PARLAMENTUL ROMNIEI

CAMERA DEPUTATILOR SENATUL

Lege privind Codul de procedur civil





Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.





















2
CUPRINS



Titlu preliminar. Domeniul de reglementare al Codului de procedur
civil yi principiile fundamentale ale procesului civil.....................................................................................art.1-27
Capitolul I. Domeniul de reglementare al Codului de procedur civil..........................art. 1-3
Capitolul II. Principiile Iundamentale ale procesului civil.............................art. 4-22
Capitolul III. Aplicarea legii de procedur civil..............................................................art. 23-27

Cartea I. Dispozi(ii generale...................................................art. 28-180
Titlul I. Ac(iunea civil...............................................art. 28-38
Titlul II.Participan(ii la procesul civil...........................................art. 39-88
Capitolul I. Judectorul. Incompatibilitatea.................................................................art. 39-51
Capitolul II. Prtile..............................................art. 52-86
Sectiunea 1. Folosinta i exercitiul drepturilor procedurale.............................................art. 53-55
Sectiunea a 2-a. Persoanele care sunt impreun reclamante sau parate.................art. 56-57
Sectiunea a 3-a. Alte persoane care pot lua parte la fudecat......................art. 58-76
1. Interventia voluntar................................................art. 58-64
2. Interventia Iortat..................................art. 65-77
I. Chemarea n judecat a altei persoane.....................art. 65-68
II. Chemarea n garantie..................................art. 69-71
III. Artarea titularului dreptului........................art. 72-74
IV. Introducerea Iortat n cauz, din oIiciu, a altor persoane .........................art. 75-76
Sectiunea a 4-a. Repre:entarea prtilor in fudecat.................................................art. 77-85
1. Dispozitii generale.................................art. 77-78
2. Dispozitii speciale privind reprezentarea conventional....................art. 79-85
Sectiunea a 5-a. Asistenta fudiciar...................................................................................................................................art. 86
Capitolul III. Participarea Ministerului Public n procesul civil............................art. 87-88
Titlul III. Competen(a instan(elor judectoreyti......................................art.89-136
Capitolul I. Competenta material...........................................art. 89-101
Sectiunea 1. Competenta dup materie i valoare............................art. 89-92
Sectiunea a 2-a. Determinarea competentei dup valoarea cererii
introductive de instant................................art. 93-101
Capitolul II. Competenta teritorial........................................art. 102-114
Capitolul III. Dispozitii speciale.......................................art. 115-120
Capitolul IV. Incidente procedurale privitoare la competenta instantei........................art. 121-136
Sectiunea 1. Exceptia de necompetent i conflictele de competent...................art. 121-128
Sectiunea a 2-a. Strmutarea proceselor. Delegarea instantei.........................................art. 129-136
Titlul IV. Actele de procedur............................................art. 137-168
Capitolul I. Forma cererilor.....................................................................art. 137-141
Capitolul II. Citarea si comunicarea actelor de procedur...........................art. 142-162
Capitolul III. Nulitatea actelor de procedur...................................art. 163-168
Titlul V. Termenele procedurale...........................................art. 169-175
Titlul VI. Amenzi judiciare yi despgubiri.......................................art. 176-180

Cartea II. Procedura contencioas................................................art. 181-510
Titlul I. Procedura n fa(a primei instan(e.......................................art. 181-442
Capitolul I. Sesizarea instantei de judecat...................................art. 181-199
Sectiunea 1. Dispo:itii generale................................art.181-182
Sectiunea a 2-a. Cererea de chemare in fudecat.................................................art. 183-193
Sectiunea a 3-a. Intampinarea..................................art. 194-197
Sectiunea a 4-a. Cererea reconventional...................................................art. 198-199
Capitolul II. Judecata.........................................art. 200-393
Sectiunea 1. Dispo:itii generale..................................art. 200-225
Sectiunea a 2-a. Cercetarea procesului ................................art. 226-376
Subsectiunea 1. Dispozitii comune............................art. 226-232
Subsectiunea a 2-a. Exceptiile procesuale.......................art. 233-240
Subsectiunea a 3-a. Probele..............................art. 241-353

3
1. Dispozitii generale...........................art. 241-253
2. Dovada cu nscrisuri...........................art. 254-296
I. Dispozitii generale.....................art. 254-256
II. nscrisul autentic..........................art. 257-259
III. nscrisul sub semntur privat....................art. 260-269
IV. nscrisurile pe suport electronic...................art. 270-272
V. Duplicatele si copiile de pe nscrisurile
autentice sau sub semntur privat.................art. 273-275
VI. nscrisurile recognitive sau rennoitoare................art. 276
VII. Regimul altor nscrisuri.....................art. 277-279
VIII. Administrarea probei cu nscrisuri...............art. 280-288
IX. VeriIicarea nscrisurilor...................art. 289-296
3. Proba cu martori...........................art. 297-314
I. Admisibilitatea probei cu martori...................art. 297-298
II. Administrarea probei cu martori..................art. 299-314
4. Prezumtiile..............................art. 315-317
5. Expertiza..............................art. 318-328
6. Mijloacele materiale de prob.....................art. 329-332
7. Cercetarea la Iata locului................................art. 333-335
8. Mrturisirea............................art. 336-346
I. Admisibilitatea probei......................art. 336-338
II. Interogatoriul ........................ art. 339-346
9. Asigurarea probelor...........................art. 347-353
Subsectiunea a 4-a. Administrarea probelor de ctre avocati....................art. 354-376
Sectiunea a 3-a. De:baterea in fond a procesului..........................................................art. 377-382
Sectiunea a 4-a. Deliberarea i pronuntarea hotrarii........................................................art. 383-393
Capitolul III. Unele incidente procedurale...................................art. 394-411
Sectiunea 1. Renuntarea la fudecat...................................art. 394-395
Sectiunea a 2-a. Renuntarea la dreptul pretins.............................art. 396-398
Sectiunea a 3-a. Suspendarea procesului................................art. 399-403
Sectiunea a 4-a. Perimarea cererii....................................art. 404-411
Capitolul IV. Hotrrile judectoresti.......................................art. 412-442
Sectiunea 1. Dispo:itii generale................................................................................................................art. 412-422
1. Denumirea, ntocmirea si comunicarea hotrrii.......................art. 412-416
2. EIectele hotrrii judectoresti................................art. 417-422
Sectiunea a 2-a. Hotrarile date in ba:a recunoaterii pretentiilor ..........................art. 423-424
Sectiunea a 3-a. Hotrarea prin care se incuviintea: invoiala prtilor....................art. 425-428
Sectiunea a 4-a. Indreptarea, lmurirea i completarea hotrarii.......................art. 429-434
Sectiunea a 5-a. Executarea provi:orie................................art. 435-437
Sectiunea a 6-a. Cheltuielile de fudecat...........................................................art. 438-442
Titlul II. Cile de atac................................................art. 443-498
Capitolul I. Dispozitii generale......................................art. 443-452
Capitolul II. Apelul............................................art. 453-469
Capitolul III. Cile extraordinare de atac.................................................................art. 470-498
Sectiunea 1. Recursul............................................................art. 470-487
Sectiunea a 2-a. Contestatia in anulare.....................................................art. 488-493
Sectiunea a 3-a. Revi:uirea...................................art. 494-498
Titlul III. Dispozi(ii privind asigurarea unei practici judiciare unitare...........................art. 499-505
Capitolul I. Recursul n interesul legii..................................................................art. 499-502
Capitolul II. Sesizarea naltei Curti de Casatie si Justitie n vederea pronuntrii
unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.......................art. 503-505
Titlul IV. Contesta(ia privind tergiversarea procesului.......................................................................art. 506-510

Cartea III. Procedura necontencioas................................................art. 511-523
Titlul I. Dispozi(ii generale..............................................art. 511-521
Titlul II. Dispozi(ii speciale..............................................art. 522-523

Cartea IV. Despre arbitraj...................................................art. 524-600
Titlul I. Dispozi(ii generale..............................................art. 524-529

4
Titlul II. Conven(ia arbitral.............................................art. 530-536
Titlul III. Tribunalul arbitral.............................................art. 537-552
Titlul IV. Procedura arbitral....................................................................................................................................................................art. 553-588
Capitolul I. Sesizarea tribunalului arbitral.................................art. 553-556
Capitolul II. Judecata.........................................art. 557-575
Capitolul III. Cheltuielile arbitrale....................................art. 576-581
Capitolul IV. Hotrrea arbitral......................................art. 582-588
Titlul V. Desfiin(area hotrrii arbitrale.........................................art. 589-594
Titlul VI. Executarea hotrrii arbitrale.............................................................................art. 595-596
Titlul VII. Arbitrajul institu(ionalizat...............................................................................art. 597-600

Cartea V. Despre executarea silit................................................art. 601-883
Titlul I. Dispozi(ii generale..............................................art. 601-701
Capitolul I. Scopul si obiectul executrii silite...................................art. 601-611
Capitolul II. Titlul executoriu........................................art. 612-622

Capitolul III. Participantii la executarea silit.................................art. 623-641
Capitolul IV. EIectuarea executrii silite...................................art. 642-681
Sectiunea 1. Sesi:area organului de executare..........................art. 642-650
Sectiunea a 2-a. Efectuarea actelor de executare silit.........................art. 651-664
Sectiunea a 3-a. Executarea impotriva motenitorilor........................art. 665-666
Sectiunea a 4-a. Interventia altor creditori.............................art. 667-672
Sectiunea a 5-a. Perimarea executrii silite............................art. 673-675
Sectiunea a 6-a. Amanarea, suspendarea i restrangerea executrii...........................................art. 676-678
Sectiunea a 7-a. Incetarea i reluarea executrii..........................art. 679-681
Capitolul V. Prescriptia dreptului de a obtine executarea silit............................art. 682-686
Capitolul VI. Contestatia la executare....................................art. 687-695
Capitolul VII. Depunerea cu aIectatiune special...............................art. 696-697
Capitolul VIII. ntoarcerea executrii.....................................art. 698-701
Titlul II. Urmrirea silit asupra bunurilor debitorului..................................art. 702-857
Capitolul I. Urmrirea mobiliar.....................................................................art. 702-784
Sectiunea 1. Bunuri mobile care nu se pot urmri ...........................art. 702-705
Sectiunea a 2-a. Procedura urmririi mobiliare...........................art. 706-752
1. Sechestrarea bunurilor mobile..........................art. 706-726
2.ValoriIicarea bunurilor sechestrate.........................................art. 727-731
3.Vnzarea la licitatie public...........................art. 732-749
4. Dispozitii speciale................................................art. 750-752
Sectiunea a 3-a. Poprirea...........................................................art. 753-766
Sectiunea a 4-a. Urmrirea fructelor i a veniturilor imobilelor....................art. 767-784
1. Urmrirea silit a Iructelor neculese
si a recoltelor prinse de rdcini..........................art. 767-771
2. Urmrirea veniturilor generale ale imobilelor....................art. 772-784
Capitolul II. Urmrirea imobiliar....................................art. 785-833
Sectiunea 1. Bunurile imobile care pot fi urmrite..........................art. 785-790
Sectiunea a 2-a. Pornirea, incuviintarea, publicitatea i suspendarea urmririi imobiliare..........art. 791-797
Sectiunea a 3-a. Efectele urmririi.................................art. 798-799
Sectiunea a 4-a. Jan:area la licitatie public............................art. 800-827
1. Formalittile premergtoare vnzrii.........................art. 800-805
2. Scoaterea n vnzare a imobilului...........................art. 806-812
3. Licitatia si adjudecarea imobilului........................................art. 813-827
Sectiunea a 5-a. Efectele adfudecrii................................art. 828-829
Sectiunea a 6-a. Dispo:itii speciale................................art. 830-833
Capitolul III. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin
urmrirea silit.........................................art. 834-857
Sectiunea 1. Dispo:itii generale..................................art. 834-838
Sectiunea a 2-a. Distribuirea sumei re:ultate din van:area
bunurilor urmrite................................art. 839-848
Sectiunea a 3-a. Plata sumei re:ultate din urmrirea silit..............................................art. 849-857
Titlul III. Executarea silit direct..........................................art. 858-883
Capitolul I. Dispozitii generale......................................art. 858-862

5
Capitolul II. Predarea silit a bunurilor mobile................................art. 863-865
Capitolul III. Predarea silit a bunurilor imobile..............................................................art. 866-872
Capitolul IV. Executarea silit a altor obligatii de a Iace sau a
obligatiilor de a nu Iace.....................................art. 873-883
Sectiunea 1. Dispo:itii comune....................................art. 873-878
Sectiunea a 2-a. Executarea hotrarilor fudectoreti referitoare
la minori......................................art. 879-883

Cartea VI. Proceduri speciale..................................................art. 884-1016
Titlul I. Procedura divor(ului.............................................art. 884-902
Capitolul I. Dispozitii comune..........................................art. 884-896
Capitolul II. Divortul remediu..........................................art. 897-900
Sectiunea 1. Divortul prin acordul sotilor................................art. 897-899
Sectiunea a 2-a. Divortul din motive de sntate..................................art. 900
Capitolul III. Divortul din culpa sotilor..................................art. 901-902
Titlul II. Procedura punerii sub interdic(ie judectoreasc................................art. 903-909
Titlul III. Procedura de declarare a mor(ii.........................................art. 910-917
Titlul IV. Msurile asigurtorii.............................................art. 918-933
Capitolul I. Sechestrul asigurtor......................................art. 918-925
Capitolul II. Poprirea asigurtorie.....................................art. 926-927
Capitolul III. Sechestrul judiciar.............................................................................................................................................art. 928-933
Titlul V. Procedura partajului judiciar.........................................art. 934-950
Titlul VI. Procedura ordonan(ei preyedin(iale......................................art. 951-956
Titlul VII. Cererile posesorii..................................................................................art. 957-959
Titlul VIII. Procedura ofertei de plat yi consemna(iunii................................art. 960-966
Titlul IX. Procedura ordonan(ei de plat................................................................................art. 967-978
Titlul X. Evacuarea din imobilele de(inute sau ocupate fr drept...............................art. 979-993
Capitolul I. Dispozitii generale.....................................art. 979-984
Capitolul II. Procedura de evacuare...................................art. 985-990
Capitolul III. Dispozitii speciale.....................................art. 991-993
Titlul XI. Procedura privitoare la nscrierea drepturilor dobndite n temeiul uzucapiunii ..................art. 994-997
Titlul XII. Procedura refacerii nscrisurilor yi a hotrrilor disprute..........................art. 998-1000
Titlul XII. Cau(iunea judiciar.........................................art. 1001-1008
Titlul XIV. Procedura cu privire la cererile cu valoare redus...............................art. 1009-1116

Cartea VII. Procesul civil interna(ional...............................................art. 1117-1084
Domeniul de aplicare...................................................art. 1017
Titlul I. Competen(a interna(ional a instan(elor romne................................art. 1018-1034
Capitolul I. Dispozitii generale.......................................art. 1118-1030
Capitolul II. Dispozitii speciale de competent international a
instantelor romne.......................................art. 1031-1034
Titlul II. Legea aplicabil n procesul civil interna(ional................................art. 1035-1045
Capitolul I. Capacitatea si drepturile prtilor din proces...............................art. 1035-1039
Capitolul II. Legea aplicabil n materie procedural..............................art. 1040-1045
Titlul III. Eficacitatea hotrrilor strine.......................................art. 1046-1061
Notiune................................................................................art. 1046
Capitolul I. Recunoasterea hotrrilor strine.................................art. 1047-1053
Capitolul II. Executarea hotrrilor strine..................................art. 1054-1061
Titlul IV. Arbitrajul interna(ional yi efectele sentin(elor
arbitrale strine................................................................................art. 1062-1084
Capitolul I. Procesul arbitral international...................................art. 1062-1074
Capitolul II. EIectele hotrrilor arbitrale strine..............................art. 1075-1084
Titlul V. Dispozi(ii tranzitorii yi finale...............................................art. 1085


6










Obiectul yi
scopul Codului
de procedur
civil






Aplicabilitatea
general a
Codului de
procedur
civil

Aplicarea
prioritar a
dreptului
comunitar

ndatoriri
privind
primirea yi
solu(ionarea
cererilor

TITLU PRELIMINAR
Domeniul de reglementare al Codului de procedur civil
yi principiile fundamentale ale procesului civil

Capitolul I
Domeniul de reglementare al Codului de procedur civil


Art. 1. 1) Codul de procedur civil al Romniei
stabileste regulile de competent si de judecare a cauzelor civile,
precum si cele de executare a hotrrilor instantelor si a altor
titluri executorii, n scopul nIptuirii justitiei n materie civil.
2) n nIptuirea justitiei, instantele judectoresti
ndeplinesc un serviciu de interes public, asigurnd respectarea
ordinii de drept, a liberttilor Iundamentale, a drepturilor si
intereselor legitime ale persoanelor Iizice si juridice, aplicarea
legii si garantarea suprematiei acesteia.

Art. 2. - 1) Dispozitiile prezentului cod constituie
procedura de drept comun n materie civil.
2)De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplic si n
materiile reglementate de alte legi, n msura n care acestea nu
cuprind dispozitii contrare.
3) In sensul prezentului cod, prin materie civila se ntelege
orice raport de drept privat si de drept public, cu exceptia celor
supuse legii penale, dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 3. n cazul litigiilor n materie civil normele
dreptului comunitar sunt aplicabile cu prioritate.

Capitolul II
Principiile fundamentale ale procesului civil

Art. 4. - 1) Judectorii au ndatorirea s primeasc si s

solutioneze orice cerere de competenta instantelor judectoresti,
potrivit legii. Ei nu pot reIuza s judece pe motiv c legea nu
prevede, este neclar sau incomplet.
2) Este interzis judectorului s stabileasc dispozitii

7



Dreptul la un
proces
echitabil, n
termen optim
yi previzibil

Legalitatea

Egalitatea

Dreptul de
dispozi(ie al
pr(ilor

Obliga(iile
pr(ilor n
desfyurarea
procesului

general obligatorii prin hotrrile pe care le pronunt n cauzele

ce i sunt supuse judectii.

Art. 5. Orice persoan are dreptul la judecarea cauzei sale
n mod echitabil, n termen optim si previzibil de ctre o instant
independent, impartial si stabilit de lege. n acest scop,
instanta este datoare s dispun toate msurile permisede lege si
s asigure desIsurarea cu celeritate a judectii.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic n mod corespunztor si
n Iaza executrii silite.

Art. 6. 1) Procesul civil se desIsoar n conIormitate cu

dispozitiile legii.
2) Judectorul are ndatorirea de a asigura respectarea
dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si ndeplinirea
obligatiilor prtilor din proces.

Art. 7. - n procesul civil prtilor le este garantat
exercitarea, n mod egal si Ir discriminri, a drepturilor lor
procesuale.

Art. 8. - 1) Procesul civil poate Ii pornit la cererea celui
interesat sau, n cazurile anume prevzute de lege, la cererea altei
persoane, organizatii ori a unei autoritti sau institutii publice ori
de interes public.
2) Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile
si aprrile prtilor.
3) n conditiile legii, partea poate, dup caz, renunta la
judecarea cererii de chemare n judecat sau la nsusi dreptul
pretins, poate recunoaste pretentiile prtii adverse, se poate nvoi
cu aceasta pentru a pune capt, n tot sau n parte, procesului,
poate renunta la exercitarea cilor de atac ori la executarea unei
hotrri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale n
orice alt mod permis de lege.

Art. 9. 1) Prtile au obligatia s ndeplineasc actele de
procedur n conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau
de judector, s-si probeze pretentiile si aprrile, s contribuie
la desIsurarea Ir ntrziere a procesului, urmrind, tot astIel,
Iinalizarea acestuia.
2) Dac o parte detine un mijloc de prob, judectorul
poate, la cererea celeilalte prti sau din oIiciu, s dispun
nItisarea acestuia, sub sanctiunea pltii unei amenzi judiciare.

8
Obliga(iile
ter(ilor n
desfyurarea
procesului

una-credin(

Dreptul la
aprare

Contradictoria
-litatea











Art. 10. Orice persoan este obligat, n conditiile legii, s
sprijine realizarea justitiei. Cel care, Ir motiv legitim, se
sustrage de la ndeplinirea acestei obligatii poate Ii constrns s o
execute sub sanctiunea pltii unei amenzi judiciare si, dac este
cazul, a unor daune-interese.

Art. 11. - 1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu
bun-credint, potrivit scopului n vederea cruia au Iost
recunoscute de lege si Ir a nclca drepturile procesuale ale
altei prti.
2) Partea care si exercit drepturile procesuale n mod
abuziv rspunde pentru pagubele cauzate. Ea va putea Ii obligat,
potrivit legii, si la plata unei amenzi judiciare.
3) De asemenea, partea care nu si ndeplineste cu bun-
credint obligatiile procesuale rspunde potrivit alin. 2).

Art. 12. - 1) Dreptul la aprare este garantat.
2) Prtile au dreptul, n tot cursul procesului, de a Ii
reprezentate sau, dup caz, asistate n conditiile legii. n recurs,
cererile si concluziile prtilor nu pot Ii Iormulate si sustinute
dect prin avocat sau, dup caz, consilier juridic, cu exceptia
situatiei n care partea sau mandatarul acesteia, sot ori rud pn
la gradul al doilea inclusiv, este licentiat n drept.
3) Prtilor li se asigur posibilitatea de a participa la toate
Iazele de desIsurare a procesului. Ele pot s ia cunostint de
cuprinsul dosarului, s propun probe, s-si Iac aprri si s-si
prezinte sustinerile n scris si oral, s exercite cile legale de
atac.
4) Instanta poate dispune nItisarea n persoan a prtilor,
chiar atunci cnd acestea sunt reprezentate.

Art. 13. 1) Judectorul nu poate hotr asupra unei cereri

dect dup citarea sau nItisarea prtilor, dac legea nu prevede
altIel.
2) Prtile trebuie s si Iac cunoscute reciproc si n timp
util, direct sau prin intermediul instantei, dup caz, motivele de
Iapt si de drept pe care si ntemeiaz pretentiile si aprrile,
precum si mijloacele de prob de care nteleg s se Ioloseasc,
astIel nct Iiecare dintre ele s si poat organiza aprarea.
3) Prtile au dreptul de a discuta si argumenta orice
chestiune de Iapt sau de drept invocat n cursul procesului de
ctre orice participant la proces, inclusiv de ctre instant din
oIiciu.
4) Instanta este obligat, n orice proces, s supun discutiei

9






Oralitatea



Nemijlocirea



Publicitatea


Limba
desfyurrii
procesului








Continuitatea



Respectarea
principiilor
fundamentale

ncercarea de
mpcare a
pr(ilor



Rolul
judectorului
prtilor toate cererile, exceptiile si mprejurrile de Iapt sau de
drept invocate.
5) Judectorul nu si poate ntemeia hotrrea dect pe
motive de Iapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de prob
care au Iost supuse, n prealabil, dezbaterii contradictorii.

Art. 14. - Procesele se dezbat verbal, cu exceptia cazului n

care legea dispune altIel sau cnd prtile solicit expres instantei
ca judecata s se Iac numai pe baza actelor depuse la dosar

Art. 15. Probele se administreaz de ctre instanta care
judec procesul, cu exceptia cazurilor n care legea stabileste
altIel.

Art. 16. - Sedintele de judecat sunt publice, aIar de
cazurile prevzute de lege.

Art. 17. - 1) Procesul civil se desIsoar n limba romn.
2) Cettenii romni apartinnd minorittilor nationale au
dreptul s se exprime n limba matern n Iata instantelor de
judecat, n conditiile legii.
3) Cettenii strini si apatrizii care nu nteleg sau nu
vorbesc limba romn au dreptul de a lua cunostint de toate
actele si lucrrile dosarului, de a vorbi n instant si de a pune
concluzii, prin interpret.
4) Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai n
limba romn.

Art. 18. - Judectorul nvestit cu solutionarea cauzei nu
poate Ii nlocuit pe durata procesului dect pentru motive
temeinice, n conditiile legii.

Art. 19. Judectorul are ndatorirea s asigure respectarea
si s respecte el nsusi principiile Iundamentale ale procesului
civil, sub sanctiunile prevzute de lege.

Art. 20. 1) Judectorul va recomanda prtilor solutionarea

amiabil a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.
2) De asemenea, n tot cursul procesului, judectorul va
ncerca mpcarea prtilor, dndu-le ndrumrile necesare,
potrivit legii.

Art. 21. 1) Judectorul solutioneaz litigiul conIorm
regulilor de drept care i sunt aplicabile.

10
n aflarea
adevrului



























Respectul
cuvenit
justi(iei









Legea
aplicabil
proceselor noi
2) El are ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale,
pentru a preveni orice greseal privind aIlarea adevrului n
cauz, pe baza stabilirii Iaptelor si prin aplicarea corect a legii,
n scopul pronuntrii unei hotrri temeinice si legale. n acest
scop, cu privire la situatia de Iapt si motivarea n drept pe care
prtile le invoc, judectorul este n drept s le cear s prezinte
explicatii, oral sau n scris, s pun n dezbaterea acestora orice
mprejurri de Iapt sau de drept, chiar dac nu sunt mentionate n
cerere sau n ntmpinare, s ordone administrarea probelor pe
care le consider necesare, precum si s dispun alte msuri
prevzute de lege, chiar dac prtile se mpotrivesc.
3) Judectorul poate dispune introducerea n cauz a altor
persoane, n conditiile legii. Persoanele astIel introduse n cauz
vor avea posibilitatea, dup caz, de a renunta la judecat sau la
dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a
pune capt procesului printr-o tranzactie.
4) Judectorul poate da sau restabili caliIicarea juridic a
actelor si Iaptelor deduse judectii, chiar dac prtile le-au dat o
alt denumire.
5) Cu toate acestea, judectorul nu poate schimba
denumirea sau temeiul juridic n cazul n care prtile, n virtutea
unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot
dispune, au stabilit caliIicarea juridic si motivele de drept
asupra crora au nteles s limiteze dezbaterile, dac astIel nu se
ncalc drepturile sau interesele legitime ale altora.
6) Judectorul trebuie s se pronunte asupra a tot ceea ce s-a
cerut, Ir ns a depsi limitele nvestirii, n aIar de cazurile n
care legea ar dispune altIel.

Art. 22. 1) Cei prezenti la sedinta de judecat sunt datori
s maniIeste respectul cuvenit Iat de membrii completului de
judecat si s nu tulbure buna desIsurare a sedintei de judecat.
2) Presedintele vegheaz ca ordinea si solemnitatea sedintei
s Iie respectate, putnd lua n acest scop orice msur permis
de lege.


Capitolul III
Aplicarea legii de procedur civil


Art. 23. - Dispozitiile legii noi de procedur se aplic
numai proceselor si executrilor silite ncepute dup intrarea ei n
vigoare.

11
Legea
aplicabil
proceselor n
curs









Legea
aplicabil
mijloacelor de
prob



Legea
aplicabil
hotrrilor

Teritorialitatea
legii de
procedur

















Art. 24 1) Procesele n curs de judecat, precum si
executrile silite ncepute sub legea veche rmn supuse acelei
legi.
2) Procesele n curs de judecat la data schimbrii
competentei instantelor legal nvestite vor continua s Iie
judecate de acele instante, potrivit legii sub care au nceput. n
caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la
competent n vigoare la data cnd a nceput procesul, rmn
aplicabile.
3) n cazul n care instanta nvestit este desIiintat,
dosarele se vor trimite din oIiciu instantei competente potrivit
legii noi. Dispozitiile alin. 1) rmn aplicabile.

Art. 25. - 1) Conditiile de admisibilitate si puterea

doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale sunt
guvernate de legea n vigoare la data producerii Iaptelor juridice
care Iac obiectul probatiunii.
2) Administrarea probelor se Iace potrivit legii n vigoare la
data la care a nceput procesul.

Art. 26. - Hotrrile rmn supuse cilor de atac, motivelor
si termenelor prevzute de legea sub care a nceput procesul.


Art. 27. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, dispozitiile
legii de procedur se aplic proceselor de pe ntreg teritoriul trii.
2) n cazul raporturilor procesuale cu element de
extraneitate, determinarea legii de procedur aplicabile se Iace
potrivit normelor cuprinse n Cartea VII.
















12











No(iune

Cereri n
justi(ie

Aprri


Condi(ii de
exercitare a
ac(iunii civile

Interesul de a




CARTEA I
Dispozi(ii generale

TITLUL I
Ac(iunea civil


Art. 28. Actiunea civil este ansamblul mijloacelor
procesuale prevzute de lege pentru protectia dreptului subiectiv
pretins de ctre una dintre prti sau a unei alte situatii juridice,
precum si pentru asigurarea aprrii prtilor n proces.

Art. 29. 1) Oricine are o pretentie mpotriva unei alte
persoane ori urmreste rezolvarea n justitie a unei situatii
juridice trebuie s Iac o cerere naintea instantei competente.
2) Cererile n justitie sunt principale, accesorii, aditionale
si incidentale.
3) Cererea principal este cererea introductiv de instant.
Ea poate cuprinde att capete de cerere principale, ct si capete
de cerere accesorii.
4) Cererile accesorii sunt acelea a cror solutionare
depinde de solutia dat unui capt de cerere principal.
5) Constituie cerere aditional acea cerere prin care o parte
modiIic pretentiile sale anterioare.
6) Cererile incidentale sunt cele Iormulate n cadrul unui
proces aIlat n curs de desIsurare.

Art. 30. Aprrile Iormulate n justitie pot Ii de Iond sau
procesuale.

Art. 31. 1) Nicio cerere nu poate Ii Iormulat si sustinut
dect dac autorul acesteia:
a) poate s stea n judecat, n conditiile legii;
b) are calitate procesual;
c) Iormuleaz o pretentie;
d) justiIic un interes.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic, n mod corespunztor, si
n cazul aprrilor.

Art. 32. Interesul trebuie s Iie determinat, legitim,

13
ac(iona





Realizarea
drepturilor
afectate de un
termen








Constatarea
existen(ei sau
inexisten(ei
unui drept

Legitimarea
procesual a
altor persoane




Transmiterea
calit(ii
procesuale

Situa(ia
procesual a
nstrintoru-
lui yi a
succesorilor si





personal, nscut si actual. Cu toate acestea, chiar dac interesul
nu este nscut si actual, se poate Iormula o cerere cu scopul de a
preveni nclcarea unui drept subiectiv grav amenintat sau pentru
a prentmpina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar
putea repara.

Art. 33. 1) Cererea pentru predarea unui bun la
mplinirea termenului contractual poate Ii Icut chiar nainte
de mplinirea acestui termen.
2) Se poate de asemenea cere, nainte de termen,
executarea la termen a obligatiei de ntretinere sau a altei
prestatii periodice.
3) Pot Ii ncuviintate, nainte de mplinirea
termenului, si alte cereri pentru executarea la termen a
unor obligatii, ori de cte ori se va constata c acestea pot
prentmpina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar
ncerca-o dac ar astepta mplinirea termenului.

Art. 34. - Cel care are interes poate s cear constatarea
existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate Ii
primit dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice
alt cale prevzut de lege.

Art. 35. n cazurile si conditiile prevzute exclusiv prin

lege, se pot introduce cereri sau Iormula aprri si de persoane,
organizatii, institutii sau autoritti, care, Ir a justiIica un interes
personal, actioneaz pentru aprarea drepturilor sau intereselor
legitime ale unor persoane aIlate n situatii speciale sau, dup
caz, n scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

Art. 36. - Calitatea de parte se poate transmite legal sau
conventional, ca urmare a transmisiunii, n conditiile legii, a
drepturilor ori situatiilor juridice deduse judectii.

Art. 37. - 1) Dac n cursul procesului dreptul litigios este
transmis prin acte ntre vii cu titlu particular, judecata va
continua ntre prtile initiale. Dac ns transIerul este Icut, n
conditiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauz de
moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu
universal al autorului, dup caz.
2) n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este
obligat s intervin n cauz, dac are cunostint de existenta
procesului, sau poate s Iie introdus n cauz, la cerere ori din
oIiciu. n acest caz, instanta va decide, dup mprejurri si tinnd

14














Sanc(iunea
nclcrii
condi(iilor de
exercitare a
ac(iunii civile















Cazuri de
incompatibili -
tate







seama de pozitia celorlalte prti, dac nstrintorul sau
succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rmne
sau, dup caz, va Ii scos din proces. Dac nstrintorul sau, dup
caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este
scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu
titlu particular care va lua procedura n starea n care se aIl la
momentul la care acesta a intervenit sau a Iost introdus n cauz.
3) Hotrrea pronuntat contra nstrintorului sau
succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dup caz,
va produce de drept eIecte si contra succesorului cu titlu
particular si va Ii ntotdeauna opozabil acestuia din urm, cu
exceptia cazurilor n care a dobndit dreptul cu bun-credint si
nu mai poate Ii evins, potrivit legii, de ctre adevratul titular.

Art. 38. 1) Cererile Icute de o persoan care nu are
capacitate procesual sunt nule sau, dup caz, anulabile. De
asemenea, n cazul lipsei calittii procesuale sau a interesului,
instanta va respinge cererea sau aprarea Iormulat ca Iiind
Icut de o persoan sau mpotriva unei persoane Ir calitate ori
ca lipsit de interes, dup caz.
2) nclcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de
asemenea, atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevzute de lege,
iar cel care a suIerit un prejudiciu are dreptul de a Ii despgubit,
potrivit dreptului comun.



TITLUL II
Participan(ii la procesul civil

Capitolul I
1udectorul. Incompatibilitatea


Art. 39. - 1) Judectorul care a pronuntat o ncheiere
interlocutorie sau o hotrre prin care s-a solutionat cauza nu
poate judeca aceeasi pricin n apel, recurs, contestatie n anulare
sau revizuire si nici dup trimiterea spre rejudecare.
2) De asemenea, nu poate lua parte la judecat cel care a
Iost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar,
magistrat-asistent sau mediator n aceeasi cauz.
3) Nu poate lua parte la judecat nici judectorul care si-a
exprimat anterior prerea cu privire la solutie n cauza pe care a
Iost desemnat s o judece.

15
Alte cazuri de
incompatibili-
tate




































Ab(inerea




Art. 40. - 1) Judectorul este de asemenea incompatibil de
a judeca n urmtoarele situatii:
1. cnd exist mprejurri care Iac justiIicat temerea c el,
sotul su, ascendentii ori descendentii lor au un interes n
legtur cu pricina care se judec;
2. cnd este sot, rud sau aIin pn la al patrulea grad inclusiv
cu avocatul sau reprezentantul unei prti sau dac este cstorit
cu Iratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
3. cnd sotul sau Iostul su sot este rud ori aIin pn la al
patrulea grad inclusiv cu vreuna din prti;
4. dac el, sotul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv
au o pricin asemntoare cu aceea care se judec;
5. dac el, sotul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv
sunt prti ntr-un proces care se judec la instanta la care una din
prti este judector;
6. dac ntre el, sotul su ori rudele lor pn la al patrulea grad
inclusiv si una din prti a existat un proces penal cu cel mult 5
ani nainte de a Ii desemnat s judece pricina;
7. dac este tutore sau curator al uneia dintre prti;
8. dac el, sotul su, ascendentii ori descendentii lor au primit
daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una din
prti;
9. dac el, sotul su ori una din rudele lor pn la patrulea
grad inclusiv se aIl n relatii de dusmnie cu una din prti, sotul
sau rudele acesteia pn la al patrulea grad inclusiv;
10. dac, atunci cnd este nvestit cu solutionarea unei ci de
atac, sotul sau o rud a sa pn la al patrulea grad inclusiv a
participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiasi
pricini naintea altei instante;
11. dac este sot sau rud pn la al patrulea grad inclusiv cu
un alt membru al completului de judecat;
12. dac sotul, o rud ori un aIin al su pn la gradul patru
inclusiv a reprezentat sau asistat partea n aceeasi pricin naintea
altei instante;
13. atunci cnd exist aparente care nasc n mod ntemeiat
ndoieli cu privire la impartialitatea sa.
2) Dispozitiile alin. 1) privitoare la sot se aplic si n
cazul partenerilor de viat necstoriti.

Art. 41. - 1) nainte de primul termen de judecat
greIierul de sedint va veriIica, pe baza dosarului cauzei, dac
judectorul acesteia se aIl n vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevzute la art. 39 alin. 1) si 2) si, cnd este
necesar, va ntocmi un reIerat corespunztor.

16







Recuzarea







1udectorii
care pot fi
recuza(i

Cererea de
recuzare









Ab(inerea
judectorului
recuzat







Starea cauzei
pn la
solu(ionarea
cererii
2) Judectorul care stie c exist un motiv de
incompatibilitate n privinta sa este obligat s se abtin de la
judecarea pricinii.
3) Declaratia de abtinere se Iace verbal n sedint sau n
scris, de ndat ce judectorul a cunoscut existenta cazului de
incompatibilitate.

Art. 42. - 1) Judectorul aIlat ntr-o situatie de
incompatibilitate poate Ii recuzat de oricare dintre prti nainte
de nceperea oricrei dezbateri.
2) Cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au Iost
cunoscute de parte doar dup nceperea dezbaterilor, aceasta
trebuie s solicite recuzarea de ndat ce acestea i sunt
cunoscute.

Art. 43. - Pot Ii recuzati numai judectorii care Iac parte
din completul de judecat cruia pricina i-a Iost repartizat
pentru solutionare.

Art. 44. - 1) Cererea de recuzare se poate Iace verbal n
sedint sau n scris pentru Iiecare judector n parte, artndu-se
cazul de incompatibilitate si probele de care partea ntelege s se
Ioloseasc.
2) Este inadmisibil cererea n care se invoc alte motive
dect cele prevzute la art. 39 si art. 40.
3) Este de asemenea inadmisibil cererea de recuzare
privitoare la alti judectori dect cei prevzuti la art. 43, precum
si cea ndreptat mpotriva aceluiasi judector pentru acelasi
motiv de incompatibilitate.

Art. 45. 1) Judectorul mpotriva cruia este Iormulat o
cerere de recuzare poate declara c se abtine.
2) Cererea de abtinere se solutioneaz cu prioritate.
3) In caz de admitere a cererii de abtinere, cererea de
recuzare, indiIerent de motivul acesteia, va Ii respins, prin
aceeasi ncheiere, ca rmas Ir obiect.
4) n cazul n care cererea de abtinere se respinge, prin
aceeasi ncheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de
recuzare.

Art. 46. - Pn la solutionarea declaratiei de abtinere sau a

cererii de recuzare nu se va Iace niciun act de procedur n
cauz.


17
Compunerea
completului de
judecat







Procedura de
solu(ionare a
ab(inerii sau
recuzrii
















Procedura de
solu(ionare de
ctre instan(a
superioar



Ci de atac






Art. 47. - 1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaz de
un alt complet al instantei respective, n compunerea cruia nu
poate intra judectorul recuzat sau care a declarat c se abtine.
2) n cazurile prevzute la art. 44 alin. 2) si 3), din
completul ce judec cererea de recuzare poate Iace parte si
judectorul recuzat.
3) Cnd din pricina abtinerii sau recuzrii nu se poate
alctui completul de judecat, cererea se judec de instanta
ierarhic superioar.

Art. 48. - 1) Instanta hotrste de ndat, n camera de
consiliu, Ir prezenta prtilor si ascultndu-l pe judectorul
recuzat sau care a declarat c se abtine, numai dac apreciaz c
este necesar. n aceleasi conditii, instanta le va putea asculta pe
prti.
2) n cazul n care la acelasi termen s-au Iormulat cereri
de recuzare si de abtinere pentru motive diIerite, acestea vor Ii
judecate mpreun.
3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a
motivelor de recuzare.
4) n cazul admiterii abtinerii sau recuzrii ntemeiate pe
dispozitiile art. 40 alin. 1) pct. 11, instanta va stabili care dintre
judectori nu va lua parte la judecarea pricinii.
5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaz printr-o
ncheiere care se pronunt n sedint public.
6) Dac abtinerea sau, dup caz, recuzarea a Iost admis,
judectorul se va retrage de la judecarea pricinii. n acest caz,
ncheierea va arta n ce msur actele ndeplinite de judector
urmeaz s Iie pstrate.

Art. 49. - 1) Instanta superioar nvestit cu judecarea
abtinerii sau recuzrii n situatia prevzut la art. 47 alin. 3) va
dispune, n caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alt
instant de acelasi grad din circumscriptia sa.
2) Dac cererea este respins, pricina se napoiaz spre
judecare instantei inIerioare.

Art. 50. - 1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea
poate Ii atacat numai de prti, odat cu hotrrea prin care s-a
solutionat cauza. Cnd aceast din urm hotrre este deIinitiv,
ncheierea va putea Ii atacat cu recurs, la instanta ierarhic
superioar, n termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotrri.
2) ncheierea prin care s-a ncuviintat sau s-a respins
abtinerea, cea prin care s-a ncuviintat recuzarea, precum si

18











Incompatibili-
tatea altor
participan(i






Enumerare








Capacitatea
procesual de
folosin(

Capacitatea
procesual de
exerci(iu

ncheierea prin care s-a respins recuzarea n cazul prevzut la art.

