Pasoptism. Kogalniceanu.

Dacia literara -Pasoptismul perioada a literaturii romne cuprinsa ntre 1830 si 1860 -Context socio-economic: modernizarea tuturor aspectelor vietii sub influente ap usene, n speta franceze -Etapele pasoptismului: -1. 1830-1840. Etapa deschizatorilor de drumuri, precum Gheorghe Asachi sau Ion Heliade Radulescu. Perioada cunoscuta si sub numele de preromantism, n care accen tul cade pe necesitatea construirii de institutii culturale. Se ia initiativa de zvoltarii scolilor, teatrului, presei. Etapa importanta mai mult din punct de ve dere socio-cultural dect literar. -2. Etapa a doua ncepe o data cu lansarea revistei Dacia literara, n fruntea carei a se afla Mihail Kogalniceanu. Principalele directii ale acestei etape: afirmare a identitatii creatiei romnesti si emanciparea ei de sub influenta sufocanta a mu ltiplelor influente apusene. Reprezentanti: V. Alecsandri, Coastache Negruzzi, A lecu Russso, Mihail Kogalniceanu, Dimitrie Bolintineanu, A. Muresanu., Cezar Bol lic. E perioada romantismului romnesc care devine un curent popular. n consecinta, temele creatiilor de acum sunt de influenta patriotica, dupa cum sugera Kogalni ceanu n articolul-program Introductie (primul numar din Dacia literara): istoria, folclorul, frumusetea naturala a patriei, viata ei sociala, principalele surse de inspiratie ale pasoptistilor. -4. Ultima etapa perioada postpasoptista (sfrsitul deceniului sase pna la junimism , cu prelungiri pna la primul razboi mondial). E perioada de dinainte de marii cl asici, remarcata prin nume precum Alexandru Odobescu, Nicolae Filimon sau Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Temele predilecte acum sunt tot preluate din specificul nati onal: folclorul, fantasticul, mitologia, istoria, idealurile nationale, filozofi a, natura, dragostea. -Literatura n perioada pasoptista. E un concept polivalent, a carui finalitate nu e att estetica, dar mai ales utilitara, morala, educativa, literatura nsemnnd tota litatea operelor scrise de orice fel. Cu toate acestea, e o perioada fasta, pent ru ca apar primele delimitari clare ntre poezie (vazuta ca spatiul alocat idealur ilor) si proza (spatiul cotidianului), iar teatrul nfloreste. A. Poezia e privita , n sfrsit, si din punctul de vedere as continutului, nu doar formal. Apare concep tul de arta poetica romantica (poezia nseamna acum facere, creatie, dupa termenul grecesc poiesis). Tot acum se contureaza, ca figura sociala, si imaginea poetul ui: un individ de exceptie, sensibil, imaginativ, visator, contemplativ, melanco lic, nostalgic, naiv, idealist. Ia nastere un mit important pentru romantici: mi tul poetului nsingurat, nefericit. B. Proza devine locul n care scriitorii se preo cupa de viata de zi cu zi, e locul alocat prozaicului, banalului. C. Teatrul. E foarte raspndit n pasoptism. Era nvestit cu cea mai mare valoare educativa si socia la, mai ales ca scopul lui afisat era de a darapana obiceiurile cele urte si de a forma gustul unei natii (I. H. Radulescu). Impactul imediat asupra individului i asigura valoare de catharsis (purificare, eliberare prin arta). -Teoreticianul pasoptistilor: Mihail Kogalniceanu. Accentul cade pe promovarea u nei literaturi autohtone, cu subiect, limbaj si abordare autohtone, cu accent pe revalorificarea unor bunuri nationale (v. importanta Mioritei, culeasa acum de Alecu Russo). -Concluzie. Pasoptismul romnesc e mai mult o miscare de renastere nationala, o mi scare cu spirit nationalist, patriotic, n care se practica o literatura angajata (n lupta pentru unitate nationala si independenta de stat).