Academia de Studii Economice Bucuresti

Proiect de Mediu Proiect de mpdurire n judeul Teleorman

Profesor ndrumtor : Rdulescu Carmen Student : Bobocea Oana Marina Anul III, Seria A, Grupa 1319

Academia de Studii Economice Bucuresti

1.Prezentarea situatiei actuale Judeul Teleorman este situat n partea de sud a rii, n mijlocul Cmpiei Romne. Teleormanul se numr printre judeele mijlocii ca ntindere, avnd o suprafa de 5790 km ceea ce reprezint 2,4% din suprafaa rii (locul 19). Prima meniune documentar a numelui Teleorman dateaz din 14 mai 1441 ntr-un act Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod, domnul rii Romneti.Denumirea judeului Teleorman este presupus ca derivnd de la cea a rului cu acelai nume i de la Marea pdure cuman Teleormanul care acoperea cndva aproape n ntregime teritoriul actual al judeului. Toponimul Teleorman derivat din Deleorman pdure deas este considerat ca datnd din timpul cumanilor, cu semnificaia de pdure mare i ntunecoas, pdure nebun folosit i n limba turc veche cu aceeai semnificaie. n urma studiilor ntreprinse asupra reconstituirii arealului pdurii n diferite epoci s-a dovedit existena pe acest teritoriu a unei viei economice ndelungate i bine organizate. n prezent s-a ajuns ca suprafaa de pdure s ocupe mai puin de 5% din teritoriul judeului. Urmare a acestui fapt ne confruntm periodic cu secete excesive, iar pe termen lung cu fenomenul de deertificare a solului cu repercursiuni negative asupra mediului nconjurator. La nivelul judeului Teleorman extinderea vegetaiei forestiere n afara fondului forestier naional trebuie s constituie unul din obiectivele prioritare ale Regiei Naionale a Pdurilor si Direciei Silvice Teleorman. Urmare retrocedrilor de terenuri fcute n baza legilor fondului funciar, suprafaa de pdure rmas n proprietatea public a statului a scazut la 22900 ha, fa de cele peste 29500 ha existente in anul 1990. Pentru alte 3831 ha de pdure, aflate n proprietatea public a unitilor administrativ teritoriale sau n proprietatea privat a persoanelor fizice si juridice, direcia silvic a ncheiat contracte de servicii silvice (paz sau administrare).

2. Identificarea i descrierea surselor de finanare

Academia de Studii Economice Bucuresti

Sursele de finanare pentru realizarea acestor lucrri pot fi: Fondul de ameliorare a fondului funciar constituit conform Legii fondului funciar nr.18/1991 Prin intermediul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 Axa II - mbuntirea calitii mediului i a zonelor ruralem, Msura 221 - Prima mpdurire a terenurilor agricole Alocaii de la bugetul de stat Sponsorizri de la societi comerciale, fundaii i altele Surse financiare nerambursabile sau credite externe pe termen lung Contribuia benevol a persoanelor fizice sau juridice, interesate de executarea lucrrilor de ameliorare Fondul de conservare i regenerare a pdurilor constituit conform art. 33 din Codul silvic (Legea 46/2008) Suprafaa ce necesit mpdurire este una imens la nivel judeean ce implic eforturi financiare deosebite i greu de realizat. Drept urmare n prim faz se vor mpdurii aproximativ 500 de hectare din totalul de 10000 ct ar fi fost ideal pentru a ajunge la suprafata ce exista n anul 1990 n domeniul statului. Proiectul va fi finanat prin intermediul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 Axa II - mbuntirea calitii mediului i a zonelor rurale, Msura 221 - Prima mpdurire a terenurilor agricole. Acesta se prezint astfel: Obiectiv: Creterea suprafeei de pdure cu rol de protecie a apei, solurilor, a pdurilor cu rol de protecie mpotriva factorilor naturali i antropici duntori, precum i de asigurare a funciilor recreative, pe baza rolului multifuncional al acesteia. BENEFICIARI: Beneficiari: deintori legali de teren agricol, fr datorii la bugetele locale i centrale. Acetia nu trebuie s fac obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeai suprafa de teren i perioad, inclusiv prin Msura 113 Pensionarea timpurie a fermierilor i muncitorilor agricoli. Nivelul sprijinului: Sprijinul public (comunitar i naional) acordat n cadrul acestei msuri nu va depi 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru nfiinarea plantaiei. Primele pentru ntreinerea plantaiilor pe o perioad de pn la 5 ani i cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol pe o perioad de 15 ani vor fi acoperite n proporie de 100% din fonduri publice.

n zonele defavorizate (LFA) i n siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru nfiinarea plantaiilor. Astfel 70% din valoarea invastitiei initiale va fi finantata prin intermediul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 Axa II - mbuntirea calitii mediului i a zonelor rurale, Msura 221 - Prima mpdurire a terenurilor agricole iar restul de 30% din Fondul de conservare i regenerare a pdurilor. Valoarea proiectului va fi de 1000000 de euro reprezentand puietii necesari plus 10000 de euro cheltuieli auxiliare.