45 alin. 3) nu sunt supuse niciunei ci de atac.
3) n cazul prevzut la alin. 1), dac instanta de apel
constat c recuzarea a Iost n mod gresit respins, reIace toate
actele de procedur si, dac apreciaz c este necesar, dovezile
administrate la prima instant. Cnd instanta de recurs constat
c abtinerea sau recuzarea au Iost gresit respinse, ea va casa
hotrrea, dispunnd trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta
de apel sau, atunci cnd calea de atac a apelului este suprimat,
la prima instant.

Art. 51. - Dispozitiile prezentului capitol se aplic n mod
corespunztor si procurorilor, magistratilor asistenti, asistentilor
judiciari si greIierilor.


Capitolul II
Pr(ile


Art. 52.

Sunt prti reclamantul si prtul, precum si, n
conditiile legii, tertele persoane care intervin voluntar sau Iortat
n proces.


Sec(iunea 1
Folosin(a yi exerci(iul drepturilor procedurale


Art. 53. - 1) Poate Ii parte n judecat orice persoan care
are Iolosinta drepturilor civile.
2) Cu toate acestea, pot sta n judecat asociatiile,
societtile sau alte entitti Ir personalitate juridic, dac sunt
constituite potrivit legii.
3) Lipsa capacittii procesuale de Iolosint poate Ii
invocat n orice stare a procesului. Actele de procedur
ndeplinite de cel care nu are capacitate de Iolosint sunt lovite
de nulitate absolut.

Art. 54. - 1) Cel care are calitatea de parte si poate
exercita drepturile procedurale n nume propriu sau prin
reprezentant, cu exceptia cazurilor n care legea prevede altIel.
2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu
poate sta n judecat dect dac este reprezentat, asistat ori

19

Curatela
special
























Condi(ii de
existen(
autorizat n conditiile prevzute de legile sau, dup caz, de
statutele care i reglementeaz capacitatea sau modul de
organizare.
3) Lipsa capacittii de exercitiu a drepturilor procedurale
poate Ii invocat n orice stare a procesului.
4) Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are
exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul
sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ns conIirma toate sau
numai o parte din aceste acte.
5) Cnd instanta constat c actul de procedur a Iost
ndeplinit de o parte lipsit de capacitate de exercitiu va acorda
un termen pentru conIirmarea lui. Dac actul nu este conIirmat,
se va dispune anularea lui.
6) Dispozitiile alin. 5) se aplic n mod corespunztor si
persoanelor cu capacitate de exercitiu restrns.

Art. 55. - 1) n caz de urgent, dac persoana Iizic lipsit
de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant
legal, instanta, la cererea prtii interesate, va numi un curator
special, care s o reprezinte pn la numirea reprezentantului
legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator
special n caz de conIlict de interese ntre reprezentantul legal si
cel reprezentat sau cnd o persoan juridic sau o entitate dintre
cele prevzute de art. 53 alin. 2), chemat s stea n judecat, nu
are reprezentant.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic, n mod corespunztor, si
persoanelor cu capacitate de exercitiu restrns.
3) Numirea acestor curatori se va Iace de instanta care
judec procesul, dintre avocatii anume desemnati n acest scop
de barou pentru Iiecare instant judectoreasc. Curatorul special
are toate drepturile si obligatiile prevzute de lege pentru
reprezentantul legal.
4) Remunerarea provizorie a curatorului astIel numit se
Iixeaz de instant, prin ncheiere, stabilindu-se totodat si
modalitatea de plat. La cererea curatorului, odat cu ncetarea
calittii sale, tinndu-se seama de activitatea desIsurat,
remuneratia va putea Ii majorat.

Sec(iunea a 2-a
Persoanele care sunt mpreun reclamante sau prte


Art. 56. Mai multe persoane pot Ii mpreun reclamante
sau prte dac obiectul procesului este un drept sau o obligatie

20

Regimul
juridic al
coparticiprii
procesuale


















Forme







Interven(ia
principal





Interven(ia
accesorie


comun, dac drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauz ori
dac ntre ele exist o strns legtur.

Art. 57. 1) Actele de procedur, aprrile si concluziile
unuia dintre reclamanti sau prti nu le pot proIita celorlalti si
nici nu i pot prejudicia.
2) Cu toate acestea, dac prin natura raportului juridic sau
n temeiul unei dispozitii a legii, eIectele hotrrii se ntind
asupra tuturor reclamantilor sau prtilor, actele de procedur
ndeplinite numai de unii din ei sau termenele ncuviintate numai
unora din ei pentru ndeplinirea actelor de procedur proIit si
celorlalti. Cnd actele de procedur ale unora sunt potrivnice
celor Icute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai
Iavorabile.
3) Reclamantii sau prtii care nu s-au nItisat sau nu au
ndeplinit un act de procedur n termen vor continua totusi s Iie
citati, dac, potrivit legii, nu au termenul n cunostint.


Sec(iunea 3-a
Alte persoane care pot lua parte la judecat

1. Interven(ia voluntar


Art. 58. 1) Oricine are interes poate interveni ntr-un
proces care se judec ntre prtile originare.
2) Interventia este principal, cnd intervenientul pretinde
pentru sine, n tot sau n parte, dreptul dedus judectii sau un
drept strns legat de acesta.
3) Interventia este accesorie, cnd sprijin numai aprarea
uneia dintre prti.

Art. 59. - 1) Cererea de interventie principal va Ii Icut
n Iorma prevzut pentru cererea de chemare n judecat.
2) Cererea poate Ii Icut numai n Iata primei instante,
nainte de nchiderea dezbaterilor n Iond.
3) Cu acordul expres al prtilor, interventia principal se
poate Iace si n instanta de apel.

Art. 60. - 1) Cererea de interventie accesorie va Ii Icut
n scris si va cuprinde elementele prevzute la art. 137 alin. 1),
care se va aplica n mod corespunztor.
2) Interventia accesorie poate Ii Icut pn la nchiderea

21



Procedura
de judecat.
Ci de atac















Situa(ia
intervenientu-
lui







1udecarea
cererii de
interven(ie
principal









dezbaterilor, n tot cursul judectii, chiar si n cile extraordinare
de atac.

Art. 61. - 1) Instanta va comunica prtilor cererea de
interventie si copii de pe nscrisurile care o nsotesc.
2) Dup ascultarea intervenientului si a prtilor, instanta
se va pronunta asupra admisibilittii n principiu a interventiei,
printr-o ncheiere motivat.
3) ncheierea de admitere n principiu nu se poate ataca
dect odat cu Iondul.
4) ncheierea de respingere ca inadmisibil a cererii de
interventie poate Ii atacat n termen de 5 zile care curge de la
pronuntare pentru partea prezent, respectiv de la comunicare
pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul dac
ncheierea a Iost dat n prima instant, respectiv numai recursul
la instanta ierarhic superioar n cazul n care ncheierea a Iost
pronuntat n apel. Dosarul se nainteaz instantei competente s
solutioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
ntmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dup caz, recursul
se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.

Art. 62. - 1) Intervenientul devine parte n proces numai

dup admiterea n principiu a cererii sale.
2) Intervenientul va prelua procedura n starea n care se
aIl n momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita
administrarea de probe. Actele de procedur ulterioare vor Ii
ndeplinite si Iat de el.
3) n cazul interventiei principale, dup admiterea n
principiu, instanta va stabili un termen n care trebuie depus
ntmpinarea.

Art. 63. - 1) Interventia principal se judec odat cu
cererea principal.
2) Cnd judecarea cererii principale ar Ii ntrziat prin
cererea de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei
pentru a Ii judecat separat, aIar de cazul n care intervenientul
pretinde pentru sine, n tot sau n parte, nsusi dreptul dedus
judectii. n caz de disjungere, instanta rmne n toate cazurile
competent s solutioneze cererea de interventie.
3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cnd
judecarea cererii de interventie ar Ii ntrziat de cererea
principal.
4) Interventia principal va Ii judecat chiar dac
judecarea cererii principale s-a stins printr-unul din modurile

22


1udecarea
cererii de
interven(ie
accesorie


















Formularea
cererii.
Termene

Comunicarea
cererii

prevzute de lege.

Art. 64. 1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu
poate Ii disjuns de judecarea cererii principale, iar instanta este
obligat s se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotrre,
odat cu Iondul.
2) Intervenientul accesoriu poate s svrseasc numai
actele de procedur care nu contravin interesului prtii n
Iavoarea creia a intervenit.
3) Dup admiterea n principiu, intervenientul accesoriu
poate s renunte la judecarea cererii de interventie doar cu
acordul prtii pentru care a intervenit.
4) Calea de atac exercitat de intervenientul accesoriu se
socoteste neavenit dac partea pentru care a intervenit nu a
exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitat ori
aceasta a Iost anulat, perimat sau respins Ir a Ii cercetat n
Iond.


2. Interven(ia for(at

I. Chemarea n judecat a altei persoane


Art. 65. - 1) Oricare dintre prti poate s cheme n
judecat o alt persoan care ar putea s pretind, pe calea unei
cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
2) Cererea Icut de reclamant sau de intervenientul
principal se va depune cel mai trziu pn la terminarea
cercetrii procesului naintea primei instante.
3) Cererea Icut de prt se va depune n termenul
prevzut pentru depunerea ntmpinrii naintea primei instante,
iar dac ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul
termen de judecat.

Art. 66. - 1) Cererea va Ii motivat si, mpreun cu
nscrisurile care o nsotesc, se va comunica att celui chemat n
judecat, ct si prtii potrivnice.
2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor altura
copii de pe cererea de chemare n judecat, ntmpinare si de pe
nscrisurile de la dosar.
3) Dispozitiile art. 61 si art. 62 se aplic n mod
corespunztor.

23
Calitatea
procesual a
ter(ului

Scoaterea
prtului din
proces

Condi(ii

Formularea
cererii.
Termene

Procedura de
judecat



Art. 67. - Cel chemat n judecat dobndeste pozitia
procesual de reclamant, iar hotrrea si produce eIectele si n
privinta sa.

Art. 68. - 1) n cazul prevzut de art. 67, cnd prtul,
chemat n judecat pentru o datorie bneasc, recunoaste datoria
si declar c vrea s o execute Iat de cel cruia i va Ii stabilit
dreptul pe cale judectoreasc, el va Ii scos din proces, dac a
consemnat la dispozitia instantei suma datorat.
2) Tot astIel, prtul, chemat n judecat pentru predarea
unui bun sau a Iolosintei acestuia, va Ii scos din proces dac
declar c va preda bunul celui al crui drept va Ii stabilit prin
hotrre judectoreasc. Bunul n litigiu va Ii pus sub sechestru
judiciar de ctre instanta nvestit cu judecarea cauzei,
dispozitiile art. 928 si urmtoareleIiind aplicabile.
3) n aceste cazuri, judecata va continua numai ntre
reclamant si tertul chemat n judecat. Hotrrea se va comunica
si prtului, cruia i este opozabil.


II. Chemarea n garan(ie


Art. 69. - 1) Partea interesat poate s cheme n garantie
o tert persoan, mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o
cerere separat n garantie sau n despgubiri.
2) n aceleasi conditii, cel chemat n garantie poate s
cheme n garantie o alt persoan.

Art. 70. - 1) Cererea va Ii Icut n Iorma prevzut
pentru cererea de chemare n judecat.
2) Cererea Icut de reclamant sau de intervenientul
principal se va depune cel mai trziu pn la terminarea
cercetrii procesului naintea primei instante.
3) Cererea Icut de prt se va depune n termenul
prevzut pentru depunerea ntmpinrii naintea primei instante,
iar dac ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul
termen de judecat.

Art. 71. - 1) Instanta va comunica celui chemat n
garantie cererea si copii de pe nscrisurile ce o nsotesc si va
stabili termenul pn la care acesta trebuie s depun
ntmpinare. n acelasi termen, poate Ii Icut si cererea
prevzut la art. 69 alin. 2).

24













Condi(ii





Formularea
cererii. Termen



Procedura de
judecat














Condi(ii.
Termen

2) Dispozitiile art. 61 si art. 62 se aplic n mod

corespunztor.
3) Cererea de chemare n garantie se judec odat cu
cererea principal. Cu toate acestea, dac judecarea cererii
principale ar Ii ntrziat prin cererea de chemare n garantie,
instanta poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat.
n acest din urm caz, judecarea cererii de chemare n garantie va
Ii suspendat pn la solutionarea cererii principale.


III. Artarea titularului dreptului


Art. 72. - Prtul, care detine un bun pentru altul sau
care exercit n numele altuia un drept asupra unui lucru, va
putea arta pe acela n numele cruia detine lucrul sau exercit
dreptul, dac a Iost chemat n judecat de o persoan care
pretinde un drept real asupra lucrului.

Art. 73. - Cererea va Ii motivat si se va depune naintea
primei instante n termenul prevzut de lege pentru depunerea
ntmpinrii. Dac ntmpinarea nu este obligatorie, cererea se
poate Iace cel mai trziu la primul termen de judecata.

Art. 74. - 1) Cererea, mpreun cu nscrisurile care o
nsotesc si o copie de pe cererea de chemare n judecat, vor Ii
comunicate celui artat ca titular al dreptului.
2) Dispozitiile art. 61 si art. 62 se aplic n mod
corespunztor.
3) Dac acela artat ca titular al dreptului recunoaste
sustinerile prtului si reclamantul consimte, el va lua locul
prtului, care va Ii scos din proces.
4) Dac reclamantul nu este de acord cu nlocuirea sau
cnd cel artat ca titular nu se nItiseaz sau contest cele
sustinute de prt, se vor aplica dispozitiile art. 67.


IV. Introducerea for(at n cauz, din oficiu, a altor persoane


Art. 75. - 1) n cazurile expres prevzute de lege,
precum si n procedura necontencioas, judectorul va dispune
din oIiciu introducerea n cauz a altor persoane, chiar dac
prtile se mpotrivesc.

25

Procedura de
judecat


















Formele
reprezentrii







2) n materie contencioas, cnd raportul juridic dedus
judectii o impune, judectorul va pune n discutia prtilor
necesitatea introducerii n cauz a altor persoane. Dac niciuna
dintre prti nu solicit introducerea n cauz a tertului, iar
judectorul apreciaz c pricina nu poate Ii solutionat Ir
participarea tertului, va respinge cererea, Ir a se pronunta pe
Iond.
3) Introducerea n cauz va Ii dispus, prin ncheiere,
pn la terminarea cercetrii procesului naintea primei instante.
4) Cnd necesitatea introducerii n cauz a altor persoane
este constatat cu ocazia deliberrii, instanta va repune cauza pe
rol, dispunnd citarea prtilor.
5) Hotrrea prin care cererea a Iost respins n
conditiile alin. 2) este supus numai apelului.

Art. 76. 1) Cel introdus n proces va Ii citat, odat cu
citatia comunicndu-i-se, n copie, si ncheierea prevzut la art.
75 alin. 3), cererea de chemare n judecat, ntmpinarea,
precum si nscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va
comunica si termenul pn la care va putea s arate exceptiile,
dovezile si celelalte mijloace de aprare de care ntelege s se
Ioloseasc.
2) El va lua procedura n starea n care se aIl n
momentul introducerii n proces. Instanta, la cererea celui
introdus n proces, va putea dispune readministrarea probelor sau
administrarea de noi probe. Actele de procedur ulterioare vor Ii
ndeplinite si Iat de acesta.


Sec(iunea a 4-a
Reprezentarea pr(ilor n judecat

1. Dispozi(ii generale


Art. 77. 1) Prtile pot s exercite drepturile
procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate
Ii legal, conventional sau judiciar.
2) Persoanele Iizice lipsite de capacitate de exercitiu vor
sta n judecat prin reprezentant legal.
3) Prtile pot s stea n judecat printr-un reprezentant
ales, cu exceptia cazului n care legea impune prezenta lor
personal n Iata instantei.
4) Cnd legea prevede sau cnd circumstantele cauzei o

26









Limitele
reprezentrii.
Continuarea
judecrii
procesului













Reprezentarea
conven(ional
a persoanelor
fizice













impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil,
judectorul poate numi pentru oricare parte din proces un
reprezentant n conditiile art. 55 alin. 3), artnd n ncheiere
limitele si durata reprezentrii.
5) Cnd dreptul de reprezentare izvorste din lege sau
dintr-o hotrre judectoreasc, asistarea reprezentantului de
ctre un avocat nu este obligatorie. Dispozitiile art. 79 alin. 3) si
art. 80 alin. 2) sunt aplicabile.

Art. 78. 1) Renuntarea la judecat sau la dreptul dedus
judectii, achiesarea la hotrrea pronuntat, ncheierea unei
tranzactii, precum si orice alte acte procedurale de dispozitie nu
se pot Iace de reprezentant dect n baza unui mandat special ori
cu ncuviintarea prealabil a instantei sau a autorittii
administrative competente.
2) Actele procedurale de dispozitie prevzute la alin. 1),
Icute n orice proces de reprezentantii minorilor, ai persoanelor
puse sub interdictie si ai disprutilor, nu vor mpiedica judecarea
cauzei, dac instanta apreciaz c ele nu sunt n interesul acestor
persoane.



2. Dispozi(ii speciale privind
reprezentarea conven(ional


Art. 79. 1) n Iata primei instante, precum si n apel,
persoanele Iizice pot Ii reprezentate de ctre avocat sau alt
mandatar. Dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui
avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor
procesuale si asupra Iondului dect prin avocat, att n etapa
cercetrii procesului, ct si n etapa dezbaterilor.
2) n cazul n care mandatarul persoanei Iizice este sot
sau o rud pn la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune
concluzii n Iata oricrei instante, Ir s Iie asistat de avocat,
dac este licentiat n drept.
3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum
si n exercitarea si sustinerea recursului, persoanele Iizice vor Ii
asistate si, dup caz, reprezentate, sub sanctiunea nulittii, numai
de ctre un avocat, n conditiile legii, cu exceptia cazurilor
prevzute la art. 12 alin. 2).
4) n cazul contestatiei n anulare si revizuirii,
dispozitiile prezentului articol se aplic n mod corespunztor.

27
Reprezentarea
conven(ional
a persoanelor
juridice






Forma
mandatului









Mandatul
general




Con(inutul
mandatului










ncetarea
mandatului



Art. 80. 1) Persoanele juridice pot Ii reprezentate n
Iata instantelor de judecat numai prin consilier juridic sau
avocat, n conditiile legii.
2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si
n exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor Ii
asistate si, dup caz, reprezentate, sub sanctiunea nulittii, numai
de ctre un avocat sau consilier juridic, n conditiile legii.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod
corespunztor si entittilor artate la art. 53 alin. 2)

Art. 81. 1) mputernicirea de a reprezenta o persoan
Iizic dat mandatarului care nu are calitatea de avocat se
dovedeste prin nscris autentic
2) n cazurile prevzute la alin. 1), dreptul de
reprezentare mai poate Ii dat si prin declaratie verbal, Icut n
instant si consemnat n ncheierea de sedint, cu artarea
limitelor si a duratei reprezentrii.
3) mputernicirea de a reprezenta o persoan Iizic sau
juridic dat unui avocat sau consilier juridic se dovedeste prin
nscris, potrivit legilor de organizare si exercitare a proIesiei.

Art. 82. Mandatarul cu procur general poate s
reprezinte n judecat pe mandant, numai dac acest drept i-a Iost
dat anume. Dac acela care a dat procura general nu are
domiciliu si nici resedinta n tar, dreptul de reprezentare n
judecat se presupune dat.

Art. 83. 1) Mandatul este presupus dat pentru toate
actele procesuale ndeplinite n Iata aceleiasi instante; el poate Ii
ns restrns, n mod expres, la anumite acte.
2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la
judecarea procesului poate Iace, chiar Ir mandat, orice acte
pentru pstrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar
pierde prin neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, s
introduc orice cale de atac mpotriva hotrrii pronuntate. n
aceste cazuri, toate actele de procedur se vor ndeplini numai
Iat de parte. Sustinerea cii de atac se poate Iace numai n
temeiul unei noi mputerniciri.

Art. 84. Mandatul nu nceteaz prin moartea celui care
l-a dat si nici dac acesta a devenit incapabil. Mandatul
dinuieste pn la retragerea lui de ctre mostenitori sau de ctre
reprezentantul legal al incapabilului.


28
Renun(area la
mandat yi
revocarea
mandatului











Condi(ii de
acordare

















Modalit(i de
participare








Art. 85. 1) Renuntarea la mandat sau revocarea
acestuia nu poate Ii opus celeilalte prti dect de la comunicare,
aIar numai dac a Iost Icut n sedinta de judecat si n
prezenta ei.
2) Mandatarul care renunt la mputernicire este tinut s
nstiinteze att pe cel care i-a dat mandatul, ct si instanta, cu cel
putin 15 zile nainte de termenul imediat urmtor renuntrii.
Mandatarul nu poate renunta la mandat n cursul termenului de
exercitare a cilor de atac.

Sec(iunea a 5-a
Asisten(a judiciar


Art. 86. 1) Cel care nu este n stare s Iac Iat
cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui
proces civil, Ir a primejdui propria sa ntretinere sau a Iamiliei
sale, poate beneIicia de asistent judiciar, n conditiile legii
speciale.
2) Asistenta judiciar cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonri sau amnri
pentru plata taxelor judiciare prevzute de lege;
b) aprarea si asistenta gratuit printr-un avocat desemnat
de barou;
c) orice alte modalitti prevzute de lege.
3) Asistenta judiciar poate Ii acordat oricnd n cursul
procesului, n tot sau numai n parte.

Capitolul III
Participarea Ministerului Public n procesul civil


Art. 87. 1) Procurorul poate porni orice actiune civil,
ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor si
intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub
interdictie si ale disprutilor, precum si n alte cazuri expres
prevzute de lege.
2) Procurorul poate s pun concluzii n orice proces
civil, n oricare Iaz a acestuia, dac apreciaz c este necesar
pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor
cettenilor.
3) n cazurile anume prevzute de lege, participarea si

29












Efecte fa( de
titularul
dreptului















1udectoria

punerea concluziilor de ctre procuror sunt obligatorii, sub

sanctiunea nulittii absolute a hotrrii.
4) Procurorul poate s exercite cile de atac mpotriva
hotrrilor pronuntate n cazurile prevzute la alin. 1), chiar
dac nu a pornit actiunea civil, precum si atunci cnd a
participat la judecat, n conditiile legii.
5) Procurorul poate s cear punerea n executare a
oricror titluri executorii emise n Iavoarea persoanelor
prevzute la alin. 1).
6) n toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaz taxe
de timbru si nici cautiune.

Art. 88. - n cazurile prevzute de art. 87 alin. 1),
titularul dreptului va Ii introdus n proces si se va putea prevala
de dispozitiile art. 394, art. 396-397 si art. 425-427, iar dac
procurorul si va retrage cererea, va putea cere continuarea
judectii sau a executrii silite.



Titlul III
Competen(a instan(elor judectoreyti

Capitolul I
Competen(a material

Sec(iunea 1
Competen(a dup materie yi valoare


Art. 89. Judectoriile judec:
1. n prim instant, urmtoarele cereri al cror obiect este
evaluabil sau, dup caz, neevaluabil n bani:
a) cererile privitoare la nulitatea, anularea sau desIacerea
cstoriei ;
b) cererile privind ncredintarea copilului minor sau
ncuviintarea printelui de a avea legturi personale cu acesta,
precum si cererile de napoiere a copilului minor de la persoanele
care l detin Ir niciun drept;
c) cererile privind obligatia legal de ntretinere;
d) cererile reIeritoare la nregistrrile n registrele de stare
civil, potrivit legii;
e) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai
multe etaje, apartamente sau spatii aIlate n proprietatea

30

Tribunalul

exclusiv a unor persoane diIerite, precum si cele privind
raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte
persoane Iizice sau persoane juridice, dup caz;
I) cererile de evacuare;
g) cererile reIeritoare la servitutile privind zidurile si santurile
comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere,
precum si la alte servituti ori ngrdiri ale dreptului de proprietate
prevzute de lege, stabilite de prti ori instituite pe cale
judectoreasc;
h) cererile privitoare la strmutarea de hotare si cererile n
grnituire;
i) cererile posesorii;
j) cererile privind obligatiile de a Iace, neevaluabile n bani;
k) cererile de mprteal judiciar, indiIerent de valoare;
l) orice cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000
lei inclusiv.
2. cile de atac mpotriva hotrrilor autorittilor
administratiei publice cu activitate jurisdictional si ale altor
organe cu astIel de activitate, n cazurile prevzute de lege.
3. orice alte cereri date prin lege n competenta lor.

Art. 90. Tribunalele judec:
1. n prim instant:
a) cererile privind raporturi izvornd din exercitiul comertului
sau al altor proIesiuni cu scop lucrativ, neevaluabile n bani sau
al cror obiect are o valoare mai mare de 200.000 lei, indiIerent
de calitatea prtilor;
b) cererile n materie de contencios administrativ, n aIar de
cele date n competenta curtilor de apel;
c) cererile n materie de proprietate intelectual;
d) conIlictele de munc, cu exceptia celor date n competenta
altor instante;
e) cererile n materie de asigurri sociale;
I) cererile n materie de expropriere;
g) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru
ncuviintarea executrii silite, potrivit legii, a hotrrilor
judectoresti si a altor titluri executorii pronuntate ori, dup caz,
emise n alt tar;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori
judiciare;
i) orice alte cereri care nu sunt date prin lege n competenta
altor instante;
2. ca instante de apel, apelurile declarate mpotriva
hotrrilor pronuntate de judectorii n prim instant;

31




Curtea
de apel

nalta Curte de
Casa(ie yi
1usti(ie











Reguli
generale

Cazul mai
multor capete
principale de
cerere

3. ca instante de recurs, n cazurile anume prevzute de

lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competenta lor.

Art. 91. - Curtile de apel judec:

1. n prim instant, cererile n materie de contencios
administrativ privind actele autorittilor si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel, apelurile declarate mpotriva
hotrrilor pronuntate de tribunale n prim instant;
3. ca instante de recurs, n cazurile anume prevzute de
lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competenta lor.

Art. 92. - nalta Curte de Casatie si Justitie judec:
1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curtilor de
apel, precum si a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. cererile n vederea pronuntrii unei hotrri prealabile
pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege n competenta sa.


Sec(iunea a 2-a
Determinarea competentei dup valoarea sau ntinderea
obiectului cererii introductive de instan(

Art. 93. - 1) Competenta se determin dup valoarea

sau ntinderea obiectului cererii artat n captul principal de
cerere.
2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea n vedere
dobnzile, penalittile, Iructele sau alte asemenea venituri ori
cheltuieli cerute ca accesorii pretentiei principale, scadente sau
ajunse la scadent n cursul judectii. De asemenea, nu se vor
avea n vedere nici prestatiile periodice ajunse la scadent n
cursul judectii.
3) n caz de contestatie, valoarea sau ntinderea se
stabileste dup nscrisurile prezentate si explicatiile date de prti.

Art. 94. 1) Cnd reclamantul a sesizat instanta cu mai
multe capete principale de cerere ntemeiate pe Iapte sau cauze
diIerite, competenta se stabileste n raport cu valoarea sau, dup
caz, cu natura ori obiectul Iiecrei pretentii n parte. Daca unul
dintre capetele de cerere este de competenta altei instante,

32

Cererea
formulat de
mai mul(i
reclaman(i

Valoarea
cererii n
cazuri speciale

Cererea de
plat par(ial

Cererea
privind
presta(ii
succesive
instanta sesizat va dispune disjungerea si si va declina n mod
corespunztor competenta.
2) n cazul n care mai multe capete principale de cerere
ntemeiate pe un titlu comun ori avnd aceeasi cauz sau chiar
cauze diIerite, dar aIlate n strns legtur, au Iost deduse
judectii printr-o unic cerere de chemare n judecat, instanta
competent s le solutioneze se determin tinndu-se seama de
acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai
nalt.

Art. 95. 1) Dac mai multi reclamanti, prin aceeasi

cerere de chemare n judecat, Iormuleaz pretentii proprii
mpotriva aceluiasi prt invocnd raporturi juridice distincte si
neaIlate ntr-o legtur care s Iac necesar judecarea lor
mpreun, determinarea instantei competente se Iace cu
observarea valorii sau, dup caz, a naturii ori obiectului Iiecrei
pretentii n parte.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile si atunci cnd
unul sau mai multi reclamanti Iormuleaz, prin aceeasi cerere de
chemare n judecat, pretentii mpotriva mai multor prti,
invocnd raporturi juridice distincte si Ir legtur ntre ele.

Art. 96.

1) n cererile privitoare la executarea unui
contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competentei
instantei se va tine seama de valoarea obiectului acestuia sau,
dup caz, de aceea a prtii din obiectul dedus judectii.
2) Aceeasi valoare va Ii avut n vedere si n cererile
privind nulitatea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea, chiar dac
nu se solicit si repunerea prtilor n situatia anterioar, precum
si n cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui
drept.
3) n cererile de aceeasi natur, privitoare la contracte de
locatiune ori de leasing, precum si n acelea privitoare la
predarea sau restituirea bunului nchiriat ori arendat, valoarea
cererii se socoteste dup chiria sau arenda anual.

Art. 97. - Cnd prin actiune se cere plata unei prti dintr-o
creant, valoarea cererii se socoteste dup partea pretins de
reclamant ca Iiind exigibil.

Art. 98. - n cererile care au ca obiect un drept la
prestatii succesive, dac durata existentei dreptului este
nedeterminat, valoarea lor se socoteste dup valoarea prestatiei
anuale datorate.

33
Cererile n
materie de
proprietate
imobiliar

Cererile n
materie de
moytenire

Dispozi(ii
speciale

Regula
general




Cazul
prtului cu
domiciliul n
strintate sau
necunoscut


Cazul
persoanei
juridice care
are
dezmembr-
minte

Art. 99. - 1) n cererile avnd ca obiect un drept de
proprietate asupra unui imobil, valoarea lor se determin n
Iunctie de valoarea impozabil, stabilit potrivit legislatiei
Iiscale.
2) n cazul n care valoarea impozabil nu este stabilit
sunt aplicabile dispozitiile art. 93.

Art. 100.

- n materie de mostenire, competenta dup
valoare se determin Ir scderea sarcinilor sau datoriilor
mostenirii.

Art. 101. - 1) Instanta legal nvestit potrivit
dispozitiilor reIeritoare la competent dup valoarea obiectului
cererii rmne competent s judece chiar dac, ulterior
nvestirii, intervin modiIicri n ceea ce priveste cuantumul
valorii aceluiasi obiect.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile si la judecata
cilor de atac.


Capitolul II
Competen(a teritorial


Art. 102. 1) Cererea de chemare n judecat se
introduce la instanta n a crei circumscriptie domiciliaz sau si
are sediul prtul, dac legea nu prevede altIel.


2) Instanta rmne competent s judece procesul chiar
dac ulterior sesizrii prtul si schimb domiciliul sau sediul.

Art. 103. Dac prtul are domiciliul sau, dup caz,

sediul n strintate sau acesta este necunoscut, cererea se
introduce la instanta din tar n a crei circumscriptie se aIl
resedinta acestuia, iar dac nu are nici resedinta cunoscut, la
instanta n a crei circumscriptie reclamantul si are domiciliul,
sediul, resedinta ori reprezentanta, dup caz.

Art. 104. Cererea de chemare n judecat mpotriva
unei persoane juridice de drept privat se poate Iace si la instanta
locului unde ea are un dezmembrmnt Ir personalitate
juridic, pentru obligatiile ce urmeaz a Ii executate n acel loc
sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentantul
dezmembrmntului sau din Iapte svrsite de acesta.


34
Cererile
ndreptate
mpotriva unei
entit(i fr
personalitate
juridic



Cererile
ndreptate
mpotriva
persoanelor
juridice de
drept public





Pluralitatea
de pr(i




Competen(a
teritorial
alternativ















Art. 105. Cererea de chemare n judecat mpotriva
unei asociatii, societti sau altei entitti Ir personalitate juridic
constituite potrivit legii, se poate introduce la instanta
competent pentru persoana creia, potrivit ntelegerii dintre
membri, i s-a ncredintat conducerea sau administrarea acesteia.
n cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea
introduce la instanta competent pentru oricare dintre membrii
entittii respective.

Art. 106. 1) Cererile ndreptate mpotriva statului,
autorittilor si institutiilor centrale, precum si a altor persoane
juridice de drept public pot Ii introdusela instantele din capitala
trii sau la cele din resedinta judetului unde si are domiciliul
reclamantul.
2) Cnd mai multe judectorii din circumscriptia
aceluiasi tribunal sunt deopotriv competente, cererile n care
Iigureaz persoanele artate la alin. 1) se introduc la judectoria
din localitatea de resedint a judetului, iar n municipiul
Bucuresti, la judectoria sectorului 4.

Art. 107. Cererea de chemare n judecat a mai multor
prti poate Ii introdus la instanta competent pentru oricare
dintre acestia; n cazul n care printre prti sunt si obligati
accesoriu, cererea se introduce la instanta competent pentru
oricare dintre debitorii principali.

Art. 108. 1) n aIar de instantele prevzute la art.
102-107, mai sunt competente:
1. instanta domiciliului reclamantului, n cererile privitoare
la stabilirea Iiliatiei;
2. instanta n a crei circumscriptie domiciliaz creditorul
reclamant, n cererile reIeritoare la obligatia de ntretinere,
inclusiv cele privind alocatiile de stat pentru copii;
3. instanta locului prevzut n contract pentru executarea,
Iie chiar n parte, a obligatiei, n cazul cererilor privind
executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau
denuntarea unilateral a unui contract;
4. instanta locului unde se aIl imobilul, pentru cererile ce
izvorsc dintr-un raport de locatiune a imobilului;
5. instanta locului unde se aIl imobilul, pentru cererile n
prestatie tabular, n justiIicare tabular sau n rectiIicare
tabular;
6. instanta locului de plecare sau de sosire, pentru cererile
ce izvorsc dintr-un contract de transport;

35

















Cererile n
materie de
asigurri









Alegerea
instan(ei

Cererile
privitoare la
imobile









7. instanta locului de plat, n cererile privitoare la
obligatiile ce izvorsc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau
dintr-un alt titlu de valoare;
8. instanta domiciliului sau sediului consumatorului ori a
locului unde s-a produs prejudiciul, n cererile avnd ca obiect
repararea pagubelor produse consumatorului;
9. instanta n a crei circumscriptie s-a svrsit Iapta ilicit
sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligatiile
izvorte dintr-o asemenea Iapt.
2) Cnd prtul exercit n mod statornic, n aIara
domiciliului su, o activitate proIesional ori o activitate
agricol, comercial, industrial sau altele asemenea, cererea de
chemare n judecat se poate introduce si la instanta n
circumscriptia creia se aIl locul activittii respective, pentru
obligatiile patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute
n acel loc.

Art. 109. 1) n materie de asigurare, cererea privitoare
la despgubiri se va putea Iace si la instanta n circumscriptia
creia se aIl:
1. domiciliul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs riscul asigurat.
2) Alegerea competentei prin conventie este considerat
ca nescris dac a Iost Icut nainte de nasterea dreptului la
despgubire.
3) Dispozitiile alin. 1) si alin. 2) nu se aplic ns n
materie de asigurri maritime, Iluviale si aeriene.

Art. 110. Reclamantul are alegerea ntre mai multe

instante deopotriv competente.

Art. 111. 1) Cererile privitoare la drepturile reale

imobiliare se introduc numai la instanta n a crei circumscriptie
este situat imobilul.
2) Cnd imobilul este situat n circumscriptiile mai
multor instante, cererea se va Iace la instanta domiciliului sau
resedintei prtului, dac acestea se aIl n vreuna din aceste
circumscriptii, iar, n caz contrar, la oricare din instantele n
circumscriptiile crora se aIl imobilul.
3) Dispozitiile alin. 1) si alin. 2) se aplic, prin
asemnare, si n cazul actiunilor posesorii, actiunilor n
grnituire, actiunilor privitoare la ngrdirile dreptului de
proprietate imobiliar, precum si a celor de mprteal judiciar a

36


Cererile
privitoare la
moytenire









Cereri
privitoare la
societ(i


Cereri
privitoare la
insolven(






Cererile
accesorii,
adi(ionaleyi
incidentale

Aprrile yi
incidentele
procedurale

unui imobil, cnd indiviziunea nu rezult din succesiune.

Art. 112. - n materie de mostenire, pn la iesirea din
indiviziune, sunt de competenta exclusiv a instantei celui din
urm domiciliu al deIunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea
dispozitiilor testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia,
precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar
avea unul mpotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor deIunctului
mpotriva vreunuia din mostenitori sau mpotriva executorului
testamentar.

Art. 113. Cererile n materie de societate, pn la
sIrsitul lichidrii de Iapt, sunt de competenta exclusiv a
instantei n circumscriptia creia societatea si are sediul
principal.

Art. 114. Cererile n materia insolventei sunt de
competenta exclusiv a tribunalului n a crui circumscriptie si
are sediul debitorul.


Capitolul III
Dispozi(ii speciale


Art. 115. 1) Cererile accesorii, aditionale, precum si
cele incidentale se judec de instanta competent pentru cererea
principal, chiar dac ar Ii de competenta material sau teritorial
a altei instante judectoresti, cu exceptia cererilor prevzute de
art. 114.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic si atunci cnd
competenta de solutionare a cererii principale este stabilit de
lege n Iavoarea unei sectii specializate sau a unui complet
specializat.
3) Cnd instanta este exclusiv competent pentru una din
prti, ea va Ii exclusiv competent pentru toate prtile.

Art. 116. 1) Instanta competent s judece cererea
principal se va pronunta si asupra aprrilor si exceptiilor, n
aIara celor care constituie chestiuni prejudiciale si care, potrivit
legii, sunt de competenta exclusiv a altei instante.

37




Cererea n
constatare



Alegerea de
competen(










Competen(a
facultativ














Incidente
privind
arbitrajul




2) Incidentele procedurale sunt solutionate de instanta n
Iata crora se invoc, aIar de cazurile n care legea prevede n
mod expres altIel.

Art. 117. n cererile pentru constatarea existentei sau
inexistentei unui drept, competenta instantei se determin dup
regulile prevzute pentru cererile avnd ca obiect realizarea
dreptului.

Art. 118. 1) Prtile pot conveni n scris, sau, n cazul
litigiilor nscute, si prin declaratie verbal n Iata instantei, ca
procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea
pot s dispun s Iie judecate de alte instante dect acelea care,
potrivit legii, ar Ii competente teritorial s le judece, aIar de
cazul cnd aceast competent este exclusiv.
2) n litigiile din materia protectiei drepturilor
consumatorilor, precum si n alte cazuri prevzute de lege, prtile
pot conveni alegerea instantei competente, n conditiile prevzute
la alin. 1), numai dup nasterea dreptului la despgubire. Orice
conventie contrar este considerat ca nescris.

Art. 119. 1) n cazul n care cererea se introduce
mpotriva unui judector care si desIsoar activitatea la instanta
competent s judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre
instantele judectoresti de acelasi grad aIlate n circumscriptia
oricreia dintre curtile de apel nvecinate cu curtea de apel n a
crei circumscriptie se aIl instanta care ar Ii Iost competent,
potrivit legii.
2) Dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o
cerere de competenta instantei la care si desIsoar activitatea,
prtul poate cere pn la primul termen de judecat la care este
legal citat declinarea competentei, avnd alegerea ntre oricare
dintre instantele de acelasi grad prevzute la alin. 1).
3) Dispozitiile alin. 1) si alin. 2) se aplic n mod
corespunztor si n cazul procurorilor, asistentilor judiciari si
greIierilor.

Art. 120. - Competenta ce revine instantelor
judectoresti n legtur cu incidentele privind arbitrajul
reglementat de prezentul cod apartine n toate cazurile
tribunalului n circumscriptia cruia are loc arbitrajul.




38









Excep(ia de
necompeten(











Invocarea
excep(iei








Solu(ionarea
excep(iei












Capitolul IV
Incidente procedurale privitoare la competen(a instan(ei

Sec(iunea 1
Necompeten(a yi conflictele de competen(


Art. 121. 1) Necompetenta este de ordine public sau
privat.
2) Necompetenta este de ordine public:
1. n cazul nclcrii competentei generale, cnd procesul
nu este de competenta instantelor judectoresti;
2. n cazul nclcrii competentei materiale, cnd procesul
este de competenta unei instante de alt grad;
3. n cazul nclcrii competentei teritoriale exclusive, cnd
procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si
prtile nu o pot nltura.
3) n toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine
privat.

Art. 122. 1) Necompetenta de ordine public poate Ii
invocat de prti ori de ctre judector cel mai trziu la primul
termen de judecat la care prtile sunt legal citate n Iata primei
instante.
2) Necompetenta de ordine privat poate Ii invocat
doar de ctre prt prin ntmpinare.
3) Dac necompetenta nu este de ordine public, partea
care a Icut cererea la o instant necompetent nu va putea cere
declararea necompetentei.

