comentati afirmatia lui
5. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur, care
urmatoarele proverbe ~i,apoi, precizati ce calitati ale vointei sunt comanda numai mi~carile. El este latura activa a ratiunii ~i a
implicate.Argumentati raspunsul vostru. simtului moral ... "
a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge 10. Formati grope sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie urmiitoarea
orice). fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. 1300-1358) ~i,
b) Buturuga mica rastoarna carul mare. apoi, discutati posibilitatea ca actul deciziei, al alegerii, sa nu
c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. intervina in orice activitate:
d) Cine nu vrea cand poate, atunci cand vrea, nu poate. Buridan aveaun magar.Inainte de a pleca de acasa,Buridani-a pus
e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. ill iesle, atilt ill dreapta, cat ~i ill stanga stanoagelor, 0 cantitate
6. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie suficientiide ran. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel,
urmatoarele situatii concrete ~i,apoi, stabiliti daca este yorba sau magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance~iamurit de foame.
14. DEPRINDERILE**
14.1 Definirea ,i caracterizarea deprinderilor
o analiza cat de superficiala a componentelor activitatii mersul, conducerea automobilului etc.) Evident, nici nu am
noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre
con$tiente, ex(stand 0 multitudine de reactii, gesturi sau ele nu ar fi automatizate, dad multe dintre cele ce Ie facem nu
activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul, scrisul, ar dobandi calitatea de deprinderi.
Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii, elaborate con~tient, consolidate prin
exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent.
In raport cu definitia pe care am precizat-o, definitorie urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii,
pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. Prin
secundara, anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta repetare $i exersare se automatizeaza, dobandind stabilitate $i
care s-a transformat progresiv, prin exercitiu $i consolidare, permitand desIa~urarea corecta, sigura ~i rapida a activitatii,
dobandind stabilitate, precizie $i viteza. Termenul de cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica.
deprindere indica astfel gradul de fixare, de stapanire a unei Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea
actiuni sau operatii, altfel spus caracteristica psihologica a activitatilor complexe, dar ~i 0 consolidare gre~ita poate
activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Daca in faza genera dificultati, corectarea lor fiind foarte greoaie.
initiala, aceea a constituirii deprinderii, controlul con$tiintei se Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de
aplici:ituturor detaliilor actiunii, progresiv atentia se deplaseaza activitati automatizate, 0 multime de deprinderi care sa
de la detalii la ansamblul actiunii, Iara a se disocia de vointa. elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni
Deprinderile sunt declan$ate con$tient, iar dupa aceea au un care nu se pot automatiza. Determinarea tipului $i gradului de
U$or control con$tient (sunt subcon~tiente), fiind actiuni automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru
stvoluntare. cunoa$terea unei personalitati, pentru competentele pe care
Desigur, in masura in care deprinderile sunt componente aceasta Ie are sau Ie poate dobandi.
ale activitatii umane, iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii,
yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin unor astfel de criterii are un caracter motivator, ceea ce
succes. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza permite accentuarea eficientei obtinute.
ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita 5. Deprinderi de gandire criticii. Intelegerea nu este
acest lucru. S-au propus astfel foarte multe modalitati de intr-un fel decat inceputul invatarii, iar nu sfiiri?itul sau. A
luare a notiti::lor, unul dintre cele mai utilizate fiind modelul gandi critic presupune a lua idei, a Ie examina implicatiile, a Ie
T de luare a noti(elor, prezentatin pagina anterioara. expune unui scepticism constructiv, a Ie pune in balanta cu
2. Evidentierea. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor alte puncte de vedere, a construi argumente, a adopta decizii
invatate despre perceptie, formarea imaginilor perceptive etc. Mai mult, este yorba de posibilitatea de a aborda, po mind
este favorizata, printre alti factori, i?ide ceea ce se numei?te de la cele oferite in cadrul lectiilor, in manu ale sau alte
contrast. Astfel, cu textul se poate intra in interactiune i?iprin materiale educationale, informatii noi in mod independent.
sublinierea (evidentierea) ideilor importante, reducandu-se La un nivel inferior, prin gandire critica putem intelege i?i
materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Rezulta 0 numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0
structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor,
multa acuratete reprezinta i?i0 .,ancora" de care ulterior pot fi respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele,
legate alte informatii relevante. Pentru ca sublinierea sa informatiile pe care Ie invatam. Putem sa ne punem in primul
permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare rand intrebiiri de genul:
este necesar sa fie respectate cateva reguli: - Care este semnificatia acestor idei?
- decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa - Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor?
parcurgerea in intregime a textului (paragrafului); - Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei?
- nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text, in - Pot aplica cunoi?tintele? In ce context?
acest caz rezultatul nefiind relevant; - Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce
- se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea i?tiamanterior? etc.
diferitelorelemente ale textului. 6. Managementul timpuJui de studiu. Pentru a ajunge
3. intelegerea. Mai precis este yorba de verificarea sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta
permanenta a gradului de intelegere a textului. Aceasta se trebuie sa aibii un caracter sistematic, iar un astfel de caracter
poate realiza de mai multe maniere, in functie de obii?nuintele presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care
de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare
intrebiiri, clarificarea ideilor care pun probleme de eficien!a.
intelegere, rezumarea textului, realizarea de predictii in text Stabilirea independenta a scopurilor de invatare,
etc. planificarea timpului de studiu, eliminarea factorilor de
4. Monitorizarea
complexa invatarii.ceInvatarea
care pe masura este 0 activitate
este exersata permite di~tr~gere, aa?optarea.u~or
aSlmIlare mformatlel, 0 str~teg.ii
atItudmepot~i~i~e de yrelucrare
cntIca fata i?iII
de ceea ce 14
constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii, invatam i?i, de ce nu, autorecompensarea ne vor permite sa
altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida, temeinica
caror realizare semnifica incheierea procesului. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam.
Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar
trebui sa faceti pentru a Ie forma, in masura in care nu sunt prezente, sau cum Ie puteti perfectiona?
~PLICATn
1. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill parcurse in instalarea sa. Identificati, de asemenea, factorii care au
sistemul psihic uman un loc masiv, dar detin 0 pozitie facilitat aceasta instalare.
subordonata" (P.Popescu-Neveanu).
6. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi, pe de 0 parte,
2. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. obi~nuinle~ipriceperi, pe de alta parte.
3. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. 7. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.
4. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi 8. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice.
(spre exemplu, unanumitjoc).
9. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest
5. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i lucru. Dupa ce ati inregistrat timpul, realizati acela~i lucru cu
obi~nuinte negative. Identificati in propria voastra conduita 0 cealalta mana, inregistrand, de asemenea, timpul. Explicati
astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele diferenlele aparute.
TIPURI DE ITEMI 4
Itemi subiectivi
: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate, orientate ~i ordonate cu
ajutorul unor cerillt~, indicii, sugestiietc.
1. Caracterizati Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza - este yorba de
atentia volun~ra selectivitatea reflectiirii, bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan, la inceput, dar un eseu seml-
~i atentia post- apoi dirijat voluntar, prin intermediul cuvantului. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat,
voluntarii, evi- orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase, in vederea desra~uriirii optime cerintele care
dentiind interac- a a~tivitatilor psihice. determina
tiunile dintre In plan subiectiv, atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea
aces tea. manifestarile, din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului
obiectului vizat, imobilitatea sau tacerea, scaderea frecventei respiratiilor etc. lasand totu~i
Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu, fapt suficiente
pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei, intre operatiile inteligentei ~i chiar
grade de
printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care,
neselectiva - a~teptare, atitudine pregiititoare, atentie focalizatii. in masura in
Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii, dintre care cel care se uzeaza
mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. Se disting astfel 0 atentie
de ele, vor
involuntara (neintentionatii, spontana, declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi), 0
atentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. permite eva-
luarea nu nu-
Atentia voluntara este forma superioara a atentiei, decl~atii intentionat, care se realizeaza
cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. Ea este superioarii atentiei involuntare prin mal a cuno~-
mecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. Un rol important, in tintelor deti-
decla~area ei, revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent, se stimuleaza nute, ci ~i a ca-
~i se focalizeaza atentia. In masura in care presupune efort voluntar, ea este lirnitatii in timp pacitatii de a
(pana in momentul aparitiei oboselii), fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate utiliza in-
a scopului, a semnificatiei actiunii, crearea unei ambiante favorabile activitiitii, structurarea formatia de tip
buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. psihologic in
Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte rela-
din utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent, tivnoi;
deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la
automatizare, la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate.
Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din
automati~area atentiei voluntare), rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii
forma. In realitate, in desra~urarea diferitelor activitiiti, cele doua forme sunt
complementare.
2. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia - potrivit for-
caracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii, este
succinta a lim- informatiilor, limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. Ea este un sistem de semne yorba, de ase-
bajului, precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric, care serve~te cainstrument de codificare menea, de un
legatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Forma de baza, naturala ~i eseu seml-
cu gandirea. concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral), de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat.
limbaj non-verbal.
Limbajul, in contextul existentei umane, indepline~te functii specifice precum: de,
comunicare, de cunoa~tere, simbolica de reprezentare, expresiva sau afectiva , persuasiva
sau de convingere, de reglare sau de determinare, ludicii sau de joc, dialecticii sau de
formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice, de detensionare
nervoasii, pragmatica etc.
Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice, dar,
in special, eu gandirea, cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. Astfel, intelegerea
cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica,
reprezentiirile ~i gandirea, iar perceptiile ~i reprezentarile, prin verbalizare, dobandesc
seffinificatie. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de
socializare, ~i anume, in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat, ceea ce
poate conduce la eliminarea elementelor afective, personalizate, individuale. Astfel, l~
inceput, cuvintele nu spun nimic copilului, sunt simple sonoritati. Asociindu-Ie mereu cu
acele~i obiecte sau fiinte, ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza,
sinteza, comparatia. Treptat, fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor.
Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului, ele sunt corelate cu
-cele ale societatii, vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. Limbajul
obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii, ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa
eliminam ceea ce este prea individual, personal, afectiv, exprimarea trebuindsa fie clara ~i
precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Progresul
invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii, caci comunicand,
incercand sa elucidam altora 0 notiune, ne precizam noua i~ine intelesurile, eliminam
neclaritatile. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i
interconditionaie.
