Drept constitutional - curs 12 Comisiile de mediere Se constituie in parlamentele cu structura bicamerala atunci cand in procedura de legiferare intervin solutii

legislative diferite intre cele doua camere. Legea fiind opera parlamentului, este firesc ca ea sa contina reglementari unitare. In situatia in care reglementarile sunt diferite, se incearca medierea intre cele doua camere si unul din mijloacele prevazute de lege este comisia de mediere. Constitutia Romaniei stabilieste ca in asemenea comisii fiecare camera va desemna un numar egal de membrii. In acest scop, biroul permanent al fiecarei camere propune acesteia dupa consultarea grupurilor parlamentare un numar de 7 deputati, respective 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere urmarinduse respectarea configuratiei politice a camerelor. Activitatea comisiei inceteaza odata cu depunerea raportului precum si in cazul in care comisia nu ajunge la un accord asupra raportului in termenul stabilit. In cazul in carecomisia de mediere nu ajunge la un accord, textile aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua camere care vor adopta textul definitiv. Actele Parlamentului clasificarea lor Art 64 al C stabileste ca senatul si camera deputatilor adpta legi hotarari si motiuni in prezenta majoritatii membrilor. Criteriul pe baza careia este facuta o asemenea clasificare il constituie natura juridical a actelor parlamentului. Potrivit acesti criteriu, actele Parlamentului se grupeaza in acte normative care sunt legile si in acte nenormative care sunt hotararile si motiunile. La randul lor, legile se grupeaza in`legi constitutionale care sunt constitutia si legile de revizuirea a constitutiei in legi organice si legi ordinare. Toate legile sunt producatoare de efecte juridice. Ele se publica conforma art. 78 al Constitutiei in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor. Necesitatea publicarii este o consecinta a principiului ca nimeni nu se poate apara cu necunoasterea legii. Nemo Cenze Tur Ignorare Lege. Hotararile adoptate de cele 2 camere la randul lor se por grupa in doua categorii: in hotarari care produc efecte juridice, si care nu produc efecte juridice. Din prima categorie fac parte hotararile prin care se aplica dispozitiile constitutionale la cazurile concrete iar din a doua categorie, hotararile cu caracter organizatoric si functional. Criteriile care ne pot conduce la identificare hotararilor in ansamblul actelor juridice sunt continutul si procedura de adoptare. Pe criteriul continutului vom observa ca hotararile se deosebesc de legi din doua puncte de vedere. In timp dce legile au caracter normativ, hotararile nu au asa ceva. Normele cuprinse in hotarari au o forta juridica inferioara legilor. Sub aspectul procedurii, vom constata ca pentru adoptarea hotararilor se foloseste o procedura mult mai simpla. In cazul hotararilor, nu sunt aplicabile regulile privitoare la initiativa legislativa, se semneaza numai de catre presedintii celor doua camere si nu le este aplicabila dispozitia cuprinsa in art. 78 din constitutie in sensul publicarii in monitorul oficial. Motiunile adoptate de P si de CD si Senat sunt acte cu caracter exclusiv politic prin care se exprima atitudinea fata de anumite probleme sau imprejurari politice concrete interne sau externe. Constitutia Romaniei reglementeaza motiunea de cenzura in art. 112. ea poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al

deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii. Motiunea se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 camere. In cazul in care motiunea de cenzura a fost votata, Guvernul este demis. Avand in vedere faptul ca si aceste acte cu caracter exclusiv politic sunt adoptate de parlament prin vot, ele reprezinta in fond hotarari ale Parlamentului care nu produc insa efecte juridice. Legiferarea Constitutia prevede ca Parlamentul este organul suprem al poporului Roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Aceasta inseamna ca numai Parlamentul poate cu respectarea procedurii determinate prin Constitutie sa adopte legi. Procedura de legiferare. Modalitatea in care este adoptata o lege poarta denumirea de Pr de legiferare. Aceasta procedura cuprinde mai multe faze: 1. initiativa legislativa examinarea si avizarea proiectului de lege; cuprinde in continut posibilitatea de a propune proiecte de legi corelata cu obligatia parlamentului de a examina si a se pronunta asupra acestor proiecte. 2. dezbaterea proiectului de lege de catre cele 2 camere; 3. promulgarea si publicarea legii Regulamentele camerei deputatilor si senatului Natura lor juridica Una din problemele mult discutate in literatura noastra de DC este problema naturii juridice a regulamentului de functionare celor 2 camere ale parlamentului. In literatura juridica, parerea generala este in sensul ca regulamentele sunt hotarari ale celor 2 camere ale parlamentului. Unii autori considera regulamentele ca legi interioare ale adunarilor deliberante. Alti autori considera ca regulamentele sunt hotarari prin care cele 2 camere care le-au votat fixeaza principiile muncii parlamentare. Punctul nostru de vedere este acela ca regulamentele sunt hotarari adoptate de cele 2 camere ale Parlamentului Romaniei pentru aplicare dispozitiilor Constitutiei hotarari care contin reguli de aplicare interna, reguli privind procedura organizarii si functinoarii. Deputatul si Senatorul Drepturile si in datoririle D si S D sau S este reprezentantul locuitorilor din circumscriptia electorala. In aceasta calitate, el trebuie sa desfasoare o anumita activitate. In cadrul sedintelor, deputatul sau senatorul are dreptul de a participa la lucrarile Parlamentului in diferite forme: - la pregarirea lucrarilor ce vor fi dezbatute in comisiile permanente - la dezbaterea si votarea problemelor inscrise pe ordinea de zi a sesiunii In conditiile prevazute de lege, D, S are dreptul dea initia proiecte sau propuneri legislative. Fiecare deputat sau senator poate adresa intrebari ministrilor sau altor conducatori ai organelor centrale ale puterii executive. D, S se bucura de

imunitate parlamentara, imunitatea parlamentara avand ca scop protejarea D sau S impotriva urmaririlor judiciare abuzive si garantarea libertarii de gandire si actiune a acestora. Potrivit art. 69 al Constitutiei, D sau S nu poate fi retinut arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea camerei din care face parte dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Aceasta nu inseamna ca D sau S sunt absolviti de raspundere in cazul savarsirii unor fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infactiuni. In caz de infractiune flagranta, D sau S poate fi retinut si supus perchizitiei. Ministrul Justitiei va informa neintarziat pe presedintele camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri. In ceea ce priveste indatoririle, D sau S are obligatia de a participa la lucrarile sesiunilor precum si la lucrarile comisiilor permanente in care a fost ales. Nici un deputat sau senator nu poate lipsi la lucrarile sesiunii sau comisiei din care face parte, decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu sau a primit o insarcinare care il retine in afara parlamentului. D sau S are obligatia sa controleze pe teren modul in care se aplica legile si sa actioneze in conditiile legii pt transpunerea in practica a tuturor masurilor hotararii. De asemenea D sau S trebuie sa fie in exemplu un conduita sa, in respectarea si aplicarea neconditionata a legilor.

Legislatiile si celelalte drepturi ale parlamentului

Pe langa indemnizatie beneficiaza si de transport, cazare, diurna pe perioada cat parlamentarii sunt in plen, rambursarea taxelor, telecomunicatii interioare, cand activitatile respective au legatura cu exercitarea mandatului.

Puterea executiva
Se defineste ca o functie distincta a statului, alaturi de cea legislativa si cea judecatoreasca. Puterea executiva desemneaza acea functie a statului ce implica executarea legii.din punct de vedere structural se poate face distinctie intre executivul dualist si cel monocratic. Executivul monocratic se caracterizeaza prin detinerea functie executive de o singura persoana. Ea poate purta denumirea de rege, presedinte sau poate fi un director. Executivul dualist specific regimurilor politice parlamentare, se caracterizeaza prin faptul ca functia executiva este incredintata sefului statului, Guvernului, ce au atributii pe care le exercita relativ autonom. Regimurile parlamentare sunt dualiste, dispun de un sef de stat desemnat de parlament si de un guvern ce are un prim-ministru ce este sef al executivului. In sistemul constitutional romanesc executivul este dualist. Presedintele Romaniei si Guvernul desemnat de Parlament alcatuit din ministrii, prim-ministri, alti membrii, etc.. Aceasta organizare bicefala a executivului in Romania face ca presedintele Romaniei sa exercite functia de sef al statului, iar Guvernul sa poarte toata raspunderea in fata Parlamentului pentru exercitarea functiei executive.