Art. 123. 1) Cnd n Iata instantei de judecat se pune
n discutie competenta acesteia, ea este obligat s stabileasc
instanta judectoreasc competent ori, dac este cazul, un alt
organ cu activitate jurisdictional competent.
2) Dac instanta se declar competent, va trece la
judecarea pricinii. ncheierea poate Ii atacat numai odat cu
hotrrea pronuntat n cauz.
3) Dac instanta se declar necompetent, hotrrea nu
este supus niciunei ci de atac, dosarul Iiind trimis de ndat
instantei judectoresti competente sau, dup caz, altui organ cu
activitate jurisdictional competent.


39
Conflictul de
competen(.
Cazuri






Suspendarea
procesului


Solu(ionarea
conflictului de
competen(













Dispozi(ii
speciale










Probele
administrate
n fa(a instan(ei
Art. 124. Exist conIlict de competent:
1. cnd dou sau mai multe instante se declar deopotriv
competente s judece acelasi proces;
2. cnd dou sau mai multe instante si-au declinat reciproc
competenta de a judeca acelasi proces sau, n cazul declinrilor
succesive, dac ultima instant nvestit si declin la rndul sau
competenta n Iavoarea uneia dintre instantele care anterior s-au
declarat necompetente.

Art. 125. Instanta naintea creia s-a ivit conIlictul de
competent va suspenda din oIiciu judecata cauzei si va nainta
dosarul instantei competente s solutioneze conIlictul.

Art. 126. 1) ConIlictul de competent ivit ntre dou
instante judectoresti se solutioneaz de instanta imediat
superioar si comun instantelor aIlate n conIlict.
2) ConIlictul nscut ntre o instant si nalta Curte de
Casatie si Justitie se judec de nalta Curte de Casatie si Justitie
n Completul de 9 judectori.
3) ConIlictul de competent, ivit ntre o instant
judectoreasc si un alt organ cu activitate jurisdictional se
rezolv de instanta judectoreasc ierarhic superioar instantei n
conIlict.
4) Instanta competent s judece conIlictul va hotr n
camera de consiliu, Ir citarea prtilor. Hotrrea este supus
numai recursului n termen de 5 zile de la comunicare, cu
exceptia celei pronuntate de Completul de 9 judectori de la
nalta Curte de Casatie si Justitie, care este deIinitiv.

Art. 127. 1) Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la
exceptia de necompetent si la conIlictul de competent se aplic
prin asemnare si n cazul sectiilor specializate ale aceleiasi
instante judectoresti.
2) ConIlictul se va solutiona de sectia instantei stabilite
potrivit art. 126, corespunztoare sectiei naintea creia s-a ivit
conIlictul.
3) ConIlictul dintre dou sectii ale naltei Curti de
Casatie si Justitie se solutioneaz de Completul de 9 judectori.
4) Dispozitiile alin. 1)-3) se aplic n mod
corespunztor si n cazul completelor specializate.

Art. 128. n cazul declarrii necompetentei, dovezile
administrate n Iata instantei necompetente rmn cstigate
judectii si instanta competent nvestit cu solutionarea cauzei

40
necompetente






Temeiul
strmutrii







Cererea de
strmutare






Instan(a
competent

Suspendarea
judecrii
procesului

nu va dispune reIacerea lor dect pentru motive temeinice


Sec(iunea a 2-a
Strmutarea proceselor. Delegarea instan(ei


Art. 129. Strmutarea procesului poate Ii cerut pentru
motive de bnuial legitim sau de sigurant public. Bnuiala se
consider legitim n cazurile n care exist ndoial cu privire la
impartialitatea judectorilor din cauza circumstantelor
procesului, calittii prtilor ori unor relatii conIlictuale locale.
Constituie motiv de sigurant public mprejurrile exceptionale
care presupun c judecata procesului la instanta competent ar
putea conduce la tulburarea ordinii publice.

Art. 130. 1) Strmutarea pentru motiv de bnuial
legitim sau de sigurant public se poate cere n orice Iaz a
procesului.
2) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim poate
Ii cerut de ctre partea interesat, iar cea ntemeiat pe motiv de
siguranta public, numai de ctre procurorul general de la
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 131. 1) Cererea de strmutare ntemeiat pe motiv
de bnuial legitim este de competenta instantei ierarhic
superioare celei de la care se cere strmutarea. Ea se depune la
instanta care judec procesul a crui strmutare se cere, care o va
nainta, de ndat, instantei competente.
2) Cererea de strmutare ntemeiat pe motive de
sigurant public este de competenta naltei Curti de Casatie si
Justitie, care va nstiinta, de ndat, despre depunerea cererii,
instanta de la care se cere strmutarea.
3) La primirea cererii de strmutare, instanta competent
s o solutioneze va putea s solicite dosarul cauzei.

Art. 132. 1) La solicitarea celui interesat, completul de

judecat poate dispune, dac este cazul, suspendarea judecrii
procesului, cu darea unei cautiuni n cuantum de 2.000 lei.
Pentru motive temeinice, suspendarea poate Ii dispus n aceleasi
conditii, Ir citarea prtilor, chiar nainte de primul termen de
judecat.
2) ncheierea asupra suspendrii nu se motiveaz si nu
este supus niciunei ci de atac.

41



1udecarea
cererii

Efectele
admiterii
cererii













Reiterarea
cererii



Delegarea
instan(ei










3) Msura suspendrii judecrii procesului va Ii
comunicat de urgent instantei de la care s-a cerut strmutarea.

Art. 133. - 1) Cererea de strmutare se judec de
urgent n camera de consiliu, cu citarea prtilor din proces.
2) Hotrrea asupra strmutrii se d Ir motivare si
este deIinitiv.
3) Instanta de la care s-a cerut strmutarea va Ii
ncunostintat de ndat despre admiterea sau respingerea cererii
de strmutare.

Art. 134. - 1) n caz de admitere a cererii de strmutare,
procesul se trimite spre judecat unei alte instante de acelasi
grad. Hotrrea va arta n ce msur actele ndeplinite de
instant nainte de strmutare urmeaz s Iie pstrate.
2) n cazul n care instanta de la care s-a dispus
strmutarea a svrsit acte de procedur sau a procedat ntre timp
la judecarea procesului, actele de procedur ndeplinite ulterior
introducerii cererii de strmutare si hotrrea pronuntat sunt
desIiintate de drept prin eIectul admiterii cererii de strmutare.
3) Apelul sau, dup caz, recursul mpotriva hotrrii date
de instanta la care s-a strmutat procesul sunt de competenta
instantelor ierarhic superioare acesteia. n caz de admitere a
apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci cnd
legea o prevede, se va Iace la o instant din circumscriptia celei
care a solutionat calea de atac.

Art. 135. Strmutarea procesului nu poate Ii cerut din
nou, n aIar de cazul n care noua cerere se ntemeiaz pe
mprejurri necunoscute la data solutionrii cererii anterioare sau
ivite dup solutionarea acesteia.

Art. 136. Cnd, din cauza unor mprejurri
exceptionale, instanta competent este mpiedicat un timp mai
ndelungat s Iunctioneze, nalta Curte de Casatie si Justitie, la
cererea prtii interesate, va desemna o alt instant de acelasi
grad care s judece procesul.








42










Condi(iile
generale
















Numrul de
exemplare









nscrisurile
anexate






Titlul IV
Actele de procedur

Capitolul I
Forma cererilor


Art. 137. - 1) Orice cerere adresat instantelor
judectoresti trebuie s Iie Iormulat n scris si s cuprind
indicarea instantei creia i este adresat, numele, domiciliul sau
resedinta prtilor ori, dup caz, denumirea si sediul lor, numele si
domiciliul reprezentantilor lor, dac este cazul, obiectul si
motivele cererii, precum si semntura.
2) n cazurile anume prevzute de lege, cererile Icute n
sedint, la orice instant, se pot Iormula si oral, Icndu-se
mentiune despre aceasta n ncheiere.
3) Dac din orice motive, cererea nu poate Ii semnat la
termenul cnd a Iost depus sau, dup caz, la primul termen ce
urmeaz, judectorul va stabili identitatea prtii prin unul din
mijloacele prevzute de lege, i va citi continutul cererii si i va
lua consimtmntul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se
va Iace mentiune n ncheiere.
4) Cererile adresate instantelor judectoresti se
timbreaz, dac legea nu prevede altIel.

Art. 138. - 1) Cnd cererea urmeaz a Ii comunicat, ea
se va Iace n attea exemplare cte sunt necesare pentru
comunicare, aIar de cazurile n care prtile au un reprezentant
comun sau partea Iigureaz n mai multe calitti juridice, cnd se
va Iace un singur exemplar. n toate cazurile este necesar si un
exemplar pentru instant.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile n mod
corespunztor si n cazul prevzut de art. 137 alin. 2), greIierul
de sedint Iiind tinut s ntocmeasc din oIiciu copiile de pe
ncheiere necesare pentru comunicare.

Art. 139. - 1) La Iiecare exemplar al cererii se vor
altura copii de pe nscrisurile de care partea ntelege a se Iolosi
n proces.
2) Copiile vor Ii certiIicate de parte pentru conIormitate
cu originalul.

43








Cererea
formulat prin
reprezentant












Cererea
greyit
denumit






Obliga(ia de a
cita pr(ile







Organe
competente yi
modalit(i de
3) Se vor putea depune n copie numai prtile din nscris
reIeritoare la proces, urmnd ca instanta s ordone, dac va Ii
nevoie, nItisarea nscrisului n ntregime.
4) Cnd nscrisurile sunt redactate ntr-o limb strin,
ele se depun n copie certiIicat, nsotite de traducerea eIectuat
de un traductor autorizat.
5) Dispozitiile art. 138 se aplic n mod corespunztor.

Art. 140. - 1) Cnd cererea este Icut prin mandatar, se
va altura procura n original sau n copie legalizat.
2) Avocatul si consilierul juridic vor depune
mputernicirea lor, potrivit legii.
3) Reprezentantul legal va altura o copie legalizat de
pe nscrisul doveditor al calittii sale.
4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor
depune, n copie, un extras din registrul public n care este
mentionat mputernicirea lor.
5) Organul de conducere sau, dup caz, reprezentantul
desemnat al unei asociatii, societti ori alte entitti Ir
personalitate juridic nIiintate potrivit legii vor anexa, n copie
legalizat, extrasul din actul care atest dreptul lor de
reprezentare n justitie.

Art. 141. - Cererea de chemare n judecat sau pentru
exercitarea unei ci de atac este valabil Icut chiar dac poart o
denumire gresit.


Capitolul II
Citarea yi comunicarea actelor de procedur


Art. 142. 1) Instanta poate hotr asupra unei cereri
numai dac prtile au Iost citate ori s-au prezentat, personal sau
prin reprezentant, n aIar de cazurile n care prin lege se dispune
altIel.
2) Instanta va amna judecarea si va dispune s se Iac
citarea ori de cte ori constat c partea care lipseste nu a Iost
citat cu respectarea cerintelor prevzute de lege, sub sanctiunea
nulittii.

Art. 143. 1) Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor
de procedur se va Iace, din oIiciu, prin agentii procedurali ai
instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin

44
comunicare





































Locul
citrii




agenti ori salariati ai altor instante, n ale cror circumscriptii se
aIl cel cruia i se comunic actul.
2) Comunicarea se Iace n plic nchis, la care se altur
dovada de nmnare/procesul-verbal si nstiintarea prevzute la
art. 152. Plicul va purta mentiunea ,PENTRU JUSTITIE. A SE
NMNA CU PRIORITATE.
3) Instanta solicitat, cnd i se cere s ndeplineasc
procedura de comunicare pentru alt instant, este obligat s ia
de ndat msurile necesare, potrivit legii, si s trimit instantei
solicitante dovezile de ndeplinire a procedurii.
4) n cazul n care comunicarea potrivit alin. 1) nu este
posibil, aceasta se va Iace prin post, cu scrisoare recomandat,
cu continut declarat, la care se ataseaz dovada de
primire/procesul-verbal si nstiintarea prevzute la art. 152.
5) La cererea prtii interesate si pe cheltuiala sa,
comunicarea actelor de procedur se va putea Iace n mod
nemijlocit prin executori judectoresti, care vor Ii tinuti s
ndeplineasc Iormalittile procedurale prevzute n prezentul
capitol, sau prin servicii de curierat rapid, n acest din urm caz
dispozitiile alin. 4) Iiind aplicabile n mod corespunztor.
6) Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedur, se
poate Iace de greIa instantei si prin teleIax, post electronic sau
prin alte mijloace ce asigur transmiterea textului actului si
conIirmarea primirii acestuia, dac partea a indicat instantei
datele corespunztoare n acest scop. n vederea conIirmrii,
instanta, odat cu actul de procedur, va comunica un Iormular
care va contine: denumirea instantei, data comunicrii, numele
greIierului care asigur comunicarea si indicarea actelor
comunicate; Iormularul va Ii completat de ctre destinatar cu
data primirii, numele n clar si semntura persoanei nsrcinate
cu primirea corespondentei si va Ii expediat instantei prin teleIax,
posta electronic sau prin alte mijloace.
7) Judectorii vor veriIica eIectuarea procedurilor de
citare si comunicare dispuse pentru Iiecare termen si, cnd este
cazul, vor lua msuri de reIacere a acestor proceduri, precum si
pentru Iolosirea altor mijloace ce pot asigura nstiintarea prtilor
pentru nItisarea la termen.

Art. 144. - 1) Vor Ii citati:
1. statul, prin Ministerul Finantelor sau alte organe anume
desemnate n acest scop de lege, la sediul acestora;
2. unittile administrativ-teritoriale si celelalte persoane
juridice de drept public, prin cei nsrcinati s le reprezinte n
justitie, la sediul acestora;

45












































3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii
lor, la sediul principal sau, atunci cnd este cazul, la sediul
dezmembrmntului lor;
4. asociatiile, societtile si alte entitti Ir personalitate
juridic constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la
sediul sau domiciliul acestuia;
5. cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii
acestora, la domiciliul sau, dup caz, sediul acestora; dup
deschiderea procedurii, citarea va Ii eIectuat potrivit legii
speciale;
6. persoanele Iizice, la domiciliul lor; n cazul n care nu
locuiesc la domiciliu, citarea se va Iace la resedinta cunoscut ori
la locul ales de ele; n lipsa acestora, citarea poate Ii Icut la
locul cunoscut unde si desIsoar permanent activitatea curent;
7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restrns,
prin reprezentantii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul sau
sediul acestora, dup caz; n caz de numire a unui curator special,
potrivit art. 55, citarea se va Iace prin acest curator, la sediul su
proIesional;
8. bolnavii internati n unitti sanitare, la administratia
acestora;
9. militarii ncazarmati, la unitatea din care Iac parte, prin
comandamentul acesteia;
10. cei care Iac parte din echipajul unei nave maritime sau
Iluviale, alta dect militar, dac nu au domiciliul cunoscut, la
cpitnia portului unde este nregistrat nava;
11. detinutii, la administratia locului de detinere;
12. personalul misiunilor diplomatice, al oIiciilor consulare
si cettenii romni trimisi s lucreze n cadrul personalului
organizatiilor internationale, precum si membrii de Iamilie care
locuiesc cu ei, ct timp se aIl n strintate, prin Ministerul
AIacerilor Externe; alti cetteni romni, aIlati n strintate n
interes de serviciu, inclusiv membrii Iamiliilor care i nsotesc,
prin organele centrale care i-au trimis sau n subordinea crora se
aIl unitatea care i-a trimis n strintate.
13. persoanele care se aIl n strintate, altele dect cele
prevzute la pct. 12, dac au domiciliul sau resedinta cunoscut,
printr-o citatie scris trimis cu scrisoare recomandat cu
continut declarat si conIirmare de primire, recipisa de predare a
scrisorii la posta romn, n cuprinsul creia vor Ii mentionate
actele ce se expediaz, tinnd loc de dovad a ndeplinirii
procedurii, dac prin tratate sau conventii internationale la care
este parte Romnia sau prin acte normative speciale nu se
prevede altIel.

46














Obliga(ia
alegerii locului
citrii







Cuprinsul
cita(iei


















Dac domiciliul sau resedinta celor aIlati n strintate nu
sunt cunoscute, citarea se Iace potrivit art. 156.
n toate cazurile, dac cei aIlati n strintate au mandatar
cunoscut n tar, va Ii citat numai acesta din urm;
14. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscut, potrivit art.
156.
15. mostenitorii, pn la intervenirea lor n proces, printr-un
curator special numit de instant, la domiciliul acestuia.
2) n cazurile prevzute la alin. 1) pct. 1 si 2, statul, prin
Ministerul Finantelor, unittile administrativ - teritoriale, precum
si celelalte persoane juridice de drept public si pot alege un
sediu procesual la care vor Ii comunicate toate actele de
procedur.

Art. 145. - Persoanele care se aIl n strintate, citate
potrivit art. 144 pct. 12 si pct. 13, pentru primul termen de
judecat, vor Ii nstiintate prin citatie c au obligatia de a-si alege
un domiciliu n Romnia unde urmeaz s li se Iac toate
comunicrile privind procesul. n cazul n care acestea nu se
conIormeaz, comunicrile li se vor Iace prin scrisoare
recomandat, recipisa de predare la posta romn a scrisorii, n
cuprinsul creia vor Ii mentionate actele ce se expediaz, tinnd
loc de dovad de ndeplinire a procedurii.

Art. 146. - 1) Citatia va cuprinde:
a) denumirea instantei, sediul ei si, cnd este cazul, alt loc
dect sediul instantei unde urmeaz s se desIsoare judecarea
procesului;
b) data emiterii citatiei;
c) numrul dosarului;
d) anul, luna, ziua si ora nItisrii;
e) numele sau denumirea, dup caz, a celui citat, precum si
locul unde se citeaz;
I) calitatea celui citat, iar pentru prt si mentiunea c este
obligat s depun ntmpinare sau s-si pregteasc aprarea
pentru primul termen de judecat, propunnd probele de care
ntelege s se Ioloseasc, sub sanctiunea prevzut de lege;
g) numele sau denumirea, dup caz, a prtii potrivnice si
obiectul cererii;
h) indicarea, dac este cazul, a taxei judiciare de timbru si a
timbrului judiciar datorate de cel citat;
i) alte mentiuni prevzute de lege sau stabilite de instant;
j) stampila instantei si semntura greIierului.
2) n citatie se mentioneaz, cnd este cazul, orice date

47







Alegerea
locului
citrii yi al
comunicrii
altor acte de
procedur


Termenul
pentru
nmnarea
cita(iei


Invocarea yi
nlturarea
neregularit-
(ilor privind
citarea










nmnarea
fcut personal
celui citat





necesare pentru stabilirea adresei celui citat, precum si dac
citarea se Iace cu chemarea la interogatoriu sau dac cel citat este
obligat s prezinte anumite nscrisuri ori dac i se comunic
odat cu citatia alte acte de procedur.
3) Cerintele de la alin. 1) lit. a), c), d), e) si j) sunt
prevzute sub sanctiunea nulittii.

Art. 147. 1) n caz de alegere de domiciliu, sau, dup
caz, de sediu, dac partea a artat si persoana nsrcinat cu
primirea actelor de procedur, comunicarea acestora se va Iace la
acea persoan, iar n lipsa unei asemenea mentiuni, comunicarea
se va Iace, dup caz, potrivit art. 144 sau art. 145.
2) Partea poate alege ca toate actele de procedur s i
Iie comunicate la csuta postal.

Art. 148. Citatia, sub sanctiunea nulittii, va Ii
nmnat prtii cu cel putin 5 zile naintea termenului de
judecat. n cazuri urgente sau atunci cnd legea prevede n mod
expres, judectorul poate dispune scurtarea termenului de
nmnare a citatiei, despre aceasta Icndu-se mentiune n citatie.

Art. 149. 1) Dac partea prezent n instant, personal
sau prin reprezentant, nu a primit citatia sau a primit-o ntr-un
termen mai scurt dect cel prevzut la art. 148 ori exist o alt
cauz de nulitate privind citatia sau procedura de nmnare a
acesteia, procesul se amn, la cererea prtii interesate.
2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai Ii
luat n considerare n cazul n care, potrivit alin. 1), nu s-a cerut
amnarea procesului, precum si n cazul n care partea lips la
termenul la care s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la
termenul urmtor producerii ei, dac la acest termen ea a Iost
prezent sau legal citat.
3) n lipsa prtii nelegal citate, neregularitatea privind
procedura de citare a acesteia poate Ii invocat si de celelalte
prti ori din oIiciu, ns numai la termenul la care ea s-a produs.

Art. 150. 1) nmnarea citatiei si a tuturor actelor de
procedur se Iace personal celui citat, la locul citrii stabilit
potrivit art. 144 alin. 1) pct. 6.
2) nmnarea se poate Iace oriunde se aIl cel citat.
3) Pentru cei care locuiesc n hotel sau cmin, citatia se
pred, n lipsa lor, administratorului hotelului ori asezmntului,
iar, n lipsa acestuia, portarului ori celui care n mod obisnuit l
nlocuieste.

48











nmnarea
fcut altor
persoane















Procedura de
comunicare













4) Pentru cei ce se gsesc sub arme, citatia se nmneaz
la unitatea din care Iac parte.
5) Celor care alctuiesc echipajul unei nave maritime sau
Iluviale, n lipsa unui domiciliu cunoscut, nmnarea se Iace la
cpitnia portului unde se gseste nregistrat nava.
6) Pentru detinuti, nmnarea se Iace la administratia
nchisorii.
7) Pentru bolnavii aIlati n spitale, sanatorii sau alte
asemenea asezminte de asistent social, nmnarea se Iace la
administratia acestora.

Art. 151. - 1) nmnarea citatiilor si a tuturor actelor de
procedur n cazurile prevzute de art. 144 pct. 1-5 si pct. 12,
precum si cele prevzute de art. 150 alin. 4)-7), sau atunci cnd
actul urmeaz s Iie nmnat unui avocat, notar public sau
executor judectoresc se poate Iace Iunctionarului sau persoanei
nsrcinate cu primirea corespondentei care va semna dovada. n
lipsa acestora, nmnarea citatiei sau a actelor de procedur se va
Iace administratorului cldirii, iar, n lips, paznicului sau
agentului de paz, care va semna procesul-verbal ntocmit n
acest scop de ctre agent dup ce acesta din urm a certiIicat n
prealabil identitatea si calitatea sa.
2) n cazurile prevzute de art. 150 alin. 4)-7) unitatea
unde se aIl cel citat i va nmna de ndat acestuia citatia sub
luare de dovad, certiIicndu-i semntura sau artnd motivul
pentru care nu s-a putut obtine semntura lui. Dovada se va preda
agentului ori va Ii trimis direct instantei dac nmnarea citatiei
nu s-a putut Iace de ndat.

Art. 152. - 1) Comunicarea citatiei se va Iace persoanei n
drept s o primeasc, care va semna dovada de nmnare
certiIicat de agentul nsrcinat cu nmnarea.
2) Dac destinatarul primeste citatia, dar reIuz s
semneze dovada de nmnare ori, din motive ntemeiate, nu o
poate semna, agentul va ntocmi un proces-verbal n care va arta
aceste mprejurri.
3) Dac destinatarul reIuz s primeasc citatia, agentul
va depune n cutia postal sau, n lips, va aIisa pe usa locuintei
destinatarului o nstiintare care trebuie s cuprind:
a) anul, luna, ziua si ora cnd depunerea sau, dup caz,
aIisarea a Iost Icut;
b) numele celui care a Icut depunerea sau, dup caz,
aIisarea si Iunctia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,

49












































resedinta, respectiv sediul celui nstiintat;
d) numrul dosarului n legtur cu care se Iace nstiintarea
si denumirea instantei pe rolul creia se aIl dosarul, cu indicarea
sediului acesteia;
e) artarea actelor de procedur despre a cror comunicare
este vorba;
I) mentiunea c dup o zi, dar nu mai trziu de 7 zile de la
depunerea sau, dup caz, aIisarea nstiintrii sau, cnd exist
urgent, nu mai trziu de 3 zile, destinatarul este n drept s se
prezinte la sediul instantei de judecat pentru a i se comunica
citatia. Cnd domiciliul sau resedinta ori, dup caz, sediul
acestuia nu se aIl n localitatea unde instanta de judecat si are
sediul, nstiintarea va cuprinde mentiunea c pentru a i se
comunica citatia destinatarul este n drept s se prezinte la sediul
primriei n a crei raz teritorial locuieste sau si are sediul.
g) mentiunea c n cazul n care, Ir motive temeinice,
destinatarul nu se prezint pentru comunicarea citatiei n
interiorul termenului de 7 zile sau, dup caz, al termenului de 3
zile artat la lit. I), citatia se consider comunicat la mplinirea
acestui termen;
h) semntura celui care a depus sau aIisat nstiintarea.
4 ) Mentiunile de la alin. 3) lit. c)-g) se completeaz de
ctre greIa instantei. Termenele prevzute la alin. 3) lit. I) si lit.
g) se calculeaz zi cu zi.
5) Despre mprejurrile artate la alin. 3) agentul va
ntocmi proces-verbal, care va cuprinde mentiunile artate la art.
153, acesta Icnd dovada pn la nscrierea n Ials cu privire la
Iaptele constatate personal de cel care l-a ncheiat.
6) Dac destinatarul nu este gsit la domiciliu ori
resedint sau, dup caz, sediu, agentul i va nmna citatia unei
persoane majore din Iamilie sau, n lips, oricrei alte persoane
majore care locuieste cu destinatarul sau care, n mod obisnuit, i
primeste corespondenta.
7) Cnd destinatarul locuieste ntr-un hotel sau ntr-o
cldire compus din mai multe apartamente si nu este gsit la
aceast locuint a sa, agentul i va comunica citatia
administratorului, portarului sau celui care, n mod obisnuit, l
nlocuieste. n aceste cazuri, persoana care primeste citatia va
semna dovada de primire, agentul certiIicndu-i identitatea si
semntura si ncheind proces-verbal cu privire la aceste
mprejurri. Dispozitiile alin. 2) se aplic n mod corespunztor.
8) n cazul n care lipsesc persoanele artate la alin. 6) si
alin. 7), precum si atunci cnd acestea, desi prezente, reIuz s
primeasc actul, sunt aplicabile dispozitiile alin. 3)-5).

50






















Cuprinsul
dovezii de
nmnare yi al
procesului-
verbal

















9) n cazurile prevzute la alin. 3) si alin. 8) agentul are
obligatia ca n termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau
aIisarea nstiintrii s depun citatia, precum si procesul-verbal
artat la alin. 5), la sediul instantei de judecat care a emis
citatia ori, dup caz, la cel al primriei n raza creia destinatarul
locuieste sau si are sediul, urmnd ca acestea s comunice
citatia.
10) Cnd prtii sau reprezentantului ei i s-a nmnat
citatia de ctre Iunctionarul anume desemnat n cadrul primriei,
acesta are obligatia ca n termen de cel mult 24 ore de la
nmnare s nainteze instantei de judecat dovada de nmnare
prevzut la alin. 1), precum si procesul-verbal artat la alin.
5).
11) Cnd termenul prevzut la alin.3) lit. I) s-a mplinit
Ir ca partea sau un reprezentant al ei s se prezinte la primrie
pentru a i se nmna citatia, Iunctionarul anume nsrcinat din
cadrul primriei va nainta instantei de judecat, de ndat, citatia
ce trebuia comunicat, precum si procesul-verbal artat la alin.
5).
12) Dispozitiile prezentului articol se aplic si la
comunicarea sau notiIicarea oricrui alt act de procedur.

Art. 153. - 1) Dovada de nmnare a citatiei sau a altui
act de procedur, ori, dup caz, procesul-verbal va cuprinde:
a) anul, luna, ziua si ora cnd dovada a Iost luat sau
procesul-verbal a Iost ntocmit;
b) numele si Iunctia agentului, precum si, dac este cazul, a
Iunctionarului de la primrie;
c) numele sau denumirea, dup caz, si domiciliul ori sediul
destinatarului, cu artarea numrului etajului, apartamentului sau
camerei, dac cel citat locuieste ntr-o cldire cu mai multe etaje
ori apartamente sau n hotel, precum si dac actul de procedur
a Iost nmnat la locuinta sa, depus n cutia postal ori aIisat pe
usa locuintei. Dac actul de procedur a Iost nmnat n alt loc
se va Iace mentiune despre aceasta;
d) numele si calitatea celui cruia i s-a Icut nmnarea, n
cazul n care actul de procedur a Iost nmnat altei persoane
dect destinatarului;
e) denumirea instantei de la care eman citatia ori alt act de
procedur si numrul dosarului;
I) semntura celui care a primit citatia sau alt act de
procedur, precum si semntura agentului sau, dup caz,
Iunctionarului de la primrie care o certiIic, iar n cazul n care
se ntocmeste proces-verbal semntura agentului, respectiv a

51









Data
ndeplinirii
procedurii










Imposibilitatea
de a comunica
actul de
procedur






Citarea prin
publicitate










Iunctionarului primriei.
2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, si artarea
motivelor pentru care a Iost ntocmit.
3) Cerintele de la alin. 1) lit. a), c) d), e) si I) sunt
prevzute sub sanctiunea nulittii.
4) Mentiunile din procesul-verbal privitoare la Iaptele
constatate personal de cel care l-a ntocmit nu pot Ii combtute
dect prin procedura nscrierii n Ials.

Art. 154. Procedura se socoteste ndeplinit:
1. la data ncheierii procesului-verbal prevzut de art. 153,
indiIerent dac partea a primit sau nu citatia personal;
2. n cazul citrii eIectuate prin post sau curierat rapid,
potrivit art. 143 alin. 4) si alin. 5), procedura se socoteste
ndeplinit la data semnrii de ctre parte a conIirmrii de
primire sau a consemnrii, de ctre Iunctionarul postal sau de
ctre curier, a reIuzului ei de a primi corespondenta;
3. n cazul citrii eIectuate potrivit art. 143 alin. 6),
procedura se socoteste ndeplinit la data artat pe copia
imprimat a conIirmrii expedierii, certiIicat de greIierul care a
Icut transmisiunea.

Art. 155. Cnd comunicarea actelor de procedur nu se
poate Iace deoarece imobilul a Iost demolat, a devenit nelocuibil
sau de nentrebuintat, ori destinatarul actului nu mai locuieste n
imobilul respectiv, sau, n sIrsit, cnd comunicarea nu poate Ii
Icut din alte motive asemntoare, agentul va raporta cazul
greIei instantei spre a nstiinta din timp partea care a cerut
comunicarea despre aceast mprejurare si a-i pune n vedere s
Iac demersuri pentru a obtine noua adres unde urmeaz a se
Iace comunicarea.

Art. 156. 1) Cnd reclamantul nvedereaz, motivat,
c, desi a Icut tot ce i-a stat n putint, nu a reusit s aIle
domiciliul prtului sau un alt loc unde ar putea Ii citat potrivit
legii, instanta va putea ncuviinta citarea acestuia prin publicitate.
2) Citarea prin publicitate se Iace aIisndu-se citatia la
usa instantei si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. n
cazurile n care apreciaz c este necesar, instanta va dispune si
publicarea citatiei n Monitorul OIicial al Romniei sau ntr-un
ziar central de larg rspndire.
3) Odat cu ncuviintarea citrii prin publicitate, instanta
va numi un curator dintre avocatii baroului, potrivit art. 55, care
va Ii citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor prtului.

52








Afiyarea






Comunicarea
ntre avoca(i





Comunicarea
n instan(







Zilele de
comunicare




Schimbarea
locului citrii





4) Procedura se socoteste ndeplinit n a 15-a zi de la
publicarea citatiei, potrivit dispozitiilor alin. 2).
5) Dac cel citat se nItiseaz si dovedeste c a Iost citat
prin publicitate cu rea-credint, toate actele de procedur ce au
urmat ncuviintrii acestei citri vor Ii anulate, iar reclamantul
care a cerut citarea prin publicitate va Ii sanctionat potrivit
dispozitiilor art. 176 alin. 1) pct. 1 lit. c).

Art. 157. - Cnd legea sau instanta dispune ca citarea
prtilor sau comunicarea anumitor acte de procedur s se Iac
prin aIisare, aceast aIisare se va Iace la instant de ctre greIier,
iar n aIara instantei, de agentii nsrcinati cu comunicarea
actelor de procedur, ncheindu-se un proces-verbal, potrivit art.
153, ce se va depune la dosar.

Art. 158. - Dup sesizarea instantei, dac prtile au
avocat, cererile, ntmpinrile sau alte acte se pot comunica
direct ntre avocati. n acest caz, cel care primeste cererea va
atesta primirea pe nsusi exemplarul care urmeaz a Ii depus la
instant sau, dup caz, prin orice alte mijloace care asigur
ndeplinirea acestei proceduri.

Art. 159. 1) Partea prezent n instant personal, prin
avocat sau prin alt reprezentant este obligat s primeasc actele
de procedur si orice nscris Iolosit n proces, care i se comunic
n sedint. Dac se reIuz primirea, actele si nscrisurile se
consider comunicate prin depunerea lor la dosar, de unde, la
cerere, partea le poate primi sub semntur.
2) Partea are dreptul s ridice si ntre termene, sub
semntur, actele de procedur si nscrisurile artate la alin. 1).

Art. 160. Cnd comunicarea actelor de procedur se
Iace prin agenti procedurali, ei nu vor putea instrumenta dect n
zilele lucrtoare ntre orele 7.00-20.00, iar n cazuri urgente, si n
zilele nelucrtoare sau de srbtori legale, dar numai cu
ncuviintarea presedintelui instantei.

Art. 161. Dac n cursul procesului una din prti si-a
schimbat locul unde a Iost citat, ea este obligat s
ncunostinteze instanta, indicnd locul unde va Ii citat la
termenele urmtoare, precum si partea advers prin scrisoare
recomandat a crei recipis de predare se va depune la dosar
odat cu cererea prin care se nstiinteaz instanta despre
schimbarea locului citrii. n cazul n care partea nu Iace aceast

53



Comunicarea
ctre al(i
participan(i








No(iune
yi clasificare








Nulitatea
condi(ionat




Nulitatea
necondi(ionat








ndreptarea
neregularit(i -
lor actului de
procedur
ncunostintare, procedura de citare pentru aceeasi instant este
valabil ndeplinit la vechiul loc de citare.

Art. 162. Citarea martorilor, expertilor, traductorilor,
interpretilor ori a altor participanti n proces, precum si, cnd este
cazul, comunicarea actelor de procedur adresate acestora sunt
supuse dispozitiilor prezentului capitol, care se aplic n mod
corespunztor.


Capitolul III
Nulitatea actelor de procedur


Art. 163. 1) Nulitatea este sanctiunea care lipseste
total sau partial de eIecte actul de procedur eIectuat cu
nerespectarea cerintelor legale, de Iond sau de Iorm.
2) Nulitatea este absolut atunci cnd cerinta
nerespectat este instituit printr-o norm care ocroteste un
interes public.
3) Nulitatea este relativ n cazul n care cerinta
nerespectat este instituit printr-o norm care ocroteste un
interes privat.

Art. 164. 1) Actul de procedur este lovit de nulitate
dac prin nerespectarea cerintei legale s-a adus prtii o vtmare
care nu poate Ii nlturat dect prin desIiintarea acestuia.
2) n cazul nulittilor expres prevzute de lege, vtmarea
este prezumat, partea interesat putnd Iace dovada contrar.

Art. 165. Nulitatea nu este conditionat de existenta
unei vtmri n cazul nclcrii dispozitiilor legale reIeritoare la:
1. capacitatea procesual;
2. reprezentarea procesual;
3. competenta instantei;
4. compunerea sau constituirea instantei;
5. publicitatea sedintei de judecat;
6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedur, dac
legea nu dispune altIel.

Art. 166. 1) Ori de cte ori este posibil nlturarea
vtmrii Ir anularea actului, judectorul va dispune
ndreptarea neregularittilor actului de procedur.
2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate Ii acoperit dac a

54






Invocarea
nulit(ii



















Efectele
nulit(ii















intervenit decderea ori o alt sanctiune procedural sau dac se
produce ori subzist o vtmare.
3) Actul de procedura nu va Ii anulat dac pn la
momentul pronuntrii asupra exceptiei de nulitate a disprut
cauza acesteia.

Art. 167. 1) Nulitatea absolut poate Ii invocat de
orice parte din proces, de judector sau, dup caz, de procuror, n
orice stare a judectii cauzei, dac legea nu prevede altIel.
2) Nulitatea relativ poate Ii invocat numai de partea
interesat si numai dac neregularitatea nu a Iost cauzat prin
propria Iapt.
3) Dac legea nu prevede altIel, nulitatea relativ trebuie
invocat:
a) pentru neregularittile svrsite pn la nceperea
judectii, prin ntmpinare sau, dac ntmpinarea nu este
obligatorie, la primul termen de judecat;
b) pentru neregularittile svrsite n cursul judectii, la
termenul la care s-a svrsit neregularitatea sau, dac partea nu
este prezent, la termenul de judecat imediat urmtor si nainte
de a pune concluzii pe Iond.
4) Partea interesat poate renunta, expres sau tacit, la
dreptul de a invoca nulitatea relativ.
5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedur deja
eIectuate trebuie invocate deodat, sub sanctiunea decderii
prtii din dreptul de a le mai invoca.

Art. 168. 1) Actul de procedur lovit de nulitate este

desIiintat, n tot sau n parte, de la data ndeplinirii lui.
2) Dac este cazul, instanta dispune reIacerea actului de
procedur, cu respectarea tuturor conditiilor de validitate.
3) DesIiintarea unui act de procedur atrage si
desIiintarea actelor de procedur urmtoare, dac acestea nu pot
avea o existent de sine stttoare.
4) Nulitatea unui act de procedur nu mpiedic Iaptul ca
acesta s produc alte eIecte juridice dect cele care decurg din
natura lui proprie.








55







Stabilirea
termenelor










Calculul
termenelor














mplinirea
termenului






Actele depuse



TITLUL V
Termenele procedurale


Art. 169. 1) Termenele procedurale sunt stabilite de
lege sau de instant si reprezint intervalul de timp n care poate
Ii ndeplinit un act de procedur sau n care este interzis s se
ndeplineasc un act de procedur.
2) n cazurile prevzute de lege, termenul este
reprezentat de data la care se ndeplineste un anumit act de
procedur.
3) n cazurile n care legea nu stabileste ea nssi
termenele pentru ndeplinirea unor acte de procedur, Iixarea lor
se Iace de instant. La Iixarea termenului, aceasta va tine seama
si de natura urgent a procesului.

Art. 170. 1) Termenele, n aIar de cazul n care legea
dispune altIel, se calculeaz dup cum urmeaz:
1. cnd termenul se socoteste pe ore, acesta ncepe s curg
de la ora zero a zilei urmtoare;
2. cnd termenul se socoteste pe zile, nu intr n calcul ziua
de la care ncepe s curg termenul, nici ziua cnd acesta se
mplineste;
3. cnd termenul se socoteste pe sptmni, luni sau ani, el
se mplineste n ziua corespunztoare din ultima sptmn ori
lun sau din ultimul an. Dac ultima lun nu are zi
corespunztoare celei n care termenul a nceput s curg,
termenul se mplineste n ultima zi a acestei luni.
2) Cnd ultima zi a unui termen cade ntr-o zi
nelucrtoare, termenul se prelungeste pn n prima zi lucrtoare
care urmeaz.

Art. 171. 1) Termenul care se socoteste pe zile,
sptmni, luni sau ani se mplineste la ora 24 a ultimei zile n
care se poate ndeplini actul de procedur.
2) Cu toate acestea, dac este vorba de un act ce trebuie
depus la instant sau ntr-un alt loc, termenul se va mplini la ora
la care activitatea nceteaz n acel loc n mod legal, dispozitiile
art. 172 Iiind aplicabile.

Art. 172. 1) Actul de procedur depus recomandat la

56
la poyt,
unit(i militare
sau
locuri de
de(inere







Curgerea
termenului.
Prelungirea
acestuia















Nerespectarea
termenului.
Sanc(iuni






Repunerea
n termen


oIiciul postal nuntrul termenului prevzut de lege este socotit a
Ii Icut n termen.
2) Actul depus de partea interesat, nuntrul termenului
prevzut de lege, la unitatea militar ori la administratia locului
de detinere unde se aIl aceast parte, este de asemenea
considerat ca Icut n termen.
3) n cazurile prevzute de alin. 1) si alin. 2), recipisa
oIiciului postal, precum si nregistrarea ori atestarea Icut, dup
caz, de unitatea militar sau de administratia locului de detinere,
pe actul depus, servesc ca dovad a datei depunerii actului de
ctre partea interesat.

Art. 173. 1) Termenele ncep s curg de la data
comunicrii actelor de procedur, dac legea nu dispune altIel.
2) Se consider c actul a Iost comunicat prtii si n cazul
n care aceasta a primit sub semntur copie de pe act, precum si
n cazul n care ea a cerut comunicarea actului unei alte prti.
3) Termenul procedural nu ncepe s curg, iar dac a
nceput s curg mai nainte, se ntrerupe Iat de cel lipsit de
capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restrns, ct
timp nu a Iost desemnat o persoan care, dup caz, s-l
reprezinte sau s-l asiste.
4) Termenul procedural se ntrerupe si un nou termen
ncepe s curg de la data noii comunicri n urmtoarele cazuri:
1. cnd a intervenit moartea uneia din prti; n acest caz,
se Iace din nou o singur comunicare la ultimul domiciliu al
prtii decedate, pe numele mostenirii, Ir s se arate numele si
calitatea Iiecrui mostenitor;
2. cnd a intervenit moartea reprezentantului prtii; n
acest caz, se Iace din nou o singur comunicare prtii.

