Sunteți pe pagina 1din 9

APEV Romania

ROMANIA TARA VINULUI

2003

Glosar

ADAR APEV CE CRCE DOC FAO HG HPD ICVV IGP INS ISCTV MAPAM OG OIV OMC ONDOV ONIV ONVV RADA UE USAID

Asociaia Degusttorilor Acreditai din Romnia Asociaia Productorilor i Exportatorilor de Vinuri din Romnia Comisia European Centrul Romn de Comer Exterior Vinuri cu denumire de origine controlat Food and Agriculture Organisation Hotrre de Guvern Productor Hibrid Direct Institututul de cercetri vitivinicole Vinuri cu indicaie geografic protejat Institutul Naional de Statistic Inspectoratul de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Ordonan de Guvern Organizaia Internaional a Viei i Vinului Organizaia Mondial a Comerului Oficiul Naional pentru Denumirile de Origine Controlate Organizaia Naional Interprofesional a Viei i Vinului Oficiul Naional al Viei i Vinului Romanian Agri-Business Development Activity Uniunea European United States Assistance for International Development

Multumiri se cuvin adresate societatilor Cotnari, Murfatlar si Jidvei, precum si Revistei Vinurilor pentru imaginile incluse in aceasta prezentare
2

HARTA VITICOLA A ROMANIEI

apev - romania 2003

Cuvant inainte Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina. Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.

Istoric Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu. Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 AD) infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera. In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade distincte, fiecare cu o influentele sale specifice asupra industriei vinului. Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala). In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare, ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate. Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit. Localizare. Conditii pedoclimatice. Localizare. Romania este situata in sud-estul Europei, la aceeasi latitudine cu Franta, manifestand totusi deosebiri esentiale fata de aceasta sub raport climatic. Principalele elemente geografice care joaca si un rol moderator sub raport climatic sunt Marea Neagra, Dunarea si Muntii Carpati. Lantul muntos acopera aproape jumatate din suprafata tarii, ridicandu-se la inaltimi de circa 2500 m si inconjurand Podisul Translivaniei, situat la 400 m deasupra nivelului apei marii. In sud, Dunarea curge printr-o campie nisipoasa, intorcandu-se spre nord catre delta sa si izoland Dobrogea cu deschiderea ei spre Marea Neagra. Climatul continental al tarii, cu veri calde si ierni reci, moderat de factori locali precum cei deja mentionati, solurile sale, in general pietroase si bine umezite in zonele extra-carpatice, dar mai nisipoase si aluvionare in partea sudica si spre mare si, nu in in cele din urma, expunerea generoasa la lumina soarelui si la caldura sufletului Romanilor sunt factorii cheie care determina calitatea vinurilor produse in ceea ce multi ar numi-o o tara a vinului, binecuvantata de Dumnezeu . Podgoriile Suprafata ocupata cu vii pe rod era de 242.700 ha in 2002, reprezentand 1.7% din suprafata agricola a tarii. Participarea acestui sector in valoarea productiei vegetale este de cca. 7,6% si de 4,1% in valoarea productiei agricole totale, iar vinul este situat pe locul al treilea ca pondere in randul produsele agricole exportate. Plantatiile cu vita de vie sunt dispersate pe intreaga suprafata tarii (vezi harta) in areale ce prezinta deosebiri din punct de vedere ecoclimatic (i.e. maturare mai rapida, cu 4 5 saptamani, a strugurilor din acelasi soi in sud) si ecopedologic (i.e. diferente generate de altitudine, pozitie, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc.), ele fiind din ce in ce mai mult reunite in mod sintetic sub genericul terroir. Tabel 1: Suprafata viticola a Romaniei in anii 1998 - 2002 (ha) 1998 TOTAL 255,030 1999 250,030 2000 249,170 2001 247,635 2002 242,700

Sursa: MAPAM

Table 2: Area under vine, by main wine regions (ha) Wine Regions TOTAL, of which: Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Banat Crisana & Maramures Transyilvania 1998 255,030 87,023 25,301 80,460 34,437 4,368 10,973 12,468 1999 250,030 86,179 25,057 69,871 42,760 4,117 11,527 11,462 2000 251,170 85,893 24,463 70,439 43,570 3,763 11,284 11,758 2001 247,635 85,700 22,182 69,570 43,418 3,700 11,184 11,873 2002 242,700 83,500 24,200 74,300 35,100 3,700 11,100 10,800