Academia de Studii Economice Bucuresti

3.Parti interesate in realizarea procesului de mpadurire

1. Populatia judetului fiind prima afectat de lipsa acut a pdurilor ntr-un climat care la

origine permitea existena unei suprafee enorme de pduri de foioase i cateva specii de conifere. Un segment aparte dar integrat n acela al populaiei l reprezint deintorii de asociaii agricole care ar trebui s in seama de avantajele pe termen lung pe care o astfel de mpdurire l-ar aduce.
2. Statul roman prin intermediul Directiei Silvice judetene si al Ocoalelor Silvice. Ca organ

delegat cu ocrotirea, administrarea i dezvoltarea zonelor forestiere este instituia numrul unu care are obligaia s ia msuri severe n acest sens alturi de
3. Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului (APM) Teleorman care indirect trebuie sa

sprijine iniiativele Direciei Silvice.

4. Prefectura si consiliul judetean Teleorman, primriile locale ca principali reprezentani ai

intereselor locale. 5. Organizaii non-guvernamentale ale caror obiective coincid cu beneficiile pe care padurea le aduce cum ar fi: -aprarea solului mpotriva eroziunii i degradrii sale Pdurea este scutul cel mai eficient
de aprare a solului contra eroziunii, comparativ cu terenurile fr vegetaie, unde eroziunea variaz ntre 140-750 mc/an/ha. n pdure eroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.;

-protejarea apelor curgtoare, asigurndu-le un debit constant, limpezime, mpiedicnd transportul de materiale n regiunile mpdurite din Romnia turbiditatea medie a rurilor
este sub 100 g/mc, fa de pn la 5000 g/mc ct ating rurile care curg prin zone puternic despdurite;

- influenarea favorabil a extremelor de temperatur; - diminuarea vitezei vntului n interiorul pdurii, viteza vntului scade la jumtate fa de
cum este afar. La 100 de metri n adncul pdurii, viteza scade la 25%, iar la 200 de metri scade pn la 2% din viteza iniial.;

- nfrumusearea i nnobilarea peisajul; - purificarea aerului atmosferic i mbogirea n oxigen; - -creearea unor condiii excelente pentru destinderea i recrearea capacitii fizice, psihice i intelectuale. 4. Analiza problemelor 4.1.Situaia problematic Din cele spuse anterior se poate trasa o singur idee comun, aceea c n judeul Teleorman relieful este unul care la origine descria hectare de pduri ce cuprindeau orizontul, marcnd popoarele ce odata au clcat aceasta ar, Lipsa acestor codrii are puternice repercursiuni nefaste de natur social i economic asupra locuitorilor judeului facnd imperativ mpdurirea a cel puin 1000 de hectare de teren agricol sectuit de agricultura intensiv din ultimele secole care vor imbunatatii microclimatul din nordul judetului Teleorman.

Academia de Studii Economice Bucuresti

Arborele problemelor
Dezechilibr e economice, sociale si naturale

Pierderi economice
Terenuri agricole afectate de seceta prelungita si aluviuni

Indispozitia generala a populatiei

Aer sufocant lipsit de oxigen in zilele toride

Periclitarea biodiversitatii faunei si florei

Suprafete izolate de padure in care animalele raman captive recurgand la Profitabilitat endogamie

Pulberi in suspensie

Nevoia de hrana a populatiei

Cerere de materie prima lemnoasa

Gestionare a deficitara a autoritatilo r

ea economica scazuta a fondului forestier activ

Academia de Studii Economice Bucuresti

5. ARBORELE OBIECTIVELOR

Climat local temperat si echilibrat

Un ecosistem sanatos

Exploatarea eficienta a produselor regenerabile si sezoniere

O suprafata forestiera intinsa care sa permita vietuirea, fara interferente antropice, a florei si faunei terestre si acvatice

Cresterea nivelului de oxigen din aer si scaderea pulberelor in suspensie

Creearea unor condiii excelente pentru destinderea i recrearea capacitii fizice, psihice i intelectuale