Structura ~i dezvoltarea
personalita!ii
15. Personalitatea .
15.1 Personalitatea ca slslem
15.2 Modele de personalitate
16. Individ. Persoana. Personalitate*
16.1 Individ. Persoana. Personalitate
16.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii
16.3 Diferente in manifestarea personalitatii *
17. Te~p~raDlentul
1,,7.1Latura- dinamico-energetica a personalitatii
17.2 Tipologii temperamentale
18. Aptitudinile
18.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii
18.2 Clasificarea aptitudinilor
18.3 Inteligerita ca aptitudine generalii
19. Caracterul
19.1 Latura relational-valorica a personalitatii
19.2 Structura caracterului
19.3 Rolul caracter,ului in structura personalitatii
20. Creativitatea
20.1 Conceptul de -crea1iy!!ate
20.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii
21. Etape in dezvoltarea petsonalitatii*
21.1 Principiul dezvoltarii in psihologie
21.2 Varstele mici (3-10/11ani)
21.3 Preadolescenta (10/11-14/15 ani)
. 21.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani)
21.5 Tineretea (18/19-30 ani)
21.6 Maturitatea (30-55/6() ani)
21.7 Batranetea (55/60 w...)
Tipuri de iteDli 5 --
..•
-
15. PERSONALITATEA
15.1 Personalitatea ca sistem
mediului-In care traie~te.
In calitate de obiect de studiu psihologic, personalitatea
trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic
uman, tara insa sa se identifice cu acesta. Astfel, in timp ce
sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile
psihocomportamentale, inclusiv cele cu caracter accidental sau
trecator, personalitatea, in cali tate de element stabil al
conduitei, poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de
G. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii:
caracterul integrator, sintetic in raport cu celelalte
procese ~ifunctii psihice;
caracterul stabil, relevat de manifestarea constanta in
conduita; .
caracterul sistemic, in sensul ca implica fiinta umana
Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit
de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani, ceea ce ii raport concret;
face sa apartina acelea~i specii, fiecare dintre noi are un mod caracterul adaptativ, in sensul ca ace~ti factori nu sunt
propriu de a actiona, de a reaction a, de a se raporta la ceilalti etc. absolut rigizi, ci sub actiunea constanta a anumitor
Este evident, de asemenea, ca modul particular in care fiecare se factori pot cunoa~te restructurari;
insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau caracterul definitoriu, in sensul ca permit evaluarea
fenomen psihic, ci de intreaga fiinta a celui in cauza, avand ca globala a unei fiinte umane concrete.
atare un caracter sintetic. Un astfel de caracter arata simultan o analiza a limbajului comun va arata insa destul de
ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen
fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora, ci tine utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. Sunt
de function area ca intreg a fiintei umane. Simultan trebuie astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ,
atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar, de asemenea'; individualitate ~ipersoanii. Desigur, din punctul de vedere al
flexibil al personalitatii, in masura in care se pastreaza 0 anume psihologiei ca ~tiinta, este necesara delimitarea precisa a
constanta a reactiilor, rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana semnificatiilor aces tor termeni. In acest sens se pot face
sa se adapteze la modificarile din mediu. urmatoarele diferentieri:
Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau
lintreg in manifestarile sale comp;rtamentale ne permit sa
,I
15 iafirmam un caracter sistemic al personalitatii, respectiv
animala considerata ca unitate distincta a speciei din
care face parte, deci individ este orice organism,
1.1 •. personalitatea reprezinta un sistem bio-psiho-socio- inclusiv omul;
cultural: termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul
dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc
nativ, la ereditatea fiecarei fiinte umane; de ceilalti indivizi.
dimensiunea socio-culturala. este un produs al termenul de "persoana", cu 0 bogata istorie in ordinea
procesului de socializare, respectiv interventia mediului gandirii occidentale, desemneaza numai natura umana
socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil; in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte
dimensiunea psihologica se constituie in zona de concrete legate de varsta, ocupatie etc., termenul fiind
intersectie a nativului cu dobanditul, pe masura utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate
constituirii sale, personalitatea dobiindind autonomie ~i persoane lipsesc astazi de la ~coala?").
capacitate de autoevolutie. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul
Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate,
concret considerat in trasaturile sale definitorii, anume ca psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta, existand
subiect al actiunii. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a numeroase definitii ale termenului de personalitate.
r
Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun
amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia.
Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~, Raymond B. Cattell a selectat 16 factori stabili
~i semnificativi, capabili sa explice comportamentul indivizilor. Ace~ti factori, numi!i factori de origine sau intemi, au fost
corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe
I care
16PF)seschi!eaza
men!ioneaza gradul
un profil de dezvoltare foarte
de personaJitate a fiecarei insu~iri.
util atat Consemnarea
din punct rezultatelorcatob!inute
de vedere psihologic, ~ipentruprin aplicarea
orientarea testului (numit
profesionala.
'" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF
.' Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate
brute standard
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rezervat,deta~at,critic,rece Deschis,cald,cooperant,
A (schizotimic) abordabil(ciclotimic)
I Putininteligent,giindire Inteligentavie,giindire
B concreta abstractii
! StabilitateemotionaHi scazuta Stabilitateemotionala
C (cu Eo'slab) putemica,calm(E~putemic)
Modest,respectuos, Caracterputemic,agresiv,
E conciliant,supus/docil autoritar,inciipatiinat
Moderat,prudent,taciturn, Impulsiv,entuziast,voios,
F putincomunicativ jovial
i Indiferent,oportun Con~tiincios, perseverent,
G (slabiciunea supraeului) serios(supraeuputemic)
Timid,timorat,suspicios, Aventuros,intreprinziitor,
(_ H banuitor sociabil,spontan
Putemic~irealist,calculat, Tandru,sensibil,dependent
I satisIacutde sine afectiv
I Increzator,cooperant Neincrezator,suspicios,
I L biinuitor,incapatiinat
I, Practic,con~tiincios, Imaginativ,boem,libertin,
'M ceremonial visator
Direct,naiv,sentimental, ... Fin,perspicace,lucid,
N natural cunoscatoral societatii
o senin,optimist decu]pabilitate
I Calm,increziitor
Conservator, in sine,
stabil,respect Anxios,depresiv,
Inovator, sentiment
liberal,spiritcritic,
, Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua propria personalitate.
Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.
~PLlCATII
, 1. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens 3. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii
I psihologic urmatorii termeni: personalitate, trasaturi de in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun, mai mult sau mai
pe:sonalitate, sistem. pulin, amprenta asupra intregii sale conduite.
2. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria 4. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii sa aflaii
personalitate. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe semnificaiiile acordate termenului de personalitate de catre
de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. Discutaii
personalitatea in cauza, iar pe de aha parte care dintre ele denota conc1uziile desprinse in cadrul clasei, subliniind mai ales
- ceamai buna cunoa~terede sine. diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica.
. Fondatorul
evenimente ei,
traumatice,
Sigmundaparent
Freud,uitate, a stabilit
observiind 0 legaturii
efectele unor exteriQarii,
aceea de asrezolva
au dintreconflictele
Sine ~icon~tiintamonilii);3. DaciiEul
intre impulsii ~i realitatea I
intre acestea
existentei ~isimptomelernanifestate,conchizand
incon~tientului.Marile asupra
principii ale teoriei sale, nu reu~e~te
sau sau siiii0asigure
adaptare
satisfacerea
satisIaciitoarea
trebuintelor,apar
sUbiectu.luila
tulburiiri
mediul' IJ1
I suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii), dar ~ psihosomatice, delicventii etc: Progresiv psihanaliza a,
I' lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.conditii,
de altfel continuuremaniatii,sunt: de care trcbuie
Orice conduitiitinde sii devcnit mai mult
ale conduitei decat regresiune,
precum: 0 terapeuticii, anume 0tulburiiri
nevroza, ~tiinta 1
sii se tina seama (principiul realitii~i), experientele explicativiia comportamentuluiuman.. 1
particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui cawl fiin,tei umane, pentru desemnarea acesteia utilizandu-se
individ, evolutia temporala, existenta oriciirui individ este termenul de persoana. Termenul de persoana desemneaza
distincta, specifica potrivit cu conditiile particulare de numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane,
micromediu ~i evenimente traite. Aceasta inseamna, eu alte termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul
cuvinte, ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. Mai mult,
evolutia sa specifica in cali tate de organism. Oricare organism pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura
nu este atunei doar 0 "copie", un exemplar al unui anumit tip, ci umana ~i oricare alta fiinta vie, chiar avand un psihic dezvoltat,
are un caracter unic. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens comparativ cu nivelurile inferioare, natura umana este gandita
restrans, la nivelul individului particular, revine, de asemenea, ca personalitate. In cazul omului, personalitatea este cea care
nu nurnai fiintei umane, ci fiecarei vietiiti in masura in care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0
evenimentele existentei sale sunt distincte. Organismele, ca maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.
sisteme deschise, realizeaza in permanenta schimburi
substantiale ~i energetice cu mediul exterior, existenta fiind 0
continua reechilibrare. Se asigura astfel, pe de 0 parte,
conservarea structurii generale a corpului, a structurii sale 16
morfo-functionale, iar pe de alta parte, reinnoirea continua a
elementelor constitutive organismului. Se mentine astfel
caracterul de individ al acelei fiinte vii, aceasta mentinere
realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfo-
functionale. Cu alte cuvinte, individul se mentine ca individ.
datoritii individualitatii sale.
Toate acestea nu sunt insa decat necesare, dar nu ~i Nici chiar in cazul gemenilor, de~i exterioritatea poate determina,
suficiente. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale, eel putin la nivelul simtu1ui comun, 0 asemenea aparenta, nu poate
fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. unei
asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe individualirati ~i unei personalitiiti distincte.
~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi
~PLlCATIl
h __
I. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati ea se formeaza pe parcursul vietii, ea fiind unica ~ioriginala".
semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate, 4. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Alegeti personaje
con~tiin!a, individualitate. din istorie sau literatura ~i, apoi, identificati asemiinarile ~i
2. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de deosebirile dintre ele.
originalitate. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te 5. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Redactati 0 Iistacu
"criza de originalitate". Incercati sa puneti in evidenta posibili factori care determina diferentele Intre oameni.
manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. Argumentati raspunsurile voastre.
3. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data, ci
7. TEMPERAMENTUL -
7.1 Latura dinamico-energetici a personaliti,i·
Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii dezirabil-indezirabil.
sau,mai evident,ale ceIordinjurul nostru,ne perrnitecu destulde "Firea omului", dad este sa luiimin discu!ie expresia pe I
mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul
de energie de care se da dovada. Exista oameni agitati, limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se
nerabdatori,care fac totul in graba sau dimpotriva,persoane care numei?te temperament, se dovede~te astfel de a fi de mare
~
se dovedesc retrase, lini~tite, calme. Aceste aspecte proprii importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman,
modului de a fi uman, diferite de la 0 persoana la alta, au atras in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in
aten!ia inca din cele mai vechi timpuri, punandu-se problema care persoana in cauzii ac!ioneazii.Temperamentul se refera, in
onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor, acest context, la aspectele Connale ale conduitei umane,
dar simultan a asemiinarilorexistente. Este yorba de ceea ce se aspecte care se concretizeazii, a~acum yom vedea, prin prisma
nume~tetemperament, un termen care provine din limba latina celodalte laturi ale personalita!ii, anume cea instrumental-
(verbul temperare, cu sensulde a amesteca). operationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica
Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu (caracterul).
u~urin!a ca temperamentul constituie. cea mai expresivii Datoritii caracterului innascut al insu~irilor
tura a personalitafii noastre, insu~irile temperamentale temperamentale, temperamentul suportii, intr-un fel sau altul,
punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii, a~a incat el
psihocomportamentale.lnsu~irile temperamentale se manifesta reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a
pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a subiectului uman. Reprezentand un aspect formal al
lungul intregii vie!i, ceea ce inseamna ca temperamentul are personalitii!ii,el nu determina aptitudinile sau caracterul,
caracter innascut. Nu ne putem modifica sau forma a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili
!emperamentul, dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct
acele manifestari care nu ne sunt pe plac. Caracterul innascut al de vedere intelectual, caractere bune i?icaractere rele etc. Cu
temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 toate acestea, cunoa~terea sa are relevanta mai ales in
valorizare a insu~irilor temperamentale, deci de evaluarea orienta rea vocationala, deoarece poate favoriza sau
lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau, dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i.
Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea a personalitapi, eu earaeter innaseut, eare
struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.
--,
Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat, chiar daca au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri
fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de temperamentale:
Colericul Sangvinicul
reac!ii emo!ionale putemice ~i VIOl, vesel, bine dispus, trece
reactivitate motorie accentuatii; totu~i rapid de la 0 traire afectiva I
impulsiv ~i uneori chiar violent, la alta; se adapteaza rapid, reu~ind
agresiv; face risipii de energie, siise stiipaneascarelativ u~or,ceea
reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid ce ii permite stabilirea rapidii de
capacitii!ile; inconstant in relatiile rela!ii sociale; abundentii a
cu ceilal!i; vorbire inegala, expresiei verbale ~i fire
inclinatie spre exagerare etc. comunicativa; ia u~or decizii,
sim!ind nevoia variatiei situa!iilor
etc.
Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale.
IF1egmaIiC~ Melancolicul
calm, imperturbabil, chiar lent; emotiv ~i sensibil, are dificultiiti
echilibru emotional, fiind pu!in de adaptare; ca~citate de lucru
reactiv din acest punct de vedere, redusa, dar obtine un randament
dar cu senti mente durabile; progresiv; inclinat spre reverie ~i
caracterizat de riibdare ~i interiorizare; putemic afectat de
toleranta; se adapteaza mai greu ~i insuccese, compenseaza
trece cu 0 oarecare dificultate de la insuccesele prin inchiderea in
o activitate la alta; meticulos, sine; capabil de activitiiti de
inclinat spre rutiniietc. migaliietc.
r Desigur, de-a lungul timpului, mai ales dupa constituirea - introvertul stabillflegmaticul;
psihologiei ca ~tiinta, teoriile temperamentale s-au diversificat, - intl;"overtul instabillmelancolicul.
printre cele mai importante dovedindu-se: 4. Teoria lbi G. Heymans ~i E. D. Wiersma: este 0 teorie mai
1. Teoria lui t. P. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a nuantata decat precedentele, tipologia temperamentala fiind
stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de delimitata In functie de trei parametri:
activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. - emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv, unele
Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) persoane putand fi caracterizate ca emotive, in timp ce
este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza, care se altele non-emotive;
refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta, - activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse
echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza spre acpune in raport cu altele, fiind stimulate de
(excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase eventualele obstacole, in timp ce celelalte renunta cu
superioare. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile";
urmatoarele tipuri temperamentale: - ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau
tipul puternic, neechilibrat, excitabillcolericul; dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii
tipul puternic, echilibrat, mobil/sangvinicul; noastre, diferenta referindu-se la persoane caracterizate
tipul puternic, echilibrat, lent/flegmaticul; de primaritate (preocupare pentru prezent,
tipul slab/melancolicul. superficialitate, optimism, ceea ce denota un ecou slab al
2. Teoria lui C. G. Jung: pomind de la bogata sa experienta evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de
clinica, a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent secundaritate (persoanele la care evenimentele au un
spre lumea extema, alti oameni sunt orientati preponderent ~cou putemic, influentiind accentuat prezentul ~iviitorul).
spre lumea interioara. Pe baza acestor constatari a precizat In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri
diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor temperamentale:
deschise, cu multi prieteni, orientate spre activitati practice)
Pasionatii emotivitate
non-activism
secundaritate
non-emotivi
non-activism
Amorfii
activism
non-emotivi
Colericii
Nervo~ii
non-activism
secundari
activism
emotivitate
primaritate
Sentimentalii
Apaticii
Sangviniciitate
primaritate
primaritate
~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire
activism
secundaritate
activism
Inchisa, retrase, lini~tite, distante ~irezervate fata de semenii
emotivitate
non-emotivi
lor, stapane pe sine).
Flegmaticii
3. Teoria lui H. Eysenck a reluat teoria lui C. G. Jung, dar a
adaugat diferentei extraversiune/introversiune, In baza unui
bogat material clinic, diferenta dintre persoanele stabile din
punct de vedere emotional ~icele in stabile. Pe baza acestor
diferente, Eysenck a construit urmatoarele tipuri
temperamentale:
extravertul instabil/colericul;
- extravertul stabillsangvinicul;
~PLlCATlI
:1:
1. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate, 4. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i
evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va
2. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri raspunsul!.
temperamentale.
5. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt, adesea
3. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Construiti 0
diferentiate in teoria lui G. Heymans ~iE. D. Wiersma. argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut,
temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim.
pierdutiistructura~ilegileproprii.
Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul Primaritate = subiectul "primar" este expansiv, vesel, dar se supiira
sau in constructie.0 melodie, spreexemplu,este 0 formape u~or, iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial.
care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Practic Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu
nu mai este yorba de acelea~inote, dar recuno~terea este extraversiunea.
asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. Forma este un Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic, ata~t traditiilor,
dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana fidel prieteillior sai, suferind 0 influenlii durabila a
a elementelorde a se structura.Descompunerea formelorin evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea
.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor,fiind experientelor prezente.
69
18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor
timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de
multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii
rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.
Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in
activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumental- oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura
operationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii singurii succesul intr-o activitate;
de reu~ita in activitate. gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i
Termenul are insii doua acceptiuni distincte: combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de
intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de
indivizii, dar dezvoltate diferit; dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt;
intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru
de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0
, unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta,
Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu reprezintii geniul.
deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit,
necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest putandu-se delimita urmiitoarele teorii:
sens, se poate considera ca: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute,
aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, determinate genetic;
ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante
capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia;
prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz):
nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele considera ca fiecare individ se na~te cu un potential
care contribuie la realizarea peste medie a unei biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0
activitiiti; educatie adecvatii.
b. aptitudini generale: cele care se dovedesc util<:; observatie, capacitatea de invatare, anumite
in to ate domeniile de activitate (spiritul de calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.).
oposibila taxonomiea a produce
detecta
aptitudinilor
utiliza
propune
intelege problemele
retine este
inunchip
cea
mesajul In
raspunsuri/solutii
'."...numiir
informa!ia situatii
fntocmita
reu~itdelimbajul
verbal
nouii, depe
idei E.
scris A.Descriere
curente
oral
neuzuale
0
sau
dintr-o temiisau
oral; ainedite·
Fleishman:
sau scris
intr-o
datii;
activitate, a sau
pentru
inregistra
conteaza
tema
rarii recunoaste
ain
in
efort; situatie
mod
primulproblema
comuni<;;acelorlalti
corect
data; ca irttreg
randdescrierea
a numarul
improviza sisolutii
unui elementele
ideilinformatii;
ideilor;
eveniment; sale·
in sitliatii
Jrobleme
la in care Aptitudinea
procedurile standard nu sunt operante;
70
- . .,
aviteza
aaaaanticipa
executa
utiliza
mentine
alege
abilitatea cu
utiliza
indeplini
volumul
acapacitatea
utiliza
rapiditatea
aplica
aproxima
a§eza
timpul
dobandi
gasi un adecvat
care
miscari
0cu
mainile
degeteleeste
indemanatic
informatia
eforul
rapid
de 0informatia
careflexionare
dat
§i
reguli/propozitii
necesar aregula
inrati§area
rapid
element in
pentru
idee
fizic
raspunsul
gasi un
cea
clara
oe
moduri rasnuns
mainile.
0sarcinii/activitate
fortei
de investire
exercitate aun
insu§iri
mod
in
sau
ascuns orovenind
continue
asupra
energiei
trunchiul
indemanatic
generale
mai
lucrurilor alein
concept
organizarea
intr-o
asupra
0corect
durata
de la
unui
pentru Descriere
in
unor
buna un
la asau
care
potrivit
multime
mare
intr-o
grupare stimul'
actede
conditiile
obiectla
reoetate
obiecte
si
cazuri surse
musculare
mi§ca greu;
succesiune;
de
sautimp;
situatie pe
sau
coordonat.
subsumeaza
spatiului
sau combinarea
unei de diferite'
orezenteicu
efort
un
particulare;
in
modificari
obiecte,
care 0af1i;
0unor
persoane
corelarea
precis
categorii anum
teexolozive;
static;
anumit ita
factori
a asituatie;
intr-o sau
cand
alternative raoiditate:
sunt
doua distractivi
interval temporal
comparate
aconfiguratie
proceda
adecvata
desprinde de
transformari;
sau
pentru la
aun sau
principii
0 trasatura
cu regulilor
maisens acumonotoniei;
§i
setmulte
de spatial
stabilite
sau
particulara
unulinsu§iri
numar greutatea
ale
raspunsuri
obiecte, altor
procedurilor
la reguli
dintr-un
mare de
sunt
persoane,
cornorala
zica
tiva
m
mpului
ctie
manuala
ptiva
spa!iala
iva
c!ie
de
ica cuprinderii
laclasificare
alegere
cuprindere
nforma(iei
inductiv comului'
manunchi
nosibile'
cunoscute
logice; de
persoane lara
idei;
elemente, sau insusiri.
la 0lucruri;
0 rara ca
idee prealabila
situatie data; viteza sa fie importanta'
despre aceasta;
Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea
activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa
in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte
mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari,
1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva,
este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i
relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul
Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu
(integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs
(restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor argumentativ.
informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la
dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor
Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una
formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt
Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone.
stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile
sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei,
(reflexe neconditionate), innascute, copilul existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul
descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon,
propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i
primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul
fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa
schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele
dintre cele mai importante achizitii este permanenfa grupe de indi vizi:
obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa 0-25 idiot 80-100 normal r
existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor
Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia 50-70 debil mintal 120-140 exceptional
achizitiile cele mai importante sunt deprinderea 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat
mersului ~i limbajului, a functiei simbolic-
Diferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian,
reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea
atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul
actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre
lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i
Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult).
- aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari
unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200,
explice ceea ce se petrece in jurullor; iar Mozart de 165.
amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat
de urmatoarea formula:
de a trece dincolo de aparente; VM
egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile IQ=-xlOO
VC
dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul
- Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta
etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului).
transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele
cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea,
categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale 18.
obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ
concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie
realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii
actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului
constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i
matematica.
~PLlCATII
I. '
1. Analizati interaqiunile dintre aptitudini ;;i celelalte procese altul (...) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n
psihice. condi{iiledate" (AI.Ro;;ca).
2. Definiti aptitudinile;;i analizati raportul dintre Innascut;;i Invatat
In cazullor. 5. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier
vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea
3. Analizati clasificarea aptitudinilor. tipurilor de inteligenta. Comparati rezultatele obtinute cu propria
voastrii evaluare. Analizati, dupa aceea, rezultatele"obtinute cu
4. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce
,,Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau va urma acestora. Ce concluzii desprindeti?
Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate ~i prin atitudinile
(comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine.
In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra nu se poate justifica lipsa de performanta a unui
intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului melancolic datorita temperamentului sau, deoarece
sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa
a. Caracter-temperament: acest lucru poate fi depa~it);
in timp ce temperamentul este neutru din punct de temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in
vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i care trasaturile de caracter se manifesta in
deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de comportament.
caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive b. Caracter- aptitudini:
sau negative; in timp ce aptitudinea este un sistem operational
spre deosebire de trasaturile temperamentale, eficient care se investe~te in activitate ~i care se
innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se
de-a lungul vietii sub influenta modelelor socio- refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale
culturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie realitatii, inclusiv activitatea proprie;
cultiva ~iIe impune societatea; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista
caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, relatii discordante sau concord ante, discordanta
respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter
energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia negative) conducand la franarea posibilitatilor de
con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu, dezvoltare.
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era "Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In
modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata,
citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare
functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se
transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i
,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat
Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov.
pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui
brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu
deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" (Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia
Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie: lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)
Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la
Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil
de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate:
la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor
Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei
care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective
masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc.
~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului
minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de
interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la
afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de
Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental.
Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele
sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 secundare;
buna definire a portretului caracterial presupune precizarea boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor
unor caracteristici precum: pe care persoana Ie stabile~te cu semenii;
- unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod statornicia caracterului: se refera la manifestarea
esential, conduita din motive de circumstante; constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice;
expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare,
pe care i -0 imprima trasaturile dominante; de evolutie in raport cu noile cerinte;
originalitatea caracterului: se refera la coerenta taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i
19 launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a apara unicitatea.
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel
constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca;
istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda
lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere
Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu
acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii
unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i
unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0
dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai
Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata
este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan
in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana
numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai
om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac."
strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice
ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit
revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii
amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0
numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul
adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii
partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca
lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut,
mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul i-
cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal a spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a
lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile,
el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor
joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele,
adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." iar pe chei s-a pus rugina.
Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce
comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i
lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa
alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea
seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in repede."
Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este
influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte
trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la
trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.
~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate.
2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care
19
permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta
categorie.
3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii.
7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati
4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre rolul mediului social in formarea caracterului.
temperament ~icaracter.
8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne
5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat
caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare.
sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al
grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului.
60
Operatii generatoare
in cristalizata,
convergenta, de nou
imaginatiei idei
fidelitatea
aptitudini
procedee
capacitati
gandire excesiva
speciale
Operatii
slabe a memoriei
de slab
algoritmice
rutinieredezvoltate
sustinere a propriilor
.g 30 absenta procedeelor
I
"limbade lemu"
r: procedeeleIZ activitate
,Ilibertate
propriilor
memorie
0;
>euristice
procedeele
forta
aptitudini
gandire
20
inidei verticala
flexibila
imaginatiei
intelectuala
exprimare
divergenta,
speciale pentru
~ispontaneitate
putemic
fluida, argumentarea
laterala
dezvoltate
10
In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu exista convergenta, nu se poate vorbi de activitate creativa. De
factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu asemenea, pe langa factorii interni au un rol important in
o cota de originalitate inalta. Daca intre cele doua categorii nu activitatea creativa ~ifactorii externi, de "facilitanta".
~PLlCATII
. ,
I., Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 6. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda ,,6-3-
_creativitarii. 5". Astfel, este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase
membri, fiecare avand in fata 0 coala de hartie, pe care 0 imparte
2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens in trei coloane. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase
psihologic unnatorii termeni: atitudine, aptitudine, creativitate. membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa, in cele trei
coloane. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia
3. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga, ideile
emise fiind reluate ~iimbunatat1te,completate, modificate etc. Se
realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care
20
4. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care
- sa'exempiifice nivelurile creativitatii. Realizati acest lucm ~iin ideile emise initial trec, in diferite faze de prelucrare, prin fata
- ceea ce prive~te propria activitate. Pana la ce nivel reu~iti sa celorlalri cinci membri ai gmpului. La fmal, foile sunt stranse ~i
identificati astfel de produse? se incearciievaluarea ideilor obtinute.
incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in
5. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul
metoda de stimulare a creativitatii. Comparati rezultatele elevilor pentm activitatea ~colara?".in baza rezultatelor obrinu1:e
-obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul
elevilor.
.t!LU!.!J
Emergent = care rezulta dintr-un mediu, deci este un produs al muncnetc.
ration~liziirii SOluriilorexiste.nte, cre~terii prOductivitiitiil1
interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al
desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii
a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. I
Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe,a modalitiitilor in Spontan, -eitate = care se face sau se produce de la sine, rara 0
care se realizeazii aceasta; prin extensie, desemneazii cauza aparentii; care se face de buniivoie, nesilit del
modalitatile de realizare a cunoa~terii. nimeni; care actioneaza cu promptitudine;'
Facilitare = inlesnire, u~urare a indeplinirii unei actiuni, a promptitudine, natural ere promptii in atitudini, in'
producerii unui fenomen etc. comportamente etc. I
Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen,'
org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice procesetc.
78
.........
,
21. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt*
21.1 Principiul dezvoltirii in psihologie
Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii anterioare ~ica premisii a celor viitoare.
(evolutivii) a psihieului. Dezvoltarea personalitiitii se La nivel individual, psihogeneza se inscrie intr-un cadru
desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii, socio-cultural in care sunt rezumate, selectate ~i condensate
numite cel mai adesea "stadii", fiecare stadiu caracterizandu-se rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. Dezvoltarea
printr-o organii'are proprie a insu~irilor, simultan fiecare stadiu ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai
trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor productivii.
Dezvoltarea
psihica este
insotita de
dezvoltarea
fiziologica,
definitivarea
personalitatii fiind
21
aproximativ
simultana cu
incheierea celei
fiziologice. L.a
om, dezvoltarea
nu se reduce la
simpla cr~tere, ci
progresiv, sub
influenta
conditiilor
fiziologice ~i
socioafective, ...
apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus exemplu, s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza
principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar potrivit axei"cap-picioare", adica maturizarea sistemului
satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai
Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu, intai controlul capului, apoi al membrelor superioare ~i, la
existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. Spre s~it, al celor inferioare.
82
WREPERE PSIHOGENETICE
Primii ani ai vietii noastre, indeosebi ceea ce se nume~te mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te
copiHirie, dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea in cadrul copilariei (dupa L. Not, L 'education des debiles
personalitatii. Sunt anii in care progresiv s~ constituie mentaux, Toulouse, Mesape, 1973).
diferitele modalitati de gandire, deprinderi etc. In figura de
01 234 567 8 9 III
I13
I10
1412
I 1'1 I I I I I I I
Inteligenta i Gandir~ operatorie
senzorio-motorie I Gandire preoperatorie
~
Gandire in imagini Operapi concrete Operatii forma Ie
Obiectul conservare
1
Nopuni
i~au inavarianta
Numar
Volum
1 r j ~
~.•...••••................... i..
,
.
Decalaje _
i i:
-...........•....• .
1 I 1 1 1 I I I~ I I 1 : I I I I:'
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14 15
Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt
dobiindite la acea varsta. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.
~PLICATII
1. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu personalitatii celui in cauza.
care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai
societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. 4. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa
argumentati 0 pozitie pro sau contra.
2. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu 5. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. Dupa
care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un desra~urarea sa, scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe
copil din prezent. aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.
3. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in 6. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati
care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. Urmariti diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent
comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a din anii ' 60.
TIPURI DE ITEMI 5
Itemi subiectivi
: reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate, orientate ~ioraonate cu
Activit-atea 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor - este yorba de
umana, pe lfmga acestuia pentru mentinerea vietii. In acest sens, motivatia constituie elementul care un eseu
stabilirea precisa pune in mi~care organismul, ea fiind cauza interna a comportamentului. Motivatia' structurat,
a scopului ~i reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute, fie ca sun~ cerintele care
activarea selec- dobiindite, con~tientizate sau necon~tientizate, simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina
abstracte. structurarea
tiva a' disponi-
bilitatilor persoa- Motivatia este un filtru al influentelor externe, 0 parghie a autoreglarii individului, raspunsului
nei, presupune ~i forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de
asigurarea unui numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta, deoarece dacii lipse~te restrictive.
suport moti- stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia), atunci actiunea nu va fi dusa la
vational adecvat. indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba
Elaborati un eseu obtinerii unorperformante inalte.
in care sa abordati Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei
structuri motivation ale, ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Relatia dintre intensitatea
problema
motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0
optimum-ului
motivational. are de indeplinit. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea
In el~borarea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Intre motivatie ~i gradul de dificultate
eseului se vor trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational:
avea in vedere: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte.