Art. 174. 1) Cnd un drept procesual trebuie exercitat

ntr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decderea
din exercitarea dreptului, aIar de cazul n care legea dispune
altIel. Actul de procedur Icut peste termen este lovit de
nulitate.
2) n cazul n care legea opreste ndeplinirea unui act de
procedur nuntrul unui termen, actul Icut naintea mplinirii
termenului poate Ii anulat la cererea celui interesat.

Art. 175. 1) Partea care a pierdut un termen procedural
va Ii repus n termen numai dac dovedeste c ntrzierea se
datoreaz unor motive temeinic justiIicate.
2) n acest scop, partea va ndeplini actul de procedur n

57













nclcarea
obliga(iilor
privind
desfyurarea
procesului.
Sanc(iuni

























cel mult 15 zile de la ncetarea mpiedicrii, cernd totodat
repunerea sa n termen. n cazul exercitrii cilor de atac, aceast
durat este aceeasi cu cea prevzut pentru exercitarea caii de
atac.
3) Cererea de repunere n termen va Ii rezolvat de
instanta competent s solutioneze cererea privitoare la dreptul
neexercitat n termen.


Titlul VI
Amenzi judiciare yi despgubiri


Art. 176. 1) Dac legea nu prevede altIel, instanta,
potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona
urmtoarele Iapte svrsite n legtur cu procesul, astIel:
1. cu amend judiciar de la 100 lei la 1.000 lei
a) introducerea, cu rea-credint, a unor cereri principale,
accesorii, aditionale sau incidentale, precum si pentru exercitarea
unei ci de atac, vdit netemeinice;
b) Iormularea, cu rea-credint, a unei cereri de recuzare sau
de strmutare;
c) obtinerea, cu rea-credint, a citrii prin publicitate a
oricrei prti;
d) obtinerea, cu rea-credint, de ctre reclamantul cruia i
s-a respins cererea, a unor msuri asigurtorii prin care prtul a
Iost pgubit;
e) contestarea, cu rea-credint, a scrierii sau semnturii
unui nscris ori a autenticittii unei nregistrri audio sau video;
2. cu amend judiciar de la 50 lei la 700 lei:
a) neprezentarea martorului legal citat sau reIuzul acestuia
de a depune mrturie cnd este prezent n instant, n aIar de
cazul n care acesta este minor;
b) neaducerea, la termenul Iixat de instant, a martorului
ncuviintat, de ctre partea care, din motive imputabile, nu si-a
ndeplinit aceast obligatie;
c) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui
care asist partea, ori nerespectarea de ctre acestia a
ndatoririlor stabilite de lege sau de ctre instant, dac n acest
mod s-a cauzat amnarea judecrii procesului;
d) reIuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea
lucrrii n termenul Iixat, ori reIuzul de a da lmuririle cerute;
e) neluarea de ctre conductorul unittii n cadrul creia
urmeaz a se eIectua o expertiz a msurilor necesare pentru

58


















Alte cazuri
de sanc(ionare







Despgubiri
pentru
amnarea
procesului

Stabilirea
amenzii yi
despgubirii

eIectuarea acesteia sau pentru eIectuarea la timp a expertizei,

precum si mpiedicarea de ctre orice persoan a eIecturii
expertizei n conditiile legii;
I) neprezentarea unui nscris sau a unui bun, de ctre cel
care l detine, la termenul Iixat n acest scop de instant;
g) reIuzul sau omisiunea unei autoritti ori a altei persoane
de a comunica, la cererea instantei si la termenul Iixat n acest
scop, datele care rezult din actele si evidentele ei;
h) cauzarea amnrii judecrii sau executrii silite de ctre
cel nsrcinat cu ndeplinirea actelor de procedur;
i) mpiedicarea n orice mod a exercitrii, n legtur cu
procesul, a atributiilor ce revin judectorilor, expertilor
desemnati de instant n conditiile legii, agentilor procedurali,
precum si altor salariati ai instantei.
2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se reIer
pct. 2 al alin. 1), dac motive temeinice le-au mpiedicat s
aduc la ndeplinire obligatiile ce le revin.

Art. 177. - 1) Nerespectarea de ctre oricare dintre prti
sau de ctre alte persoane a msurilor luate de ctre instant
pentru asigurarea ordinii si solemnittii sedintei de judecat se
sanctioneaz cu amend judiciar de la 100 lei la 1.000 lei.
2) Nerespectarea de ctre orice persoan a dispozitiilor
privind desIsurarea normal a executrii silite se sanctioneaz
de ctre presedintele instantei de executare, la cererea
executorului, cu amend judiciar de la 100 lei la 1.000 lei.

Art. 178. Cel care, cu intentie sau din culp, a pricinuit
amnarea judecrii sau a executrii silite, prin una dintre Iaptele
prevzute la art. 176 sau art. 177, la cererea prtii interesate va
putea Ii obligat de ctre instanta de judecat ori, dup caz, de
ctre presedintele instantei de executare, la plata unei
despgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin
amnare.

Art. 179. Abaterea svrsit, amenda si despgubirea
se stabilesc de ctre instanta n Iata creia s-a svrsit Iapta sau,
dup caz, de ctre presedintele instantei de executare, prin
ncheiere executorie, care se comunic celui obligat, dac msura
a Iost luat n lipsa acestuia. Atunci cnd Iapta const n
Iormularea unei cereri cu rea-credint, amenda si despgubirea
pot Ii stabilite Iie de instanta n Iata creia cererea a Iost
Iormulat, Iie de ctre instanta care a solutionat-o, atunci cnd
acestea sunt diIerite.

59
Cererea de
reexaminare










































Art. 180. - 1) mpotriva ncheierii prevzute la art. 179,
cel obligat la amend sau despgubire va putea Iace numai cerere
de reexaminare, solicitnd, motivat, s se revin asupra amenzii
ori despgubirii sau s se dispun reducerea acestora.
2) Cererea se Iace n termen de 15 zile, dup caz, de la
data la care a Iost luat msura sau de la data comunicrii
ncheierii.
3) n toate cazurile, cererea se solutioneaz, cu citarea
prtilor, prin ncheiere, dat n camera de consiliu, de ctre un alt
complet dect cel care a stabilit amenda sau despgubirea.
4) ncheierea prevzut la alin. 3) este deIinitiv.


































60

















Dreptul de a
sesiza instan(a






Procedura
prealabila











Cuprinsul
cererii de
chemare in
judecata






CARTEA a II - a
Procedura contencioas

TITLUL I
Procedura n fa(a primei instan(e

Capitolul I
Sesizarea instan(ei de judecata

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale


Art. 181. 1) Pentru aprarea drepturilor si intereselor
sale legitime, orice persoan se poate adresa justitiei prin
sesizarea instantei competente cu o cerere de chemare n
judecat. n cazurile anume prevzute de lege, sesizarea instantei
poate Ii Icut si de alte persoane sau organe.
2) Cel care Iormuleaz cererea de chemare n judecat se
numeste reclamant, iar cel chemat n judecat se numeste prt.

Art. 182. 1) Sesizarea instantei se poate Iace numai
dup ndeplinirea unei proceduri prealabile, dac legea prevede
n mod expres aceasta. Dovada ndeplinirii procedurii prealabile
se va anexa la cererea de chemare n judecat.
2) Nendeplinirea procedurii prealabile nu poate Ii
invocat dect de ctre prt prin ntmpinare, sub sanctiunea
decderii.


Sec(iunea a 2-a
Cererea de chemare n judecat


Art. 183. Cererea de chemare n judecat va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtilor
ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor.
De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric
personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de
identiIicare Iiscal, numrul de nmatriculare n registrul

61











































Numrul de
comertului ori de nscriere n registrul persoanelor juridice si
contul bancar ale reclamantului, precum si ale prtului, dac
sunt cunoscute de reclamant.
Dac reclamantul locuieste n strintate, va arta si
domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se Iac toate
comunicrile privind procesul;
b) numele si calitatea celui care reprezint partea n proces,
iar n cazul reprezentrii prin avocat, numele acestuia si sediul
proIesional.
Dovada calittii de reprezentant, n conditiile cerute de art.
140, se va altura cererii;
c) obiectul cererii si valoarea lui, dup pretuirea
reclamantului, atunci cnd acesta este evaluabil n bani, precum
si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei
valori, cu indicarea nscrisurilor corespunztoare. Pentru imobile,
se aplic n mod corespunztor dispozitiile art. 99.
Pentru identiIicarea imobilelor se vor arta localitatea si
judetul, strada si numrul, iar, n lips, vecinttile, etajul si
apartamentul, precum si, cnd imobilul este nscris n cartea
Iunciar, numrul de carte Iunciar si numrul cadastral sau
topograIic, dup caz;
La cererea de chemare n judecat se va anexa extrasul de
carte Iunciar, cu artarea titularului nscris n cartea Iunciar,
eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliar n raza
cruia este situat imobilul, iar n cazul n care imobilul nu este
nscris n cartea Iunciar se va anexa un certiIicat emis de acelasi
birou, care atest acest Iapt;
d) artarea motivelor de Iapt si de drept pe care se
ntemeiaz cererea;
e) artarea dovezilor pe care se sprijin Iiecare capt de
cerere.
Cnd dovada se Iace prin nscrisuri, se vor aplica, n mod
corespunztor, dispozitiile art. 139.
Cnd reclamantul voieste s-si dovedeasc cererea sau
vreunul din capetele acesteia prin interogatoriul prtului va cere
nItisarea n persoan a acestuia, dac prtul este o persoan
Iizic. n cazurile n care legea prevede c prtul va rspunde n
scris la interogatoriu, acesta va Ii atasat cererii de chemare n
judecat.
Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arta numele si
locuinta martorilor;
I) semntura.

Art. 184. - Cererea de chemare n judecat se va Iace n

62
exemplare

Nulitatea
cererii














Timbrarea
cererii



Cumulul de
cereri


nregistrarea
cererii









Verificarea
cererii yi
regularizarea
acesteia


numrul de exemplare stabilit de art. 138 alin. 1).

Art. 185. - 1) Cererea de chemare n judecat care nu
cuprinde numele si prenumele sau, dup caz, denumirea oricreia
dintre prti, obiectul cererii, motivele de Iapt ale acesteia ori
semntura prtii sau a reprezentantului acesteia, este nul.
Dispozitiile art. 189 sunt aplicabile.
2) Cu toate acestea, lipsa semnturii se poate acoperi n
tot cursul judectii n Iata primei instante. Dac se invoc lipsa
de semntur, reclamantul care lipseste la acel termen va trebui
s semneze cererea cel mai trziu la primul termen urmtor, Iiind
nstiintat n acest sens prin citatie. n cazul n care reclamantul
este prezent n instant, acesta va semna n chiar sedinta n care a
Iost invocat nulitatea.
3) Orice alt neregularitate n legtur cu semnarea
cererii de chemare n judecat va Ii ndreptat de reclamant n
conditiile prevzute la alin. 2).

Art. 186. n cazul n care cererea este supus timbrrii,
dovada achitrii taxelor datorate se ataseaz cererii. Netimbrarea
sau timbrarea insuIicient atrage anularea cererii de chemare n
judecat, n conditiile legii.

Art. 187. Prin aceeasi cerere de chemare n judecata,
reclamantul poate Iormula mai multe capete principale de cerere
mpotriva aceleiasi persoane, n conditiile art. 94 alin. 2).

Art. 188. 1) Cererea de chemare n judecat, depus
personal sau prin reprezentant, sosit prin post, curier ori Iax, se
nregistreaz si primeste dat cert prin aplicarea stampilei de
intrare.
2) Dup nregistrare, cererea si nscrisurile care o
nsotesc, la care sunt atasate, cnd este cazul, dovezile privind
modul n care acestea au Iost transmise ctre instant, se predau
presedintelui instantei sau judectorului care l nlocuieste, care
va lua de ndat msuri n vederea stabilirii aleatorii a
completului de judecat, potrivit legii.

Art. 189. 1) Completul cruia i s-a repartizat aleatoriu
cauza veriIic, de ndat dac cererea de chemare n judecat
ndeplineste cerintele prevzute de art. 183 - 186.
2) Cnd cererea nu ndeplineste aceste cerinte,
reclamantului i se vor comunica n scris lipsurile cu mentiunea
c, n termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicrii,

63





















Fixarea
primului
termen de
judecat



















trebuie s Iac completrile sau modiIicrile dispuse, sub
sanctiunea anulrii cererii. Se excepteaz de la aceast sanctiune
obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz n care
sunt aplicabile dispozitiile art. 191 alin. 3).
3) Dac obligatiile privind completarea sau modiIicarea
cererii nu sunt ndeplinite n termenul prevzut la alin. 2), prin
ncheiere, dat n camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
4) mpotriva ncheierii de anulare, reclamantul va putea
Iace numai cerere de reexaminare, solicitnd motivat s se revin
asupra msurii anulrii.
5) Cererea de reexaminare se Iace n termen de 15 zile
de la data comunicrii ncheierii.
6) Cererea se solutioneaz prin ncheiere deIinitiv dat
n camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de ctre un alt
complet al instantei respective, desemnat prin repartizare
aleatorie, care va putea reveni asupra msurii anulrii dac
aceasta a Iost dispus eronat sau dac neregularittile au Iost
nlturate n termenul acordat potrivit alin. 2).
7) n caz de admitere, cauza se retrimite completului
initial nvestit.

Art. 190. 1) Judectorul, de ndat ce constat c sunt
ndeplinite conditiile prevzute de lege pentru cererea de
chemare n judecat, dispune, prin rezolutie, comunicarea
acesteia ctre prt. Prtul este obligat s depun ntmpinarea
n termen de 20 de zile de la comunicarea cererii de chemare n
judecat.
2) ntmpinarea se comunic de ndat reclamantului,
care este obligat s depun rspuns la ntmpinare n termen de
10 zile de la comunicare. Prtul va lua cunostint de rspunsul
la ntmpinare de la dosarul cauzei.
3) La data depunerii rspunsului la ntmpinare
judectorul Iixeaz prin rezolutie primul termen de judecat care
va Ii de cel mult 20 zile de la data rezolutiei, dispunnd citarea
prtilor.
4) n cazul n care prtul nu a depus ntmpinare n
termenul prevzut la alin. 1) sau, dup caz, reclamantul nu a
comunicat rspuns la ntmpinare n termenul prevzut la alin.
2), la data expirrii termenului corespunztor judectorul
Iixeaz prin rezolutie primul termen de judecat, care va Ii de cel
mult 20 zile de la data rezolutiei, dispunnd citarea prtilor.
5) n procesele urgente termenele prevzute la alin. 1)
3) pot Ii reduse de judector n Iunctie de circumstantele cauzei.
6) Dac prtul locuieste n strintate, judectorul va

64



Reprezentarea
judiciara a
pr(ilor in caz
de
coparticipare
procesuala















Msuri pentru
pregtirea
judec(ii







Modificarea
cererii de
chemare n
judecat






putea Iixa un termen mai ndelungat. Citarea se va Iace cu
respectarea dispozitiilor art. 145.

Art. 191. 1) n procesele n care, n conditiile art.56,
sunt mai multi reclamanti sau prti, judectorul, tinnd cont de
numrul Ioarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura
desIsurarea normal a activittii de judecat, cu respectarea
drepturilor si intereselor legitime ale prtilor, va putea dispune,
prin rezolutie, reprezentarea lor prin mandatar si ndeplinirea
procedurii de comunicare a actelor de procedura numai pe
numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
2) Reprezentarea se va Iace, dup caz, prin unul sau mai
multi mandatari, persoane Iizice sau persoane juridice, cu
respectarea dispozitiilor privind reprezentarea judiciar.
3) Dovada mandatului va Ii depus de ctre reclamanti
n termenul prevzut de art. 189 alin. 2), iar de ctre prti,
odat cu ntmpinarea. Dac prtile nu si aleg un mandatar sau
nu se nteleg asupra persoanei mandatarului, judectorul va
numi, prin ncheiere, un curator special, n conditiile art. 55 alin.
3), care va asigura reprezentarea reclamantilor sau, dup caz, a
prtilor si cruia i se vor comunica actele de procedur. Msura
numirii curatorului se comunic prtilor, care vor suporta
cheltuielile privind remunerarea acestora.

Art. 192. 1) Judectorul, sub rezerva dezbaterii la

primul termen de judecat, daca s-a solicitat prin cererea de
chemare n judecat, va putea dispune citarea prtului la
interogatoriu, alte msuri pentru administrarea probelor, precum
si orice alte msuri necesare pentru desIsurarea procesului
potrivit legii.
2) n conditiile legii, se vor putea ncuviinta, prin
ncheiere executorie, msuri asigurtorii, precum si msuri
pentru asigurarea probelor.

Art. 193. - 1) Reclamantul poate s-si modiIice cererea
si s propun noi dovezi, sub sanctiunea decderii, numai pn la
primul termen la care acesta este legal citat. n acest caz, instanta
dispune amnarea pricinii si comunicarea cererii modiIicate
prtului, n vederea Iormulrii ntmpinrii, care, sub sanctiunea
decderii, va Ii depus cu cel putin 10 zile naintea termenului
Iixat, urmnd a Ii cercetat de reclamant la dosarul cauzei.
2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece
n ncheierea de sedint declaratiile verbale Icute n instant
cnd:

65














Scopul yi
cuprinsul
ntmpinrii




















Comunicarea
ntmpinrii





1. se ndreapt greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul mreste sau micsoreaz cuantumul
obiectului cererii;
3. se solicit contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau
pierit n cursul procesului;
4. se nlocuieste o cerere n constatare printr-o cerere n
realizarea dreptului sau invers, atunci cnd cererea n constatare
este admisibil.


Sec(iunea a 3-a
ntmpinarea


Art. 194. 1) ntmpinarea este actul de procedur prin
care prtul se apr, n Iapt si n drept, Iat de cererea de
chemare n judecat.
2) ntmpinarea va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal,
domiciliul sau resedinta prtului ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul, precum si, dup caz, codul unic de
nregistrare sau codul de identiIicare Iiscal, numrul de
nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere n registrul
persoanelor juridice si contul bancar, dac reclamantul nu le-a
mentionat n cererea de chemare n judecat.
Dac prtul locuieste n strintate, va arta si domiciliul
ales n Romnia, unde urmeaz s i se Iac toate comunicrile
privind procesul;
b) exceptiile procesuale pe care prtul le invoca Iat de
cererea reclamantului;
c) rspunsul la toate pretentiile si motivele de Iapt si de
drept ale cererii;
d) dovezile cu care se apr mpotriva Iiecrui capt din
cerere, dispozitiile art. 183 lit. e) Iiind aplicabile n mod
corespunztor;
e) semntura.

Art. 195. 1) ntmpinarea se comunic reclamantului,
dac legea nu prevede altIel.
2) La ntmpinare se va altura acelasi numr de copii
certiIicate de pe nscrisurile pe care se sprijin, precum si un rnd
de copii pentru instant. Dispozitiile art. 138 alin. 1) si art. 139
sunt aplicabile.


66
ntmpinarea
comun


Sanc(iunea
nedepunerii
ntmpinrii









No(iune yi
condi(ii




















Disjungerea
cererii
reconven(io-
nale


Art. 196. Cnd sunt mai multi prti, acestia pot
rspunde mpreun, toti sau numai o parte din ei,printr-o singur
ntmpinare.

Art. 197. 1) ntmpinarea este obligatorie, aIar de
cazurile n care legea prevede n mod expres altIel.
2) Nedepunerea ntmpinrii n termenul prevzut de
lege atrage decderea prtului din dreptul de a mai propune
probe si de a invoca exceptii, n aIara celor de ordine public,
dac legea nu prevede altIel.


Sec(iunea a 4-a
Cererea reconven(ional


Art. 198. 1) Dac prtul are, n legtur cu cererea
reclamantului, pretentii derivnd din acelasi raport juridic sau
strns legate de aceasta, poate s Iormuleze cerere
reconventional.
2) n cazul n care pretentiile Iormulate prin cerere
reconventional privesc si alte persoane dect reclamantul,
acestea vor putea Ii chemate n judecata ca prti.
3) Cererea trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute
pentru cererea de chemare n judecat.
4) Cererea reconventional se depune, sub sanctiunea
decderii, odat cu ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat
la ntmpinare, cel mai trziu la primul termen de judecat.
5) Cererea reconventionala se comunic reclamantului
si, dup caz, persoanelor prevzute la alin. 2) pentru a Iormula
ntmpinare. Dispozitiile art. 190 se aplic n mod corespunztor.
6) Cnd reclamantul si-a modiIicat cererea de chemare
n judecat, cererea reconventional se va depune cel mai trziu
pn la termenul ce se va ncuviinta prtului n acest scop,
dispozitiile alin. 5) Iiind aplicabile.
7) Reclamantul nu poate Iormula cerere reconventional
la cererea reconventional a prtului initial.

Art. 199. 1) Cererea reconventional se judec odat
cu cererea principal.
2) Dac numai cererea principal este n stare de a Ii
judecat, instanta poate dispune judecarea separat a cererii
reconventionale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate Ii
dispus n cazurile anume prevzute de lege sau dac judecarea

67











Scopul
judecrii
procesului


Locul judecrii
procesului

Desfyurarea
procesului fr
prezen(a
publicului











Continuitatea
instan(ei






Ordinea
judecrii
ambelor cereri se impune pentru solutionarea unitar a
procesului.


Capitolul II
1udecata

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale


Art. 200. Completul de judecat, constituit potrivit
legii, eIectueaz activitatea de cercetare si dezbaterea Iondului
procesului, cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor
procesuale, n vederea solutionrii legale si temeinice a acestuia.

Art. 201. - Judecarea procesului are loc la sediul

instantei, dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 202. - 1) n Iata primei instante cercetarea
procesului se desIsoar n camera de consiliu, dac legea nu
prevede altIel.
2) De asemenea, n cazurile n care dezbaterea Iondului
n sedint public ar aduce atingere moralittii, ordinii publice,
intereselor minorilor, vietii private a prtilor ori intereselor
justitiei, dup caz, instanta, la cerere sau din oIiciu, poate
dispune ca aceasta s se desIsoare n ntregime sau n parte Ir
prezenta publicului.
3) n cazurile prevzute la alin. 1) si 2), au acces n
camera de consiliu ori n sala de sedint prtile, reprezentantii
lor, cei ce asist pe minori, aprtorii prtilor, martorii, expertii,
traductorii, interpretii, precum si alte persoane crora instanta,
pentru motive temeinice, le admite s asiste la proces.

Art. 203. 1) Membrii completului care judec
procesul trebuie s rmn aceiasi n tot cursul judectii.
2) n cazurile n care, pentru motive temeinice, un
judector este mpiedicat s participe la solutionarea cauzei,
acesta va Ii nlocuit n conditiile legii.
3) Dac nlocuirea prevzut de alin. 2) a avut loc dup
ce s-a dat cuvntul n Iond prtilor, cauza se repune pe rol.

Art. 204. 1) Pentru Iiecare sedint de judecat se va
ntocmi o list cu procesele ce se dezbat n acea zi si care va Ii

68
proceselor







Atribu(iile
preyedintelui
completului de
judecat
















Poli(ia yedin(ei
de judecat














aIisat la usa slii de sedint cu cel putin o or nainte de
nceperea acesteia.
2) Procesele declarate urgente, cele rmase n
divergent si cele care au primit termen n continuare se vor
dezbate naintea celorlalte.
3) La cererea prtii interesate, pentru motive temeinice,
judectorul poate schimba ordinea de pe list.

Art. 205. 1) Presedintele completului conduce sedinta
de judecat. El deschide, suspend si ridic sedinta.
2) Presedintele d cuvntul mai nti reclamantului, apoi
prtului, precum si celorlalte prti din proces, n Iunctie de
pozitia lor procesual. Reprezentantul Ministerului Public va
vorbi cel din urm, aIar de cazul cnd a pornit actiunea. Altor
persoane sau organe care particip la proces li se va da cuvntul
n limita drepturilor pe care le au n proces.
3) n cazul n care este necesar, presedintele poate da
cuvntul prtilor si celorlalti participanti, n aceeasi ordine, de
mai multe ori.
4) Presedintele poate s limiteze n timp interventia
Iiecrei prti. n acest caz, el trebuie s pun n vedere prtii,
nainte de a-i da cuvntul, timpul pe care l are la dispozitie.
5) Judectorii sau prtile pot pune ntrebri celorlalti
participanti la proces numai prin mijlocirea presedintelui, care
poate ns ncuviinta ca acestia s pun ntrebrile direct.
Ordinea n care se pun ntrebrile se stabileste de ctre
presedinte.

Art. 206. 1) Presedintele completului de judecat
exercit politia sedintei, putnd lua msuri pentru pstrarea
ordinii si a bunei-cuviinte, precum si a solemnittii sedintei de
judecat.
2) Dac nu mai este loc n sala de sedint, presedintele
le poate cere celor care ar veni mai trziu sau care depsesc
numrul locurilor existente s prseasc sala.
3) Nimeni nu poate Ii lsat s intre cu arme n sala de
sedint, cu exceptia cazului n care le poart n exercitarea
serviciului pe care l ndeplineste n Iata instantei.
4) Persoanele care iau parte la sedint sunt obligate s
aib o purtare si o tinut cuviincioase.
5) Cei care se adreseaz instantei trebuie s stea n
picioare, ns presedintele poate ncuviinta, atunci cnd apreciaz
c este necesar, exceptii de la aceast ndatorire.
6) Presedintele atrage atentia prtii sau oricrei alte

69



















Infrac(iuni de
audien(




Verificri
privind
prezentarea
pr(ilor




Amnarea
cauzei cnd nu
este n stare de
judecat


Amnarea
judec(ii prin
nvoiala
pr(ilor

persoane care tulbur sedinta ori nesocoteste msurile luate s
respecte ordinea si buna-cuviint, iar n caz de nevoie dispune
ndeprtarea ei.
7) Pot Ii, de asemenea, ndeprtati din sal minorii,
precum si persoanele care s-ar nItisa ntr-o tinut
necuviincioas.
8) Dac nainte de nchiderea dezbaterilor una din prti
a Iost ndeprtat din sal, aceasta va Ii chemat n sal pentru a i
se pune n vedere actele esentiale eIectuate n lipsa ei. Aceste
dispozitii nu se aplic n cazul n care partea ndeprtat este
asistat de un aprtor care a rmas n sal.
9) Cnd cel care tulbur linistea sedintei este nsusi
aprtorul prtii, presedintele l va chema la ordine si, dac, din
cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu
putint, procesul se va amna, aplicndu-se amenda judiciar
prevzut de art. 176 alin. 1) pct. 2, iar cheltuielile ocazionate
de amnare vor Ii trecute n sarcina sa, prin ncheiere executorie,
dispozitiile art. 180 Iiind aplicabile.

Art. 207. - 1) Dac n cursul sedintei se svrseste o
inIractiune, presedintele o constat si identiIic pe Iptuitor.
Procesul-verbal ntocmit se trimite procurorului.
2) Instanta poate, n conditiile legii penale, s dispun
si retinerea Iptuitorului.

Art. 208. 1) Instanta veriIic identitatea prtilor, iar
dac ele sunt reprezentate ori asistate veriIic si mputernicirea
sau calitatea celor care le reprezint ori le asist.
2) n cazul n care prtile nu rspund la apel, instanta
va veriIica dac procedura de citare a Iost ndeplinit si, dup
caz, va proceda, n conditiile legii, la amnarea, suspendarea ori
la judecarea procesului.

Art. 209. Prtile pot cere instantei, la nceputul
sedintei, amnarea cauzelor care nu sunt n stare de judecat,
dac aceste cereri nu provoac dezbateri. Cnd completul de
judecat este alctuit din mai multi judectori, aceast amnare
se poate Iace si de un singur judector.

Art. 210. 1) Amnarea judectii n temeiul nvoielii
prtilor nu se poate ncuviinta dect o singur dat n cursul
procesului.
2) Dup o asemenea amnare, dac prtile nu struiesc
n judecat, aceasta va Ii suspendat si cauza va Ii repus pe rol

70






Amnarea
judec(ii
pentru lips de
aprare




1udecarea
cauzei n lipsa
pr(ii
legal citate








Discutarea
cererilor yi
excep(iilor


Folosirea
traductorului
yi interpretului








Ascultarea
minorilor
numai dup plata taxelor de timbru, potrivit legii.
3) Instanta este obligat s cerceteze dac amnarea
cerut de prti pentru un motiv anumit nu tinde la o amnare prin
nvoiala prtilor; este socotit ca atare cererea de amnare la care
cealalt parte s-ar putea mpotrivi.

Art. 211. 1) Amnarea judecatii pentru lipsa de
aprare poate Ii dispus, la cererea prtii interesate, numai n
mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt
imputabile prtii sau reprezentantului ei.
2) Cnd instanta reIuz amnarea judectii pentru acest
motiv, va amna, la cererea prtii, pronuntarea n vederea
depunerii de concluzii scrise.

Art. 212. - 1) Lipsa prtii legal citate nu poate mpiedica
judecarea cauzei, dac legea nu dispune altIel.
2) Dac la orice termen Iixat pentru judecat se
nItiseaz numai una din prti, instanta, dup ce va cerceta toate
lucrrile din dosar si va asculta sustinerile prtii prezente, se va
pronunta pe temeiul dovezilor administrate, examinnd si
exceptiile si aprrile prtii care lipseste.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod
corespunztor si n cazul n care lipsesc ambele prti, desi au Iost
legal citate, dac cel putin una dintre ele a cerut n scris
judecarea cauzei n lips.

Art. 213. Instanta este obligat, n orice proces, s
pun n discutia prtilor toate cererile, exceptiile, mprejurrile
de Iapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii,
sau invocate din oIiciu.

Art. 214. - 1) Cnd una dintre prti sau dintre
persoanele care urmeaz a Ii ascultate nu cunoaste limba romn,
instanta va Iolosi un traductor autorizat. Dac prtile sunt de
acord, judectorul sau greIierul poate Iace oIiciul de traductor.
2) n cazul n care una dintre persoanele prevzute la
alin. 1) este mut, surd sau surdo-mut ori, din orice alt cauz,
nu se poate exprima, comunicarea cu ea se va Iace n scris, iar
dac nu poate citi sau scrie se va Iolosi un interpret.
3) Dispozitiile privitoare la experti se aplic n mod
corespunztor si traductorilor si interpretilor.

Art. 215. - n cazul n care, potrivit legii, urmeaz s Iie
ascultat un minor, ascultarea se va Iace n camera de consiliu.

71




Prezen(a
personal a
pr(ilor n
vederea
mpcrii


Imposibilitatea
yi refuzul de a
semna


Termenul n
cunoytin(
























Preschimbarea
termenului
Tinnd seama de mprejurrile procesului, instanta hotrste dac
printii, tutorele sau alte persoane vor Ii de Iat la ascultarea
minorului.

Art. 216. 1) Instanta va ncerca mpcarea prtilor si n
acest scop poate dispune ca acestea s se nItiseze personal,
chiar dac sunt reprezentate.
2) Dac prtile se mpac, instanta va lua act de
mpcare prin hotrrea pe care o va da. Dispozitiile art. 427 sunt
aplicabile.

Art. 217. Cnd cel obligat s semneze un act de
procedur nu poate sau reIuz s semneze, se Iace mentiunea
corespunztoare n acel act, sub semntura presedintelui si a
greIierului.

Art. 218. 1) Partea care a depus cererea personal sau
prin mandatar si a luat termenul n cunostint, precum si partea
care a Iost prezent la un termen de judecat, personal sau printr-
un reprezentant al ei, chiar nemputernicit cu dreptul de a
cunoaste termenul, nu va Ii citat n tot cursul judecrii la acea
instant, prezumndu-se c ea cunoaste termenele de judecat
ulterioare. Aceste dispozitii i sunt aplicabile si prtii creia,
personal sau prin reprezentant, ori prin Iunctionarul sau persoana
nsrcinat cu primirea corespondentei, i s-a nmnat citatia
pentru un termen de judecat, considerndu-se c, n acest caz,
ea cunoaste si termenele de judecat ulterioare aceluia pentru
care citatia i-a Iost nmnat.
2) Dispozitiile alin. 1) nu se aplic:
1. n cazul relurii judectii, dup ce a Iost suspendat;
2. n cazul cnd procesul se repune pe rol;
3. cnd partea este chemat la interogatoriu, aIar de cazul
n care a Iost prezent la ncuviintarea lui, cnd s-a stabilit si
termenul pentru luarea acestuia;
4. cnd, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca
partea s Iie citat la Iiecare termen;
5. n cazul n care instanta de apel sau de recurs Iixeaz
termen pentru rejudecarea Iondului procesului dup anularea
hotrrii primei instante sau dup casarea cu retinere.
3) Militarii ncazarmati sunt citati la Iiecare termen.
4) Detinutii sunt citati, de asemenea, la Iiecare termen.

Art. 219. - 1) La cererea prtii interesate termenul luat

n cunostint, potrivit art. 218 sau pentru care au Iost trimise

72










Notele de
yedin(.
nregistrarea
yedin(ei






Redactarea
ncheierii de
yedin(



Cuprinsul
ncheierii de
yedin(















citatiile, nu poate Ii preschimbat dect pentru motive temeinice si
cu citarea prtilor. Citarea acestora se Iace n termen scurt, n
camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a
termenului de judecat este de competenta completului.
2) n cazul n care la termenul Iixat instanta nu-si poate
desIsura activitatea de judecat din cauza unor motive
obiective, judectorul va dispune preschimbarea termenului din
oIiciu, Ir citarea prtilor. Acestea vor Ii citate, ns, pentru noul
termen Iixat.

Art. 220. 1) GreIierul care particip la sedint este
obligat s ia note n legtur cu desIsurarea procesului, care vor
Ii vizate de ctre presedinte. Prtile pot cere citirea notelor si,
dac este cazul, corectarea lor.
2) Instanta va nregistra sedintele de judecat.
nregistrarea va putea Ii ulterior transcris la cererea prtii
interesate, n conditiile legii. Transcrierile nregistrrilor vor Ii
semnate de presedinte si de greIier si vor avea puterea
doveditoare a ncheierilor de sedint.

Art. 221. 1) Pe baza notelor de sedint, iar dac este
cazul si a nregistrrilor eIectuate, greIierul redacteaz ncheierea
de sedint.
2) ncheierea se redacteaz de greIier n cel mult trei zile
de la data sedintei de judecat.

Art. 222. - 1) Pentru Iiecare sedint a instantei se
ntocmeste o ncheiere care va cuprinde urmtoarele:
a) denumirea instantei si numrul dosarului;
b) data sedintei de judecat;
c) numele si calitatea membrilor completului de judecat,
precum si numele greIierului;
d) numele sau, dup caz, denumirea prtilor, numele
persoanelor care le reprezint sau le asist, al aprtorilor si
celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea calittii lor,
precum si dac au Iost prezente ori au lipsit;
e) numele procurorului si parchetul de care apartine, dac a
participat la sedint;
I) dac procedura de citare a Iost legal ndeplinit;
g) obiectul procesului;
h) probele care au Iost administrate;
i) cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor
prtilor, precum si a concluziilor procurorului, dac acesta a
participat la sedint;

73















Reguli
aplicabile








ncheieri
preparatorii yi
interlocutorii



Domeniu de
aplicare








Scopul yi
con(inutul
cercetrii
j) solutia dat si msurile luate de instant, cu artarea
motivelor, n Iapt si n drept;
k) calea de atac si termenul de exercitare a acesteia, atunci
cnd, potrivit legii, ncheierea poate Ii atacat separat;
l) dac judecarea a avut loc n sedint public, Ir
prezenta publicului ori n camera de consiliu;
m) semntura membrilor completului si a greIierului.
2) ncheierea trebuie s arate cum s-a desIsurat sedinta,
cuprinznd, dac este cazul, mentiuni despre ceea ce s-a
consemnat n procese-verbale separate.
3) n cazul n care hotrrea se pronunt n ziua n care
au avut loc dezbaterile, nu se ntocmeste ncheierea de sedint,
mentiunile prevzute la alin. 1) si alin. 2), Icndu-se n partea
introductiv a hotrrii.

Art. 223. - Dispozitiile privitoare la deliberare, opinie
separat, precum si orice alte dispozitii reIeritoare la hotrrile
prin care instanta se deznvesteste de judecarea Iondului cererii,
se aplic n mod corespunztor si ncheierilor.
2) n cazul n care ncheierile pronuntate de instant pe
parcursul judectii sunt supuse apelului sau, dup caz, recursului
separat de hotrrea de Iond, dosarul se nainteaz instantei
superioare n copie certiIicat de greIa instantei a crei ncheiere
se atac.

Art. 224. - Instanta nu este legat de ncheierile
premergtoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele
interlocutorii. Sunt ncheieri interlocutorii acelea prin care, Ir a
se hotr n totul asupra procesului, se solutioneaz exceptii
procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.

Art. 225. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic, att la
cercetarea procesului, ct si la dezbaterea n Iond a cauzei.

Sec(iunea a 2-a
Cercetarea procesului

Subsec(iunea 1
Dispozi(ii comune


Art. 226. - 1) n etapa de cercetare a procesului se
ndeplinesc, n conditiile legii, acte de procedur la cererea
prtilor ori din oIiciu, pentru pregtirea dezbaterii n Iond a

74
procesului


























Estimarea
duratei
cercetrii
procesului





Alegerea
procedurii de
administrare a
probelor


Locul
cercetrii
procesului, dac este cazul.
2) n vederea realizrii scopului artat la alin. 1), instanta:
1. va rezolva exceptiile ce se invoc ori pe care le poate
ridica din oIiciu;
2. va examina cererile de interventie Iormulate de prti sau
de terte persoane, n conditiile legii;
3. va examina Iiecare pretentie si aprare n parte, pe baza
cererii de chemare n judecat, a ntmpinrii, a rspunsului la
ntmpinare si a explicatiilor prtilor, dac este cazul;
4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care
sunt contestate;
5. la cerere, va dispune, n conditiile legii, msuri
asigurtorii, msuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru
constatarea unei situatii de Iapt, n cazul n care aceste msuri nu
au Iost luate, n tot sau n parte, potrivit art. 192;
6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea
prtului sau de tranzactia prtilor;
7. va ncuviinta probele solicitate de prti, pe care le
gseste concludente, precum si pe cele pe care, din oIiciu, le
consider necesare pentru judecarea procesului si le va
administra n conditiile legii;
8. va decide n legtur cu orice alte cereri care se pot
Iormula la primul termen de judecat la care prtile sunt legal
citate;
9. va ndeplini orice alt act de procedur necesar
solutionrii cauzei.

Art. 227.

1) La primul termen de judecat la care
prtile sunt legal citate, judectorul, dup ascultarea prtilor, va
estima durata necesar pentru cercetarea procesului, tinnd cont
de mprejurrile cauzei, astIel nct procesul s Iie solutionat
ntr-un termen optim si previzibil. Durata astIel estimat va Ii
consemnat n ncheiere.
2) Pentru motive temeinice, ascultnd prtile,
judectorul va putea reconsidera durata prevzut la alin. 1).

Art. 228. - Judectorul, la primul termen de judecat la
care prtile sunt legal citate, pune n vedere acestora, dac sunt
reprezentate sau asistate de avocat, c pot s convin ca probele
s Iie administrate de ctre avocatii lor, n conditiile art. 354-376.
Dispozitiile art. 227 sunt aplicabile.

Art. 229. - 1) Cercetarea procesului are loc n Iata
judectorului, n camera de consiliu, cu citarea prtilor.

75
procesului



Asigurarea
celerit(ii



















mprejurri
care pun capt
procesului





Terminarea
cercetrii
procesului








Dispozitiile art. 143 sunt aplicabile.
2) n cile de atac cercetarea procesului, dac este
necesar, se Iace n sedint public.

Art. 230. 1) Pentru cercetarea procesului, judectorul
Iixeaz termene scurte, chiar de la o zi la alta. Dispozitiile art.
218 sunt aplicabile.
2) Dac exist motive temeinice, se pot acorda si
termene mai ndelungate dect cele prevzute la alin. 1).
3) Judectorul poate stabili pentru prti, precum si
pentru alti participanti n proces, ndatoriri n ceea ce priveste
prezentarea dovezilor cu nscrisuri, relatii scrise, rspunsul scris
la interogatoriul comunicat potrivit art. 343, asistarea si
concursul la eIectuarea n termen a expertizelor, precum si orice
alte demersuri necesare solutionrii cauzei.
4) Cnd este necesar pentru ndeplinirea obligatiilor
prevzute la alin. 3), prtile, expertii, traductorii, interpretii,
martorii si orice alti participanti n proces, pot Ii ncunostintati si
teleIonic, telegraIic, prin Iax sau prin orice alt mijloc de
comunicare care asigur transmiterea textului actului ce se
comunic ori nstiintarea pentru prezentarea la termen, precum si
conIirmarea primirii acestora. n cazul ncunostintrii teleIonice,
greIierul va ntocmi un reIerat n care va arta cum s-a Icut
ncunostintarea.

