Apare in volumul “Cuvinte Strofa a III-a subliniaza idea Sunt prezenti aici factori ai
potrivite” in 1927. mutarii trudei din ogorul comunicarii lirice, domnita,
material in cel al robul, Domnul.Acesti termini Titlul poeziei cu sens filei.Procesul creatiei cere repr. rolul pe care mesajul il denotative reprezinta un timp si consum major:”Ca sa poate avea acela de a fi document prin care o schimbam acum intaia oara/ modelator. Robul este poetul persoana lasa bunurile sale, Sapa-n condei si brazda-n iar Domnul este cel care iar conotativ reprezinta calimara”. Cele 2 versuri descifreaza mesajul. mostenirea spiritual pe care subliniaza ideea ca pe graiul poetul o lasa urmasilor in viu al neamului pt. ca efortul Ideea concordantei dintre continuarea unor traditii. El acumulat a strabunilor este efort si inspiratie este se proclama transmitator si transformat in munca de sustinut la nivelul textului de mediator al acestei traditii. creatie. Ideea este sustinuta urmatoarele versuri:”Sloava De altfel titlul poate face si de urmatoarele de foc si slova faruita”;”Ca trimitere si la cele 2 carti ale versuri:”Din graiul lor cu fierul cald imbratisat in Bibliei indemnuri pentru vite/ Eu am cleste”.Slova de foc este ivit cuvinte potrivite.” inspiratia iar cea faruita Aparauta in 1927, poezia Metafora “cuvinte potrivite” efortul poetic. prezinta conceptia reprezinta material verbal pe argheziana despre valoarea care poetul o slefuieste pana Masura inegala a versurilor, estetica a poeziei si rolul ii da netezimea necesara care utilizarea unor epitete si poetului sublinid conceptual sa-I evidentieze toata structure stiltice, rima si de arta poetica. In cadrul capacitatea de iradiere de noi ritmul contribuie la poeziei identificam o tripla sensuri. imbogatirea problematica si expresivitatii.Ritmul este anume:estetica uratului, Strofa a IV-a repr suferinta pe interior si rima pereche, transformarea socialului in care eul liric o subliniaza masura de 10-11 versuri. estetica si raportul dintre transformand-o in cantec. inspiratie si tehnica poetica. Adjectivul pronominal Arta argheziana aduce o “noastra” subliniaza ideea imbogatire a poeziei modern Tema poeziei se afla in identificarii cu taranii a caror prin asocierea pe care stransa relatie cu titlul durere o imparte. autorul o face intre creatiea acestuia si subliniaza ideea estestica si valorea transmisa de catre poet Versurile” Din bube spirituala, scopul poeziei urmasilor. Poezia este mucegaiuri si noroi/Iscat-am fiind innobilarea finite structurata in 5 strofe. frumuseti si preturi umane. noi”.Aceasta structura Prima strofa are ca motiv presupune transformarea Un alt element de noutate central simbolul “carte”:”Iti sensurilor dinspre urat spre este acela ca opera de arta voi lasa drept bunuri dupa esthetic. Preturile noi este un produs al inspiratiei moarte/Decat un nume obtinute simbolizeaza si al efortului creator in egala adunat pe o carte”.Cartea nuantele pe care acesti masura, de asemenea reprezinta adunare spirtuala, termini le pot descrie in urma activitatea sociala poate este rezultatul trudei si pct transfigurarii artistice, astfel deveni oricand creatie de legatura intre predecesori rolul poetului este acela de a artistica. si urmasi. Exprima in acelasi descoperi in realitatea timp conditia spiritual si grosiera noile valori artistice. reprezentarea poeziei. Cartea este atat imaginea In strofa a V-a se observa o spiritualitatii dar in acelasi diminuare a tensiunii epice, timp reprezinta afirmarea eul liric trecand in starea individualitatii prin creatie. In pasiva lasandu-se prada strofa a doua apare motivul inspiratiei. Versurile “Intinsa hrisovului aflat in relatie cu lenesa pe canapea,/Domnita asumarea prin credinta, sufera in cartea mea” hrisovul reprezinta reprezinta ipostaza consemnarea existentei prin metaforica a poeziei arta. identificata aici cu domnita.