Presedintele Romaniei. Functiile institutiilor presedentiale Potrivit Constitutiei, presedintele Romaniei reprezinta statul roman. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a articolelor publice. Presedintele exercita functia de mediere intre stat si societate. 1) functia de reprezentare 2) functia de garant al independentei nationale, unitatii, integritatii. 3) Functia de mediere intre puterile statului, stat si societate

Alegerea presedintelui
El este ales prin vot secret, universal, liber exprimat. Validarea alegerii se face de Curtea Constitutionala in plenul sau. Este ales candidatul ce a primit mai multe voturi. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales cel ce a acumulat cele mai multe voturi. Nimeni nu poate avea presedentia decat doua mandate ce pot fi succesive. El depune in sedinta comuna juramantul de credinta. Durata mandatului este de cinci ani si se exercita pana la data depunerii juramantului presedintelui nou ales. El poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrofa. Presedintele nu poate fi membru de partid si nu poate avea nici o alta functie publica sau privata, se bucura de imunitate si nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile publice exprimate in exercitarea mandatului. Camera deputatilor si Senatul in sedinta comuna pot prin votul a 2/3 din numarul deputatilor sau senatorilor sa il acuze pe presedinte. In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, presedintele Romaniei poate fi suspendat in sedinta comuna cu votul majoritatii deputatilor/ senatorilor dupa consultarea Curtii Constitutionale. In caz de demitere din functie, de demisie, de exercitare a atributiilor, de deces, se declara vacanta functia de presedinte, in termen de trei luni de la data cand a devenit vacanta functia, guvernul va organiza alegeri. In situatia in care functia presedentiala devine vacanta sau presedintele e suspendat din functie, se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura in ordine de presedintele Senatului sau presedintele Camerii Deputatilor fara sa adreseze mesajul Parlamentului si fara sa-l dizolve. Atributiile presedintelui Romaniei Pot fi grupate in doua categorii: pe plan intern si international. 1) atributiile pe plan intern a presedintelui: - numirea guvernului; in domeniul apararii, confera decoratii (general, amiral, maresal), numeste functii publice, acorda gratierea individuala, dizolva parlamentul dupa consultarea presedintilor celor doua camere, poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national,

adreseaza mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme ale natiunii, consulta Guvernul cu privire la problemele urgente de importanta deosebita. In domeniul apararii presedintele are atributii importante prezente in Constitutie. - Poate aproba mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. Hotararea presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentale in cel mult 5 zile de la adoptare. - In caz de agresiune armata, presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si a aduce neintarziat la cunostinta parlamentuluiprintr-un mesaj. Daca parlamentul nu se afla in sesiune, urmeaza a fi convocat de drept in 24 de ore de la declararea agresiunii. In art. 23 din Constitutie, arata ca presedintele Romaniei instituie stare de asediu, urgenta in toata tara sau numai in unele localitati si solicita Parlamentului incuviintarea masurilor luate in cel mult 5 zile de la luarea deciziei de stare de asediu. - Dizolvarea poate fi facuta doar cu consultanta presedintilor celor doua camere si a liderilor guvernarii parlamentare. Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formare guvernului interimar pentru 60 de zile de la prima solutionare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solutii de investitura. - In cursul unui an parlamentul poate fi dizolvat odata. Acesta nu poate fi dizolvat in ultimile 6 luni ale mandatului presedintial si nici in timpul starii de asediu. 2) atributiile in domeniul politicii externe: - incheie tratate internationale - acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei la propunerea Guvernului - aproba infiintarea, desfasurarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice - apararea tarii, asigurarea publice la cererea primului minstru. In cazul in care presedintele prezideaza sedinte ale guvernului, nu poate avea decat un act consultativ.