- respectarea Reciproc, eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei, anume
structurii optimum-ul motivational. Astfel, in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura
standard a unui ce cre~te intensitatea motivatiei, cre~te ~inivelul performantei. Nu aceea~i corelatie se
eseu; poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe, relatia directa intre intensitatea
- definirea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel, dincolo de
care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce.
motivatiei;
Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta,
-relatia
totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimum-
motivatie-
ul motivational ~imasura in care el se realizeaza. Spre exemplu, persoanele apaytinand
performanta;
- definirea ~i tipului puternic, echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai
caracterizarea mari, determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile, in timp ce
persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. La
optimum-ului
fel de bine, exemplificiind pe motivatia ~colara, corelatia intensitate a motivatiei -
motivational;
- discutarea performante depinde ~i de natura motlvelor. Astfel, la nivelul elevului, ceea ce il
determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea, aspiratia
situatiilor
spre competenta etc.), fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din
posibile in
jur, obi~nuinta de a se supune la norme, frica de consecinte, ambitia etc.). In principiu,
raport cu starea
gradul de reu~ita, chiar la intensitati mai mici ale motivatiei, va fi mai mare in cazul unei
de optimum
motivatii intrinseci.
motivational. Generalizand, de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii:
1. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia
corespunzatoare; .
2. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect, existand doua
situatii:
a. subaprecierea dificultatii sarcinii, caz in care subiectul este submotivat ~iva
actiona in conditiile unui deficit de energie, ceea ce va duce la nerealizarea
sarclllu;
b. supraaprecierea dificultatii sarcinii, caz in care subiectul este supramotivat ~i
va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar
dezorganiza, care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii,
ajungandu-se la e~ec.
Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te,pe de 0
parte, sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate, iar pe de alta parte
autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. Totu~i, pentru atingerea unei
eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a
facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele.
Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii
determinante in raport cu actiunea umana, functiile sale realitandu-se insa door in
masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi
realizate. Contribuind d,ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre, ea poate la
feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .
.,..
~ 84
I
Elaborati un eseu Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio- - este yorba de
prin care sa umane, de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. un eseu liber,
analizati Astfel, se poate aprecia, in primul rand, ca eseul este 0 lucrare de factura libera, in care precizandu-se
importanta autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei, ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica
mediului social in problematicii precizate. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.
formarea insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca
""-
Conduita psihosociala
22. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili
22.1 Imaginea de sine
22.1' Statusul ~i rolul- indicatori ailcomportamentului social
23. Relatiile interpersonale
23:
23.2I S.peci?cul
Tlpun rer~}i~J~r
de relatll interpersonale
mt't(rpersonale
23.3 Locul ~i rolul telatii~or interpefsona,le in structura p~rsonalWltii
23.4 Grupul ~i psih~logiJ de grup*
24. Comportamente pro ~i hntisociale
24 1 C '\ \.. 1 I
. omportamente p~l"'antlsocla e
24.2 .Normalitate ~i anormaHt~iaHi
25. Atitudinile social~~i formarea lor*
25.1 Atitudinile sociale
25.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale
25.3 Relatia valori, atitudini, comp6rtanfente
Tipuri de itemi 6
~;::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/;"
~i:~;:
,
Wi
»..."
_FA
I"'.'."
Wii.
I
'"
86 _
Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea
celorlalti.
Se delimiteaza un status actual, care este pus in o situatie specificii. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri,
evidenta la un moment dat, ~i un status latent, ceea ce dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul), iar alte
inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri dobandite (de exemplu profesiunea, apartenenta politica).
(de exemplu: barbat, adult, inginer, sot, parinte, prieten, Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii, fie
membru al unui partid politic etc.), fiecare actualizandu-se intr- raporturi de discordantii. -
22
Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.
Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este calcul). Metoda presupune identificarea a cat mai multe
analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea,
care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in atitudinile ~icomportamentele sale.
...
, ••••••••••••••••••••••••••..••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.•••••.••.••.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• <
..............................................••.•....••••....•.•.....•••....••••.•..•••....•••.....••....•••.....•.....•••
Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza, propriei persoane, respeetiv sa identifiee eorelatii intre
reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra diferitele aspeete ale personalitatii sale.
Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT, iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.
Comparati eele doua analize. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. Ce decizii crede!i ca
trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate?
~PLlCATU .
1. Afirmarea ~i,implicit, realizarea propriei identitati depinde intr-o 4. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am
masura suficient de mare de societatea in care traim. Realizati 0 fi lara ceilalti?"
dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau
conservator al societatii romane~ticontemporane. 5. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine,
autoprezentare ~iperceptia de sine.
2. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in 6. Luand ca exemplu diferite roluri, incercap sa puneti in evidenta
evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise
Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri esentiale, permise ~iinterzise. Dad prima categorie este esentiala
diferite?
pentru asumarea rolului, celelalte doua sunt probabile. Identificati
condipi care pot favoriza aparitia lor.
3. Incercap sa descoperiti, in propria voastra existenta, contexte in
care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a 7. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0
determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.
22 l..S""
resursele ~colare, management deficitar, climat tensionat
Conservatoare = persoana care este ata~ata de traditie, de cutume, in ~coalaetc.
in viata cotidiana, dar ~iin politica, economie, cultura. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se
Contemplafie = atitudinea, starea celui care mediteaza sau prive~te influenteaza reciproc. Grupul este determinat de indivizi,
lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup. Influenta se
E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi, indicatorii sai manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior,
referindu-se la abandonarea precoce a ~colii,decalaj intre cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a
posibilitatile proprii ~irezultate, incapacitatea de a atinge membrilor grupului la mediul social.
obiectivele pedagogice, e~eculla examenele finale (sau Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ
de concurs), inadaptarea ~colaraetc. Dintre cauzele strict W modeleaza conduita pentru a semana unei alte
~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit persoane. Constituie unul dintre cele mai importante
rigiditatea ritmurilor de invatare, abordarile educative de mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.
tip exclusiv frontal, marimea cIasei de elevi, Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la
eterogenitatea clasei de elevi, stiluri didactice deficitare tulburari caracteriale ~ide personalitate.
Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun, respectiv a ceea ce
I
" subiectivitate
(suprasolicitare in aevaluare
elevilor, etc.),
rigiditate
deficiente
intelectuala,
privind .se intampla la momentul potrivit, adecvat situatiei.
,
23. RELATIILE INTERPERSONALE
23.1 Specificul relatiilor interpersonale
Relapile interpersonale sunt legituri psihologice, con~tiente ~idirecte intre oameni.
In calitatea sa de fiinta sociala, omul este produsul in primul De asemenea, relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca:
rand al unui proces de socializare, ceea ce inseamna ca nu poate - obiective (au un caracter social), in sensul ca depind de
trai singur, izolat de ceilalti. Existenta umana nu poate fi contextele (situatiile) sociale;
conceputa in afara relatiilor sociale, printre acestea un rol subiective (au un caracter psihologic), in sensul ca depind
deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. de subiectivitatea celor implicati.
Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan, primatul
doua surse psihice distincte, inzestrate cu toata gama functiilor, unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in
insu~irilar, starilor ~itrairilor psihice. cauza.
Caracterul con~tient al. legaturii arata ca relatiile In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea
interpersonale, sunt posibile numai in cadrul existentei valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv, ci ~iin plan moral,
con~tiintei de sine, a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral, etic
relatiei existente. deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea
Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi
unui minim contact perceptiv intre persoane. valorizat ca bun sau rau, pozitiv sau negativ, poate fi acceptat sau
Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel respins).
prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici, absenta uneia Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor
dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0
(pot exista relatii interumane sau interindividuale). Ponderea cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite
lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate, se poate
luate in calcul. aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ.
Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de
relatiilor interp~onale, al diadelor, ci ~i in cadrul unor retele grupuri sunt:
mai largi de relatii, anume al grupurilor. Realitatea socialii 1. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup),
insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care potrivit caruia se disting:
construiesc norme §i valori, distribuie pozitii §i exercitii a. grupuri mari: numar relativ mare de membri,
influente. existenta unor relatii sociale oficiale,
Grupul are astfel: intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin
un rol important in evolutia persoanei, constituind cel intermediari) ~i intervalorizare slaM;
mai important mijloc de socializare §i de integrare b. grupuri mid: numiir redus de membri, relatii directe
sociala; (nemijlocite), intercunoa§tere §i intervalorizare bune.
o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei 2. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri),
societati; potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista
un rolmajor in a oferi individului securitate, dar ~i relatii fata-n fata, nemijlocite - familia) ~i secundare
mijloace de afirmare; (membrii grupului nu interactioneaza direct - poporul).
capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de Un grup indepline~te mai multe funetii, precizarea
apartenentii ale fiintei umane. acestora putandu-se realiza din mai multe perspective:
Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita 1. Satisfacerea nevoilor:
grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor, in
- existenta unei determinari in timp, a continuitatii functie de organizarea ierarhica a grupului §i
temporale; autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia;
- existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de
(relatii sociale, biologice, psihologice, culturale, spirituale, dominare (participare, incorporare, securitate,
religioase etc.); respectarea traditiilor ~ia ritualurilor);
- existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. crearea ..de noi nevoi, pe masura ce grupul evolueaza
Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun spre not scopun;
specifice: 2. Caracterul functional:
- dimensiunea instrumentaHi, care se refera la - funcfia de integrare soCiala a individului, a nevoilor
coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de
comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor; recunoa§tere reciprocii individ-grup;
- dimensiunea relaponaHi, care se refera la interactiunile - funcfia de diferenfiere, care se manifesta prin
socioafective din interiorul grupului; oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a
- dimensiunea contextuala, care se refera la conditiile beneficia de prestigiul grupului in cauza, dar ~ide a se
materiale, economice, juridice, institutionale, ideologice ~i afirma personal;
politice in care evolueazii grupul. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii, grupul fiind un
Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de camp dinamic in care persoana dobande~te
alte realitiiti sociale, precum mulpmea. Multimea reprezinta, experiente, intervine asupra evenimentelor, i§i
de asemenea, un ansamblu de indivizi, dar care sunt simplu proiecteaza viitorul;
prezente laolaltii Tara sa interactioneze, Tara un scop comun ~i - funcfia de producator de idei, grupul fiind un mediu
Taraca asocierea sa dureze in timp. De asemenea, grupurile sunt creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre
distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice, de membri, libere de alte constrangeri in afara celor
categoriile demografice, socioeconomice sau socioculturale, proprii grupului.
de situatiile colective. Marimea grupului este un parametru important al oricarui
ri~di~;~~l·····~~~~~~~~~t~t~il.;d~~ftt
t~~~~~~r···i~···~f~~~! grup, in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii
grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia.
I grupurilor, cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I Caracteristici ale grupului mic:
I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Grupurile constituie numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20
membri);
I real.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i
l~
interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor
grupului; .