Sursa: MAPAM si INS

Sub aspectul cultivarii vitei de vie, deosebim in afara regiunilor viticole, centre viticole, podgorii si plaiuri viticole. Cei interesati pot consulta lista completa a acestora fie on-line, fie descarcand fisierul in format PDF la www.wineromania.com . Soiurile de struguri Principalele vite nobile de origine vest europeana, cu caracteristici oenologice bine cunoscute si care au fost aclimatizate cu succes in Romania, sunt urmatoarele: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir in categoria vinurilor rosii; si Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris and Muscat Ottonel, in cea a vinurilor albe

Vitele autohtone cultivate in perioada post-filoxera, extrem de valoroase si care merita o descriere mai amanuntita in cele ce urmeaza, sunt redate mai jos: Babeasca si Feteasca Neagra ca vinuri rosii; si Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa ca albe

Pe regiuni, principalele soiuri variaza astfel:


4

Banat : Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare. Crisana-Maramures: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare, Italian Riesling, Feteasca Regala, Muscat Ottonel. Dobrogea: Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot. Moldova: Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Aligote, Cabernet Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra, Grasa, Francusa, Galbena, Busuioaca. Muntenia-Oltenia: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Italian Riesling, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc. Transilvania: Feteasca Alba, Traminer Rose, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Italian Riesling. Lista detaliata a soiurilor autorizate si recomandate poate fi consultata fie on-line, fie descarcand fisierul in format PDF la www.wineromania.com . Productia de struguri Evolutia recenta a productiei de struguri pentru vin a fost urmatoarea: Table 3: Productia de struguri, pe regiuni viticole (tone) Regiunea TOTAL, din care: Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Banat Crisana-Maramures Transilvania 1998 1061266 413893 63914 321787 180686 7425 31264 42297 1999 801870 270689 67531 222118 173296 9741 34383 23512 2000* 885608 394349 64009 200105 145439 7778 40338 33590 2001 1028383 418560 103568 261955 157393 12177 26995 47735 2002 1028900 418980 82895 269400 166400 12211 28814 51200

Sursa: MAPAM si INS

Productia de vin Evolutia productiei de vin in perioada 1998-2002 a fost urmatoarea: Tabelul 4 Productia de vin, pe principale regiuni viticole, in anii 1998-2002 (hl) Regiunea TOTAL, din care: Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Banat Crisana-Maramures Transilvania 1998 6688000 2861700 482080 1912330 985400 56310 161110 229070 1999 5001900 1940780 413440 1542510 715960 64050 178330 146830 2000 6054000 2450000 613700 1859720 783700 35840 298700 112340 2001 6200000 2500000 621000 1600000 954000 73000 162000 290000 2002 5089800 2035500 400800 1530000 492200 57700 261300 312300

Sursa: MAPAM si INS

Tabelul 5 Productia de vin pe tipuri, 1998-2002 (000 hl) Articolul TOTAL, din care: Albe Rosii Vinuri de consum curent Vinuri de calitate, incl. DOC Cererea interna Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii promotionale. In 2001, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa 37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul 1998 6,688.0 5,023.2 1,664.7 5,932.0 756.0 1999 5,001.9 3,624.7 1,377.2 4,169.1 832.8 2000 6,054.0 3,824.0 2,230.0 5,024.0 1,030.0 2001 6,200.0 4,370.0 1,830.0 3,836.7 1,619.0 2002 5,089.8 3,489.8 1,600.0 3,644.0 1,445.8

Sursa: MAPAM si INS

inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%), Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%). Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general. Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul total in 2001). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu 31,4%, intrucat vinurile ros practic nu conteaza inca. Oferta Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 5,1 milioane hl in 2001 (6.0 milioane hl in 1999). In cadrul acesteia, ponderea vinurilor de calitate cu denumiri de origine controlata detineau o pondere de doar 9,5% in 2001. Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an 18,8%, restul revenind vinurilor de masa 71,6%. Sub aspectul culorii, vinurile albe detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 70%, fiind urmate de vinurile rosii cu circa 30%. Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind astfel industriei sansa (in mare parte nefructificata) de a produce o gama foarte larga de vinuri de calitate. Specialistii apreciaza ca Romania poate produce pana la 402 sortimente diferite de vinuri, din care 11 pentru consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si 349 cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate (DOC). Comert exterior Vinul, produs agroalimentar si medicament deopotriva, dispune de intreg potentialul necesar pentru a deveni unul din principalele articole de export ale Romaniei, cu conditia ca sectorul vitivinicol sa fie sprijinit in mod adecvat cu scopul de a-i mari competitivitatea, prin productivitate, calitate si tehnici promotionale superioare. Exportul In 2002, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de 23,0 milioane US$, insemnand o revenire fata de anul 2000, cand volumul exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane US$. Tinta valorica preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane US$. Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor romanesti de vinuri, cu o pondere de 30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in 2002, desi in scadere fata de anul 2001, cand aceste ponderi erau de 44,0% si, respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor Republicii Moldova (43,2% sub aspect cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca. Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna peste 80% din total (2001). Tabelele de mai jos ofera o imagine a evolutiei comertului exterior cu vinuri al Romaniei in anii 2000-2002 (ordinea se bazeaza pe valoare). Tabelul 6 Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2000 Tara Germania Marea Britanie SUA Fed. Rusa Danemarca Japonia Israel Suedia Altele Total Tara Germania Marea Britanie Rep. Moldova Rep. Ceha Japonia SUA Franta Israel Altele Total hl 150.510 22.570 5.940 17.920 6.160 8.640 5.900 5.970 29.900 253.510 hl 173.820 14.270 50.300 24.090 15.320 5.390 22.320 5.950 83.250 394.720
Sursa: CRCE