Art. 231. n cazul n care, n cursul cercetrii
procesului, reclamantul renunt la judecarea cererii de chemare
n judecat ori la dreptul pretins, intervine nvoiala prtilor sau
sunt admise cereri ori exceptii care pun capt n ntregime
procesului, Ir a mai Ii necesar dezbaterea asupra Iondului n
camera de consiliu sau n sedint public, judectorul se va
pronunta asupra cauzei prin hotrre.

Art. 232. 1) Cnd judectorul se socoteste lmurit,
prin ncheiere, declar cercetarea procesului ncheiat si Iixeaz
termen pentru dezbaterea Iondului n sedint public.
2) Pentru dezbaterea Iondului, judectorul pune n
vedere prtilor s redacteze note privind sustinerile lor si s le
depun la dosar cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit
potrivit alin. 1), Ir a aduce atingere dreptului acestora de a
Iormula concluzii orale.
3) Prtile pot Ii de acord ca dezbaterea Iondului s
urmeze n camera de consiliu, n aceeasi zi sau la un alt termen.
4) Cererea de judecat n lips presupune c partea care

76









No(iune








Excep(ii
absolute yi
relative



Invocare









Procedura de
solu(ionare








a Iormulat-o a Iost de acord si c dezbaterea Iondului s aib loc
n camera de consiliu, aIar de cazul n care partea a solicitat
expres ca aceasta s aib loc n sedint public.


Subsec(iunea a 2-a
Excep(iile procesuale


Art. 233. Exceptia procesual este mijlocul prin care, n
conditiile legii, partea interesat, procurorul sau instanta invoc,
Ir s pun n discutie Iondul dreptului, neregularitti
procedurale privitoare la compunerea completului sau
constituirea instantei, competenta instantei ori la procedura de
judecat sau lipsuri reIeritoare la dreptul la actiune urmrind,
dup caz, declinarea competentei, amnarea judectii, reIacerea
unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Art. 234. - 1) Exceptiile absolute sunt cele prin care se
invoc nclcarea unor norme de ordine public.
2) Exceptiile relative sunt cele prin care se invoc
nclcarea unor norme care ocrotesc cu precdere interesele
prtilor.

Art. 235. 1) Exceptiile absolute pot Ii invocate de
parte sau de instant n orice stare a procesului, dac prin lege nu
se prevede altIel. Ele pot Ii ridicate naintea instantei de recurs
numai dac, pentru solutionare, nu este necesar administrarea
altor dovezi n aIara nscrisurilornoi.
2) Exceptiile relative pot Ii invocate de partea care
justiIic un interes, cel mai trziu la primul termen de judecat
dup svrsirea neregularittii procedurale, n etapa cercetrii
procesului si nainte de a se pune concluzii n Iond.

Art. 236. 1) Instanta se va pronunta mai nti asupra
exceptiilor de procedur, precum si asupra celor de Iond care Iac
inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe ori, dup caz,
cercetarea n Iond a cauzei.
2) n cazul n care s-au invocat simultan mai multe
exceptii, instanta va determina ordinea de solutionare n Iunctie
de eIectele pe care acestea le produc.
3) Daca instanta nu se poate pronunta de ndat asupra
exceptiei invocate va amna judecata si va stabili un termen scurt
n vederea solutionrii exceptiei.

77










Excep(ia lipsei
capacit(ii
procesuale de
exerci(iu sau a
dovezii cali-
t(ii de repre-
zentant


Excep(ia
litispenden(ei




















Excep(ia
conexit(ii

4) Exceptiile vor putea Ii unite cu administrarea probelor,
respectiv cu Iondul cauzei numai dac pentru judecarea lor este
necesar s se administreze aceleasi dovezi ca si pentru Iinalizarea
etapei cercetrii procesului sau, dup caz, pentru solutionarea
Iondului.
5) ncheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea
prin care, dup admiterea exceptiei, instanta a rmas n
continuare nvestit, poate Ii atacat numai odat cu Iondul, dac
legea nu dispune altIel.

Art. 237. 1) Cnd instanta constat lipsa capacittii
procesuale de exercitiu a prtii sau lipsa dovezii calittii de
reprezentant a celui care a actionat n numele prtii, va da un
termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dac acestea nu se
acoper, cererea va Ii anulat.
2) Exceptia lipsei dovezii calittii de reprezentant naintea
primei instante nu poate Ii invocat pentru prima oar n calea de
atac.

Art. 238. 1) Nimeni nu poate Ii chemat n judecat
pentru aceeasi cauz, acelasi obiect si de aceeasi parte, naintea
mai multor instante competente sau chiar naintea aceleiasi
instante, prin cereri distincte.
2) Exceptia litispendentei poate Ii invocat de prti sau
de instant din oIiciu n orice stare a procesului n Iata instantelor
de Iond.
3) Cnd instantele sunt de acelasi grad, exceptia se
invoc naintea instantei sesizat ulterior. Dac exceptia se
admite, dosarulva Ii trimis de ndat primei instante nvestite.
4) Cnd instantele sunt de grad diIerit, exceptia se invoc
naintea instantei de grad inIerior. Dac exceptia se admite,
dosarul va Ii trimis de ndat instantei de Iond mai nalt n grad.
5) ncheierea prin care s-a solutionat exceptia poate Ii
atacat numai odat cu Iondul.
6) Cnd unul dintre procese se judec n recurs, iar
cellalt naintea instantelor de Iond, acestea din urm sunt
obligate s suspende judecata pn la solutionarea recursului.
7) Dispozitiile alin. 2), 3) si 5) se aplic n mod
corespunztor si atunci cnd procesele identice se aIl pe rolul
aceleiasi instante.

Art. 239. 1) Pentru asigurarea unei bune judecti, n
prim instanteste posibil conexarea mai multor procese n care
sunt aceleasi prti sau chiar mpreun cu alte prti si al cror

78















Excep(ia
autorit(ii de
lucru judecat










Sarcina
probei


Mijloacele de
prob





Propunerea
probelor. Rolul
instan(ei


obiect si cauz au ntre ele o strns legtur.
2) Exceptia conexittii poate Ii invocat de prti sau din
oIiciu cel mai trziu la primul termen de judecat naintea
instantei ulterior sesizate, care, prin ncheiere, se va pronunta
asupra exceptiei. ncheierea poate Ii atacat numai odat cu
Iondul
3) Dosarul va Ii trimis instantei mai nti nvestit, aIar
de cazul n care reclamantul si prtul cer trimiterea lui la una
din celelalte instante.
4) Cnd una dintre actiuni este de competenta exclusiv a
unei instante, conexarea se va Iace la acea instant.
5) n orice stare a judectii procesele conexate pot Ii
disjunse si judecate separat, dac numai unul din ele este n stare
de judecat.

Art. 240. Exceptia autorittii de lucru judecat poate Ii

invocat de instant sau de prti n orice stare a procesului, chiar
naintea instantei de recurs. Ca eIect al admiterii exceptiei, prtii
i se poate crea n propria cale de atac o situatie mai rea dect
aceea din hotrrea atacat.

Subsec(iunea a 3-a
Probele

1. Dispozi(ii generale

Art. 241. - Cel care Iace o sustinere n cursul procesului

trebuie s o dovedeasc, n aIar de cazurile anume prevzute de
lege.

Art. 242. - Dovada unui act juridic sau a unui Iapt se
poate Iace prin nscrisuri, martori, prezumtii, mrturisirea uneia
din prti, Icut din proprie initiativ sau obtinut la
interogatoriu, prin expertiz, prin mijloacele materiale de prob,
prin cercetarea la Iata locului sau prin orice alte mijloace
prevzute de lege.

Art. 243. - 1) Probele se propun, sub sanctiunea
decderii, de reclamant prin cererea de chemare n judecat, iar
de ctre prt prin ntmpinare, dac legea nu dispune altIel. Ele
pot Ii propuse si oral, n cazurile anume prevzute de lege.
2) Dovezile care nu au Iost propuse n conditiile alin.1)

79




























Admisibilitatea
probelor










Conven(iile
asupra
probelor

nu vor mai putea Ii cerute si ncuviintate n cursul procesului,
aIar de cazurile n care:
1. necesitatea probei rezult din modiIicarea cererii;
2. nevoia administrrii probei reiese din cercetarea
judectoreasc si partea nu o putea prevedea;
3. partea nvedereaz instantei c, din motive temeinic
justiIicate, nu a putut propune n termen probele cerute;
4. administrarea probei nu duce la amnarea judectii;
5. exist acordul expres al tuturor prtilor.
3) n cazurile prevzute la alin.2), partea advers are
dreptul la proba contrar numai asupra aceluiasi aspect pentru
care s-a ncuviintat proba invocat.
4) n cazul amnrii, pentru motivele prevzute la alin.
2), partea este obligat, cnd se cere proba cu martori, s depun
lista acestora n termen de 5 zile de la ncuviintarea probei, iar
dac s-a ncuviintat proba cu nscrisuri, trebuie s depun copii
certiIicate de pe nscrisurile invocate, cu cel putin 5 zile nainte
de termenul Iixat pentru judecat, sub sanctiunea decderii din
dreptul de a administra proba ncuviintat.
5) Dac probele propuse nu sunt ndestultoare pentru
lmurirea n ntregime a procesului, instanta va dispune ca prtile
s completeze probele. De asemenea, judectorul poate, din
oIiciu, s pun n discutia prtilor necesitatea administrrii altor
probe, pe care le poate ordona chiar dac prtile se mpotrivesc.
6) Cu toate acestea, prtile nu pot invoca n cile de atac
omisiunea instantei de a ordona din oIiciu probe pe care ele nu
le-au propus si administrat n conditiile legii.

Art. 244. - 1) Probele trebuie s Iie admisibile potrivit
legii si s duc la solutionarea procesului.
2) Dac un anumit Iapt este de notorietate public,
instanta va putea decide, tinnd seama de circumstantele cauzei,
c nu mai este necesar dovedirea lui.
3) Obiceiurile, uzurile, uzantele, regulile deontologice,
regulamentele si reglementrile locale nu trebuie dovedite dect
n cazul n care instanta sau una dintre prti nu le cunoaste.
4) La cererea instantei, autorittile competente sunt
obligate s-i comunice, n termenul stabilit, toate inIormatiile,
nscrisurile ori reglementrile solicitate.

Art. 245. - Conventiile asupra admisibilittii, obiectului
sau sarcinii probelor sunt valabile, cu exceptia celor care privesc
drepturi de care prtile nu pot dispune, a celor care Iac
imposibil ori diIicil dovada actelor sau Iaptelor juridice ori,

80


Renun(area
la prob



ncuviin(area
probelor







Revenirea
asupra
probelor
ncuviin(ate

Administrarea
probelor



















Locul
administrrii
dup caz, contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.

Art. 246. - 1) Cnd o parte renunt la probele propuse,
cealalt parte poate s si le nsuseasc.
2) Instanta poate dispune administrarea din oIiciu a
probei la care s-a renuntat.

Art. 247. - 1) Probele se pot ncuviinta numai dac sunt
ntrunite cerintele prevzute la art. 244, aIar de cazul cnd ar Ii
pericolul ca ele s se piard prin ntrziere.
2) ncheierea prin care se ncuviinteaz probele va arta
Iaptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de prob ncuviintate,
precum si obligatiile ce revin prtilor n legtur cu
administrarea acestora.
3) Instanta va putea limita numrul martorilor propusi.

Art. 248. Instanta poate reveni asupra unor probe
ncuviintate dac, dup administrarea altor probe, apreciaz c
administrarea vreuneia nu mai este necesar. Instanta este ns
obligat s pun aceast mprejurare n discutia prtilor.

Art. 249. - 1) Administrarea probelor se va Iace n

ordinea stabilit de instant.
2) Ele se vor administra, cnd este posibil, chiar n sedinta
n care au Iost ncuviintate. Pentru administrarea celorlalte probe
se va Iixa termen lundu-se, totodat, msurile ce se impun
pentru prezentarea martorilor, eIectuarea expertizelor, aducerea
nscrisurilor si a oricror alte mijloace de prob.
3) Probele vor Ii administrate nainte de nceperea
dezbaterilor asupra Iondului, dac legea nu prevede altIel.
4) Dovada si dovada contrar vor Ii administrate, atunci
cnd este posibil, n aceeasi sedint.
5) Dac s-a dispus o cercetare la Iata locului, aceasta se va
eIectua, cnd este cazul, mai nainte de administrarea celorlalte
probe.
6) Cnd proba cu martori a Iost ncuviintat n conditiile
art. 243 alin. 2), dovada contrar va Ii cerut, sub sanctiunea
decderii, n aceeasi sedint, dac amndou prtile sunt de Iat.
7) Partea care a lipsit la ncuviintarea dovezii este obligat
s cear proba contrar la sedinta urmtoare, iar n caz de
mpiedicare, la primul termen cnd se nItiseaz.

Art. 250. -

1)

Administrarea probelor se Iace n Iata
instantei de judecat sesizate, n camera de consiliu, dac legea

81
probelor





















Cheltuielile
necesare
administrrii
probelor














Situa(ia pr(ii
deczute


nu dispune altIel.
2) Dac, din motive obiective, administrarea probelor nu
se poate Iace dect n aIara localittii de resedint a instantei,
aceasta se va putea eIectua prin comisie rogatorie, de ctre o
instant de acelasi grad sau chiar mai mic n grad, dac n acea
localitate nu exist o instant de acelasi grad. n cazul n care
Ielul dovezii ngduie si prtile se nvoiesc, instanta care
administreaz proba poate Ii scutit de citarea prtilor.
3) Cnd instanta care a primit comisia rogatorie constat
c administrarea probei urmeaz a se Iace n circumscriptia altei
instante, va nainta, pe cale administrativ, cererea de comisie
rogatorie instantei competente, comunicnd aceasta instantei de
la care a primit nsrcinarea.
4) Instanta nsrcinat prin comisie rogatorie, va proceda
la administrarea probelor n prezenta prtilor sau, chiar n lips,
dac au Iost legal citate, avnd aceleasi atributii ca si instanta
sesizat, n ce priveste procedura de urmat.
5) Dup ce s-a eIectuat administrarea probelor prin
comisie rogatorie, instanta sesizat, dac este cazul, va Iixa, din
oIiciu, termen pentru continuarea cercetrii procesului sau, dup
caz, pentru dezbaterea Iondului.

Art. 251. - 1) Cnd administrarea probei ncuviintate
necesit cheltuieli, instanta va pune n vedere prtii care a cerut-o
s depun la greI, de ndat sau n termenul Iixat de instant,
suma stabilit pentru acoperirea lor.
2) n cazurile n care proba a Iost dispus din oIiciu sau la
cererea procurorului n procesul pornit de acesta n conditiile art.
87 alin. 1), instanta va stabili, prin ncheiere, cheltuielile de
administrare a probei si partea care trebuie s le plteasc,
putndu-le pune si n sarcina ambelor prti.
3) Nedepunerea sumei prevzute la alin. 1) n termenul
Iixat atrage decderea prtii n Iata acelei instante, din dovada
ncuviintat.
4) Depunerea sumei prevzute la alin. 1) se va putea ns
Iace si dup mplinirea termenului, dac prin aceasta nu se
amn judecata.
5) Dispozitiile alin. 1)-4) se aplic si atunci cnd
administrarea probei se Iace prin comisie rogatorie.

Art. 252. - Partea deczut din dreptul de a administra o
prob va putea totusi s se apere, discutnd n Iapt si n drept
temeinicia sustinerilor si a dovezilor prtii potrivnice.


82
Aprecierea
probelor











No(iune




nscrisurile pe
suport
electronic

Rolul
semnturii











No(iune






Puterea
doveditoare
Art. 253. 1) Instanta va examina probele administrate,
pe Iiecare n parte si pe toate n ansamblul lor.
2) n vederea stabilirii existentei sau inexistentei Iaptelor
pentru a cror dovedire probele au Iost ncuviintate, judectorul
le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii sale, aIar de cazul
cnd legea stabileste puterea lor doveditoare.


2. Dovada cu nscrisuri

I. Dispozi(ii generale

Art. 254. - nscrisul este orice scriere sau alt

consemnare care cuprinde date despre un act sau Iapt juridic,
indiIerent de suportul ei material ori de modalitatea de
conservare si stocare.

Art. 255. - nscrisul pe suport electronic este admis ca
prob n aceleasi conditii ca nscrisul pe suport de hrtie, dac
ndeplineste conditiile prevzute de lege.

Art. 256. - 1) Semntura unui nscris Iace deplin
credint, pn la proba contrar, despre existenta
consimtmntului prtii care l-a semnat cu privire la continutul
acestuia. Dac semntura apartine unui Iunctionar public, ea
conIer autenticitate acelui nscris, n conditiile legii.
2) Cnd semntura este electronic, aceasta nu este
valabil, dect dac este reprodus n conditiile prevzute de
lege.


II. nscrisul autentic


Art. 257. - 1) nscrisul autentic este acela Icut de
Iunctionarul public, de notarul public sau alt agent
instrumentator, cu Iormele si n limitele atributiilor prevzute de
lege.
2) Este, de asemenea, autentic orice alt nscris cruia
legea i conIer acest caracter.

Art. 258. - 1) nscrisul autentic Iace deplin dovad,
Iat de orice persoan, pn la declararea sa ca Ials, cu privire la

83











Nulitatea yi
conversiunea
nscrisului
autentic










No(iune




Puterea
doveditoare







Pluralitatea de
exemplare



data sa si constatrile Icute personal de ctre agentul
instrumentator n conditiile legii.
2) Declaratiile prtilor cuprinse n nscrisul autentic Iac
dovad, pn la proba contrar, att ntre prti, ct si Iat de
oricare alte persoane.
3) Dispozitiile alin. 2) sunt aplicabile si n cazul
mentiunilor din nscris care sunt n direct legtur cu raportul
juridic al prtilor, Ir a constitui obiectul principal al actului.
Celelalte mentiuni constituie, ntre prti, un nceput de dovad
scris.

Art. 259. - 1) nscrisul autentic Icut de un agent
instrumentator necompetent sau, dup caz, incompatibil, ori
ntocmit Ir respectarea Iormelor prevzute pentru ncheierea sa
valabil, este lovit de nulitate absolut, dac legea nu dispune
altIel.
2) nscrisul prevzut la alin. 1) Iace ns deplin dovad
ca nscris sub semntur privat, dac este semnat de prti, iar
dac nu este semnat, constituie, ntre acestea, doar un nceput de
dovad scris.


III. nscrisul sub semntur privat


Art. 260. - nscrisul sub semntur privat este acela
care poart semntura prtilor, indiIerent de suportul su
material. El nu este supus la nici o alt Iormalitate, n aIara
exceptiilor anume prevzute de lege.

Art. 261. 1) nscrisul sub semntur privat,
recunoscut de cel cruia i este opus sau, dup caz, socotit de
lege ca recunoscut, Iace dovad ntre prti pn la proba
contrar.
2) Mentiunile din nscris care sunt n direct legtur cu
raportul juridic al prtilor Iac, de asemenea, dovad pn la
proba contrar, iar celelalte mentiuni, strine de cuprinsul acestui
raport, pot servi doar ca nceput de dovad scris.

Art. 262. 1) nscrisul sub semntur privat, care
constat un contract sinalagmatic, are puterea doveditoare numai
dac a Iost Icut n attea exemplare originale cte prti cu
interese contrare sunt.
2) Un singur exemplar original este suIicient pentru

84









Formalitatea
,bun yi
aprobat











Excep(ii






Sanc(iunea
nerespectrii
formalit(ilor
speciale

Data cert a
nscrisului sub
semntur
privat





toate persoanele avnd acelasi interes.
3) Fiecare exemplar original trebuie s Iac mentiune
despre numrul originalelor ce au Iost Icute. Lipsa acestei
mentiuni nu poate Ii opus ns de cel care a executat, n ceea ce
l priveste, obligatia constatat n acel nscris.
4) Pluralitatea exemplarelor originale nu este cerut cnd
prtile, de comun acord, au depus singurul original la un tert ales
de ele.

Art. 263. 1) nscrisul sub semntur privat, prin care
o singur parte se oblig ctre o alta s-i plteasc o sum de
bani sau o cantitate de bunuri Iungibile, trebuie s Iie n
ntregime scris cu mna celui care l subscrie sau cel putin ca, n
aIar de semntur, s Iie scris cu mna sa ,bun si aprobat
pentru., cu artarea n litere a sumei sau a cantittii datorate.
2) Cnd suma artat n cuprinsul nscrisului este
deosebit de aceea artat n Iormula ,bun si aprobat, se
prezum c obligatia nu exist dect pentru suma cea mai mic,
chiar dac nscrisul si Iormula ,bun si aprobat sunt scrise n
ntregime cu mna sa de cel obligat, aIar numai dac se
dovedeste n care parte este greseal sau dac prin lege se
prevede altIel.

Art. 264. - 1) Dispozitiile art. 262 si art. 263 nu se aplic
n raporturile dintre ntreprinztori sau alti proIesionisti.
2) n cazurile prevzute la alin. 1), data nscrisului sub
semntur privat poate Ii dovedit, chiar si Iat de terti, cu orice
mijloc de prob, n msura n care legea special nu cere Iorma
scris pentru dovedirea conventiei nsesi.

Art. 265. nscrisurile sub semntur privat pentru care
nu s-au ndeplinit cerintele prevzute de art. 262 si art. 263 vor
putea Ii socotite ca nceput de dovad scris.


Art. 266. 1) Data nscrisurilor sub semntur privat
este opozabil altor persoane dect celor care le-au ntocmit,
numai din ziua n care a devenit cert, printr-una din modalittile
prevzute de lege, respectiv:
1. din ziua n care au Iost prezentate spre a se conIeri dat
cert de ctre notarul public, executorul judectoresc sau alt
Iunctionar competent n aceast privint;
2. din ziua cnd au Iost nItisate la o autoritate sau
institutie public, Icndu-se despre aceasta mentiune pe

85

















Registrele yi
hrtiile
domestice





Registrele
ntreprinztori
-lor yi ale altor
profesioniyti











Men(iunile
fcute de
creditor

nscrisuri;
3. din ziua cnd au Iost nregistrate ntr-un registru sau alt
document public;
4. din ziua mortii ori din ziua cnd a survenit neputinta
Iizic de a scrie a celui care l-a ntocmit sau a unuia din cei care
l-au subscris, dup caz;
5. din ziua cnd cuprinsul lor este reprodus, chiar si pe
scurt, n nscrisuri autentice ntocmite de Iunctionari sau agenti
publici, precum ncheieri, procese-verbale pentru punerea de
sigilii sau pentru Iacere de inventar;
6. din ziua cnd s-a petrecut un alt Iapt de aceeasi natur
care dovedeste n chip nendoielnic anterioritatea nscrisului.
2) Cu toate acestea si sub rezerva unor dispozitii legale
contrare, instanta, tinnd seama de mprejurri, poate s nlture
aplicarea, n tot sau n parte, a dispozitiilor alin. 1) n privinta
chitantelor liberatorii.

Art. 267. Registrele si hrtiile domestice nu Iac dovad
pentru cel care le-a scris. Ele Iac dovad mpotriva lui:
1. n toate cazurile n care atest nendoielnic o plat
primit;
2. cnd cuprind mentiunea expres c nsemnarea a Iost
Icut n Iolosul celui artat drept creditor, pentru a tine loc de
titlu.

Art. 268. - 1) Registrele ntreprinztorilor si ale altor
proIesionisti, ntocmite si tinute cu respectarea dispozitiilor
legale, pot Iace ntre acestia deplin dovad n justitie, pentru
Iaptele si chestiunile legate de activitatea lor proIesional.
2) Registrele prevzute la alin. 1), chiar netinute cu
respectarea dispozitiilor legale, Iac dovad contra celor care le-
au tinut. Cu toate acestea, partea care se prevaleaz de ele nu
poate scinda continutul lor.
3) n toate cazurile, instanta este n drept a aprecia dac
se poate atribui continutului registrelor unui ntreprinztorsau alt
proIesionist, o alt putere doveditoare, dac trebuie a se renunta
la aceast prob n cazul n care registrele prtilor nu concord,
sau dac trebuie s atribuie o credibilitate mai mare registrelor
uneia dintre prti.

Art. 269. Orice mentiune Icut de creditor n josul, pe
marginea sau pe dosul unui titlu care a rmas nentrerupt n
posesia sa, Iace dovada cu toate c nu este nici semnat, nici
datat de el, cnd tinde a stabili liberatiunea debitorului. Aceeasi

86








No(iune









Prezum(ia de
validitate a
nscrierii






Puterea
doveditoare












Regimul
duplicatelor

putere doveditoare o are mentiunea Icut de creditor n josul, pe
marginea sau pe dosul duplicatului unui nscris sau al unei
chitante, dac duplicatul sau chitanta este n minile debitorului.


IV. nscrisurile pe suport electronic


Art. 270. - 1) Cnd datele unui act juridic sunt redate pe
un suport electronic, documentul care reproduce aceste date
constituie instrumentul probator al actului, dac este inteligibil si
prezint garantii suIicient de serioase pentru a Iace deplin
credint n privinta continutului acestuia si a identittii persoanei
de la care acesta eman.
2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanta
trebuie s tin seama de circumstantele n care datele au Iost
nscrise si documentul care le-a reprodus.

Art. 271. - nscrierea datelor unui act juridic pe suport
electronic este prezumat a prezenta garantii suIicient de serioase
pentru a Iace deplin credint atunci cnd ea este Icut n mod
sistematic si Ir lacune si cnd datele nscrise sunt protejate
contra alterrilor si contraIacerilor astIel nct integritatea
documentului este deplin asigurat. O astIel de prezumtie exist
si n Iavoarea tertilor din simplul Iapt c nscrierea este eIectuat
de ctre un proIesionist.

Art. 272. 1) Dac prin lege nu se prevede altIel,
documentul care reproduce datele unui act, nscrise pe un suport
electronic, Iace deplin dovad ntre prti, pn la proba
contrar.
2) Dac suportul sau tehnologia utilizat pentru
redactare nu garanteaz integritatea documentului, acesta poate
servi, dup circumstante, ca mijloc material de prob sau ca
nceput de dovad scris.


V. Duplicatele yi copiile de pe nscrisurile
autentice sau sub semntur privat


Art. 273. - Duplicatele de pe nscrisurile notariale sau
alte nscrisuri autentice, eliberate n conditiile prevzute de lege,
nlocuiesc originalul si au aceeasi putere doveditoare ca si acesta.

87
Regimul
copiilor


















Copiile fcute
pe microfilme
sau pe
suporturi
informatice





Puterea
doveditoare








Alte categorii
de nscrisuri


Art. 274. 1) Copia, chiar legalizat, de pe orice nscris
autentic sau sub semntur privat nu poate Iace dovad dect
despre ceea ce este cuprins n nscrisul original.
2) Prtile pot s cear conIruntarea copiei cu originalul,
prezentarea acestuia din urm putnd Ii ntotdeauna ordonat de
instant, n conditiile art. 280 alin. 2).
3) Dac este imposibil s Iie prezentat originalul sau
duplicatul nscrisului autentic ori originalul nscrisului sub
semntur privat, copia legalizat de pe acestea constituie un
nceput de dovad scris.
4) Copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare.
5) Extrasele sau copiile partiale Iac dovada ca si copiile
integrale sau copiile asimilate acestora, ns numai pentru partea
din nscrisul original pe care o reproduc; n cazul n care sunt
contestate, iar originalul este imposibil s Iie prezentat, instanta
are dreptul s aprecieze, n limitele prevzute de dispozitiile alin.
3) si alin. 4), n ce msur partea din original, reprodus n
extras, poate Ii socotit ca avnd putere doveditoare, independent
de prtile din original care nu au Iost reproduse.

Art. 275. Datele din nscrisurile autentice sau sub
semntur privat redate pe microIilme si alte suporturi
accesibile de prelucrare electronic a datelor, Icute cu
respectarea dispozitiilor legale, au aceeasi putere doveditoare ca
si nscrisurile n baza crora au Iost redate.


VI. nscrisurile recognitive sau rennoitoare


Art. 276. nscrisul de recunoastere sau de rennoire a
unei datorii preexistente Iace dovad mpotriva debitorului,
mostenitorilor sau succesorilor si n drepturi, dac acestia nu
dovedesc, prin aducerea documentului originar, c recunoasterea
este eronat sau inexact.


VII. Regimul altor nscrisuri


Art. 277. - 1) Contractele ncheiate pe Iormulare
tipizate sau standardizate ori ncorpornd conditii generale tip,
dup caz, sunt considerate nscrisuri sub semntur privat, dac
legea nu prevede altIel.

88









Anexele





Modificrile
nscrisului








Depunerea
nscrisurilor

















2) Daca legea nu dispune altIel, biletele, tichetele si alte
asemenea documente, utilizate cu ocazia ncheierii unor acte
juridice sau care ncorporeaz dreptul la anumite prestatii, au
Iorta probant a nscrisurilor sub semntur privat, chiar daca
nu sunt semnate.
3) Telexul, precum si telegrama ale cror originale,
depuse la oIiciul postal, au Iost semnate de expeditor, Iac aceeasi
dovad ca si nscrisul sub semntur privat.

Art. 278. - Planurile, schitele, hrtiile, IotograIiile si
orice alte documente anexate au aceeasi putere doveditoare ca si
nscrisurile la care sunt alturate, dac au legtur direct cu
nscrisul si poart semntura, dup caz, a prtii sau a persoanei
competente care a ntocmit nscrisul.

Art. 279. - Stersturile, radierile, corecturile si orice
alte modiIicri, mentiuni sau adugiri, Icute ntr-un nscris, nu
vor Ii luate n considerare dect dac au Iost constatate sub
semntur de Iunctionarul sau agentul public competent s-l
ntocmeasc sau de partea de la care eman nscrisul, dup caz.


VIII. Administrarea probei cu nscrisuri


Art. 280. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, Iiecare
parte are dreptul s depun nscrisurile de care ntelege s se
Ioloseasc, n copie certiIicat pentru conIormitate.
2) Dac nscrisul este depus n copie, partea care l-a
depus este obligat s aib asupra sa originalul si, la cerere, s-l
prezinte instantei, sub sanctiunea de a nu se tine seama de
nscris.
3) Dac partea potrivnic nu poate s-si dea seama de
exactitatea copiei Iat cu originalul nItisat n sedint,
judectorul va putea acorda un termen scurt, oblignd partea s
depun originalul n pstrarea greIei.
4) nscrisurile depuse n original nu vor putea Ii retrase
dect dup ce se vor lsa copii legalizate de greIierul instantei
unde au Iost depuse.
5) nscrisurile ntocmite n alt limb dect cea Iolosit
n Iata instantei trebuie nsotite de traduceri legalizate.
6) nscrisurile depuse n copie la dosar nu pot Ii retrase
de prti.

89
Obliga(ia pr(ii
adverse de a
prezenta
nscrisul




Cazuri de
respingere a
cererii de
prezentare a
nscrisului









Refuzul de a
prezenta
nscrisul






Cercetarea
nscrisului prin
judectorul
delegat









Art. 281. - 1) Cnd partea nvedereaz c partea advers
detine un nscris probatoriu, reIeritor la proces, instanta poate
ordona nItisarea lui.
2) Cererea de nItisare va Ii admis, dac nscrisul este
comun prtilor din proces, dac nssi partea potrivnic s-a
reIerit n proces la acest nscris sau dac, dup lege, ea este
obligat s nItiseze nscrisul.

Art. 282. - 1) Judectorul va respinge motivat cererea
de depunere la dosar a nscrisului, n ntregime sau n parte,
cnd:
1. continutul nscrisului se reIer la chestiuni strict
personale privind demnitatea sau viata privat a unei persoane;
2. depunerea nscrisului ar nclca ndatorirea legal de
pstrare a secretului;
3. depunerea nscrisului ar atrage urmrirea penal a prtii,
a sotului sau a unei rude ori aIin pn la gradul trei, inclusiv.
2) Dac legea nu dispune altIel, incidenta vreunuia din
cazurile de mai sus va Ii veriIicat de judector, prin cercetarea
continutului nscrisului. n ncheierea de sedint se va Iace o
mentiune corespunztoare.

Art. 283. - Dac partea reIuz s rspund la
interogatoriul ce s-a propus n dovedirea detinerii sau existentei
nscrisului, dac reiese din dovezile administrate c a ascuns
nscrisul sau l-a distrus sau dac, dup ce s-a dovedit detinerea
nscrisului, nu se conIormeaz ordinului dat de instant de a-l
nItisa, instanta va putea socoti ca dovedite aIirmatiile Icute cu
privire la continutul acelui nscris, de partea care a cerut
nItisarea.

Art. 284. - 1) Cnd un nscris, necesar dezlegrii
procesului, se gseste la una din prti si nu poate Ii prezentat
Iiindc aducerea ar Ii prea costisitoare sau cnd nscrisurile sunt
prea voluminoase ori numeroase, se va putea delega un judector
n prezenta cruia prtile vor cerceta nscrisurile la locul unde se
gsesc.
2) Cu toate acestea, prin derogare de la dispozitiile alin.
1), instanta, tinnd seama de mprejurri, poate s cear doar
prezentarea unor extrase sau copii de pe nscrisurile solicitate,
certiIicate de persoana care le detine. n asemenea cazuri, dac
este necesar, instanta poate dispune veriIicarea conIormittii
extrasului sau copiei cu originalul.


90
Obliga(ia
ter(ului de a
prezenta
nscrisul





Obliga(ia
autorit(ii
publice de a
prezenta
nscrisul







nscrisurile
care nu pot fi
trimise
instan(ei












Prezentarea
registrelor
ntreprinztori
-lor



Art. 285. - 1) Cnd se arat c un nscris necesar
solutionrii procesului se aIl n posesia unui tert, acesta va putea
Ii citat ca martor, punndu-i-se n vedere s aduc nscrisul n
instant.
2) Cnd detintorul nscrisului este o persoan juridic,
reprezentantii ei vor putea Ii citati ca martori.
3) Tertul poate reIuza nItisarea nscrisului n cazurile
prevzute de art. 282.

Art. 286. - 1) Dac nscrisul se gseste n pstrarea
unei autoritti sau institutii publice, instanta va lua msuri, la
cererea uneia din prti, sau din oIiciu, pentru aducerea lui, n
termenul Iixat n acest scop, punnd n vedere conductorului
autorittii sau institutiei detintoare msurile ce se pot dispune n
caz de neconIormare.
2) Autoritatea sau institutia detintoare este n drept s
reIuze trimiterea nscrisului cnd se reIer la aprarea national,
siguranta public sau relatii diplomatice. Cu toate acestea,
extrase partiale vor putea Ii trimise dac niciunul dintre aceste
motive nu se opune.

Art. 287. 1) Instanta nu va putea cere trimiterea n
original a crtilor Iunciare si a planurilor, a registrelor
autorittilor sau institutiilor publice, a testamentelor depuse la
instante, notari publici sau avocati, precum si a altor nscrisuri
originale ce se gsesc n arhivele acestora. Se vor putea ns cere
copii certiIicate ale acestora.
2) Cercetarea acestor nscrisuri, dac este necesar, se
va Iace, cu citarea prtilor, de un judector delegat sau, dac
nscrisul se gseste n alt localitate, prin comisie rogatorie, de
ctre instanta respectiv.
3) Cu toate acestea, cnd procedura veriIicrii
nscrisurilor o impune, instanta va putea ordona prezentarea
testamentelor originale sau a altor nscrisuri originale, depuse la
instante, notari publici sau avocati, spre a Ii trimise la
laboratoarele de specialitate.

Art. 288. - 1) La cererea uneia din prti sau chiar din
oIiciu, instanta va putea ordona nItisarea registrelor
ntreprinztorilor si ale altor proIesionisti sau comunicarea lor.
2) Cnd nscrisurile sau registrele prevzute la alin. 1)
ce urmeaz a Ii cercetate se aIl n alt circumscriptie
judectoreasc, cercetarea lor se va Iace prin comisie rogatorie.


91





Recunoayterea
sau contestarea
nscrisului sub
semntur
privat




Obliga(ia de
verificare a
nscrisului










Procedura de
verificare

















IX. Verificarea nscrisurilor


Art. 289. - 1) Acela cruia i se opune un nscris sub
semntur privat este dator, Iie s recunoasc, Iie s conteste
scrierea ori semntura. Contestarea scrierii sau semnturii poate
Ii Icut, la primul termen dup depunerea nscrisului, sub
sanctiunea decderii.
2) Mostenitorii sau succesorii n drepturi ai aceluia de
la care se pretinde a Ii nscrisul pot declara c nu cunosc scrisul
sau semntura autorului lor.

Art. 290. 1) Cnd una din persoanele artate la art.
289 contest scrierea sau semntura ori declar c nu le cunoaste,
instanta va proceda la veriIicarea nscrisului prin:
1. compararea scrierii si semnturii de pe nscris cu
scrierea si semntura din alte nscrisuri necontestate;
2. expertiz;
3. orice alte mijloace de prob admise de lege.
2) n acest scop, presedintele completului de judecat
va obliga partea creia i se atribuie scrierea sau semntura s
scrie si s semneze sub dictarea sa, prti din nscris. ReIuzul de a
scrie sau semna va putea Ii considerat ca o recunoastere a scrierii
sau semnturii.

Art. 291. 1) Judectorul, dup compararea nscrisului
cu scrierea sau semntura Icut n Iata sa sau, dac este cazul, si
cu alte nscrisuri, se poate lmuri asupra nscrisului.
2) Dac ns, din compararea scrierilor, judectorul nu
este lmurit, va ordona ca veriIicarea s se Iac prin expertiz,
oblignd prtile sau alte persoane s depun de ndat nscrisuri
de comparatie.
3) Se primesc ca nscrisuri de comparatie:
1. nscrisurile autentice;
2. nscrisurile sau alte scrieri private necontestate de
prti;
3. partea din nscris care nu este contestat;
4. scrisul sau semntura Icut naintea instantei.
4) nscrisurile depuse pentru veriIicare vor Ii semnate
de presedinte, greIier si prti.
5) Prtile iau cunostint de nscrisuri n sedint.


92
Denun(area
nscrisului ca
fals











Verificarea
strii
nscrisului
denun(at ca
fals



Ascultarea
pr(ilor









Suspendarea
procesului yi
sesizarea
parchetului




Cercetarea
falsului de
ctre instan(a
Art. 292. 1) Dac cel mai trziu la primul termen dup
prezentarea unui nscris Iolosit n proces una din prti declar c
acesta este Ials prin IalsiIicarea scrierii sau semnturii, ea este
obligat s arate motivele pe care se sprijin.
2) Dac partea care Ioloseste nscrisul nu este prezent,
instanta va ordona ca aceasta s se prezinte personal pentru a lua
cunostint de denuntarea nscrisului ca Ials, s depun originalul
si s dea explicatiile necesare.
3) Judectorul poate ordona prezentarea prtilor chiar si
nainte de primul termen de judecat, dac partea declar, prin
ntmpinare, c scrierea sau semntura sa este IalsiIicat.
4) n cazuri temeinic justiIicate, prtile pot Ii reprezentate
prin mandatari cu procur special.

Art. 293. 1) Judectorul va constata de ndat, prin
proces-verbal, starea material a nscrisului denuntat ca Ials, dac
exist pe el stersturi, adugiri sau corecturi, apoi l va semna,
spre neschimbare, si l va ncredinta greIei, dup ce va Ii
contrasemnat de greIier si de prti.
2) Dac prtile nu vor sau nu pot s semneze, se va Iace
mentiune despre toate acestea n procesul-verbal.

Art. 294. 1) La acelasi termen n care nscrisul a Iost
denuntat ca Ials sau, n cazul prevzut de art. 292 alin. 2), la
termenul urmtor, judectorul ntreab partea care a produs
nscrisul, dac ntelege s se Ioloseasc de el.
2) Dac partea care a Iolosit nscrisul lipseste, reIuz s
rspund sau declar c nu se mai serveste de nscris, acesta va Ii
nlturat, n tot sau n parte, dup caz.
3) Dac partea care a denuntat nscrisul ca Ials lipseste,
reIuz s rspund sau si retrage declaratia de denuntare,
nscrisul va Ii considerat ca recunoscut.

Art. 295. Dac partea care a prezentat nscrisul struie s
se Ioloseasc de acesta, desi denuntarea ca Ials a acestuia nu a
Iost retras, instanta, daca este indicat autorul Ialsului sau
complicele acestuia, poate suspenda judecata procesului,
naintnd de ndat nscrisul denuntat ca Ials parchetului
competent, pentru cercetarea Ialsului, mpreun cu procesul-
verbal ce se va ncheia n acest scop.

Art. 296. - n cazul n care, potrivit legii, actiunea penal
nu poate Ii pus n miscare ori nu poate continua, cercetarea
Ialsului se va Iace de ctre instanta civil, prin orice mijloace de

93
civil







Admisibilitatea
probei




























nceputul de
dovad scris

prob.