,o""taw. ! existenta unor scopuri comune, acceptate de toti
I membrii grupului.Acestea orienteaza activitatea grupului,
23 constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de
omogene sau eterogene, in acest din urma caz proba- sintalitatea grupului (personalitatea grupului,
bilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare; respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia
- organizarea grupului, care poate privi 0 organizare considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu
formalii (presupune relatii oficiale, reglate de norme alte grupuri).
rigide) sau una inform alii (relaW afective, apropiate, Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri, in general
nereglate oficial); procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa
- coeziunea membrilor (gradul de legatura, de unitate); realizarii lor. Charles Cooley, eel care a descris pentru prima
- gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte data acest tip de grupuri (1909), distingea patru tipuri de
grupuri); grupuri primare:familia, grupul de joc al copiilor, grupul de
- gradul de conformism (determinat de masura vecinatate ~i comunitatea de batrani. 0 inregistrare mai
acceptarii sau respingerii normelor de grup); exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau
- gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi primare: grupul de sarcina, grupul de formare psihosociala,
membri); grupul de actiune, grupul de cercetare-dctiune, grupul de
-~ gradul de stabilitate (durata in timp); invatare, grupul de loisir ~i familia.
mLIDERIl~I CONDUCEREA
1-, ---------------
Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara membrii grupului. Puterea de influenta a acestora in
organizare ~i rara conducere. Existenta ~i funqionarea grupurile formale poate fi in colaborare, in pari:liel sau in
oricarui grup presupune un conducator, selectia acestora contradictie cu puterea liderului formal.
realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Procesul de Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in
conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup, care liderul neoficial ia locul celui oficial, in aceasta noua
putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul
ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal.
scopuri specifice grupului. Influenta exercitata asupra Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de
membrilor este una determinanta, rara ca ea sa provina doar lideri, stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Astfel,
dinspre liderul grupului, a~a incat trebuie sa se faca diferenta potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri
intre lider ~ialte persoane influente in grup. democrati, autoritari, laissez faire, orientati spre sarcinii
Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.
lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una
Liderul formal este eel oficial, numit sau ales, cu dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de
responsabilitati bine definite, inscrise de obicei in documente a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. S-a
oficiale. constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii
Atat in grupurile formale, cat ~i in cele informale exista abstract de un stil anume de conducere, ci de capacitatea de
insa lideri informali, Tecunoa~terea acestora venind dinspre adaptare la circumstante specifice.
~PLlCATII
1. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata 3. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt
prin libera alegere, afectivitate ~i pretuire reciproca, in absenta respin~i.
unor constnlngeri directe de ordin social. Organizati 0 dezbatere in 4. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni.
care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa
argumentati pro ~icontra, tinand cont de diferentele existente Intre 5. Analizati comparativ relatiile de cooperare, relatiile de competitie
diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ~irelatiile conflictuale.
ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se
construie~te"iubirea In alte culturi). 6. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile
interpersonale au un caracter formativ.
2. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt 7. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice
curent. Fiecare dintre voi Incercati, In c1asa, sa scrieti despre asupra noastra. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta
colegii vo~tri,pe 0 foaie de hartie, lucruri care sunteti convin~ica cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati
sunt adevarate, dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din
din surse veridice, ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" punct de vedere social.
(nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Discutati la
nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile 8. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de
interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele c1asa,iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11formati. Ce
prejudecati. diferente puteti observa?
23
Inerlie = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in
Acomodare = actiunea de adaptare, de obi~nuire cu noi conditii de inactivitate, apatie.
viata. Opinie publica = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a
'Alienare = Indepartare, instrainare; In context social este yorba de judecatilor evaluative, a atitudinilor· ~i a credintelor
ostilitate fata de societate, fata de factorii de civilizatie, referitoare la 0 problema sociala ale unui numar
pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se
traiasca in mijlocul ei. exprima verbal deschis.
'Demografie = ~tiinta care, prin metode cantitative, studiaza Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei
fenomene ~i procese privitoare la nwharul, repartitia persoane, grup, loc sau epoci. Este atribuit de catre semeni
geografica, structura, densitatea, mi~carea populatiei ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i
uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii,de sex etc. admiratia prin puterea sa de influentare.
~
24. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE
24.1 Comportamente pro ,i antisociale
Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre
sau mai putin direete asupra eelorlalti. In funetie de aeeste doua fiinte umane, rezultat al alegerii libere ~i bazata pe
urmari, eomportamentele sunt: afectiune, incredere ~i pretuire mutuala. Relatia de prietenie
Comportamente prosociale, care reprezinta 0 categorie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca, bueuria,
foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. Este 0
pozitiv de soeietate. Sunt comportamente intenponate, relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale, dincolo de
realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate eonditia soeiala sau de alta natura, contand nu atat cine e~ti, ei
spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale, cee~ti.
fara a~teptarea unei recompense externe. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura
Comportamentul de ajutorare se poate defini drept afeetiva ridieata, tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie
aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. eon~tienta, manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i
Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta, ea
elaborate de pe doua pozitii teoretice: sau opusul sau, din primele momente i'n care eunoa~tt';m 0 noua
- perspectiva biologicii.: aeest tip de eomportament este persoana).
i'nnaseut, existand la oameni predispozitia biologiea de increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte
a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate",
perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere
supravietuirii prin i'nrudire, care eontrazice legea nu mai sunt supuse unui proees de evaluare, fiind aceeptate ca
seleetiei naturale); atare.
- perspectiva invii.!ii.rii sociale: eei mai multi psihologi Comportamente antisociale, care sunt comportamente
argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are ce sfideazi ordinea socials conveniti, contrariazi prin
originea i'n proeesul de soeializare (socializarea neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Aeest
primarii), fiind i'nvatat atat prin meeanismul tip de eomportamente sunt fie intention ate, savar~ite de
reeompensei, cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele
Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare morale, fie savar~ite de persoane bolnave, eu grave tulburari
este empatia, respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia, • de personalitate.
de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu .a alta persoana. Comportamentul agresiv este eomportamentul
Empatia este mediata, i'n buna masura, de similaritate: desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane.
empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea Explieatiile au fost eonstruite, de asemenea, pe baza a
fiindu-ne similara. doua pozitii teoretice:
Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin - perspectiva biologicii.: considera agresivitatea 0
comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a tendinta innascuta de actiune, respectiv agresivitatea
doua eategorii: apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri
factori situationali: exista situatii i'n care, indiferent de la stimulii din mediu, raspunsuri ce sunt controlate
earaeteristicile de personalitate ale individului, el va genetic); etologia, ramura biologiei ce studiaza
aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta), instinetele, a aratat ca agresivitatea are un aspect
dupa cum exista situatii i'n care, indiferent de profilul de functional, pozitiv, in lumea animala fiind limitata de
personalitate al individului, el nu va aeorda ajutor; anumite semnale de capitulare ~i de supunere a
factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile i'nvinsului, aceasta inhibitie disparand i'nsa la om;
psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice
precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu
Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a
atingerea scopului), care determina furie, ostilitate ~i
Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul comportament agresiv; frustrarea nu conduce insa
"Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In intotdeauna la agresivitate, astazi cele mai multe teorii
societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea
interesului ·~ia individului. Nu din cauza di ar exista riseul ea
oamenii sa fie prea altrui~ti, deci sa uite de ei i'n~i~i,ei pentru
ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. Or, TIU exista
eoexistenta fiira empatie, niei ajutor - niei ehiar sacrifieiu de
sine - Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care
trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. Fi"iraacest
consens nu ar mai exista societate, ei 0 jungIa de barbati ~i
femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai
noroco~j. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei
·24 regula este"egoismu1." (s. Moscovici (coord.), Psih%gia sociala Ii
relafii/or eu celli/illt, Editura PoliTom, 1994/1998, la~i)
WnEZINDIVIDUALIZAREA
Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea Variabilele care pot determina
PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon, potrivit acestuia un as tf e Ide fen 0 m en sun t
in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i numeroase: anonimatul,' scaderea
sentimentul de responsabilitate sociala, regresand spre 0 responsabilitatii, activitatea in
forma inferioara de evolutie. Comportamentele antisociale, g r up, mar i mea g r up u Iu i ,
violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat, combinat perspectiva temporala modificata
acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a (accent exagerat pe prezent,
emotiilor. ignorarea viitorului ~i trecutului),
Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice, excitarea fiziologica, stimuli
acolo unde anonimatul devine posibil, individul nu mai simte senzoriali putemici (de exemplu,
I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social, ceea ce muzica intensa), stari modificate de Gustave LE BON
determina 0 con~tiinta de sine scazuta, diminuarea acesteia con~tiinta (determinate de alcool, (1841-1931)
eliberand comportamente inhibate de normele sociale. droguri ...) etc.
A.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Analizati propria
voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. Puneti in
evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri.
PLICATII
1. Analizati comparativ comportamentul independent ~l
comportamentul deviant. astfel?
2. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de comportament pe care il considerati prosocial. De ce il apreciatil/
societate.. 5. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul
unei comunitiiti?
3. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii
sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 6. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel
posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuri-
4. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un beneficii? Argumentati-viiriispunsul! I
-------- ---------------------------- :J
Atitudinile sociale se dovedesc structuri relativ durabile de opinii (credinte), trairi afective ~i manifestari
comportamentale fata de persoane (grupuri de persoane), obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt
semnificative.
WOPINIA PUBLICA
S. Chelcea ~iP. I1ut, in Enciclopedie de psihosociologie, - prezumtia unanimitiitii, dind se lasa sa se in!eleaga ca
definesc opinia publica drept procesul psihosociologic 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga
interactiv de agregare ajudecafilor evaluative, atitudini/or populatie;
~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . - afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice
numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti, oameni politici, oameni de cultura etc.), care se
deschis. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice, in pofida
a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii, putand fi yorba mai
- existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda
numar mare de persoane, ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica.
poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea
controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare,
cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta; aceasta problema pretinzarid solu!ii, mai ales din partea
- problema are relevantii socialii, altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica - opinie publica fiind
reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii),
o durata de timp redusa. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a
Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul
reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural, politic, etnic, religios etc.) reprezinta 0 valoare
publicul, discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic, in
criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. cadrul caruia, competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau
Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).
exprima public, la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a
insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a, opinia publica, de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea
premergatoare. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu
Opinia publica constituie, in cadrul democra!iilor, una 1928, cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0
dintre cele mai importante forte social-politice, a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului
incearcii adesea controlul sau manipularea sa. Acestea se fata de textele unui ziar. Aceasta teza reprezenta aparitia
realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific, acestea caracterizandu-
- personificarea sa, astfel incat apar, mai ales in mass- se prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat,
media, expresii precum "opinia publica nu este de acord ...", identificarea publicului vizat, determinarea volumului ~i
"opinia publica a ales ...", cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion, desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie
asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate, construirea chestionarului, culegerea datelor,
ne putem intalni cu 0 persoana; prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.
Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica, incerca!i sa vedeti
masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Pentru aceasta, concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul
~colii, parcurgand toate etapele necesare.
~PLICATII
1. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele 4. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. De ce
mai persuasive. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi, societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee
incercati sii decideti, argumentat, asupra celei mai persuasive sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere.
dintre ele, Repetati demersulla nivelul intregii clase. Identificati
modul in care acele reclame pot determina modificarea 5. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost
atitudinilor sociale. impticati, mai mult sau mai putin din proprie initiativa, dar care a
determinat 0 modificare de atitudine.Analizati etapele procesului
2. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii.
sociale. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii 6. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta
unei astfel de atitudini ~i componentele afective, cognitive ~i adolescentei.
comportamentale pe care Ieimplica.
7. Ana1izati afi~ul de pe pag. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i
3. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit
ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea
formulare condanmate. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea
de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai localii.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa
condamnabile atitudini sociale". identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini.
unei societati.
Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei
Discriminare = eonsecinta comportamentalii a apliciirii categoriisociale.
stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai
multe persoane, doar in baza apartenentei lor la un grup sau
Stereo tip = un set de caracteristici considerate,..relevantepentru
descrierea unuigrup sau categoriisociale.
25
categorie soeialii. Teoria lapului ispii$itor = in timp, la nivelul unei societati, se .
Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui
fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare,proprii vinovat, grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii
grupului caruia ii apaqinem. Devine evidentmai alesatunci problemelor eu care se confruntiiacea societate.
ciindeste yorba de culturi diferite. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor
Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective, reprezentiirilor soeiale, atitudinilor sociale etc.) sub impactul ideilor,
sociaIe ~i memoriei sociale, vehiculate de catre membrii normelor,practicilor (sociale)noi.
98
TIPURI DE ITEMI 6
ARGUMENTAREA. COMENTARIUL STRUCTURAT. COMENTARIUL
Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii S-a prefer~t tratarea lor corelata, deoarece, pe de 0 parte,
diferite. Astfel, in timp ce argumentarea se include mai curand exista elemente comune in tratarea lor, iar, pe de alta parte, sunt
in categoria rezolvarii de probleme, comentariul structurat §i mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu
comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. inliceu.
q,]!1it:m.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. Aceste temeiuri trebuie sa fie
necesare sisuficienteJnraRor!..cu. tezaar@mentata.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza.
1. "Inteligenta poate fi blocata sau Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii, mergand de la matematici,
poate fi activata intr-un sens sau unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte, verificarea §i
altul ( ... ) §i in functie de factorii deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in
motivationali pu§i in actiune in primul rand de interpretare, de a §ti sa cite§ti un subiect, de a-I interpreta §i dezvolta,
conditiile date" (AI. Ro§ca). ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor), dar, de asemenea, acolo unde nu mai este
Pomind de la textul citat, yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul, anume in cadrul
argumentati ca rezultatele ob- demersului specific filosofiei. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specifica-
acest demers la un domeniu sau altul, ci de a schita liniile generale ale' unui demers
tinute in actiunile intreprinse
argumentativ.
depind de intensitatea
1. Abordarea este prima etapa, etapa ce consta in degajarea unei problematici. Aceasta
motivatiei. angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului, constituind ceea ce se nume§te
"problematizare" sau punere in valoare a problemei. Se poate vorbi de "traducerea"
problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. Se impune dupa aceea
formularea unei ipoteze. Formulata sub aceasta forma, problematica subiectului
ramane deschisa.
2. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. Adesea, pentru ca
examenul problemei sa fie complet, este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive
(teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). In cadrul tezei §i antitezei
introduceti "sub-probleme", acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei.
Argumentand in md'd egal teza §i antiteza, se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care
temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie, ceea ce nu se intampla insa cel mai
adesea). Cum se cere un raspuns, este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei,
jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata.
3. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei, ceea ce nu inseamna patrunderea
intr-un nou subiect, ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la
cealalta, conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Exista desigur §i situatia in
care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale,
deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date, de
intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane, alliteraturii
etc.).
este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care
determina insa§i structura argumentarii, respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text.
Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza, sunt precizate anumite linii directoare
ale lucriirii.
1. Comentati din punct de vedere Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers
psihologic urmatorul fragment asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Dupa cum s-a subliniat deja, in cazul
de text: "Nu este suficient ca acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. Este yorba in
scopul unei activitati sa fie Clar, primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text, aceasta compozitie
corect ~i riguros formulat fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Desigur, sunt
pentru ca ea sa se des!a~oare posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii, moduri care depind in cele din
normal ~i mai ales eficient. urma de orientarea care se da comentariului. Chiar daca liniile principale ale structurii
Daca lipse~te stimularea, comentariului trebuie sa fie cele ale textului, nu se mai impune predeterminarea
imboldul ~i sustinerea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Ceea ce nu inseamna absenta
energetic a in vederea realizarii problematizarii, care poate fi impusa chiar de text, dar aceasta ramane in mare parte la
dispozitia celui ce efectueaza comentariul.
scopului, activitatea nu va
Desigur, se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in
putea fi dusa la indeplinire". parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul
comentariului structurat, cu modificarile de rigoare):
1. Situ area textului: ceea ce, mai simplu, ar constitui introducerea. Se poate realiza
incadrand textul fie pe linia autorului, fie pe linia problemei puse in discutie. In
primul caz este yorba de a situa textul, plecand de la epoca in care a trait autorul
fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta), de la
precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv, in acest cadru urma~d
sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. In
ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul,
iar in final, in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii, insu~i fragmentul. Daca
se prefera, sau subiect1l1 0 impune, linia problemei, textul ce urmeaza a fi scris
trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de
analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales
aceasta posibilitate). Urmeaza prezentarea liniilor directoare, schitarea acestei teme
generale, in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul
problemei tratate de text.
2. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a
comentariului se va formula, concis, 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I
general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. Cum insa aceasta etapa a
comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa,
anume comentariul propriu-zis, in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de
sensul in care se va opera problematizarea.
3. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea, cuprinsul): indiferent de maniera in care se
va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului, se va modifica aceasta structura in
functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza
comentariul ~.a.m.d.), va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului,
respectiv de modul in care rationamentele, argumentele, dovezile sau exemplele
propuse, aetiunile realizate, faptele preeizate etc. se inlantuie, se structureaza astfel
incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Un intreg va trebui sa formeze de
asemenea ~i eomentariul care se va realiza, iar struetura de baza a textului care va
constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus
analizei. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea
propriu-zisa, dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i
adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie.
4. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului, este momentul in
care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului.
Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. In aceastii
ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i
sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de
text. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta, se impune ~i
~ adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie.
r
INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE
Functionarea ~i adaptarea Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i
optima la mediul social, profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi
mentinerea sanatatii mentale suntem unici, ca personalitatea fiecaruia dintre noi
~i emotionale, identificarea ~i reprezinta 0 constructie ce se realizeaza, intr-o masura
concretizarea potentialului mai mare sau mai· mica, de-a lungul intregii vieti,
propriu, in cele din urma 0 consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa
dezvoltare armonioasa a inc1uda:
propriei personalitati au ca - autoobservapa, care poate privi propriile obi~nuinte,
premisa necesara capacitatl, emotii, comportamente etc.
cunoa~terea de sine. - estimarea resurselor individuale, iar dupa aceea a
Cunoa~terea de sine se celor oferite de mediul social;
dezvolta pe masura ce traim identificarea intereselor, a aspiraliilor ~1
noi ~inoi experiente, scopurilor, iar dupa aceea:analiza acestora;
dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai identificarea ~i analiza valorilor personale;
profunda de autoreflexie. De altfel, studierea psihologiei - analiza retrospectivii a propriei vieli;
in cadrul liceului are ca scop general, parasind cadrele - analiza rezultatelor relevante obtinute etc.
strict legate de sistemul educational, oferirea de
informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta,
acestei capacitati. Ceea ce va propunem in finalul acestui desigur, un demers destul de laborios. Nu ne-am propus
manual este, daca vreti, 0 intalnire mai sistematica cu totu~i sa facem acest lucru, ci mai curand sa va sugeram
propria persoana, astfel incat imaginea de sine sa se diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria
contureze in linii mai precise. ' personalitate.
vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele
mediului in care.xadesfa§urati existenta. -
Rela!ii~
Desenati pe 0 foaie de
/Lucruri
hartie aceste cercuri, iar in
centrul acestor cercuri
plasati-vii pe voi in~ivii.
Incercati, in raport cu acest
centru, sii precizati mai
aproape sau mai departe
lucrurile, persoanele,
locurile ~i activitiitile care
prezintii, sub 0 fOlIDii sau
alta, importantii pentru voi,
utilizand, eventual,
simboluri precum :
• ( ) = ceea ce nu este
prezent
• + =pozitiv
• - =negativ
• +/-=pozitiv/negativ
• -+ = ceva ce vrei sii
aduci mai aproape
,"u ,aind'piirt,zi /
Activitati ~Locuri
l.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de
voi? Existii printre ele ~iunele ciirora, cu un efort in acest sens, le-ati putea da 0 orientare pozitivii?
26 2.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei
preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri?
3. Vii marcheazii-, in vreun fel, elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce
credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri?
4. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri, v-a mai devenit prezent in minte vreun
element? Dacii riispunsul este afirmativ, care este importanta-sa pentru voi?
--'
~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe
care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea
acestorroluri.
Fiecare dintre noi, in contexte diferite $i nu nurnai, este altfel, vede totul altfel sau eel putin diferit
fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in
acela~i context, dar in momente diferite. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta
calitate, sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. De asemenea, am dori sa auzim ~ialte "voci"
in noi, dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Incercati sa precizati
aceste "voci", pe 0 alta foaie de hartie, tinand cont de cele trei perspective temporale.
Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea 26
mult asupra lucrurilor.
1. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •.
aceste probleme? '.
2. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce?
3. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul.
_ tln!'In~~~acestcliestionar permite
o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul
l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. 72).
Acest chestionar nu este un test de inteligenta, ci el permite identificarea relativa a tipurilor
dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare, nepunandu-se problema ierarhizarii
lor. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos, numarati pe fieeare categorie
raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator.
f:.-,- 1 51
Ii~intelegi
Inveti
Scrii
Comunici
Inveti
Gande~ticorect.