000 US $ $/Litru 7.938 0,53 2.912 1,29 896 1,51 830 0,46 581 0,94 551 0,64 545 0,92 488 0,82 2.996 1,00 17.737 0,70 000 US $ $/Litru 8.697 0,50 1.679 1,18 1.407 0,28 917 0,38 880 0,57 878 1,63 624 0,28 573 0,96 4.014 0,48 19.670 0,50

Tabelul 7 Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2001

Tabelul 8 Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2002 Tara Germania Rep. Moldova Marea Britanie SUA Rep. Ceha Israel Danemarca Italia Fed. Rusa Altele Total Importul In 2002, importurile de vinuri s-au ridicat la 7.770 hl, in valoare de 1.762.000 US$, insemnand o crestere fata de anii anteriori, cand ele se situau la niveluri mai reduse, nu atat cantitativ, cat valoric. Principalele tari de provenienta a vinurilor importate au fost Franta, Germania, Italia si Spania, din randul tarilor occidentale si Rep. Moldova si Ungaria, din randul tarilor estice. Tabelul 9 Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2000 Tara Germania Franta Italia Rep. Moldova Spania Ungaria Altele Total hl 4.360 1.040 760 3.320 130 220 3.280 13.100 000 US $ $/Litru 397 0,91 226 2,18 187 2,47 96 0,29 41 3,17 18 0,80 284 0,87 1.250 0,95 hl 152.360 218.110 11.230 5.850 35.180 8.,820 7.000 23.270 6.740 35.970 504.530
Sursa: CRCE

000 US $ 7.476 6.540 1.523 1.021 895 791 735 401 294 3.368 23.045

$/Litru 0,49 0,30 1,36 1,75 0,25 0,90 1,05 0,17 0,44 0,94 0,46

Tabelul 10 Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2001 Tara Franta Italia Germania Spania Rep. Moldova Ungaria Altele Total hl 1.320 940 1.300 430 320 100 2.510 6.930 000 US $ $/Litru 390 2,94 213 2,27 194 1,50 134 3,10 21 0,65 16 1,60 368 1,47 1.337 1,93

Tabelul 11 Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2002 Tara Franta Italia Germania Austria Spania Portugalia Altele Total Reglementarea pietei interne Pentru o buna bucata de timp, vinul a fost inclus, in mod nejustificat, in randul bauturilor spirtoase. Taxa pe valoarea adaugata de 19%, ca si accizele riidicate (vezi tabelul de mai jos), au contribuit la o diminuare a consumului de vin in favoarea altor bauturi, precum berea si vodca, produse care au beneficiat de ample, costisitoare si foarte agresive campanii promotionale.
7