3. Proba cu martori

I. Admisibilitatea probei cu martori

Art. 297. - 1) Proba cu martori este admisibil n toate

cazurile n care legea nu dispune altIel.
2) Nici un act juridic nu poate Ii dovedit cu martori, dac
valoarea obiectului su este mai mare de 250 lei. Cu toate
acestea, se poate Iace dovada cu martori, contra unui
ntreprinztor sau alt proIesionist, a oricrui act juridic, indiIerent
de valoarea lui, dac a Iost Icut de acesta n exercitiul activittii
sale proIesionale, aIar de cazul cnd legea special cere prob
scris.
3) n cazul n care legea cere Iorma scris pentru
validitatea unui act juridic, acesta nu poate Ii dovedit cu martori.
4) De asemenea, este inadmisibil proba cu martori dac
pentru dovedirea unui act juridic legea cere Iorma scris, n aIar
de cazurile n care:
1. partea s-a aIlat n imposibilitate material sau moral de
a-si ntocmi un nscris pentru dovedirea actului juridic;
2. exist un nceput de dovad scris, potrivit art. 298;
3. partea a pierdut nscrisul doveditor din pricina unui caz
Iortuit sau de Iort major;
4. prtile convin, Iie si tacit, s Ioloseasc aceast prob,
ns numai privitor la drepturile de care ele pot s dispun;
5. actul juridic este atacat pentru Iraud, eroare, dol,
violent ori cauz ilicit, dup caz.
6. se cere lmurirea clauzelor actului juridic.
5) Proba cu martori nu se admite niciodat mpotriva sau
peste ceea ce cuprinde un nscris si nici despre ceea ce s-ar
pretinde c s-ar Ii zis nainte, n timpul sau n urma ntocmirii lui,
chiar dac legea nu cere Iorma scris pentru dovedirea actului
juridic respectiv, cu exceptia cazurilor prevzute de alin. 4).

Art. 298. - 1) Se socoteste nceput de dovad scris
orice scriere, chiar nesemnat si nedatat, care provine de la o
persoan creia acea scriere i se opune ori de la cel al crui
succesor n drepturi este acea persoan, dac scrierea Iace
credibil Iaptul pretins.
2) Constituie nceput de dovad scris si nscrisul, chiar

94

Ascultarea yi
nlocuirea
martorilor










Ascultarea
martorilor
necita(i






Refuzul
martorului de
a se prezenta





Imposibilitatea
de prezentare
nesemnat de persoana creia acesta i se opune, dac a Iost
ntocmit n Iata unui Iunctionar sau agent public competent care
atest c declaratiile cuprinse n nscris sunt conIorme celor
Icute de acea persoan.
3) nceputul de dovad scris poate Iace dovada ntre
prti numai dac este completat prin alte mijloace de prob,
inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumtii.


II. Administrarea probei cu martori

Art. 299. 1) Cnd instanta a ncuviintat dovada cu

martori, ea va dispune citarea si ascultarea acestora.
2) nlocuirea martorilor nu se va ncuviinta dect n caz
de moarte, disparitie sau motive bine ntemeiate, caz n care lista
se va depune sub sanctiunea decderii, n termen de 5 zile de la
ncuviintare.
3) Fiecare parte va putea s se mpotriveasc la ascultarea
unui martor care nu este nscris n list sau nu este identiIicat n
mod lmurit.
4) Decderea din dovada cu martori pentru nendeplinirea
obligatiilor prevzute de art. 251 se acoper dac acestia se
nItiseaz la termenul Iixat pentru ascultarea lor.

Art. 300. 1) Martorii pot Ii ascultati chiar la termenul la
care proba a Iost ncuviintat.
2) La termenul Iixat pentru administrarea probei, partea
va putea aduce martorii ncuviintati chiar Ir a Ii citati.
3) Dac partea se oblig s prezinte martorul la termenul
de judecat, Ir a Ii citat, ns din motive imputabile aceasta nu
si ndeplineste obligatia, instanta va dispune citarea martorului
pentru un nou termen. Dispozitiile art. 301 sunt aplicabile.

Art. 301. 1)

mpotriva martorului care lipseste la
prima citare, instanta poate emite mandat de aducere.
2) n pricinile urgente, se poate dispune aducerea
martorilor cu mandat chiar la primul termen.
3) Dac, dup emiterea mandatului de aducere, martorul
nu poate Ii gsit sau nu se nItiseaz, instanta va putea proceda
la judecat.

Art. 302. - Martorul care, din cauz de boal sau alt
mpiedicare grav, nu poate veni n instant, va putea Ii ascultat

95


Persoanele
care nu pot fi
ascultate ca
martori






Ascultarea
rudelor yi
afinilor

Persoanele
scutite de a
depune
mrturie



















Identificarea
martorului



la locul unde se aIl, cu citarea prtilor.

Art. 303. - 1) Nu pot Ii martori:
1. rudele si aIinii pn la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul, Iostul sot, logodnicul ori concubinul;
3. cei aIlati n dusmnie sau n legturi de interese cu
vreuna din prti;
4. persoanele puse sub interdictie judectoreasc;
5. cei condamnati pentru mrturie mincinoas.
2)

Prtile pot conveni, expres sau tacit, s Iie ascultate
ca martori si persoanele prevzute la alin. 1) pct. 1, 2 si 3.

Art. 304. - n procesele privitoare la Iiliatie, divort si alte
raporturi de Iamilie se vor putea asculta rudele si aIinii prevzuti
la art. 303, n aIar de descendenti.

Art. 305. - 1) Sunt scutiti de a Ii martori:
1. slujitorii cultelor, medicii, Iarmacistii, avocatii, notarii
publici, executorii judectoresti, mediatorii, moasele si asistentii
medicali si orice alti proIesionisti crora legea le impune s
pstreze secretul de serviciu sau secretul proIesional cu privire la
Iaptele de care au luat cunostint n cadrul serviciului ori n
exercitarea proIesiei lor;
2. judectorii, procurorii si Iunctionarii publici, chiar si
dup ncetarea Iunctiei lor, asupra mprejurrilor secrete de care
au avut cunostint n aceast calitate;
3.

cei care prin rspunsurile lor s-ar expune pe ei nsisi sau
ar expune pe vreuna din persoanele artate n art. 303 alin. 1),
pct. 1 si 2, la o pedeaps penal sau la dispretul public.
2) Persoanele prevzute la alin. 1) pct. 1, cu exceptia
slujitorilor cultelor, vor putea totusi depune mrturie, dac au
Iost dezlegate de secretul de serviciu ori proIesional de partea
interesat la pstrarea secretului, n aIar de cazul n care prin
lege se dispune altIel.
3) Vor putea, de asemenea, depune mrturie si
persoanele prevzute la alin. 1) pct. 2, dac autoritatea sau
institutia pe lng care Iunctioneaz ori au Iunctionat, dup caz,
le d ncuviintarea.

Art. 306. - 1) Presedintele, nainte de a lua declaratia, va
cere martorului s arate:
a) numele, prenumele, proIesia, domiciliul si vrsta;
b) dac este rud sau aIin cu una din prti si n ce grad;
c) dac se aIl n serviciul uneia din prti;

96



Depunerea
jurmntului


























Scutirea de
jurmnt




Ascultarea
martorului





2) Presedintele va pune apoi n vedere martorului
ndatorirea de a jura si semniIicatia jurmntului.

Art. 307. - 1) nainte de a Ii ascultat, martorul depune
urmtorul jurmnt: ,Jur c voi spune adevrul si c nu voi
ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa s-mi ajute Dumnezeu!.
2) n timpul depunerii jurmntului, martorul tine mna
pe cruce sau pe Biblie.
3) ReIerirea la divinitate din Iormula jurmntului se
schimb potrivit credintei religioase a martorului.
4) Martorului de alt religie dect cea crestin nu i sunt
aplicabile prevederile alin. 2).
5) Martorul Ir conIesiune va depune urmtorul
jurmnt: ,Jur pe onoare si constiint c voi spune adevrul si c
nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.
6) Martorii care din motive de constiint sau conIesiune
nu depun jurmntul vor rosti n Iata instantei urmtoarea
Iormul: ,M oblig c voi spune adevrul si c nu voi ascunde
nimic din ceea ce stiu.
7) Mutii si surdo-mutii, stiutori de carte, vor depune
jurmntul transcriind Iormula acestuia si isclind-o; surzii vor
rosti jurmntul, iar cei care nu stiu s scrie, vor jura prin semne
cu ajutorul unui interpret.
8) Situatiile la care se reIer alin. 3)-7) se retin de ctre
instant pe baza aIirmatiilor Icute de martor.
9) Dup depunerea jurmntului, presedintele va pune n
vedere martorului c, dac nu va spune adevrul, svrseste
inIractiunea de mrturie mincinoas.
10) Despre toate acestea se Iace mentiune n declaratia
scris.

Art. 308. - Copiii mai mici de 14 ani si cei care sunt
lipsiti de discernmnt n momentul audierii, Ir a Ii pusi sub
interdictie, pot Ii ascultati, Ir jurmnt, ns instanta le va
atrage atentia s spun adevrul si va tine seama, la aprecierea
depozitiei lor, de situatia lor special.

Art. 309. 1) Fiecare martor va Ii ascultat separat, cei
neascultati nc neputnd Ii de Iat.
2) Ordinea ascultrii martorilor va Ii Iixat de presedinte,
tinnd seama si de cererea prtilor.
3) Martorul va rspunde mai nti la ntrebrile puse de
presedinte, iar apoi si ntrebrilor puse, cu ncuviintarea acestuia,
de ctre partea care l-a propus, precum si de ctre partea advers.

97








Reascultarea yi
confruntarea
martorilor








Consemnarea
declara(iei
martorului









Aprecierea
probei cu
martori


nuiala de
mrturie
mincinoas

Drepturi
bneyti ale
martorului

4) Dup ascultare, martorul rmne n sala de sedint
pn la sIrsitul cercetrii, aIar numai dac instanta hotrste
altIel.
5) Cu ocazia audierii, martorul va Ii lsat s-si Iac liber
depozitia, Ir s aib voie s citeasc un rspuns scris de mai
nainte; el se poate servi ns de nsemnri, cu ncuviintarea
presedintelui, dar numai pentru a preciza ciIre sau denumiri.

Art. 310. 1) Martorii pot Ii din nou ntrebati, dac
instanta gseste de cuviint.
2) Martorii ale cror declaratii nu se potrivesc pot Ii
conIruntati.
3) Dac instanta gseste c ntrebarea pus de parte nu
poate s duc la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a
proba un Iapt a crui dovedire e oprit de lege, nu o va
ncuviinta. Instanta, la cererea prtii, va trece n ncheierea de
sedint att ntrebarea Iormulat, ct si motivul pentru care nu a
Iost ncuviintat.

Art. 311. 1) Mrturia se va scrie de greIier, dup
dictarea presedintelui sau a judectorului delegat, si va Ii
semnat pe Iiecare pagin si la sIrsitul ei de judector, greIier si
martor, dup ce acesta a luat cunostint de cuprins. Dac
martorul reIuz sau nu poate s semneze, se va Iace mentiune
despre aceasta n ncheierea de sedint.
2) Orice adugiri, stersturi sau schimbri n cuprinsul
mrturiei trebuie ncuviintate si semnate de judector, de greIier
si martor, sub pedeapsa de a nu Ii tinute n seam.
3) Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii,
astIel nct s nu se poat Iace adugiri.

Art. 312. - n aprecierea declaratiilor martorilor, instanta
va tine seama de sinceritatea acestora si de mprejurrile n care
au luat cunostint de Iaptele ce Iac obiectul declaratiei
respective.

Art. 313. Dac, din cercetare, reies bnuieli de mrturie
mincinoas sau de mituire a martorului, instanta va ncheia
proces-verbal si va trimite pe martor n Iata autorittilor penale.

Art. 314. 1) Martorul are dreptul la rambursarea
cheltuielilor de transport, cazare si mas dac este din alt
localitate, precum si dreptul la despgubiri pentru acoperirea
veniturilor pe care le-ar Ii obtinut, dac si-ar Ii exercitat proIesia

98











No(iune



Prezum(iile
legale






Prezum(iile
judiciare








ncuviin(area
expertizei









pe durata lipsei de la locul de munc, prilejuit de chemarea sa n
vederea ascultrii ca martor, stabilite n raport de starea sau
proIesia pe care o exercit, precum si timpul eIectiv pierdut.
2) Drepturile bnesti se asigur de partea care a propus
martorul si se stabilesc, la cerere, de ctre instant, prin ncheiere
executorie.


4. Prezum(iile


Art. 315. Prezumtiile sunt consecintele pe care legea
sau judectorul le trage dintr-un Iapt cunoscut spre a stabili un
Iapt necunoscut.

Art. 316. - 1) Prezumtia legal scuteste de dovad pe
acela n Iolosul cruia este stabilit n tot ceea ce priveste Iaptele
considerate de lege ca Iiind dovedite. Cu toate acestea, partea
creia i proIit prezumtia trebuie s dovedeasc Iaptul cunoscut,
vecin si conex, pe care se ntemeiaz aceasta.
2) Prezumtia legal poate Ii nlturat prin proba
contrar, dac legea nu dispune altIel.

Art. 317. - n cazul prezumtiilor lsate la aprecierea

judectorului, acesta se poate ntemeia pe ele numai dac au
greutate si puterea de a naste probabilitatea Iaptului pretins; ele,
ns, pot Ii primite numai n cazurile n care legea admite dovada
cu martori.


5. Expertiza


Art. 318. - 1) Cnd, pentru lmurirea unor mprejurri
de Iapt instanta consider necesar s cunoasc prerea unor
specialisti, va numi, la cererea prtilor ori din oIiciu, unul sau trei
experti. Termenul va Ii stabilit astIel nct depunerea raportului
de expertiz la instant s aib loc conIorm dispozitiilor art. 324.
2) Cnd este cazul, instanta va solicita eIectuarea
expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
3) n domeniile strict specializate, n care nu exist
experti autorizati, din oIiciu sau la cererea oricreia dintre prti,
judectorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai
multor personalitti ori specialisti din domeniul respectiv.

99











Numirea
expertului












Recuzarea
expertului






nytiin(area yi
nlocuirea
expertului



Ascultarea
expertului



4) Dispozitiile reIeritoare la expertiz, cu exceptia celor
privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amend judiciar si
obligarea la plata de despgubiri, sunt aplicabile n mod
corespunztor n cazurile prevzute la alin. 2) si alin. 3).
5) La eIectuarea expertizei n conditiile alin. 1) si alin.
2) pot asista si experti alesi de prti si ncuviintati de instant,
avnd calitatea de consilieri ai prtilor, dac prin lege nu se
dispune altIel. n acest caz, ei pot s dea relatii, s Iormuleze
ntrebri si observatii si, dac este cazul, s ntocmeasc un
raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

Art. 319. - 1) Dac prtile nu se nvoiesc asupra numirii
expertilor, ei se vor numi de ctre instant, prin tragere la sorti,
de pe lista ntocmit si comunicat de ctre biroul local de
expertiz, cuprinznd persoanele nscrise n evidenta sa si
autorizate, potrivit legii, s eIectueze expertize judiciare.

2) ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele
asupra crora acesta urmeaz s se pronunte, termenul n care
trebuie s eIectueze expertiza si onorariul provizoriu al
expertului.
3) Dovada pltii onorariului se depune la greIa instantei
de partea care a Iost obligata prin ncheiere, n termen de 5 zile
de la numire. El poate Ii majorat, n conditiile prevzute de art.
327 alin. 2).

Art. 320. 1) Expertii pot Ii recuzati pentru aceleasi
motive ca si judectorii.
2) Recuzarea trebuie s Iie cerut n termen de 5 zile de
la numirea expertului, dac motivul ei exist la aceast dat; n
celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul
de recuzare.
3) Recuzrile se judec cu citarea prtilor si a expertului.

Art. 321. - 1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea
cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriv
aplicabile expertilor.
2) Dac expertul nu se nItiseaz, instanta poate dispune
nlocuirea lui.

Art. 322. Dac expertii pot s-si exprime de ndat
opinia, acestia vor Ii ascultati chiar n sedint, iar prerea lor se
va trece ntr-un proces-verbal, dispozitiile art. 311 aplicndu-se
n mod corespunztor.


100
Citarea
pr(ilor







Raportul de
expertiz











Lmurirea sau
completarea
raportului



Efectuarea
unei noi
expertize






Drepturi
bneyti ale
expertului




Art. 323. 1)xpertiza nu poate Ii eIectuat dect dup
citarea prtilorprin scrisoare recomandat cu continut declarat n
care li se va indica ziua, ora si locul unde se va Iace lucrarea.
Citatia, sub sanctiunea nulittii, trebuie nmnat prtii cu cel
putin 5 zile naintea termenului de eIectuare a lucrrii.
ConIirmarea de primire va Ii alturat raportului de expertiz.
2) Prtile sunt obligate s dea expertului orice lmuriri
n legtur cu obiectul lucrrii.

Art. 324. 1) Constatrile si concluziile motivate ale
expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat
cruia i s-a cerut eIectuarea expertizei vor Ii consemnate ntr-un
raport scris, care va Ii depus cu cel putin 10 zile nainte de
termenul Iixat pentru judecat. n cazuri urgente termenul pentru
depunerea raportului de expertiz poate Ii micsorat.
2) Cnd sunt mai multi experti cu preri deosebite
lucrarea trebuie s cuprind prerea motivat a Iiecruia.
3) n cazurile anume prevzute de lege, depunerea
raportului se va Iace numai dup obtinerea avizelor tehnice
necesare ce se elibereaz numai de organismele de specialitate
competente.

Art. 325. - Dac este nevoie de lmurirea sau
completarea raportului de expertiz ori dac exist o contradictie
ntre prerile expertilor, instanta, din oIiciu sau la cererea
prtilor, poate solicita expertilor, la primul termen dup
depunerea raportului, s-l lmureasc sau s-l completeze.

Art. 326. - 1) Pentru motive temeinice, instanta poate
dispune, la cerere sau din oIiciu, eIectuarea unei noi expertize de
ctre alt expert.
2) O nou expertiz va trebui cerut motivat, sub
sanctiunea decderii, la primul termen dup depunerea
raportului, iar dac s-au Iormulat obiectiuni, la termenul imediat
urmtor depunerii rspunsului la obiectiuni ori, dup caz, a
raportului suplimentar.

Art. 327. 1) Expertii care vor cere sau vor primi o
sum mai mare dect onorariul Iixat de instant se vor pedepsi
potrivit legii penale.
2) La cererea expertilor, tinndu-se seama de lucrarea
eIectuat, instanta va putea majora onorariul cuvenit acestora,
prin ncheiere executorie, dat cu citarea prtilor, ns numai
dup depunerea raportului, a rspunsului la eventualele

101




Comisie
rogatorie






Lucrurile ca
mijloace de
prob






Pstrare







Verificare










Restituire.
Trecerea n
proprietatea
statului
obiectiuni sau a raportului suplimentar, dup caz.
3) Expertul are aceleasi drepturi ca si martorul n ceea
ce priveste cheltuielile de transport, cazare si mas.

Art. 328. Dac expertiza se Iace la o alt instant, prin
comisie rogatorie, numirea expertilor si stabilirea sumelor
cuvenite vor Ii lsate n sarcina acestei din urm instante.


6. Mijloacele materiale de prob


Art. 329. - 1) Sunt mijloace materiale de prob
lucrurile care prin nsusirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau
urmele pe care le pstreaz servesc la stabilirea unui Iapt care
poate duce la solutionarea procesului.
2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de prob si
IotograIiile, Iotocopiile, Iilmele, discurile, benzile de nregistrare
a sunetului, precum si alte asemenea mijloace tehnice, dac nu au
Iost obtinute prin nclcarea legii ori a bunelor moravuri.

Art. 330. - 1) Mijloacele materiale de prob puse la
dispozitia instantei vor Ii pstrate pn la solutionarea deIinitiv
a procesului.
2) Dac aducerea la instant a mijloacelor materiale de
prob prezint greutti datorit numrului, volumului sau altor
nsusiri ale lor ori locului unde se aIl, acestea vor Ii lsate n
custodia detintorului sau a altei persoane.

Art. 331. - 1) Mijloacele materiale de prob, aIlate n
pstrarea instantei, se aduc n sedinta de judecat.
2) Dac mijloacele materiale de prob nu se aIl n
pstrarea instantei, aceasta poate ordona, dup caz, Iie aducerea
lor, Iie veriIicarea la Iata locului, dispozitiile art. 281-288 Iiind
aplicabile n mod corespunztor.
3) n ncheierea sau procesul-verbal, dup caz,
continnd constatrile instantei, se va Iace mentiune si despre
starea si semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de prob
veriIicate.

Art. 332. - n cazul n care instanta a dispus restituirea
bunurilor care au servit ca mijloace materiale de prob si cei n
drept de a le primi nu le ridic n termen de 6 luni de la data cnd
au Iost ncunostintati n acest scop, instanta, n camera de

102









ncuviin(area
cercetrii la
fa(a locului



Efectuarea
cercetrii la
fa(a locului




Consemnarea
rezultatului
cercetrii










No(iune yi
feluri




Mrturisirea
judiciar

consiliu, citnd prtile interesate si organul Iinanciar local
competent, va da o ncheiere prin care aceste lucruri vor Ii
trecute n proprietatea statului. ncheierea poate Ii atacat numai
cu apella instanta ierarhic superioar.


7. Cercetarea la fa(a locului

Art. 333. - 1) Cercetarea la Iata locului se poate Iace, la

cerere sau din oIiciu, cnd instanta apreciaz c ea este necesar
pentru lmurirea procesului.
2) ncheierea prin care se admite cercetarea va determina
mprejurrile de Iaptce urmeaz a Ii lmurite la Iata locului.

Art. 334. - 1) Cercetarea se Iace, cu citarea prtilor, de
ctre judectorul delegat sau de ctre ntregul complet de
judecat. Prezenta procurorului este obligatorie cnd participarea
acestuia la judecat este cerut de lege.
2) Instanta poate, de asemenea, ncuviinta ca ascultarea
martorilor, expertilor si prtilor s se Iac la Iata locului.

Art. 335. - 1) Despre cele constatate si msurile luate la

Iata locului, instanta va ntocmi un proces-verbal, n care se vor
consemna si sustinerile ori obiectiunile prtilor, care va Ii semnat
de ctre cei prezenti.
2) Desenele, planurile, schitele sau IotograIiile Icute la
Iata locului vor Ii alturate procesului-verbal.


8. Mrturisirea

I. Admisibilitatea probei


Art. 336. - 1) Constituie mrturisire recunoasterea de
ctre una dintre prti, din proprie initiativ sau n cadrul
procedurii interogatoriului, a unui Iapt pe care partea potrivnic
si ntemeiaz pretentia sau, dup caz, aprarea.
2) Mrturisirea este judiciar sau extrajudiciar.

Art. 337. - 1) Mrturisirea judiciar Iace deplin
dovad mpotriva aceluia care a Icut-o, Iie personal, Iie prin
mandatar cu procur special.

103











Mrturisirea
extrajudiciar








ncuviin(area
interogatoriu-
lui


Luarea
interogatoriu-
lui persoanelor
fizice












Luarea
interogatoriu-
2) Mrturisirea judiciar nu poate Ii divizat mpotriva
autorului dect n cazurile cnd cuprinde Iapte distincte si care
nu au legtur ntre ele.
3) De asemenea, mrturisirea judiciar nu poate Ii nici
revocat, aIar numai dac se Iace dovada c a Iost urmarea unei
erori de Iapt scuzabile.
4) Mrturisirea judiciar nu produce eIecte dac a Iost
Icut de o persoan lipsit de discernmnt sau dac duce la
pierderea unui drept de care cel care Iace recunoasterea nu poate
dispune.

Art. 338. - 1) Mrturisirea Icut n aIara procesului
este un Iapt supus aprecierii judectorului, potrivit regulilor
generale de probatiune.
2) Mrturisirea extrajudiciar verbal nu poate Ii
invocat n cazurile cnd proba cu martori nu este admis.


II. Interogatoriul


Art. 339. Instanta poate ncuviinta, la cerere sau din
oIiciu, chemarea la interogatoriu a oricreia dintre prti, cu
privire la Iapte personale, care sunt de natur s duc la
solutionarea procesului.

Art. 340. 1) Cel chemat n persoan va Ii ntrebat de
ctre presedinte asupra Iiecrui Iapt n parte.
2) Cu ncuviintarea presedintelui, Iiecare dintre
judectori, procurorul, cnd particip la judecat, precum si
partea potrivnic pot pune direct ntrebri celui chemat la
interogatoriu.
3) Partea va rspunde Ir s poat citi un proiect de
rspuns scris n prealabil. Ea se poate Iolosi ns de nsemnri, cu
ncuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la ciIre sau
denumiri.
4) Dac partea declar c pentru a rspunde trebuie s
cerceteze nscrisuri, registre sau dosare, se va putea Iixa un nou
termen pentru interogatoriu.
5) Cnd ambele prti sunt de Iat la luarea
interogatoriului, ele pot Ii conIruntate.

Art. 341. - Reprezentantul legal al unei persoane lipsite
de capacitate de exercitiu sau cel care asist persoana cu

104
lui
reprezentantu-
lui legal

Consemnarea
rspunsurilor
la
interogatoriu










Luarea
interogatoriu-
lui persoanelor
juridice




Luarea
interogatoriu-
lui pr(ii
domiciliate n
strintate



Luarea
interogatoriu-
lui prin
judector
delegat sau
comisie
rogatorie



capacitate de exercitiu restrns poate Ii chemat personal la
interogatoriu numai n legtur cu actele ncheiate si Iaptele
svrsite n aceast calitate.

Art. 342. - 1) Rspunsurile la interogatoriu vor Ii trecute
pe aceeasi Ioaie cu ntrebrile. Interogatoriul va Ii semnat pe
Iiecare pagin de presedinte, greIier, de cel care l-a propus,
precum si de partea care a rspuns dup ce a luat cunostint de
cuprins. Tot astIel vor Ii semnate adugirile, stersturile sau
schimbrile aduse, sub sanctiunea de a nu Ii tinute n seam.
2) Dac partea interogat sau cealalt parte nu voieste
sau nu poate s semneze, se va consemna n josul
interogatoriului.
3) n cazul n care interogatoriul a Iost dispus din oIiciu,
precum si n cazul prevzut de art. 340 alin. 2), vor Ii
consemnate n ncheierea de sedint att ntrebrile, ct si
rspunsurile.

Art. 343. 1) Statul si celelalte persoane juridice de
drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor
rspunde n scris la interogatoriul ce li se va comunica n
prealabil, n conditiile art. 183 lit. e).
2) Se excepteaz societtile de persoane, ai cror
asociati cu drept de reprezentare vor Ii citati personal la
interogatoriu.

Art. 344. 1) Partea care are domiciliul n strintate si
este reprezentat n proces printr-un mandatar va putea Ii
interogat prin mandatar.
2) n acest caz, interogatoriul va Ii comunicat n scris
mandatarului, care va depune rspunsul prtii dat n cuprinsul
unei procuri speciale si autentice. Dac mandatarul este avocat,
procura special certiIicat de acesta este suIicient.

Art. 345. 1) Instanta poate ncuviinta luarea
interogatoriului la locuinta celui chemat la interogatoriu, printr-
un judector delegat, dac partea, din motive temeinice, este
mpiedicat de a veni n Iata instantei. n acest caz, rspunsurile
la ntrebri se vor consemna n prezenta prtii potrivnice sau n
lips, dac aceasta a Iost citat si nu s-a prezentat.
2) Partea care locuieste n circumscriptia altei instante,
n cazurile prevzute de alin. 1), se va asculta prin comisie
rogatorie.


105
Neprezentarea
la interogato-
riu yi refuzul
de a rspunde









Condi(ii de
admisibilitate







Solu(ionarea
cererii














Regimul cilor
de atac




Art. 346. 1) Dac partea, Ir motive temeinice,
reIuz s rspund la interogatoriu sau nu se nItiseaz, instanta
poate socoti aceste mprejurri ca o mrturisire deplin sau
numai ca un nceput de dovad n Iolosul aceluia care a propus
interogatoriul.
2) n acest din urm caz, att dovada cu martori ct si
alte probe, inclusiv prezumtiile, pot Ii admise pentru completarea
probatoriului.


9. Asigurarea probelor


Art. 347. 1) Oricine are interes s constate de
urgent mrturia unei persoane, prerea unui expert, starea unor
bunuri, mobile sau imobile, ori s obtin recunoasterea unui
nscris, a unui Iapt ori a unui drept, dac este pericol ca proba s
dispar sau s Iie greu de administrat n viitor, va putea cere, att
nainte, ct si n timpul procesului, administrarea acestor probe.
2) n cazul n care partea potrivnic si d acordul,
cererea poate Ii Icut, chiar dac nu exist urgent.

Art. 348. 1) Cererea se va ndrepta, nainte de
judecat, la judectoria n circumscriptia creia se aIl martorul
sau obiectul constatrii, iar n timpul judectii, la instanta care
judec procesul n prima instant.
2) Partea va arta n cerere probele a cror administrare
o pretinde, Iaptele pe care vrea s le dovedeasc, precum si
motivele care Iac necesar asigurarea acestora sau, dup caz,
acordul prtii potrivnice.
3) Instanta va dispune citarea prtilor si va comunica
prtii potrivnice copie de pe cerere. Aceasta nu este obligat s
depun ntmpinare.
4) Instanta va solutiona cererea n camera de consiliu,
prin ncheiere.
5) n caz de pericol n ntrziere, instanta, apreciind
mprejurrile, va putea ncuviinta cererea si Ir citarea prtilor.

Art. 349. - 1) ncheierea de admitere a cererii de
asigurare este executorie si nu este supus niciunei ci de atac.
2) ncheierea de respingere poate Ii atacat separat
numai cu apel n termen de 5 zile de la pronuntare, dac s-a dat
cu citarea prtilor, si de la comunicare, dac s-a dat Ir citarea
lor.

106
Administrarea
probelor
asigurate



Puterea
doveditoare








Constatarea de
urgen( a unei
stri de fapt

















Dispozi(ii
speciale






Art. 350.- 1) Administrarea probei ce trebuie asigurat
va putea Ii Icut de ndat sau la termenul ce se va Iixa n acest
scop.
2) Administrarea probelor asigurate se constat printr-o
ncheiere, care nu este supus niciunei ci de atac.

Art. 351. 1) Probele asigurate n conditiile mai sus
prevzute vor Ii cercetate de instant, la judecarea procesului,
sub raportul admisibilittii si concludentei lor. n cazul n care
gseste necesar, instanta va proceda, dac este cu putint, la o
nou administrare a probelor asigurate.
2) Probele asigurate pot s Iie Iolosite si de partea care
nu a cerut administrarea lor.
3) Cheltuielile Icute cu administrarea probelor vor Ii
tinute n seam de instanta care judec pricina n Iond.

Art. 352. 1) La cererea oricrei persoane care are

interesul s constate de urgent o anumit stare de Iapt care ar
putea s nceteze ori s se schimbe pn la administrarea
probelor, executorul judectoresc n circumscriptia cruia
urmeaz s se Iac constatarea va putea constata la Iata locului
aceast stare de Iapt.
2) n cazul n care eIectuarea constatrii prevzute la
alin. 1) necesit concursul prtii potrivnice sau a unei alte
persoane, constatarea nu poate Ii Icut dect cu acordul
acesteia.
3) n lipsa acordului prevzut la alin. 2), partea
interesat va putea cere instantei s ncuviinteze eIectuarea
constatrii. Instanta poate ncuviinta eIectuarea constatrii Ir
citarea aceluia mpotriva cruia se cere. Dispozitiile art. 348-351
se aplic n mod corespunztor.
4) Procesul-verbal de constatare va Ii comunicat n
copie celui mpotriva cruia s-a Icut constatarea, dac nu a Iost
de Iat.
5) El va Iace dovada pn la proba contrarie.

Art. 353. - n caz de pericol n ntrziere, asigurarea
dovezii si constatarea unei stri de Iapt se vor putea Iace si n
zilele de srbtoare si chiar n aIara orelor legale, ns numai cu
ncuviintarea expres a instantei.





107







Domeniu de
aplicare



Obliga(ia
instan(ei



Conven(ia
pr(ilor
















Desfyurarea
yedin(ei de
judecat


Msuri luate
de instan(




Subsec(iunea a 4-a
Administrarea probelor
de ctre avoca(i


Art. 354. - Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile
tuturor litigiilor, cu exceptia celor ce privesc starea civil si
capacitatea persoanelor, relatiile de Iamilie, precum si orice alte
drepturi asupra crora legea nu permite a se Iace tranzactie.

Art. 355. - La primul termen de judecat la care prtile au
Iost legal citate si dac acestea sunt prezente sau reprezentate,
instanta le va ntreba dac sunt de acord ca probele s Iie
administrate potrivit dispozitiilor din prezenta subsectiune.

Art. 356. - 1) La termenul prevzut la art. 355 prtile,

prezente personal sau reprezentate, pot conveni ca avocatii care
le asist si le reprezint s administreze probele n cauz, potrivit
dispozitiilor prezentei subsectiuni.
2) Consimtmntul pentru administrarea probelor,
prevzut la alin. 1), se va da de ctre prti, personal sau prin
mandatar cu mputernicire special, n Iata instantei, lundu-se
act despre aceasta n ncheiere, sau prin nscris ntocmit n Iata
avocatului, care este obligat s certiIice consimtmntul si
semntura prtii pe care o asist sau o reprezint. Dac sunt mai
multe prti asistate de acelasi avocat, consimtmntul se va da de
Iiecare dintre ele separat.
3) Totodat, Iiecare parte este obligat s declare c
pentru procedura din prezenta sectiune si alege domiciliul la
avocatul care o reprezint.
4) Consimtmntul dat potrivit alin. 2) nu poate Ii
revocat de ctre una dintre prti.

Art. 357. - Pe parcursul administrrii probelor de ctre
avocati, sedintele de judecat, atunci cnd acestea sunt necesare,
se desIsoar potrivit art. 229, cu participarea obligatorie a
avocatilor.

Art. 358. - 1) Dup constatarea valabilittii
consimtmntului dat conIorm art. 356, instanta va lua msurile
prevzute la art. 226 alin. 2). Dispozitiile art. 244, art. 245, art.
246 alin. 1), art. 247 si art. 249 sunt aplicabile.

108












Termenul
administrrii
probelor

















Programul
administrrii
probelor









2) Cnd, potrivit legii, cererile artate la alin. 1) pot Ii
Iormulate si ulterior primului termen de judecat la care prtile
sunt legal citate, instanta poate acorda n acest scop un termen
scurt, dat n cunostint prtilor reprezentate prin avocat.
3) Dispozitiile art. 216 si ale art. 243 alin. 2)-4) sunt
aplicabile.
4) Partea care lipseste nejustiIicat la termenul de
ncuviintare a dovezilor va Ii deczut din dreptul de a mai
propune si administra orice dovad, cu exceptia celei cu
nscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de
ctre cealalt parte si va putea combate aceste dovezi.

Art. 359. - 1) Pentru administrarea probelor de ctre
avocati instanta va stabili un termen de pn la 6 luni, tinnd
seama de volumul si complexitatea acestora.
2) Termenul prevzut la alin. 1) va putea Ii prelungit
dac n cursul administrrii probelor:
1. se invoc o exceptie sau un incident procedural asupra
cruia, potrivit legii, instanta trebuie s se pronunte; n acest caz,
termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionrii exceptiei
sau incidentului;
2. a ncetat, din orice cauz, contractul de asistent juridic
dintre una din prti si avocatul su; n acest caz, termenul se
prelungeste cu cel mult o lun pentru angajarea altui avocat;
3. una dintre prti a decedat; n acest caz, termenul se
prelungeste cu timpul n care procesul este suspendat potrivit art.
400 alin. 1) pct. 1 sau cu termenul acordat prtii interesate
pentru introducerea n proces a mostenitorilor;
4. n orice alte cazuri n care legea prevede suspendarea
procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendrii,
dispozitiile art. 399 alin. 1) pct. 2 neIiind ns aplicabile.

Art. 360. - 1) n cel mult 5 zile de la ncuviintarea
probelor, avocatii prtilor vor prezenta instantei programul de
administrare a acestora, purtnd semntura avocatilor, n care se
vor arta locul si data administrrii Iiecrei probe. Programul se
ncuviinteaz de instant, n camera de consiliu, si este
obligatoriu pentru prti si avocatii lor.
2) n procesele prevzute la art. 87 alin. 2) si 3)
programul ncuviintat potrivit alin. 1) va Ii comunicat de ndat
procurorului, n conditiile art. 371.
3) Probele pot Ii administrate n cabinetul unuia dintre
avocati sau n orice alt loc convenit, dac natura probei impune
aceasta. Prtile, prin avocati, sunt obligate s-si comunice

109







Solu(ionarea
incidentelor







nscrisuri
de(inute de
ter(i



Verificarea
nscrisurilor


Ascultarea
martorilor









Consemnarea
mrturiei





nscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandat cu
conIirmare de primire sau n mod direct, sub luare de semntur.
4) Nerespectarea nejustiIicat a programului prevzut la
alin. 1) atrage decderea prtii din dreptul de a mai administra
proba respectiv.
5) Dispozitiile art. 251 sunt aplicabile.

Art. 361. - Dac n cursul administrrii probelor una
dintre prti Iormuleaz o cerere, invoc o exceptie,
inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind
administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea
celeilalte prti, prin ncheiere dat n camera de consiliu, se va
pronunta de ndat, iar cnd este necesar, n cel mult 15 zile de la
data la care a Iost sesizat. ncheierea poate Ii atacat numai
odat cu Iondul procesului.

Art. 362. - n cazul n care se dispune nItisarea unui
nscris detinut de o autoritate sau de o alt persoan, instanta,
potrivit dispozitiilor art. 286, va dispune solicitarea nscrisului si,
ndat ce acesta este depus la instant, comunicarea lui n copie
Iiecrui avocat.

Art. 363. - Dac una dintre prti nu recunoaste scrisul sau
semntura dintr-un nscris, avocatul prtii interesate, potrivit art.
361 va solicita instantei s procedeze la veriIicarea nscrisurilor.

Art. 364. - 1) Martorii vor Ii ascultati, la locul si data
prevzute n programul ncuviintat de instant, de ctre avocatii
prtilor, n conditiile art. 306 alin. 1) si art. 309 alin. 1), 2), 4)
si 5), care se aplic n mod corespunztor. Ascultarea martorilor
se Iace Ir prestare de jurmnt, punndu-li-se ns n vedere c,
dac nu vor spune adevrul, svrsesc inIractiunea de mrturie
mincinoas. Despre toate acestea se Iace mentiune n declaratia
scris.
2) Martorii artati la art. 308 vor Ii ascultati numai de
ctre instant.

Art. 365. - 1) Mrturia se va consemna ntocmai de ctre
o persoan convenit de prti si se va semna, pe Iiecare pagin si
la sIrsitul ei, de ctre avocatii prtilor, de cel ce a consemnat-o
si de martor, dup ce acesta a luat cunostint de cuprinsul
consemnrii.
2) Orice adugiri, stersturi sau schimbri n cuprinsul
mrturiei trebuie ncuviintate prin semntura celor artati la alin.

110





Autentificarea
mrturiei


Expertiza














Cercetarea
la fa(a locului




Interogatoriul





Incidente
privind
probele





1), sub sanctiunea de a nu Ii luate n seam.
3) Dac mrturia a Iost stenograIiat, aceasta va Ii
transcris. Att stenograma, ct si transcrierea ei vor Ii semnate
potrivit alin. 1) si depuse la dosar.

Art. 366. - Prtile pot conveni ca declaratiile martorilor s
Iie consemnate si autentiIicate de un notar public. Dispozitiile
art. 364 sunt aplicabile.

Art. 367. - 1) n cazul n care este ncuviintat o
expertiz, n programul administrrii probelor prtile vor trece
numele expertului pe care l vor alege prin nvoiala lor, precum si
numele consilierilor Iiecreia dintre ele.
2) Dac prtile nu se nvoiesc asupra alegerii expertului,
ele vor cere instantei, la termenul cnd ncuviinteaz probele
potrivit art. 358, s procedeze la desemnarea acestuia, potrivit
art. 319 alin. 1) si 2).
3) Expertul este obligat s eIectueze expertiza si s o
predea avocatilor prtilor, sub semntur de primire, cu cel putin
30 de zile nainte de termenul Iixat de instant potrivit art. 359.
De asemenea, el are ndatorirea s dea explicatii avocatilor si
prtilor, iar dup Iixarea termenului de judecat, s se
conIormeze dispozitiilor art. 325-327.

Art. 368. - Dac s-a dispus o cercetare la Iata locului,
aceasta se va Iace de ctre instant potrivit dispozitiilor art. 333-
335. Procesul-verbal prevzut la art. 335 alin. 1) va Ii ntocmit
n attea exemplare cte prti sunt si va Ii nmnat avocatilor
acestora n cel mult 5 zile de la eIectuarea cercetrii.