Reflectezi
Preferi
Ai
Iti Iacand.
cunosti
41
39
46
52
75
66
45
49
53
54
56
58
61
62
63
64
65
68
69
72
74
76
59
43
47
44
atent
Traie~ti
Lucrezi
Adesea
Ai·un
Vorbe~ti
Compui
Cite~ti
Hi
Gande~ti Nr
40
42
48
50
55
60
70
eel
77
eontrolezi
plac
place
incredere
un
pricepi
amesteci
0
opinii
bun
solida
hobby
stil
cel
vazand
Colectionezi
Canti
Simti
E~ti
Imiti
In
Te
Respecti
Cand
Stii
Obi~nuie~ti
Memorezi
lti
Ai
Dai
Se
Iti plac
place
timp
timpulliber
aminte~ti
deranjeaza
spune
intotdeauna
talent
simti
spune
cu
drumulla
0
permanent
priceput
un bine
bine
povestiri
57
aminte~ti mai
laadesea
jocurile
u~or
activitatile
visezi
in
ritmat,
personalitate
bine.
ce Tipul
vorbe~ti,
persoana
la
mai
cel
ce
ghicitorile,
lucrurile
tehnica
romanele
bun
filmele,
ce
un
sa
bine
gandesc,
ci'i~ti
cu
la
ca
se
in
ea
ca non-verbal.
sentimentele.
pe
vorbe~ti.
mediator
emotii,
bine
calculatorul.
sa
cantece
la
mult
ca
cii
despre
putemice.
mai
propriu,
bine
in
propria
la
matematiea.
dezlegi
dansezi
scrii.
incredere ceilalti.
cu
independent.
e~ti0
e~ti
hi'irti
in
cuvinte.
u~or
(de
in
tricotat.
deplin
bine
cu
tot
cu la
abstractin
propria
asociat
de
exemplu
tine
"bun
Enunturi multa
vise,
pentrustructuri,
~iobservand.
de
vorbe~ti,
bine
lucrezi
tejoci,
cite~ti
bine
instrument
spus
sa
scriitor.
imagini. de
grupuri
vecinii.
"personalitate",
~igrafice.
figurile.
ochi
felul
original
cuvinte.
cu
ta
fizice.
cuvinte
sau
inteligenta
minutiozitate
ocupa
e~ti
mai
u~ormime
e~ti
e~ti
CD-uri,
cand
la
muzica
confectionezi
fluieri
zgomotul
,,stri'ilucitor",
~ima~inariile.
senzorial
emotionezi
opinii
rezolvarea
intrebator
sigura
casetele
un
teorii
logiee.
"muzical"
pove~ti
bine
"istet",
SF.
carti
exercitiile
sa
simt
in
colegii
faci
independent
"bun
foarte
gande~ti.
Iti
participi
echipa.
sau
faptele
casete
pentru
despre Tipul
conflicte.
idei.
actiune.
motricitatea.
ca
lume.
voce
in
dansator"
deschi~i.
de
~iteoretic.
cu
e~ti
intuitie.
sa
tine
ocazii
~iprincipii.
pe
bune.
place
sau
mi~care.
~icred de
~idetalii. idei,
colectionarea
lucruri,
muzica.
ie~i
tare.
de
"creativ",
incruci~ate.
despre
asa
ascultator",
video
"rapid"
~ibaneuri.
din
sa
~iexaminand
tine. de
festive.
te
sau
"bine
poate inteligenta
studiu.
concepte.
asculti
imbriica
care
atletic.
Punctaj
lRaspuns
locullucrurilor
putemica,
tai
~isceptic.
poate
de
sau
murmuri
cu
"obiecte
~ipuzzle-urile
d~tepf',
camera.
~idiscuri.
sa
ca
in
pe
muzica.
la
ceilalti
puzzle.
u~urinta
~isa
"talentat".
afara
scrii.
activitati
te
de
fond
intr-un"talentat".
teinformat".
Raspuns Muzical-ritmica
6
incon~tient
timbrelor).
Punctaj muzicii.
nu
sau'vorbaret".
ajuta
altii.
artizanale ~i
prea
fotografiezi.
pentru
"suportiv".
serviciului. 4
2
6
5
7
3
4
1
3
,,inteligenf'.
muzical.
oameni.
contextul.
oamenii.
simti
cor.
de 71
- Verbal-lingvistica
67
73
Logic-matematica
inlogice.
casa.
tine.
grup.
Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu
(in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri, dar numai un singur raspuns pentru
fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.
---
veselie la melancolie sau
invers ?)
In fata unui eveniment Preferati mai curand sa aetionati
consecintelor imediate)?
.EAS (pasionatii) - activitatea sa este subordonatii unui scop nEAS (Flegmatlcii) - imapasibiii,. tenaci, civism accentuat,
ambitios, dominator, unic; impart oamenii in amici sau respecta legile ~i principiile; punctuali, obiectivi,
adversari; severi, dar amabili ~i sociabili; i~i stiipiinesc ponderati; Ie plac sistemele abstracte; au simtul umorului;
violenta sentimentelor; putere de mundi, rezistii la obstacole, egoi~ti, dar cu respect pentru ceilalti; calmi, gravi; valoare
rapizi in executie; valoare dominantii: opera de realizat. dominanta: legea.
EAP(Colericii) - activitate intensa, variata; tendinta spre nEAP (Sangvinicii) - iubesc societatea, politico~i, spirituali,
exteriorizare; plini de viata, optimi~ti, deseori rara masura ironici, sceptici; au initiative ~i mare suplere in spirit;
~i gust; revolutionari; genero~i; antreneaza ~i pe altii in oportuni~ti, cu spirit practic; sunt greu de tulburat ~i simt
activitate; valoarea dominanta: actiunea. nevoia sa domine; valoarea dominanta: succesul.
EnAS (Sentimentalii) - meditativi, interiorizati, nemultumiti, nEnAS (Apaticii) - inchi~i, plini ·de secrete, rara 0 viata intema
timizi, scrupulo~i, nesociabili, stiingaci, individuali~ti; bogata; sumbri, tacitumi,' rad rar, persistenti in du~manii;
emotivitate puternica; chiar ~i impresiile slabe ii zguduie indiferenti la viata social ii, dar cinstiti; iubesc lini~tea,
puternic; analizeaza indelung propriul trecut, pe care ar vrea singuratatea, foarte putini· emotivi; valoarea dominanta:
sa-l schimbe; valoarea dominantii: intirnitatea. lini~tea ..
EnAP (Nervo~ii) - dispozitie variabila; muncesc nEnAP (Amorfii) - sunt lipsiti de energie, rara initiative;
neregulat numai in domeniul in care Ie place; . concilianti, toleranti prin indiferenta; incapatanati, 26
au nevoie de emotii putemice; vor sa neglijenti, inclinati spre lenevie; nepunctuali, indiferenti irt
uimeasca; nu sunt constanti arectiv; recurg raport cu trecutul~i viitorul; valoarea dominanta: placerea.
u~or la minciuna sau fictiune; inclinatie pentru
Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse
bizar, macabru; valoarea dominanta:
in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".
distractia.
~
104
.•..
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
,
Allport G., Structura $i dezvoltarea personalitiitii, LAROUSSE - Roland Chemama, Dictionar de
Editura Didactidi ~i Pedagogica, psihanalizii, Editura Univers
Bucure~ti, 1981 Enciclopedic, Bucure~ti, 1997
Badley A"":, Memoria umanii, Editura Teora, Miclea M., Psihologie cognitiva, Editura Gloria,
Bucure~ti, 1999 Cluj-Napoca,1994 ""
~
Baban A. (coord.), Consiliere educationalii, Cluj- Moisin A., Caracterulla elevi, Editura Didactica ~i
Napoca,2001 Pedagogica, Bucre~ti, 1996
Birch A., Psihologia dezvoltiirii, Editura Tehnica, N eculau A. (coord.), Manual de psihologie sociala,-
Bucure~ti, 2000 Editura Polirom, Ia~i, 2003 .
Che1cea A., Che1cea ~., Cifrul vietii psihice, Editura 0tet E, Litoiu N., Spineanu-Dobrota S., Ghid de
Stiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, evaluare pentru $tiinte socio-umane,
1978 Editura proGnosis, Bucure~ti, 2000
Clegg B., Birch P., Creativitatea - Curs rapid in 150 Platanov K. K., Psihologie distractiva, Editura
de tehnici $i exercitii, Editura Polirom, Tineretului, Cluj, 1964
Ia~i, 2003 Piaget J., Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica,
Cocorada E., Niculescu R. M., Psihologie generalii Bucure~ti, 1963
pentru liceu, Editura All, Bucure~ti, Radu 1. (coord.), lntroducere in psihologia
1999
contemporana, Editura Sincron, Cluj-
Cosmovici A., Psihologie generalii, Editura N apoca, 1991
Polirom, Ia~i, 1996
Radu I., Psihologie $colara, Editura Stiintifica,
Cosmovici A., Iacob L. (coord.), Psihologie $colarii, Bucure~ti, 1974
Editura Polirom, Ia~i, 1998
Radulescu Motru C., Curs de psihologie, Editura
Cosmovici A. (coord.), Psihologie. Compendiu Esotera, Bucure~ti, 1996
pentru bacalaureat $i admitere la
Ribot Th., Memoria $i patologia ei, Editura IR!,
facultate, Editura Polirom, Ia~i, 1998 Bucure~ti, 1998
Dragan I., Psihologia pentru toti, Editura coard. Stoica A., Ghidul examinatorului, Editura
Stiintifica, Bucure~ti, 1991 Aramis, Bucure~ti, 2001
Druta E, Psihologie $i educatie, Editura Didactica ~i Thorndike E., lnvatarea umana, Editura Didactica ~i
Pedagogica, Bucure~ti, 1997 Pedagogica, Bucure~ti, 1983
Dumitru I. AI., Dezvoltarea giindirii critice $i Zapan Gh., Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a
inviitarea eficienta, Editura de Vest, personalitatii, Editura Stiintifica ~i
Timi~oara, 2000 Enciclopedica, Bucure~ti, 1984
Fordham E, lntroducere inpsihologia lui C. G. Jung, Zlate M., Psihologia mecanismelor cognitive,
Editura Trei, Bucure~ti, 1998 Editura Polirom, Bucure~ti, 1999
Golu M., Dinamica personalitatii, Editura Geneza, Zlate M., lntroducere inpsihologie, Editura Polirom,
Bucure~ti, 1993 Ia~i, 2002
IlutP., Valori, atitudini $i comportamente sociale, Zlate M., Eul $i personalitatea, Editura Trei,
Editura Po1irom, Ia~i, 2004 Bucure~ti, 2004
LAROUSSE - Norbert Sillamy, Dictionar de Z6rgo B., Ce este vointa?, Editura Stiintifica,
psihologie, Editura Univers Bucure~ti, 1969
Enciclopedic, Bucure~ti, 2000