Scaderea turbiditii Teleormanului

Academia de Studii Economice Bucuresti

6.Stabilirea obiectivelor S.M.A.R.T. Obiectiv principal: Crearea unui climat local temperat si echilibrat Obiectiv Specific: O suprafata forestiera intinsa care sa permita vietuirea, fara interferente antropice, a florei si faunei terestre si acvatice. Masurabil: Proiectul de impadurire se va concretiza in prima instanta prin 600 de ha de padure continua prin unirea padurilor Deparati, Slavesti si Ciolanesti asigurand astfel conditiile necesare dezvoltarii unui fond cinegetic sanatos. Padurile Deparati, Slavesti si Ciolanesti au cumulat aproximativ 250 ha cu o densitate medie de 1,5 arbori/m2. Facand un calcul sumar vom avea nevoie pentru cele 350 de ha de un numar de 1000000 de puieti care mai apoi vor fi rariti ajungandu-se la densitatea optima. Facnd un calcul cu un pre de 1 euro de puiet proiectul va nsuma 1000000 de euro. Admisibil: Cele 350 ha de teren agrigol se afla in exploatatia unei persoane juridice. Atat acesta cat si proprietarii legitimi si-au dat acordul asupra proiectului care urmeaza a fi implementat. Relevant: Va permite libera circulatie a faunei silvice intre padurile existente ingreunanad totodata practicarea braconajului. Impadurirea se va realiza de-alungul albiei raului Teleorman recreand spatii de refugiu pentru pentru puietul acvatic pastrand totodata o temperatura a apei propice dezvoltarii acestuia. Timp: Obiectivul este pe termen lung datorita ritmului de crestere al puietilor. ncend cu al zecelea an de la plantare desisul padurii va permite tranzitul intre paduri in siguranta.

Obiectiv Specific: Cresterea nivelului de oxigen din aer si scaderea pulberelor in suspensie Masurabil: Cu ajutorul echipamentelor tehnice aprobate. Admisibil: Prin accesarea Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 Axa II mbuntirea calitii mediului i a zonelor rurale, Msura 221 - Prima mpdurire a terenurilor agricole si prin Fondul de conservare i regenerare a pdurilor constituit conform art. 33 din Codul silvic (Legea 46/2008). Relevant: n zilele clduroase, un hectar de pdure elimin 180-200 kg de oxigen i consum 220-280 kg de dioxid de carbon deci prin palntarea a 350 ha se vor elimina 66 500 kg de oxigen si se vor consuma 91 000 kg CO2 iar anual se stocheaz n biomas 40 tone dioxid de carbon i se produc 30 de tone/ha oxigen, din care se consum prin respiraie aproximativ 13 tone/ha.

Academia de Studii Economice Bucuresti

Timp: Atingerea obiectivului se va realiza treptat pe masura ce copacii vor creste si vor procesa tot mai mult CO2 eliminand astfel O2.

Obiectiv Specific: Exploatarea eficienta a produselor regenerabile si sezoniere Masurabil: Prin cresterea veniturilor la bugetul Ocolului Silvic fara sa fie nevoie sa se proceseze materie prima lemnoasa. Admisibil: Printr-un management bine pus la punct, cu contracte prestabilite, un personal bine pregatit si dorinta de a-si atinge obiectivul toate realizate prin intermediul cursurilor de pregatire finantate prin fonduri europene. Relevant: Prin exploatarea produselor sezoniere cum ar fi ciuperci, alune, mure, coacaze, tei, afin, zmeur etc. Timp: Pentru a se ajunge la o cantitate considerabila de produse padurea trebuie ajutata, plantati copaci precum alunul sau teiul care vor produce incepand cu al treilea an de viata in timp ce murul, afinul, coacazul si zmeurul produc din primul an dar trebuiesc ajutati sa se inmulteasca cat mai repede.

7. Matricea logica Intervenia logic Indicatori de verificarea a obiectivelor Surse de verificare Supoziii

Obiective generale
Climat local temperat si echilibrat O suprafata forestiera intinsa care sa permita vietuirea, fara interferente antropice, a florei si faunei terestre si acvatice Cresterea nivelului de oxigen din aer si scaderea pulberilor in suspensie Reducerea perioadelor prelungite de seceta Cresterea numarului de exemplare si diversitatea genetica Administratia Nationala de Meteorologie Directia Silvica Teleorman

Proportia de O2 din aer (mg/m3) si a pulberilor in suspensie (ug/m3)

Ministerul Mediului si padurilor, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

Academia de Studii Economice Bucuresti

Scopul proiectului Cresterea proportiei padurilor la nivelul judetului Teleorman Rezultate 350 ha impadurite Activiti
Achizitia puietilor, masurarea si marcarea terenului, plantarea propriu-zisa. Pstrare, rrire, ntreinere, control i rempdurire
suprafata impadurita/suprafata judetului Directia judeteana de statistici

masurarea suprafetei

Proces verbal de receptie Rapoarte ale activitilor

Mijloace echipamentele si angajatii Directiei Silvice Teleorman

Precondiii: terenul agricol