Art. 369. - Cnd s-a ncuviintat chemarea la interogatoriu,
instanta va cita prtile, la termenul stabilit, n camera de consiliu.
Copii de pe interogatoriul astIel luat, precum si de pe cel dispus
si primit potrivit art. 343 alin. 1) vor Ii nmnate de ndat
avocatilor prtilor.

Art. 370. - 1) Instanta, n conditiile art. 361, va hotr
asupra cererii de nlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau
de conIruntare a acestora.
2) De asemenea, n conditiile artate la alin. 1), instanta
se va pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori
sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau Ii
prevzute pentru a Ii solicitate potrivit art. 226 alin. 2) pct. 7.


111
Concluziile
scrise









Alctuirea
dosarului






Depunerea
dosarului la
instan(

1udecarea
cauzei
















Dispozi(ii
aplicabile

Art. 371. - 1) Dup administrarea tuturor probelor
ncuviintate de instant reclamantul, prin avocatul su, va redacta
concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le
va trimite, prin scrisoare recomandat cu conIirmare de primire,
sau le va nmna n mod direct, sub luare de semntur, celorlalte
prti din proces si, cnd este cazul, Ministerului Public.
2) Dup primirea concluziilor scrise ale reclamantului
Iiecare parte, prin avocatul su, va redacta propriile concluzii
scrise pe care le va comunica, potrivit alin. 1), reclamantului,
celorlalte prti, precum si, cnd este cazul, Ministerului Public.

Art. 372. - 1) Avocatii prtilor vor alctui pentru Iiecare
parte cte un dosar si unul pentru instant, n care vor depune
cte un exemplar al tuturor nscrisurilor prin care, potrivit legii,
se constat administrarea Iiecrei probe.
2) Dosarele prevzute la alin. 1) vor Ii numerotate,
snuruite si vor purta semntura avocatilor prtilor pe Iiecare
pagin.

Art. 373. - La expirarea termenului stabilit de instant
potrivit art. 359 avocatii prtilor vor prezenta mpreun instantei
dosarul cauzei ntocmit potrivit art. 372.

Art. 374. - 1) Primind dosarul, instanta va Iixa termenul
de judecat, dat n cunostint prtilor, care nu va putea Ii mai
lung de 15 zile de la data primirii dosarului.
2) La acest termen, instanta va putea hotr, pentru motive
temeinice si dup ascultarea prtilor, s se administreze noi
probe sau s se administreze nemijlocit n Iata sa unele dintre
probele administrate de avocati.
3) n acest scop, instanta va stabili termene scurte, n
continuare, date n cunostint prtilor. Pentru prezentarea n Iata
instantei martorii vor Ii citati, de asemenea, n termen scurt,
cauzele Iiind considerate urgente. Dispozitiile art. 148 si ale art.
301 alin. 2) sunt aplicabile.
4) Dac, la termenul prevzut de alin. 1, instanta socoteste
c nu e necesar administrarea de noi probe sau a unora din cele
administrate de avocati, va proceda la judecarea n Iond a
procesului, acordnd prtilor cuvntul pentru a pune concluzii
prin avocat.

Art. 375. - 1) Dispozitiile subsectiunii a 3-a ,Despre
probe sunt aplicabile, dac n prezenta subsectiune nu se
prevede altIel.

112





Consilierii
juridici







Obiectul
dezbaterilor


Chestiunile
prealabile
dezbaterilor
n fond


Completarea
sau refacerea
unor probe

Deschiderea
dezbaterilor
n fond



Continuarea
dezbaterilor n
fond


nchiderea
dezbaterilor
n fond


2) La cererea avocatului sau a prtii interesate instanta
poate lua msura amenzii judiciare si obligrii la plata de
despgubiri, n cazurile si conditiile prevzute de dispozitiile art.
176-179.

Art. 376. - Dispozitiile prezentei subsectiuni sunt
aplicabile n mod corespunztor si consilierilor juridici care,
potrivit legii, reprezint partea.


Sec(iunea a 3-a
Dezbaterea n fond a procesului


Art. 377. Dezbaterile procesului poart asupra
mprejurrilor de Iapt si temeiurilor de drept, invocate de prti n
cererile lor sau, dup caz, ridicate de ctre instant din oIiciu.

Art. 378. - nainte de a se trece la dezbaterea Iondului
cauzei, instanta, din oIiciu sau la solicitarea prtilor, pune n
discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si aprrile care
nu au Iost solutionate n cursul cercetrii procesului, precum si
cele care, potrivit legii, pot Ii invocate in orice stare a procesului.

Art. 379. - Instanta poate proceda la completarea ori
reIacerea unor probe, n cazul n care, din dezbateri, rezult
necesitatea acestei msuri.

Art. 380. Dac prtile declar ca nu mai au cereri de
Iormulat si nu mai sunt alte incidente de solutionat presedintele
deschide dezbaterile asupra Iondului cauzei, dnd cuvntul
prtilor, n ordinea prevzut de art. 205, pentru ca Iiecare s si
sustin cererile si aprrile Iormulate n proces.

Art. 381. - Dezbaterile ncepute vor Ii continuate la
acelasi termen pn la nchiderea lor, cu exceptia cazului n care,
pentru motive temeinice, sunt lsate n continuare pentru o alt
zi, chiar n aIara orelor Iixate pentru judecarea pricinilor.

Art. 382. 1) Cnd consider c au Iost lmurite toate
mprejurrile de Iapt si temeiurile de drept ale cauzei,
presedintele nchide dezbaterile.
2) Dac va considera necesar, instanta poate cere
prtilor, la nchiderea dezbaterilor, s depun completri la

113












Deliberarea















Amnarea
pronun(rii









Solu(ionarea
cauzei



notele ntocmite potrivit art. 232. Prtile pot depune aceste
completri si n cazul n care acestea nu au Iost cerute de
instant.
3) Dup nchiderea dezbaterilor, prtile nu mai pot
depune niciun nscris la dosarul cauzei, sub sanctiunea de a nu Ii
luat n seam.


Sec(iunea a 4-a
Deliberarea yi pronun(area hotrrii


Art. 383. - 1) Dup nchiderea dezbaterilor, completul
de judecat delibereaz n secret asupra hotrrii ce urmeaz s
pronunte.
2) La deliberare iau parte numai membrii completului n
Iata crora au avut loc dezbaterile. Fiecare dintre membrii
completului de judecata are ndatorirea s si exprime opinia,
ncepnd cu cel mai nou n Iunctie. Presedintele si exprim
opinia cel din urm.
3) Judectorul care a luat parte la judecat este tinut s
se pronunte chiar dac nu mai este judector al instantei
respective, cu exceptia cazului n care, n conditiile legii, i-a
ncetat calitatea de judector sau este suspendat din Iunctie. n
aceast situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea prtilor,
pentru ca ele s pun din nou concluzii n Iata completului de
judecat legal constituit.

Art. 384. 1) n cazuri justiIicate, dac instanta nu ia
hotrrea de ndat, pronuntarea acesteia poate Ii amnat pentru
un termen care nu poate depsi 15 zile.
2) n cazul amnrii prevzute la alin. 1), presedintele,
odat cu anuntarea termenului la care a Iost amnat
pronuntarea, poate stabili c pronuntarea hotrrii se va Iace prin
punerea solutiei la dispozitia prtilor prin mijlocirea greIei
instantei.
3) Dac pronuntarea a Iost amnat, hotrrea nu poate
Ii pronuntata mai nainte de data Iixat n acest scop.

Art. 385. 1) Instanta este obligat s se pronunte

asupra tuturor cererilor deduse judectii. Ea nu poate acorda mai
mult sau altceva dect s-a cerut, dac legea nu prevede altIel.
2) Dac cererea are ca obiect pretentii privitoare la
obligatia de ntretinere, alocatia pentru copii, chirie, arend, plata

114





Luarea
hotrrii












1udecata n
complet de
divergen(

















Repunerea
pe rol


ntocmirea
salariului, rate din pretul vnzrii sau alte sume datorate periodic,
instanta va obliga pe prt, la cererea reclamantului, dup
achitarea taxelor de timbru, potrivit legii, si la plata sumelor
devenite exigibile dup introducerea cererii.

Art. 386. - 1) Hotrrea trebuie s Iie rezultatul
acordului membrilor completului de judecat si se d n numele
legii.
2) Cnd unanimitatea nu poate Ii realizat, hotrrea se
ia cu majoritatea membrilor completului de judecat. Dac din
deliberare rezult mai mult de dou opinii, judectorii ale cror
preri se apropie mai mult sunt datori sa se uneasc ntr-o
singur opinie.
3) n cazul n care majoritatea nu poate Ii realizat,
procesul se judec n complet de divergent, constituit prin
includerea n completul initial si a presedintelui instantei sau a
vicepresedintelui, a presedintelui de sectie ori a unui judector
desemnat de presedinte.

Art. 387. - 1) n situatia prevzut la art. 386 alin. 3),
divergenta se judec n aceeasi zi sau, dac nu este posibil, ntr-
un termen care nu poate depsi 20 de zile de la ivirea
divergentei, cu citarea prtilor. n pricinile considerate urgente
acest termen nu poate Ii mai mare de 7 zile.
2)Dezbaterile vor Ii reluate asupra chestiunilor rmase
n divergent si care se anunt prtilor n sedint, instanta Iiind
ndrepttit, atunci cnd apreciaz c este necesar, s
administreze noi dovezi si s ordone orice alte msuri ngduite
de lege.
3) Prtile vor pune din nou concluzii asupra
chestiunilor aIlate n divergent.
4) Dispozitiile art. 386 alin. 2) se aplic n mod
corespunztor, judectorii avnd dreptul de a reveni asupra
prerii lor care a provocat divergenta.
5) Cnd divergenta nu priveste solutia ce trebuie dat
ntregii cauze, dup judecarea chestiunilor rmase n divergent,
completul care a judecat nainte de ivirea ei va putea continua
judecarea cauzei.

Art. 388. - Dac, n timpul deliberrii, instanta gseste

c sunt necesare probe sau lmuriri noi va dispune repunerea pe
rol a cauzei, cu citarea prtilor.

Art. 389. - 1) Dup ce a Iost luat hotrrea, se va

115
minutei






Pronun(area
hotrrii

Data
hotrrii

Renun(area la
calea de atac n
fa(a primei
instan(e






Nulitatea
hotrrii










Condi(ii





ntocmi de ndat o minut care va cuprinde solutia si n care se
va arta, cnd este cazul, opinia separat a judectorilor aIlati n
minoritate.
2) Minuta, sub sanctiunea nulittii hotrrii, se va
semna pe Iiecare pagin de ctre judectori, dup care se va trece
ntr-un registru special, tinut la greIa instantei.

Art. 390. - Sub rezerva dispozitiilor art. 384 alin.2),

hotrrea se va pronunta n sedint public, la locul unde s-au
desIsurat dezbaterile, de ctre presedinte sau de ctre un
judector, membru al completului, care va citi minuta, indicnd
si calea de atac ce poate Ii Iolosit mpotriva hotrrii.

Art. 391. - Data hotrrii este aceea la care minuta este
pronuntat potrivit legii.

Art. 392. 1) Partea prezent la pronuntarea hotrrii
poate renunta, n conditiile legii, la calea de atac, Icndu-se
mentiune despre aceasta ntr-un proces-verbal semnat de
presedinte si de greIier.
2) Renuntarea se poate Iace si ulterior pronuntrii,
chiar si dup declararea cii de atac, prin prezentarea prtii
naintea presedintelui instantei sau prin nscris autentic, atta
timp ct dosarul nu a Iost naintat la instanta competent,
dispozitiile alin.1) aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 393. Nulitatea unei hotrri nu poate Ii cerut
dect prin cile de atac prevzute de lege, aIar de cazul cnd
legea prevede n mod expres altIel.

Capitolul III
Unele incidente procedurale

Sec(iunea 1
Renun(area la judecat


Art. 394. 1) Reclamantul poate s renunte oricnd
la judecat, n tot sau n parte, Iie verbal n sedint de judecat,
Iie prin cerere scris.
2) Cererea se Iace personal sau prin mandatar cu
procur special.
3) Dac renuntarea s-a Icut dup comunicarea cererii

116




















Efectele
renun(rii









Renun(area n
prima instan(a







Renun(area n
cile de atac


de chemare n judecat, instanta, la cererea prtului, va obliga
pe reclamant la cheltuielile de judecat pe care prtul le-a Icut.
4) Dac reclamantul renunt la judecat la primul
termen la care prtile sunt legal citate sau ulterior acestui
moment, renuntarea nu se poate Iace dect cu acordul expres sau
tacit al celeilalte prti. Dac prtul nu este prezent la termenul la
care reclamantul declar c renunt la judecat, instanta va
acorda prtului un termen pn la care s si exprime pozitia
Iat de cererea de renuntare. Lipsa unui rspuns pn la termenul
acordat se considera acord tacit la renuntare.
5) Cnd renuntarea la judecat se Iace n apel sau n
cile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va
dispune si anularea, n tot sau n parte, a hotrrii sau, dup caz,
a hotrrilor pronuntate n cauz.
6) Renuntarea la judecat se constat prin hotrre
supus recursului, care va Ii judecat de instanta ierarhic
superioar celei care a luat act de renuntare. Cnd renuntarea are
loc n Iata unei sectii a naltei Curti de Casatie si Justitie,
recursul se judec de Completul de 9 judectori.

Art. 395. - 1) Renuntarea la judecat a unuia dintre
reclamanti nu este opozabil celorlalti reclamanti.
2) Renuntarea produce eIecte numai Iat de prtile n
privinta crora a Iost Icut si nu aIecteaz cererile incidentale
care au caracter de sine stttor.


Sec(iunea a 2-a
Renun(area la dreptul pretins


Art. 396. 1) Reclamantul poate, n tot cursul
procesului, s renunte la nsusi dreptul pretins, dac poate
dispune de acesta, Ir a Ii necesar acordul prtului.
2) n caz de renuntare la dreptul pretins, instanta
pronunt o hotrre prin care va respinge cererea n Iond,
dispunnd si asupra cheltuielilor de judecat.
3) Renuntarea se poate Iace att verbal n sedint,
consemnndu-se n ncheiere, ct si prin nscris autentic.

Art. 397. 1) Cnd renuntarea este Icut n instanta de
apel, hotrrea primei instante va Ii anulat n tot sau n parte, n
msura renuntrii, dispozitiile art. 396 aplicndu-se n mod
corespunztor.

117




Ci de atac










Suspendarea
voluntar






Suspendarea
de drept



















2) Cnd renuntarea este Icut n cile extraordinare de
atac, vor Ii anulate hotrrile pronuntate n cauz, dispozitiile art.
396 aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 398. - Hotrrea este supus recursului, care se
judec de instanta ierarhic superioar celei care a luat act de
renuntarea la dreptul pretins. Cnd renuntarea are loc n Iata unei
sectii a naltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judec de
Completul de 9 judectori.


Sec(iunea a 3-a
Suspendarea procesului


Art. 399. 1) Judectorul va suspenda judecata:
1. cnd amndou prtile o cer;
2. cnd niciuna din prti, legal citate, nu se nItiseaz la
strigarea cauzei Cu toate acestea, cauza se judec dac
reclamantul sau prtul au cerut n scris judecarea n lips.
2) Cererea de judecat n lips produce eIecte numai la
instanta n Iata creia a Iost Iormulat.

Art. 400. 1) Judecarea cauzelor se suspend de drept:
1. prin decesul uneia din prti, pn la introducerea n
cauz a mostenitorilor, aIar de cazul cnd partea interesat cere
termen pentru introducerea n judecat a acestora;
2. prin interdictia judectoreasc sau punerea sub curatel
a unei prti, pn la numirea tutorelui sau curatorului;
3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia
dintre prti, survenit cu mai putin de 15 zile nainte de ziua
nItisrii, pn la numirea unui nou reprezentant sau mandatar;
4. prin ncetarea Iunctiei tutorelui sau curatorului, pn la
numirea unui nou tutore sau curator;
5. cnd persoana juridic este dizolvat, pn la
desemnarea lichidatorului;
6. prin deschiderea procedurii insolventei, n temeiul unei
hotrri judectoresti deIinitive, dac debitorul trebuie
reprezentat, pn la numirea administratorului ori lichidatorului
judiciar;
7. n cazul n care instanta Iormuleaz o cerere de
pronuntare a unei hotrri preliminare adresat Curtii de Justitie
a Comunittilor Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care
se ntemeiaz Uniunea European;

118





Suspendarea
facultativ









Hotrrea de
suspendare









Reluarea
judecrii
procesului














8. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Cu toate acestea, Iaptele artate la alin. 1) nu
mpiedic pronuntarea hotrrii, dac ele au survenit dup
nchiderea dezbaterilor.

Art. 401. 1) Instanta poate suspenda judecata:

1. cnd dezlegarea cauzei depinde, n tot sau n parte, de
existenta sau inexistenta unui drept care Iace obiectul unei alte
judecti;
2. cnd s-a nceput urmrirea penal pentru o inIractiune
care ar avea o nrurire hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz
s se dea, dac legea nu prevede altIel.
3. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Suspendarea va dura pn cnd hotrrea pronuntat
n cauza care a provocat suspendarea a devenit deIinitiv.

Art. 402. 1) Asupra suspendrii judecrii procesului
instanta se va pronunta prin ncheiere care poate Ii atacat cu
recurs n mod separat, la instanta ierarhic superioar. Cnd
suspendarea a Iost dispus de nalta Curte de Casatie si Justitie
recursul se judec de Completul de 9 judectori.
2) Recursul se poate declara ct timp dureaz
suspendarea cursului judecrii procesului, att mpotriva
ncheierii prin care s-a dispus suspendarea, ct si mpotriva
ncheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe
rol a procesului.

Art. 403. - Judecata cauzei suspendate se reia:
1. prin cererea de redeschidere Icut de una din prti,
cnd suspendarea s-a dispus prin nvoirea prtilor sau din cauza
lipsei lor;
2. prin cererea de redeschidere a procesului, Icut cu
artarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui
reprezentat de mandatarul deIunct, a noului mandatar sau, dup
caz, a prtii interesate, a lichidatorului, a administratorului
judiciar ori a lichidatorului judiciar, n cazurile prevzute de art.
400 alin. 1) pct. 1-6;
3. n cazurile prevzute de art. 400 alin. 1) pct. 7, dup
pronuntarea hotrrii de ctre Curtea de Justitie a Comunittilor
Europene;
4. prin alte modalitti prevzute de lege.




119






Cererile
supuse
perimrii









ntreruperea
cursului
perimrii

Suspendarea
cursului
perimrii











Efectele cererii
asupra
coparticipan(i-
lor

Procedura
perimrii



Sec(iunea a 4-a
Perimarea cererii


Art. 404. 1) Orice cerere de chemare n judecat,
contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alt cerere de
reIormare sau de retractare se perim de drept, chiar mpotriva
incapabililor, dac a rmas n nelucrare din motive imputabile
prtii, timp de 6 luni.
2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de
procedur ndeplinit de prti sau de instant.
3) Nu constituie cauze de perimare cazurile cnd actul
de procedura trebuia eIectuat din oIiciu, precum si cele cnd din
motive care nu sunt imputabile prtii cererea n-a ajuns la instanta
competent sau nu se poate Iixa termen de judecat.

Art. 405. - Perimarea se ntrerupe prin ndeplinirea unui
act de procedur Icut n vederea judecrii procesului de ctre
partea care justiIic un interes.

Art. 406. 1) Cursul perimrii este suspendat ct timp
dureaz suspendarea judectii, pronuntat de instant n cazurile
prevzute de art. 401, precum si n alte cazuri stabilite de lege,
dac suspendarea nu este cauzat de lipsa de struint a prtilor
n judecat.
2) n cazurile prevzute de art. 400, cursul perimrii este
suspendat timp de o lun de la data cnd s-au petrecut Iaptele
care au determinat suspendarea judectii, dac aceste Iapte s-au
petrecut n cele din urm 3 luni ale termenului de perimare.
3) Perimarea se suspend, de asemenea, pe timpul ct
partea este mpiedicat de a strui n judecat din cauza unor
motive temeinic justiIicate, precum si n alte cazuri expres
prevzute de lege.

Art. 407. n cazul n care sunt mai multi reclamanti sau
prti mpreun, cererea de perimare sau actul de procedur
ntreruptor de perimare al unuia Ioloseste si celorlalti.


Art. 408. 1) Perimarea se constat din oIiciu sau la
cererea prtii interesate. Judectorul va cita de urgent prtile si
va dispune greIierului s ntocmeasc un reIerat asupra actelor de

120






Hotrrea de
perimare







Efectele
perimrii





Perimarea
instan(ei














Denumirea
hotrrilor




procedur n legtur cu perimarea.
2) Perimarea poate Ii invocat si pe cale de exceptie n
camera de consiliu sau n sedint public.
3) Perimarea cererii de chemare n judecat nu poate Ii
ridicat pentru prima oar n instanta de apel.

Art. 409. 1) Dac instanta constat c perimarea nu a
intervenit, pronunt o ncheiere care poate Ii atacat odat cu
Iondul procesului.
2) Hotrrea care constat perimarea este supus
recursului, la instanta ierarhic superioar, n termen de 5 zile de
la pronuntare. Cnd perimarea se constat de o sectie a naltei
Curti de Casatie si Justitie, recursul se judec de Completul de 9
judectori.

Art. 410. 1) Perimarea lipseste de eIect toate actele de
procedur Icute n acea instant.
2) Cnd, ns, se Iace o nou cerere de chemare n
judecat, prtile pot Iolosi dovezile administrate n cursul
judecrii cererii perimate, n msura n care noua instant
socoteste c nu este necesar reIacerea lor.

Art. 411. - Orice cerere adresat unei instante si care a
rmas n nelucrare timp de 10 ani se perim de drept, chiar n
lipsa unor motive imputabile prtii. Dispozitiile art. 408 se aplic
n mod corespunztor.



Capitolul IV
Hotrrile judectoreyti

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale

1. Denumirea, ntocmirea yi comunicarea hotrrii


Art. 412. - 1) Hotrrea prin care cauza este solutionat
de prima instant sau prin care aceasta se deznvesteste Ir a
solutiona cauza se numeste sentint.
2) Hotrrea prin care instanta se pronunt asupra
apelului, recursului si recursului n interesul legii, precum si
hotrrea pronuntat ca urmare a anulrii n apel a hotrrii

121









Con(inutul
hotrrii

































primei instante si retinerii cauzei spre judecare ori ca urmare a
rejudecrii cauzei n Iond dup casarea cu retinere n recurs, se
numeste decizie.
3) Hotrrea prin care instanta se pronunt asupra
contestatiei n anulare sau revizuirii se numeste, dup caz,
sentint sau decizie.
4) Toate celelalte hotrri date de instant se numesc
ncheieri, dac legea nu prevede altIel.

Art. 413. - 1) Hotrrea va cuprinde:
a) partea introductiv, n care se vor Iace mentiunile
prevzute de art. 222 alin. 1) si alin. 2). Cnd dezbaterile au
Iost consemnate ntr-o ncheiere de sedint, partea introductiv a
hotrrii va cuprinde numai denumirea instantei, numrul
dosarului, data, numele, prenumele si calitatea membrilor
completului de judecat, numele si prenumele greIierului,
numele si prenumele procurorului dac a participat la judecat,
precum si mentiunea c celelalte date sunt artate n ncheiere.
b) considerentele, n care se vor arta obiectul cererii si
sustinerile pe scurt ale prtilor, expunerea situatiei de Iapt
retinut de instant pe baza probelor administrate, motivele de
Iapt si de drept pe care se ntemeiaz solutia, artndu-se att
motivele pentru care s-au admis, ct si cele pentru care s-au
nlturat cererile prtilor;
c) dispozitivul, n care se va arta numele, prenumele,
codul numeric personal si domiciliul sau resedinta prtilor ori,
dup caz, denumirea, sediul, codul unic de nregistrare sau codul
de identiIicare Iiscal, numrul de nmatriculare n registrul
comertului ori de nscriere n registrul persoanelor juridice si
contul bancar, solutia dat tuturor cererilor deduse judectii si
cuantumul cheltuielilor de judecat acordate.
2) Dac hotrrea s-a dat n Iolosul mai multor
reclamanti sau mpotriva mai multor prti, se va arta ceea ce se
cuvine Iiecrui reclamant si la ce este obligat Iiecare prt ori,
cnd este cazul, dac drepturile si obligatiile prtilor sunt
solidare sau indivizibile.
3) n partea Iinal a dispozitivului se va arta dac
hotrrea este executorie, este supus unei ci de atac ori este
deIinitiv, data pronuntrii ei, mentiunea c s-a pronuntat n
sedint public sau ntr-o alt modalitate prevzut de lege,
precum si semnturile judectorilor si greIierului. Cnd hotrrea
este supus apelului sau recursului se va arta si instanta la care
se depune cererea pentru exercitarea cii de atac.


122
Redactarea
yi semnarea
hotrrii
























Comunicarea
hotrrii











Adugirile,
schimbrile
sau corecturile

Art. 414. - 1) Hotrrea se redacteaz de judectorul
care a solutionat procesul. Cnd completul a Iost compus din mai
multi judectori, presedintele l va putea desemna pe unul dintre
acestia s redacteze hotrrea.
2) n cazul n care unul dintre judectori a rmas n
minoritate la deliberare, el si va redacta opinia separat care va
cuprinde expunerea considerentelor, solutia pe care a propus-o si
semntura acestuia. De asemenea, judectorul care este de acord
cu solutia, dar pentru considerente diIerite, va redacta separat
opinia concurent.
3) Hotrrea va Ii semnat de membrii completului de
judecat si de greIier.
4) Dac vreunul dintre judectori este mpiedicat s
semneze hotrrea, ea va Ii semnat n locul su de presedintele
completului, iar dac si acesta ori judectorul unic se aIl ntr-o
astIel de situatie, hotrrea se va semna de ctre presedintele
instantei. Cnd mpiedicarea priveste pe greIier, hotrrea se va
semna de greIierul seI. n toate cazurile se Iace mentiune pe
hotrre despre cauza care a determinat mpiedicarea.
5) Hotrrea se va redacta si semna n cel mult 30 de zile
de la pronuntare. Opinia separat a judectorului rmas n
minoritate, precum si, cnd este cazul, opinia concurent se
redacteaz si se semneaz n acelasi termen.
6) Hotrrea se va ntocmi n dou exemplare originale,
din care unul se ataseaz la dosarul cauzei, iar cellalt se va
depune spre conservare la dosarul de hotrri al instantei.

Art. 415. - 1) Hotrrea se va comunica din oIiciu
prtilor, n copie, chiar dac este deIinitiv. Comunicarea se va
Iace de ndat ce hotrrea a Iost redactat si semnat n
conditiile legii.
2) Hotrrile deIinitive prin care s-a dispus eIectuarea
unei nscrieri n cartea Iunciar sau, dup caz, n alte registre
publice, se vor comunica din oIiciu si institutiei sau autorittii
care tine acele registre.
3) Hotrrile deIinitive prin care s-a dispus anularea, n
tot sau n parte, a unui act notarial, se comunic din oIiciu
notarului public instrumentator, direct ori prin intermediul
Camerei Notarilor Publici n circumscriptia creia Iunctioneaz.

Art. 416. - Adugirile, schimbrile sau corecturile n

cuprinsul hotrrii vor trebui semnate de judectori, sub
sanctiunea nelurii lor n seam.


123





Deznvestirea
instan(ei

Autoritatea de
lucru judecat














Efectele
lucrului
judecat




Puterea
executorie

For(a
probant

Obligativitatea
yi opozabilita-
tea hotrrii





2. Efectele hotrrii judectoreyti


Art. 417. - Dup pronuntarea hotrrii instanta se
deznvesteste si niciun judector nu poate reveni asupra prerii
sale.

Art. 418. 1) Hotrrea judectoreasc ce solutioneaz,
n tot sau n parte, Iondul procesului sau statueaz asupra unei
exceptii procesuale ori asupra oricrui alt incident are, de la
pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea
transat.
2) Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul,
precum si considerentele pe care acesta se sprijin, inclusiv cele
prin care s-a rezolvat o chestiune litigioas.
3) Hotrrea judectoreasc prin care se ia o msur
provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra Iondului.
4) Cnd hotrrea este supus apelului sau recursului,
autoritatea de lucru judecat este provizorie.
5) Hotrrea atacat cu contestatia n anulare sau
revizuire si pstreaz autoritatea de lucru judecat pn ce va Ii
nlocuit cu o alt hotrre.

Art. 419. - 1) Nimeni nu poate Ii chemat n judecat de
dou ori n aceeasi calitate, n temeiul aceleiasi cauze si pentru
acelasi obiect.
2) Oricare dintre prti poate opune lucrul anterior
judecat ntr-un alt litigiu, dac are legtur cu solutionarea
acestuia din urm.

Art. 420. - Hotrrea judectoreasc are putere
executorie, n conditiile prevzute de lege.

Art. 421. - Hotrrea are Iorta probant a unui nscris
autentic.

Art. 422. - 1) Hotrrea judectoreasc este obligatorie
si produce eIecte numai ntre prti si succesorii acestora.
2) Hotrrea este opozabil oricrei terte persoane atta
timp ct aceasta din urm nu Iace, n conditiile legii, dovada
contrar.


124






Cazuri

Calea
de atac

Condi(iile n
care se poate
lua act de
tranzac(ie





Forma
tranzac(iei

Calea
de atac

Domeniu de
aplicare


Sec(iunea a 2-a
Hotrrile date n baza recunoayterii preten(iilor


Art. 423. 1) Cnd prtul a recunoscut n tot sau n
parte pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia din
urm, va da o hotrre n msura recunoasterii.
2) Dac recunoasterea este partial, judecata va continua
cu privire la pretentiile rmase nerecunoscute, instanta urmnd a
pronunta o nou hotrre asupra acestora.

Art. 424. - 1) Hotrrea prevzut la art. 423 poate Ii
atacat numai cu recurs, la instanta ierarhic superioar.
2) Cnd recunoasterea pretentiilor a Iost Icut naintea
instantei de apel, hotrrea primei instante va Ii anulat n
msura recunoasterii, dispunndu-se admiterea, n mod
corespunztor, a cererii. Dispozitiile art. 423 alin. 2) rmn
aplicabile.


Sec(iunea a 3-a
Hotrrea prin care se ncuviin(eaz nvoiala pr(ilor


Art. 425. - 1) Prtile se pot nItisa oricnd n cursul
judectii, chiar Ir s Ii Iost citate, pentru a cere s se dea o
hotrre care s consIinteasc tranzactia lor.
2) Dac prtile se nItiseaz la ziua stabilit pentru
judecat, cererea pentru darea hotrrii va putea Ii primit chiar
de un singur judector.
3) Dac prtile se nItiseaz ntr-o alt zi, instanta va da
hotrrea n camera de consiliu.

Art. 426. - Tranzactia va Ii ncheiat n Iorm scris si va
alctui dispozitivul hotrrii.

Art. 427. - Hotrrea care consIinteste tranzactia
intervenit ntre prti poate Ii atacat, pentru motive procedurale,
numai cu recurs la instanta ierarhic superioar.

Art. 428. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n
mod corespunztor si n cazul n care tranzactia prtilor este

125

ndreptarea
hotrrii








Lmurirea
hotrrii yi
nlturarea
dispozi(iilor
contradictorii

Completarea
hotrrii

Obligativitatea
procedurii
urmarea procedurii de mediere.


Sec(iunea a 4-a
ndreptarea, lmurirea yi completarea hotrrii


Art. 429. - 1) Erorile sau omisiunile cu privire la
numele, calitatea si sustinerile prtilor sau cele de calcul, precum
si orice alte erori materiale cuprinse n hotrri sau ncheieri pot
Ii ndreptate din oIiciu sau la cerere.
2) Instanta se pronunt prin ncheiere dat n camera de
consiliu. Prtile vor Ii citate numai dac instanta socoteste c este
necesar ca ele s dea anumite lmuriri.
3) n cazul hotrrilor, ndreptarea se va Iace n ambele
exemplare ale hotrrii.

Art. 430. - 1) n cazul n care sunt necesare lmuriri cu
privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului
hotrrii ori dac acesta cuprinde dispozitii contradictorii, prtile
pot cere instantei care a pronuntat hotrrea s lmureasc
dispozitivul sau s nlture dispozitiile potrivnice.
2) Instanta va rezolva cererea de urgent, prin ncheiere
dat n camera de consiliu, cu citarea prtilor.
3) ncheierea se va atasa la hotrre, att n dosarul
cauzei, ct si n dosarul de hotrri al instantei.

Art. 431. - 1) Dac prin hotrrea dat instanta a omis s
se pronunte asupra unui capt de cerere principal sau accesoriu
ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere
completarea hotrrii n acelasi termen n care se poate declara,
dup caz, apel sau recurs mpotriva acelei hotrri, iar n cazul
hotrrilor date n Iond dup casarea cu retinere, n termen de 15
zile de la pronuntare.
2) Cererea se solutioneaz de urgent, cu citarea prtilor,
prin hotrre separat. Prevederile art. 430 alin. 3) se aplic n
mod corespunztor.
3) Dispozitiile prezentului articol se aplic si n cazul
cnd instanta a omis s se pronunte asupra cererilor martorilor,
expertilor, traductorilor, interpretilor sau aprtorilor, cu privire
la drepturile lor.

Art. 432. - ndreptarea, lmurirea, nlturarea dispozitiilor
contradictorii sau completarea hotrrii nu poate Ii cerut pe

126

Ci
de atac

Suportarea
cheltuielilor
de judecata

Executarea
provizorie
de drept

calea apelului sau recursului, ci numai n conditiile art. 429-431.

Art. 433. - ncheierile pronuntate n temeiul art. 429 si art.
430, precum si hotrrea pronuntat potrivit art. 431, sunt supuse
acelorasi ci de atac ca si hotrrile n legtur cu care s-a
solicitat, dup caz, ndreptarea, lmurirea sau nlturarea
dispozitiilor contradictorii ori completarea.

Art. 434. - n cazul n care cererea de ndreptare, de
lmurire sau de completare a hotrrii a Iost admis, cheltuielile
Icute de parte n aceste cereri vor Ii suportate de stat, din Iondul
constituit potrivit legii. Cnd cererea a Iost respins, cheltuielile
vor Ii suportate de parte potrivit dreptului comun.


Sec(iunea a 5-a
Executarea provizorie


Art. 435. - 1) Hotrrile primei instante sunt executorii
de drept cnd au ca obiect:
1. stabilirea modului de exercitare a autorittii printesti,
stabilirea locuintei minorului, precum si modul de exercitare a
dreptului de a avea legturi personale cu minorul;
2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din
raporturile juridice de munc, precum si a sumelor cuvenite,
potrivit legii, somerilor;
3. despgubiri pentru accidente de munc;
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de ntretinere
sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate n cadrul
asigurrilor sociale;
5. despgubiri n caz de moarte sau vtmare a integrittii
corporale ori snttii, dac despgubirile s-au acordat sub Iorm
de prestatii bnesti periodice;
6. reparatii grabnice;
7. punerea sau ridicarea sigiliului ori Iacerea inventarului;
8. cereri privitoare la posesie, numai n ce priveste posesia;
9. hotrrile pronuntate n temeiul recunoasterii de ctre
prt a pretentiilor reclamantului, pronuntate n conditiile art.
423;
10. n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea
este executorie.
2) Executarea hotrrilor prevzute la alin. 1) are
caracter provizoriu.

127
Executarea
provizorie
judectoreasc

Suspendarea
executrii
provizorii

Cuantumul
cheltuielilor de
judecat


Art. 436. - 1) Instanta poate ncuviinta executarea
provizorie a hotrrilor privitoare la bunuri ori de cte ori va
considera c msura este necesar n raport cu temeinicia vdit
a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum
si atunci cnd ar aprecia c neluarea de ndat a acestei msuri
este vdit prejudiciabil pentru creditor. n aceste cazuri, instanta
l va putea obliga pe creditor la plata unei cautiuni, n conditiile
art. 694 alin. 2) si 3).
2) Executarea provizorie nu se poate ncuviinta:
1. n materie de strmutare de hotare, desIiintare de
constructii, plantatii sau a oricror lucrri avnd o asezare Iix;
2. cnd prin hotrre se dispune intabularea unui drept sau
radierea lui din cartea Iunciar.
3) Cererea de executare provizorie se va putea Iace n
scris, precum si verbal n instant pn la nchiderea dezbaterilor.
4) Dac cererea a Iost respins de prima instant, ea
poate Ii Icut din nou n apel.

Art. 437. - 1) Suspendarea executrii provizorii va putea
Ii solicitat Iie prin cererea de apel, Iie distinct n tot cursul
judectii n apel.
2) Cererea se va depune la prima instant sau, dup caz,
la instanta de apel. n aceast din urm situatie, la cerere se va
altura o copie legalizat a dispozitivul hotrrii.
3) Cererea de suspendare se va judeca de ctre instanta
de apel. Dispozitiile art.694 alin. 6) sunt aplicabile.
4) Suspendarea va putea Ii ncuviintat numai cu plata
unei cautiuni al crei cuantum va Ii stabilit de instant n
conditiile art. 694 alin. 2) si 3).
5) Pn la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va
putea Ii ncuviintat provizoriu, prin ordonant presedintial,
chiar nainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei
prevzute la alin. 4).

Sec(iunea a 6 - a
Cheltuielile de judecat


Art. 438. - 1) Cheltuielile de judecat constau n taxele
judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocatilor, ale
expertilor si ale specialistilor numiti n conditiile art. 318 alin.
3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile
cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de

128

















Dovada
cheltuielilor de
judecat


Acordarea
cheltuielilor de
judecat





Exonerarea de
plat a
prtului

Situa(ia mai
multor
reclaman(i sau
pr(i

transport si, dac este cazul, de cazare, precum si orice alte

cheltuieli necesare pentru buna desIsurare a procesului.
2) Instanta poate, chiar si din oIiciu, s reduc motivat,
partea din cheltuielile de judecat reprezentnd onorariul
avocatilor, atunci cnd acesta este vdit disproportionat n raport
cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea
desIsurata de avocat, tinnd seama si de circumstantele cauzei.
Msura luat de instant nu va avea niciun eIect asupra
raporturilor dintre avocat si clientul su.
3) Dispozitiile alin. 2) se aplic n mod corespunztor
la plata expertilor judiciari si a specialistilor numiti n conditiile
art. 318 alin. 3).
4) Nu vor putea Ii, ns, micsorate cheltuielile de
judecat avnd ca obiect plata taxei judiciare de timbru si a
timbrului judiciar, precum si plata sumelor cuvenite martorilor
potrivit alin. 1).

Art. 439. - Partea care pretinde cheltuieli de judecat
trebuie s Iac, n conditiile legii, dovada existentei si ntinderii
lor, cel mai trziu la data nchiderii dezbaterilor asupra Iondului
cauzei.

Art. 440. 1) Partea care pierde procesul va Ii obligat,

la cererea prtii care a cstigat, s i plteasc acesteia cheltuieli
de judecat.
2) Cnd cererea a Iost admis numai n parte, judectorii
vor stabili msura n care Iiecare dintre prti poate Ii obligat la
plata cheltuielilor de judecat. Dac este cazul, judectorii vor
putea dispune compensarea cheltuielilor de judecat.

Art. 441. Prtul care a recunoscut, la primul termen de
judecat la care prtile sunt legal citate, pretentiile reclamantului
nu va putea Ii obligat la plata cheltuielilor de judecat, cu
exceptia cazului n care, prealabil pornirii procesului, a Iost pus
n ntrziere de ctre reclamant sau se aIla de drept n ntrziere.

Art. 442. Dac n cauz sunt mai multi reclamanti sau
mai multi prti, ei vor putea Ii obligati s plteasc cheltuielile
de judecat n mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu
pozitia lor n proces sau cu natura raportului juridic existent ntre
ei.




129

Enumerare



Legalitatea
cii de atac












Subiectele
cilor de atac


Ordinea
exercitrii
cilor de atac












Titlul II
Cile de atac

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 443. Calea ordinar de atac este apelul, iar cile
extraordinare de atac sunt recursul, contestatia n anulare si
revizuirea.

Art. 444. 1) Hotrrea judectoreasc este supus

numai cilor de atac prevzute de lege, n conditiile si termenele
stabilite de aceasta, indiIerent de mentiunile din dispozitivul ei.
2) Mentiunea inexact din cuprinsul hotrrii cu privire
la calea de atac deschis contra acesteia nu are niciun eIect
asupra dreptului de a exercita calea de atac prevzut de lege.
3) Dac instanta respinge ca inadmisibil calea de atac
exercitat de partea interesat n considerarea dispozitiilor alin.
2), hotrrea pronuntat de instanta de control judiciar va Ii
comunicat, din oIiciu, tuturor prtilor care au luat parte la
judecata n care s-a pronuntat hotrrea atacat. De la data
comunicrii ncepe s curg, dac este cazul, termenul pentru
exercitarea cii de atac prevzute de lege.

Art. 445. Cile de atac pot Ii exercitate numai de prtile
aIlate n proces care justiIic un interes, aIar de cazul n care,
potrivit legii, acest drept l au si alte organe sau persoane.