hl
1.510 2.200 690 170 150 80 2.970 7.770 Sursa: CRCE

000 US $
660 530 166 22 57 35 292 1.762

$/Litru
4,38 2,40 2,41 1,27 3,66 4,54 0,98 2,27

Incepand cu data de 1 iulie 2003, ca urmare a interventiilor APEV si ale ONIV, nivelul accizelor la vinurile linistite au fost reduse de la 0,55 la 0,30 / hl / grad alcoolic, renuntandu-se, totodata, si la plata taxei de 2% in contul ocrotirii sanatatii, aplicata asupra cifrei de afaceri, conform OG 22/1992. Incepand cu anul 2004, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, exista promisiunea autoritatilor de a aduce la cota zero nivelul accizelor la vinurile linistite, precum si de a scoate vinurile de sub incidena sistemului de marcare. Tabelul 12 Nivelul accizelor la vinuri (dec. 2003) Produsul Vermouth si vinuri fortificate Vinuri spumante (metoda Champagne) Vinuri spumoase (adaos exogen de CO2) Vinuri linistite Locul Romaniei pe piata internationala a vinului Sub raportul suprafetei cultivate cu vita de vie, ca si al productiei de struguri si de vin Romania se numara printre principalele 10 tari producatoare de vin din lume, detinand pozitii avantajoase chiar si in comparatie cu celelalte tari europene (vezi Tabelul 6): Locul 5 ca suprafata cultivata cu vita de vie (5,8% din totalul suprafetelor astfel cultivate in Europa), dupa tari ca Spnia, Franta, Italia si Portugalia. Locul 6 din punctul de vedere al productiei de struguri (3,6% din totalul productiei europene), dupa Italia, Franta, Spania, Germania si Grecia. Locul 6 din punctul de vedere al productiei de vin (2,9% din totalul productiei europene), dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia. Tabelul 13 Ierarhia tarilor producatoare de vin din Europa, 2001 (%) Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Podgorii Tara Spania Franta Italia Portugalia Romania Grecia Bulgaria Rep. Moldova Germania Ucraina Ungaria % 26,0 20,6 18,8 5,8 5,8 2,9 2,7 2,6 2,4 2,4 2,1 Italia Franta Spania Germania Grecia Romania Portugalia Ungaria Ucraina Moldova Bulgaria
Sursa: FAO

Euro / hl / 1 grad alcoolic 2,5 3,0 1,0 0,30 (0,55 inainte de 1.07.03)

Productia de struguri Tara % 29,7 25,2 16,7 4,6 3,9 3,6 2,9 2,5 1,6 1,4 1,3

Productia de vin Tara Franta Italia Spania Germania Portugalia Romania Ungaria Grecia Fed. Rusa Austria Bulgaria % 30,5 26,8 16,3 5,1 3,7 2,.9 2,8 22,4 1,6 1,2 1,0

Tabelul 14 Industria vinului din Romania (Prezentare sintetica) ITEM Suprafata cultivata cu vita de vie (000 ha) Productia de struguri de vin (000 tons) Productia de vin (000 hl), din care: Albe Rosii Vinuri de consum curent Vinuri de calitate si cu DOC Consumul de vin (000 hl) Consumul anual individual de vin (litri) Exportul valoric de vin (mil. USD) Exportul cantitativ de vin (mil. hl) Importul valoric de vin (mil. USD) Importul cantitativ de vin (mil. hl) 2000 251.2 885.6 6,054.0 3,824.0 2,230.0 5,024.0 1,030.0 656.3 29.1 17.74 253.5 1.25 13.1 2001 247.6 1,028.4 6,200.0 4,370.0 1,830.0 3,836.7 1,619.0 459.2 20.4 19.67 394.7 1.34 6.9 2002 242.7 1,028.9 5,089.8 3,489.8 1,600.0 3,644.0 1,445.8 496.4 22.0 23.04 504.5 1.76 7.8

Sursa: MAPAM, CRCE si INS 8

Vinurile romanesti Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC). Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii) Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe)

De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza: Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii) Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe)

Detalii in Sectiunile dedicate Producatorilor si Vinurilor lor la www.wineromania.com . In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a armonizat recent legislatia in domeniu (i.e. Legea viei si vinului 244/2002 si Normele tehnice si metodologice aferente 1134/2002), prin alinierea lor la Reglementarile in vigoare din Uniunea Europeana (EC R 1493/1999 si 753/2002). Potrivit acestei Legi, categoriile de vinuri linistite recunoscute in Romania sunt: Vinuri pentru consumul curent VM Vin de masa VMS Vin de masa superior Vinuri de calitate VS vinuri cu indicatie geografica protejata (IGP), cunoscute in plan european si ca Vin de Pays; Country Wine sau Landwein DOC vinuri de inalta calitate cu denumiri de origine controlata (din struguri cu minimum 180 gr. zahar la litru): DOC CMD: vinuri din struguri culesi la deplina maturitate (min. 187 gr. zahar); DOC CT: vinuri din struguri culesi tarziu (min. 220 gr. zahar); DOC CIB: vinuri din struguri stafiditi si cu putregai nobil (min. 240 gr. zahar).

ooo 000 ooo

Detalii suplimentare sau actualizari ale datelor cuprinse in acest material pot fi obbtinute de la www.wineromania.com sau de la apev@fx.ro

Coordonate Secretariat APEV Tel/Fax E-mail Pagina Web Intr. Horbotei 1 - Bl. M1, Sc. B, Ap. 30 - 030465 Bucuresti 3 - Romania +40 21 340 96 04 apev@fx.ro www.wineromania.com