Art. 446. 1) Cile extraordinare de atac nu pot Ii

exercitate, atta timp ct este deschis calea de atac a apelului.
2) n cazul hotrrilor susceptibile de apel, dac acesta nu
a Iost exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o
hotrre susceptibil de apel poate Ii atacat, nuntrul
termenului de apel, direct cu recurs, la instanta care ar Ii Iost
competent s judece recursul mpotriva hotrrii date n apel,
dac prtile consimt expres, prin nscris autentic sau prin
declaratie verbal, dat n Iata instantei a crei hotrre se atac
si consemnat ntr-un proces-verbal. n acest caz recursul poate Ii
exercitat numai pentru nclcarea sau aplicarea gresit a
normelor de drept material.

130



Unicitatea
cii de atac


















Partea din
hotrre care
poate fi atacat







n(elegerea
pr(ilor n cile
de atac


Achiesarea la
hotrre




3) Cile extraordinare de atac pot Ii exercitate si
concomitent, n conditiile legii.

Art. 447. 1) O cale de atac poate Ii exercitat
mpotriva unei hotrri numai o singur dat, daca legea prevede
acelasi termen de exercitare pentru toate motivele existente la
data declarrii acelei ci de atac.
2) Dac prin aceeasi hotrre au Iost solutionate si cereri
accesorii, hotrrea este supus n ntregul ei cii de atac
prevzute de lege pentru cererea principal.
3) n cazul n care prin aceeasi hotrre au Iost
solutionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre
care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotrrea n
ntregul ei este supus apelului. Hotrrea dat n apel este
supus recursului.
4) Dac hotrrea cu privire la o cerere principal sau
incidental nu este supus nici apelului si nici recursului, solutia
cu privire la celelalte cereri este supus cilor de atac n
conditiile legii.
5) n cazurile prevzute la alin. 2)-4), termenul de apel
sau, dup caz, de recurs este cel de drept comun, chiar dac prin
legi speciale se prevede altIel.

Art. 448. - 1) Calea de atac se ndreapt mpotriva

solutiei cuprinse n dispozitivul hotrrii.
2) Cu toate acestea, n cazul n care calea de atac vizeaz
numai considerentele hotrrii prin care s-au dat dezlegri unor
probleme de drept ce nu au legtur cu judecata acelui proces sau
care sunt gresite ori cuprind constatri de Iapt ce prejudiciaz
partea, instanta, admitnd calea de atac, va nltura acele
considerente si le va nlocui cu propriile considerente, mentinnd
solutia cuprins n dispozitivul hotrrii atacate.

Art. 449. Prtile pot solicita instantei legal nvestite cu
solutionarea unei ci de atac s ia act de ntelegerea lor cu privire
la solutionarea litigiului. Dispozitiile art. 425-428 se aplic n
mod corespunztor.

Art. 450. - 1) Achiesarea la hotrre reprezint
renuntarea unei prti la calea de atac pe care o putea Iolosi ori pe
care a exercitat-o deja mpotriva tuturor sau a anumitor solutii
din respectiva hotrre.
2) Achiesarea, atunci cnd este conditionat, nu produce
eIecte dect dac este acceptat expres de partea advers.

131


Felurile
achiesrii










Msurile de
administrare
judiciar





Apelul
principal.
Obiect









Situa(ii n care
partea nu
poate face apel
principal



Termenul
de apel

3) Dispozitiile art. 392 rmn aplicabile.

Art. 451. 1) Achiesarea poate Ii expres sau tacit,
total ori partial.
2) Achiesarea expres se Iace de parte prin act autentic
sau prin declaratie verbal n Iata instantei ori de mandatarul su
n temeiul unei procuri speciale.
3) Achiesarea tacit poate Ii dedus numai din acte sau
Iapte precise si concordante care exprim intentia cert a prtii
de a-si da adeziunea la hotrre.
4) Achiesarea poate Ii total, dac priveste hotrrea n
ntregul ei sau, dup caz, partial, dac priveste numai o parte din
hotrrea respectiv.

Art. 452. - Msurile de administrare judiciar nu pot Iace
obiectul niciunei ci de atac.


Capitolul II
Apelul


Art. 453. 1) Hotrrile pronuntate n prim instant
pot Ii atacate cu apel, dac legea nu prevede n mod expres altIel.
2) Sunt supuse apelului si hotrrile date n ultim
instant dac, potrivit legii, instanta nu putea s judece dect n
prim instant.
3) Hotrrile date n ultim instant rmn neapelabile,
chiar dac n hotrre s-a artat c au Iost pronuntate n prim
instant.
4) mpotriva ncheierilor premergtoare nu se poate Iace
apel dect odat cu Iondul, aIar de cazul cnd legea dispune
altIel.

Art. 454. 1) Partea care a renuntat expres la apel cu

privire la o hotrre nu mai are dreptul de a Iace apel principal.
2) Partea care a executat partial hotrrea de prim
instant, desi aceasta nu era susceptibil de executare provizorie,
nu mai are dreptul de a Iace apel principal cu privire la
dispozitiile executate.

Art. 455. 1) Termenul de apel este de 30 de zile de la
comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altIel.
2) Termenul de apel prevzut la alin. 1) curge de la

132














ntreruperea
termenului de
apel














Cererea
de apel











comunicarea hotrrii, chiar atunci cnd aceasta a Iost Icut
odat cu ncheierea de ncuviintare a executrii silite.
3) Dac o parte Iace apel nainte de comunicarea
hotrrii, aceasta se socoteste comunicat la data depunerii
cererii de apel.
4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la
pronuntarea hotrrii, n aIar de cazurile n care procurorul a
participat la judecarea cauzei, cnd termenul de apel curge de la
comunicarea hotrrii.
5) Termenul de apel suspend executarea hotrrii de
prim instant, cu exceptia cazurilor anume prevzute de lege. n
aceleasi conditii, executarea se suspend dac apelul a Iost
exercitat n termen.

Art. 456. 1) Termenul de apel se ntrerupe prin moartea
prtii care are interes s Iac apel. n acest caz se Iace din nou o
singur comunicare a hotrrii, la cel din urm domiciliu al
prtii, pe numele mostenirii, Ir s se arate numele si calitatea
Iiecrui mostenitor.
2) Termenul de apel va ncepe s curg din nou de la data
comunicrii prevzute la alin. 1). Pentru mostenitorii incapabili,
cei cu capacitate restrns sau dispruti ori n caz de mostenire
vacant, termenul va curge din ziua n care se va numi tutorele,
curatorul sau administratorul provizoriu, dup caz.
3) Apelul nu constituie prin el nsusi un act de acceptare
a mostenirii.
4) Termenul de apel se ntrerupe si prin moartea
mandatarului cruia i s-a Icut comunicarea. n acest caz se va
Iace o nou comunicare prtii, la domiciliul ei, iar termenul de
apel va ncepe s curg din nou de la aceast dat.

Art. 457. - 1) Cererea de apel va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal domiciliul
sau resedinta prtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea
si sediul lor, precum si, dup caz, codul unic de nregistrare sau
codul de identiIicare Iiscal, numrul de nmatriculare n
registrul comertului ori de nscriere n registrul persoanelor
juridice si contul bancar. Dac apelantul locuieste n strintate,
va arta si domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se Iac
toate comunicrile privind procesul;
b) indicarea hotrrii atacate;
c) motivele de Iapt si de drept pe care se ntemeiaz apelul;
d) probele invocate n sustinerea apelului;
e) semntura.

133
















Depunerea
cererii de apel


























2) La cererea de apel se va atasa dovada achitrii taxelor
de timbru.
3) Cerintele de la alin. 1) lit. b) si e), ca si cele de la alin.
2), sunt prevzute sub sanctiunea nulittii, iar cele de la alin. 1)
lit. c) si d) sub sanctiunea decderii. Lipsa semnturii poate Ii
mplinit n conditiile art. 185 alin. 2), iar lipsa dovezii achitrii
taxei de timbru poate Ii complinit pn la primul termen de
judecat la care partea a Iost legal citat n apel.
4) Cnd dovezile propuse sunt martori sau nscrisuri
neartate la prima instant, se vor aplica n mod corespunztor
dispozitiile art. 183 lit. e).
5) n cazul n care termenul pentru exercitarea apelului
curge de la un alt moment dect comunicarea hotrrii,
motivarea apelului se va Iace ntr-un termen de aceeasi durat,
care curge, ns, de la data comunicrii hotrrii.

Art. 458. 1) Apelul si, cnd este cazul, motivele de
apel, se depun la instanta a crei hotrre se atac, sub sanctiunea
nulittii.
2) Dispozitiile art. 184 sunt aplicabile n mod
corespunztor.
3) n cazul n care cererea de apel nu ndeplineste
conditiile prevzute de lege, presedintele instantei care primeste
cererea de apel va stabili lipsurile si i va cere apelantului s
completeze sau s modiIice cererea de ndat, dac este prezent
si este posibil, sau n scris, dac apelul a Iost trimis prin post,
Iax sau curier. Completarea sau modiIicarea cererii se va Iace
nuntrul termenului de apel. Dac presedintele apreciaz c
intervalul rmas pn la expirarea termenului de apel nu este
suIicient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la
expirarea termenului de apel n care s se depun completarea
sau modiIicarea cererii.
4) Dispozitiile alin. 3) se aplic n mod corespunztor
si n cazul n care motivele de apel se depun separat de cerere.
5) Dup primirea cererii de apel, respectiv a motivelor
de apel, presedintele instantei care a pronuntat hotrrea atacat
va dispune comunicarea lor intimatului, mpreun cu copiile
certiIicate de pe nscrisurile alturate si care nu au Iost nItisate
la prima instant, punndu-i-se n vedere obligatia de a depune la
dosar ntmpinare n termen de cel mult 15 zile de la data
comunicrii.
6) Instanta la care s-a depus ntmpinarea o comunic
de ndat apelantului, punndu-i-se n vedere obligatia de a
depune la dosar rspunsul la ntmpinare n termen de cel mult

134













Apelul
incident








Apelul
provocat







Depunerea
apelului
incident yi a
celui provocat





Pregtirea
judec(ii
apelului
10 zile de la data comunicrii. Intimatul va lua cunostint de
rspunsul la ntmpinare din dosarul cauzei.
7) Presedintele, dup mplinirea termenului de apel
pentru toate prtile, precum si a termenelor prevzute la alin. 5)
si 6), va nainta instantei de apel dosarul, mpreun cu apelurile
Icute, ntmpinarea, rspunsul la ntmpinare si dovezile de
comunicare a acestor acte, potrivit alin. 5) si alin. 6).
8) Dac s-au Iormulat att apel ct si cereri potrivit art.
429-431, dosarul nu va Ii trimis instantei de apel dect dup
mplinirea termenului de apel privind hotrrile date asupra
acestor din urm cereri. Dispozitiile alin. 5)-7) se aplic n mod
corespunztor.

Art. 459. - 1) Intimatul este n drept, dup mplinirea
termenului de apel, s Iormuleze apel n scris, n cadrul
procesului n care se judec apelul Icut de partea potrivnic,
printr-o cerere proprie care s tind la schimbarea hotrrii
primei instante.
2) Dac apelantul principal si retrage apelul sau dac
acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive
care nu implic cercetarea Iondului, apelul incident prevzut la
alin. 1) rmne Ir eIect.

Art. 460. - n caz de coparticipare procesual, precum si
atunci cnd la prima instant au intervenit terte persoane n
proces, intimatul este n drept, dup mplinirea termenului de
apel, s declare n scris apel mpotriva altui intimat sau a unei
persoane care a Iigurat n prim instant si care nu este parte n
apelul principal, dac acesta din urm ar Ii de natur s produc
consecinte asupra situatiei sale juridice n proces. Dispozitiile art.
459 alin. 2) se aplic n mod corespunztor.

Art. 461. 1) Apelul incident si apelul provocat se
depun de ctre intimat odat cu ntmpinarea la apelul principal,
Iiind aplicabile prevederile art. 458 alin. 6).
2) Apelul provocat se comunic si intimatului din acest
apel, prevzut la art. 460, acesta Iiind dator s depun
ntmpinare n termenul prevzut de art. 458 alin. 6), care se
aplic n mod corespunztor. Cel care a exercitat apelul provocat
va lua cunostint de ntmpinare de la dosarul cauzei.

Art. 462. 1)

Presedintele instantei de apel, ndat ce
primeste dosarul, va lua, prin rezolutie, msuri n vederea
stabilirii aleatorii a completului si a termenului de judecat, dup

135










Efectul
devolutiv
al apelului










Limitele
efectului
devolutiv
determinate
de ceea ce
s-a apelat



Limitele
efectului
devolutiv
determinate de
ceea ce s-a
supus judec(ii
la prima
instan(




care se va Iace citarea prtilor.
2) Primul termen de judecat va Ii de cel mult 20 de zile
de la data rezolutiei. Dispozitiile art. 190 alin. 4)-6) se aplic n
mod corespunztor.
3) Apelurile principale, incidente si provocate Icute
mpotriva aceleiasi hotrri vor Ii repartizate la acelasi complet
de judecat. Cnd apelurile au Iost repartizate la complete
deosebite, ultimul complet nvestit va dispune pe cale
administrativ trimiterea apelului la completul cel dinti nvestit.

Art. 463. 1) Apelul exercitat n termen provoac o
nou judecat asupra Iondului, instanta de apel statund att n
Iapt, ct si n drept.
2) n cazul n care apelul nu se motiveaz ori motivarea
apelului sau ntmpinarea nu cuprind motive, mijloace de aprare
sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, n Iond, numai pe
baza celor invocate la prima instant.
3) Prin apel este posibil s nu se solicite judecata n
Iond sau rejudecarea, ci anularea hotrrii de prim instant si
respingerea ori anularea cererii de chemare n judecat ca urmare
a invocrii unei exceptii sau trimiterea dosarului la instanta
competenta.

Art. 464. - 1) Instanta de apel va proceda la rejudecarea
Iondului n limitele stabilite, expres sau implicit, de ctre apelant,
precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea
din hotrre care a Iost atacat.
2) Devolutiunea va opera cu privire la ntreaga cauz
atunci cnd apelul nu este limitat la anumite solutii din
dispozitiv, ori atunci cnd se tinde la anularea hotrrii sau dac
obiectul litigiului este indivizibil.

Art. 465. 1) Prin apel nu se poate schimba cadrul
procesual stabilit n Iata primei instante.
2) Prtile nu se vor putea Iolosi naintea instantei de
apel de alte motive, mijloace de aprare si dovezi dect cele
invocate la prima instant sau artate n motivarea apelului ori n
ntmpinare. Instanta de apel poate ncuviinta si administrarea
probelor a cror necesitate rezult din dezbateri.
3) n apel nu se poate schimba calitatea prtilor, cauza
sau obiectul cererii de chemare n judecat si nici nu se pot
Iormula pretentii noi.
4) Prtile pot ns s expliciteze pretentiile care au Iost
cuprinse implicit n cererile sau aprrile adresate primei

136






Dispozi(ii
speciale
privind
judecata






Solu(iile pe
care le
pronun(
instan(a de
apel























instante.
5) Se vor putea cere, de asemenea, dobnzi, rate,
venituri ajunse la termen si orice alte despgubiri ivite dup
darea hotrrii primei instante si va putea Ii invocat
compensatia legal.

Art. 466. 1) Instanta de apel va veriIica, n limitele
cererii de apel, stabilirea situatiei de Iapt si aplicarea legii de
ctre prima instant. Motivele de ordine public pot Ii invocate si
din oIiciu.
2) Instanta de apel va putea dispune reIacerea sau
completarea probelor administrate la prima instant, n cazul n
care consider c sunt necesare pentru solutionarea cauzei,
precum si administrarea probelor noi propuse n conditiile art.
465 alin. 2).

Art. 467. 1) Instanta de apel poate pstra hotrrea
atacat, situatie n caredup caz, va respinge, va anula apelul ori
va constata perimarea lui.
2) n caz de admitere a apelului, instanta poate anula
ori, dup caz, schimba n tot sau n parte hotrrea apelat.
3) n cazul n care se constat c, n mod gresit, prima
instant a solutionat procesul Ir a intra n judecata Iondului ori
judecata s-a Icut n lipsa prtii care nu a Iost legal citat,
instanta de apel va anula hotrrea atacat si va judeca procesul,
evocnd Iondul. Cu toate acestea, instanta de apel va anula
hotrrea atacat si va trimite cauza spre rejudecare primei
instante sau altei instante egale n grad cu aceasta din aceeasi
circumscriptie, n cazul n care prtile au solicitat n mod expres
luarea acestei msuri prin cererea de apel ori prin ntmpinare;
trimiterea spre rejudecare poate Ii dispus o singur dat n
cursul procesului. Dezlegarea dat problemelor de drept de ctre
instanta de apel, ca si necesitatea administrrii unor probe sunt
obligatorii pentru judectorii Iondului.
4) Dac prima instant s-a declarat competent, iar
instanta de apel stabileste c a Iost necompetent va anula
hotrrea atacat si va trimite cauza spre judecare instantei
competente sau altui organ cu activitate jurisdictional
competent.
5) n cazul n care instanta de apel constat c ea are
competenta s judece n prim instant, va anula hotrrea
atacat si va judeca n Iond, pronuntnd o hotrre susceptibil,
dup caz, de apel sau recurs.
6) Cnd se constat c exist un alt motiv de nulitate

137






Nenrut(irea
situa(iei n
propria cale de
atac




Completare cu
alte norme










Obiectul
yi scopul
recursului.
Instan(a
competent













dect cel prevzut la alin. 5), iar prima instant a judecat n
Iond, instanta de apel anulnd n tot sau n parte procedura
urmat n Iata primei instante si hotrrea atacat, va retine
procesul spre judecare, pronuntnd o hotrre susceptibil de
recurs, dac este cazul.

Art. 468. 1) Apelantului nu i se poate crea n propria
cale de atac o situatie mai rea dect aceea din hotrrea atacat,
aIar de cazul n care el consimte expres la aceasta sau dac se
invoc motive de ordine public de drept material.
2) Motivele de ordine public de drept procesual nu pot
atrage nruttirea situatiei prtii n propria cale de atac, aIar de
cazurile n care legea prevede altIel.

Art. 469. Dispozitiile de procedur privind judecata n
prim instant se aplic si n instanta de apel, n msura n care
nu sunt potrivnice celor cuprinse n prezentul capitol.


Capitolul III
Cile extraordinare de atac

Sec(iunea 1
Recursul




Art. 470. 1) Hotrrile date n apel, cele date, potrivit
legii, Ir drept de apel, precum si alte hotrri n cazurile expres
prevzute de lege sunt supuse recursului.
2) Nu sunt supuse recursului hotrrile pronuntate n
cererile prevzute de art. 89 pct.1 lit. a)-k), art. 90 pct.1 lit. d) si
e), precum si alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la
500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului
hotrrile date de instantele de apel n cazurile n care legea
prevede c hotrrile de prim instant sunt supuse numai
apelului.
3) Recursul urmreste s supun naltei Curti de Casatie
si Justitie examinarea, n conditiile legii, a conIormittii
hotrrii atacate cu regulile de drept aplicabile.
4) n cazurile anume prevzute de lege, recursul se
solutioneaz de ctre instanta ierarhic superioar celei care a
pronuntat hotrrea atacat. Dispozitiile alin. 3) se aplic n mod
corespunztor.


138
Suspendarea
executrii








































Termenul de
recurs
Art. 471. 1) Recursul suspend de drept executarea
hotrrii n cauzele privitoare la strmutarea de hotare,
desIiintarea de constructii, plantatii sau a oricror lucrri avnd o
asezare Iix, precum si n cazurile anume prevzute de lege.
2) La cererea recurentului Iormulat n conditiile art. 79
alin. 2) si 3), instanta sesizat cu judecarea recursului poate
dispune, motivat, suspendarea hotrrii atacate cu recurs n alte
cazuri dect cele la care se reIer alin. 1). Cererea se depune
direct la instanta de recurs, alturndu-se copie certiIicat de pe
cererea de recurs si dovada depunerii cautiunii prevzute de art.
694. n cazul n care cererea se Iace nainte de ajungerea
dosarului la instanta de recurs, se va altura si o copie legalizat
de pe dispozitivul hotrrii atacate cu recurs.
3) Cererea se judec n camera de consiliu, cu citarea
prtilor prin agent procedural al instantei sau alt salariat al
acesteia ori prin modalittile prevzute de art. 143 alin. 4) si
alin. 5), dup cum urmeaz:
1. de un complet anume constituit, Iormat din 3
judectori, n conditiile legii, n cazul n care cererea s-a depus
nainte de ajungerea dosarului la instanta de recurs;
2. de completul de Iiltru, dup ce acesta a Iost desemnat,
n cazurile prevzute de art. 480;
3. de completul care judec recursul pe Iond, n cazul n
care s-a Iixat termen n sedint public.
4) Termenul de judecat, pentru care se Iace citarea, se
stabileste astIel nct s nu treac mai mult de 10 zile de la
primirea cererii de suspendare.
5) Completul se pronunt, n cel mult 24 de ore de la
judecat, printr-o ncheiere motivat care poate Ii atacat cu
recurs n mod separat, n termen de 5 zile de la pronuntare. n
termenul de recurs, se va Iace si motivarea acestuia.
6) Recursul se judec de un alt complet al instantei de
recurs, stabilit aleatoriu, n cel mult 10 zile de la nregistrarea
cererii de recurs, Ir a se parcurge procedura Iiltrului prevzut
de art. 480. Pronuntarea se Iace n termenul stabilit la alin. 5).
7) La judecata cererii de suspendare si, eventual, a
recursului prtile trebuie reprezentate de avocat sau, cnd este
cazul, de consilier juridic.
8) Pentru motive temeinice, instanta de recurs poate
reveni asupra suspendrii acordate, dispozitiile alin. 3)-7)
aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 472. 1) Termenul de recurs este de 30 zile de la
comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altIel. Dispozitiile

139






Cererea de
recurs






















Motivarea
recursului





Motivele de
casare





art. 455 alin. 2)-4), precum si cele ale art. 456 se aplic n mod
corespunztor.
2) Dac intimatul nu a invocat prin ntmpinare sau din
dosar nu reiese c recursul a Iost depus peste termen, el se va
socoti n termen.

Art. 473. 1) Cererea de recurs va cuprinde
urmtoarele mentiuni:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtii n
Iavoarea creia se exercit recursul, numele, prenumele si
domiciliul proIesional al avocatului care Iormuleaz cererea, ori,
pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si
numele si prenumele consilierului juridic care ntocmeste
cererea. Prezentele dispozitii se aplic si n cazul n care
recurentul locuieste n strintate;
b) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta, ori dup
caz, denumirea si sediul intimatului;
c) indicarea hotrrii care se atac;
d) motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul si
dezvoltarea lor sau, dup caz, mentiunea c motivele vor Ii
depuse printr-un memoriu separat;
e) semntura prtii sau a mandatarului prtii n cazul
prevzut de art. 12 alin. 2), a avocatului sau, dup caz, a
consilierului juridic.
2) La cererea de recurs se va atasa dovada achitrii taxei
de timbru, conIorm legii, precum si mputernicirea avocatial
sau, dup caz, delegatia consilierului juridic.
3) Mentiunile prevzute la alin. 1) lit. a) si lit. c)-e), ca
si cerintele de la alin. 2) sunt prevzute sub sanctiunea nulittii.

Art. 474. 1) Recursul se va motiva prin nssi cererea
de recurs, aIar de cazurile prevzute de art. 457 alin. 5),
aplicabile si n recurs.
2) n cazurile n care Ministerul Public a participat n
proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru
procuror.

Art. 475. - 1) Casarea unor hotrri se poate cere,
numai pentru urmtoarele motive de nelegalitate:
1. cnd judecata s-a Icut de un judector ori asistent
judiciar incompatibil ori de un numr mai mic de judectori sau
de asistenti judiciari dect cel prevzut de lege sau atunci cnd
greIierul a lipsit ori procurorul nu a participat la judecat, desi
legea prevedea obligativitatea concluziilor sale;

140





















Sanc(iunea
nemotivrii
recursului







Depunerea
recursului











2. cnd judectorul stabilit aleatoriu pentru solutionarea
cauzei a Iost schimbat, cu nclcarea normelor aplicabile, pe
parcursul judectii ori dac hotrrea a Iost pronuntat de alt
judector dect cel care a luat parte la dezbaterea pe Iond a
procesului;
3. cnd hotrrea a Iost dat cu nclcarea competentei de
ordine public a altei instante;
4. cnd instanta a depsit atributiile puterii judectoresti;
5. cnd, prin hotrrea dat, instanta a nclcat regulile de
procedur a cror nerespectare atrage sanctiunea nulittii;
6. cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin
sau cnd cuprinde motive contradictorii ori numai motive strine
de natura pricinii;
7. cnd sa nclcat autoritatea de lucru judecat;
8. cnd hotrrea a Iost dat cu nclcarea sau aplicarea
gresit a normelor de drept material.
2) Motivele prevzute la alin. 1) nu pot Ii primite dect
dac ele nu au putut Ii invocate pe calea apelului sau n cursul
judecrii apelului ori, desi au Iost invocate n termen, au Iost
respinse sau instanta a omis s se pronunte asupra lor.

Art. 476. 1) Recursul este nul dac nu a Iost motivat
n termenul legal, cu exceptia cazului prevzut n alin. 3).
2) Aceeasi sanctiune intervine n cazul n care motivele
invocate nu se ncadreaz n motivele de casare prevzute de art.
475.
3) Dac legea nu dispune altIel, motivele de casare care
sunt de ordine public pot Ii ridicate din oIiciu de ctre instant,
chiar dup mplinirea termenului de motivare a recursului, Iie n
procedura de Iiltrare, Iie n sedint public.

Art. 477. - 1) Recursul si, dac este cazul, motivele de
casare se depun la instanta a crei hotrre se atac, sub
sanctiunea nulittii, n conditiile prevzute de art. 79 alin. 3) si
art. 80.
2) Dispozitiile art. 458 se aplic n mod corespunztor.
Termenul prevzut de art. 458 alin. 5) se dubleaz n cazul
recursului. ntmpinarea trebuie redactat si semnat de avocatul
sau consilierul juridic al intimatului, iar rspunsul la ntmpinare
de avocatul sau consilierul juridic al recurentului. Prin aceste
acte de procedur se va mentiona dac recurentul, respectiv
intimatul este de acord ca recursul, atunci cnd este admisibil n
principiu, s Iie solutionat de ctre completul de Iiltru prevzut
de art. 480.

141
Recursul
incident yi
recursul
provocat

Probe noi n
recurs






Procedura de
filtrare a
recursurilor




























Art. 478. 1) Recursul incident si recursul provocat se
pot exercita, n cazurile prevzute de art. 459-460, care se aplic
n mod corespunztor. Dispozitiile art. 475 rmn aplicabile.
2) Prevederile art. 461 se aplic n mod corespunztor.

Art. 479. 1) n instanta de recurs nu se pot produce
noi probe, cu exceptia nscrisurilor noi, care pot Ii depuse, sub
sanctiunea decderii, odat cu cererea de recurs, respectiv odat
cu ntmpinarea.
2) n cazul n care recursul urmeaz s Iie solutionat n
sedint public, pot Ii depuse si alte nscrisuri noi pn la primul
termen de judecat.

Art. 480. 1) Cnd recursul este de competenta naltei

Curti de Casatie si Justitie, presedintele instantei sau presedintele
de sectie, primind dosarul de la instanta a crei hotrre se atac,
va lua, prin rezolutie, msuri n vederea stabilirii aleatorii a unui
complet Iormat din 3 judectori, care va decide asupra
admisibilittii n principiu a recursului. Dispozitiile art. 462 alin.
3) sunt aplicabile.
2) Pe baza recursului, ntmpinrii, a rspunsului la
ntmpinare si a nscrisurilor noi, presedintele completului va
ntocmi un raport asupra admisibilittii n principiu a recursului
sau va desemna un alt membru al completului ori magistratul-
asistent n acest scop. Raportul trebuie ntocmit n cel mult 30 de
zile de la repartizarea dosarului. Raportorul nu devine
incompatibil.
3) Raportul va veriIica dac recursul ndeplineste
cerintele de Iorm prevzute sub sanctiunea nulittii, dac
motivele invocate se ncadreaz n cele prevzute de art. 475,
dac exist motive de ordine public ce pot Ii invocate n
conditiile art. 476 alin. 3) ori dac este vdit neIondat. De
asemenea, va arta, dac este cazul, jurisprudenta Curtii
Constitutionale, a naltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii
Europene a Drepturilor Omului si a instantelor comunitare,
precum si pozitia doctrinei n problemele de drept viznd
dezlegarea dat prin hotrrea atacat.
4) Dup analiza raportului n completul de Iiltru, acesta
se comunic de ndat prtilor care pot Iormula n scris un punct
de vedere asupra solutiei preconizate n termen de 10 zile de la
comunicare. n lipsa dovezii de comunicare a raportului
completul nu va putea trece la examinarea recursului potrivit
alin. 5) si 6).
5) n cazul n care completul este n unanimitate de

142





























Reguli privind
judecata



Ordinea
cuvntului
n yedin(




Solu(iile pe
care le poate
pronun(a
acord c recursul nu ndeplineste cerintele de Iorm, c motivele
de casare invocate si dezvoltarea lor nu se ncadreaz n cele
prevzute de art. 475 sau c recursul este vdit neIondat,
anuleaz sau, dup caz, respinge recursul printr-o decizie
motivat, pronuntat, Ir citarea prtilor, care nu este supus
niciunei ci de atac. Decizia se comunic prtilor.
6) Dac raportul apreciaz c recursul este admisibil si
toti membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune n
recurs nu este controversat sau Iace obiectul unei jurisprudente
constante a naltei Curti de Casare si Justitie, completul se poate
pronunta asupra Iondului recursului, Ir citarea prtilor, printr-o
decizie deIinitiv, care se comunic prtilor. n solutionarea
recursului instanta va tine seama de punctele de vedere ale
prtilor Iormulate potrivit alin. 4).
7) n cazul n care recursul nu poate Ii solutionat potrivit
alin. 5) sau alin. 6), completul va pronunta, Ir citarea prtilor,
o ncheiere de admitere n principiu a recursului si va trimite
dosarul pentru stabilirea aleatorie a altui complet si a termenului
de judecat pe Iond a recursului, cu citarea prtilor. Dac acest
din urm complet, n unanimitate, va aprecia c n mod gresit
recursul a Iost declarat admisibil n principiu, va Ii sesizat
Completul de 9 judectori, care, cu citarea prtilor, va decide
printr-o hotrre deIinitiv.
8) Prin exceptie de la alin. 7), dac prtile au cerut n
mod expres judecarea n Iond a recursului de ctre completul de
Iiltru, acesta se va pronunta n Iond Ir citarea prtilor, printr-o
decizie deIinitiv, aIar de cazul n care apreciaz c este
necesar ascultarea prtilor, cnd va dispune citarea lor.

Art. 481. Dispozitiile de procedur privind judecata n
prim instant si n apel se aplic si n instanta de recurs, n
msura n care nu sunt potrivnice celor cuprinse n prezenta
sectiune.

Art. 482. - 1) Presedintele va da mai nti cuvntul
recurentului, iar apoi intimatului.
2) Procurorul vorbeste cel din urm, aIar de cazul cnd
este recurent. Dac procurorul a pornit actiunea civil n care s-a
pronuntat hotrrea atacat cu recurs, procurorului i se va da
cuvntul dup recurent.

Art. 483. 1) n cazul n care recursul a Iost declarat
admisibil n principiu, instanta, veriIicnd toate motivele
invocate si judecnd recursul, l poate admite, l poate respinge

143
instan(a de
recurs





































Motivarea
hotrrii



sau anula ori poate constata perimarea lui.
2) n caz de admitere a recursului, hotrrea atacat
poate Ii casat, n tot sau n parte.
3) nalta Curte de Casatie si Justitie, n caz de casare,
trimite cauza spre o nou judecat instantei care a pronuntat
hotrrea casat ori, atunci cnd este cazul, primei instante, a
crei hotrre este, de asemenea, casat. Atunci cnd interesele
bunei administrri a justitiei o cer, cauza va putea Ii trimis
oricrei alte instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casrii
pentru lips de competent, cnd cauza va Ii trimis instantei
competente sau altui organ cu activitate jurisdictional
competent potrivit legii. n cazul n care casarea s-a Icut pentru
c instanta a depsit atributiile puterii judectoresti sau cnd s-a
nclcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca
inadmisibil.
4) nalta Curte de Casatie si Justitie hotrste asupra
Iondului pricinii n toate cazurile n care caseaz hotrrea
atacat numai n scopul aplicrii corecte a legii la mprejurri de
Iapt ce au Iost deplin stabilite.
5) n cazul n care competenta de solutionare a
recursului apartine tribunalului sau curtii de apel si s-a casat
hotrrea atacat, rejudecarea procesului n Iond se va Iace de
ctre instanta de recurs, Iie la termenul la care a avut loc
admiterea recursului, situatie n care se pronunt o singur
decizie, Iie la un alt termen stabilit n acest scop.
6) Cu toate acestea, instantele prevzute la alin. 5) vor
casa si ele cu trimitere n cazul n care instanta a crei hotrre
este atacat cu recurs a solutionat procesul Ir a intra n judecata
Iondului sau judecata s-a Icut n lipsa prtii care a Iost nelegal
citat att la administrarea probelor, ct si la dezbaterea Iondului.
n vederea rejudecrii, cauza se trimite la instanta care a
pronuntat hotrrea casat ori la alt instant de acelasi grad cu
aceasta, din aceeasi circumscriptie. Dispozitiile alin. 3) se aplic
n mod corespunztor n caz de necompetent, de depsire a
atributiilor puterii judectoresti si de nclcare a autorittii de
lucru judecat.
7) n cazul rejudecrii dup casare, cu retinere sau cu
trimitere, sunt admisibile orice probe prevzute de lege.

Art. 484. - Prin derogare de la prevederile art. 413 alin.

1) lit. b), hotrrea instantei de recurs va cuprinde n
considerente numai motivele de casare invocate si analiza
acestora, artndu-se de ce s-au admis ori, dup caz, s-au respins.
n cazul n care recursul se respinge Ir a Ii cercetat n Iond ori

144




Efectele
casrii




1udecata n
fond dup
casare






Nenrut(irea
situa(iei n
propria cale de
atac





Obiectul yi
motivele
contesta(iei n
anulare












se anuleaz sau se constat perimarea lui hotrrea de recurs va
cuprinde numai motivarea solutiei Ir a se evoca si analiza
motivelor de casare.

Art. 485. 1) Hotrrea casat nu are nicio putere.

2) Actele de executare sau de asigurare Icute n puterea
unei asemenea hotrri sunt desIiintate de drept, dac instanta de
recurs nu dispune altIel. Instanta va constata aceasta, din oIiciu,
prin dispozitivul hotrrii de casare.

Art. 486. 1)

n caz de casare, hotrrile instantei de
recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii
pentru judectorii Iondului.
2) Cnd hotrrea a Iost casat pentru nerespectarea
Iormelor procedurale, judecata va rencepe de la actul anulat.
3) Dup casare, instanta de Iond va judeca din nou, n
limitele casrii si tinnd seama de toate motivele invocate
naintea instantei a crei hotrre a Iost casat.

Art. 487. La judecarea recursului, precum si la
rejudecarea procesului dup casarea hotrrii de ctre instanta de
recurs, dispozitiile art. 468 sunt aplicabile n mod corespunztor.


Sec(iunea a 2-a
Contesta(ia n anulare


Art. 488. - 1) Hotrrile deIinitive pot Ii atacate cu
contestatie n anulare atunci cnd contestatorul nu a Iost legal
citat si nici nu a Iost prezent la termenul cnd a avut loc judecata.
2) Hotrrile instantelor de recurs mai pot Ii atacate cu
contestatie n anulare atunci cnd:
1. hotrrea dat n recurs a Iost pronuntat de o instant
necompetent absolut sau cu nclcarea normelor reIeritoare la
alctuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunztoare,
instanta de recurs a respins-o ori a omis s se pronunte asupra ei;
2. dezlegarea dat recursului este rezultatul unei erori
materiale;
3. instanta de recurs, respingnd recursul sau admitndu-l
n parte, a omis s cerceteze vreunul din motivele de casare
invocate de recurent n termen;
4. instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre
recursurile declarate n cauz.

145




Condi(ii de
admisibilitate










Instan(a
competent



Termenul de
exercitare





Suspendarea
executrii


Procedura de
judecat










3) Dispozitiile alin. 2) pct. 1, 2 si 4 se aplic n mod
corespunztor hotrrilor instantelor de apel care, potrivit legii,
nu pot Ii atacate cu recurs.

Art. 489. - 1) Contestatia n anulare este inadmisibil
dac motivul prevzut la art. 488 alin. 1) putea Ii invocat pe
calea apelului sau a recursului.
2) Cu toate acestea, contestatia poate Ii primit n cazul
n care motivul a Iost invocat prin cererea de recurs dar instanta
l-a respins pentru c avea nevoie de veriIicri de Iapt
incompatibile cu recursul sau dac recursul, Ir vina prtii, a
Iost respins Ir a Ii cercetat in Iond.
3) O hotrre mpotriva creia s-a exercitat contestatia n
anulare nu mai poate Ii atacat de aceeasi parte cu o nou
contestatie n anulare, chiar dac se invoc alte motive.

Art. 490. - 1) Contestatia se introduce la instanta a crei
hotrre se atac.
2) n cazul n care se invoc motive care atrag competente
diIerite, nu opereaz prorogarea competentei.

Art. 491. - 1) Contestatia poate Ii introdus n termen de
15 zile de la data cnd contestatorul a luat cunostint de hotrre,
dar nu mai trziu de un an de la data cnd hotrrea a rmas
deIinitiv.
2) Contestatia se motiveaz n termenul de 15 zile prevzut
la alin. 1), sub sanctiunea nulittii acesteia.

Art. 492. - Instanta poate suspenda executarea hotrrii a
crei anulare se cere, sub conditia drii unei cautiuni. Dispozitiile
art. 471 se aplic n mod corespunztor.

Art. 493. - 1) Contestatia n anulare se solutioneaz de
urgent si cu precdere, potrivit dispozitiilor procedurale
aplicabile judectii Iinalizate cu hotrrea atacat.
2)

ntmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu
cel putin 5 zile naintea primului termen de judecat.
Contestatorul va lua cunostint de continutul acesteia de la
dosarul cauzei.
3) Dac motivul de contestatie este ntemeiat, instanta va
pronunta o singur hotrre prin care va anula hotrrea atacat
si va solutiona cauza. Dac solutionarea cauzei la acelasi termen
nu este posibil, instanta va pronunta o hotrre de anulare a
hotrrii atacate si va Iixa termen n vederea solutionrii cauzei

146










Obiectul yi
motivele
revizuirii































printr-o nou hotrre. n acest ultim caz, hotrrea de anulare nu
poate Ii atacat separat.
4) Hotrrea dat n contestatie n anulare este supus
acelorasi ci de atac ca si hotrrea atacat.


Sec(iunea a 3-a
Revizuirea


Art. 494. - 1) Revizuirea unei hotrri pronuntate asupra
Iondului sau care evoc Iondul poate Ii cerut dac:
1. s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau
nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult
dect s-a cerut;
2. obiectul pricinii nu se aIl n Iiint;
3. un judector, martor sau expert, care a luat parte la jude-
cat, a Iost condamnat deIinitiv pentru o inIractiune privitoare la
pricin sau dac hotrrea s-a dat n temeiul unui nscris declarat
Ials n cursul sau n urma judectii, cnd aceste mprejurri au
inIluentat solutia pronuntat n cauz. n cazul n care constatarea
inIractiunii nu se mai poate Iace printr-o hotrre penal, instanta
de revizuire se va pronunta mai nti, pe cale incidental, asupra
existentei sau inexistentei inIractiunii invocate. n acest ultim
caz, la judecarea cererii va Ii citat si cel nvinuit de svrsirea
inIractiunii;
4. un judector a Iost sanctionat disciplinar deIinitiv pentru
exercitarea Iunctiei cu rea-credint sau grav neglijent, dac
aceste mprejurri au inIluentat solutia pronuntat n cauz;
5. dup darea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri
doveditoare, retinute de partea potrivnic sau care nu au putut Ii
nItisate dintr-o mprejurare mai presus de vointa prtilor;
6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotrrea unei
instante pe care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere;
7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii si
cei pusi sub interdictie judectoreasc ori cei pusi sub curatel

nu
au Iost aprati deloc sau au Iost aprati cu viclenie de cei
nsrcinati s i apere;
8. exist hotrri deIinitive potrivnice, date de instante de
acelasi grad sau de grade deosebite, n una si aceeasi pricin,
ntre aceleasi persoane, avnd aceeasi calitate;
9. partea a Iost mpiedicat s se nItiseze la judecat si s
nstiinteze instanta despre aceasta, dintr-o mprejurare mai presus
de vointa sa.

147












Instan(a
competent









Termenul de
exercitare



















10. Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o
nclcare a drepturilor sau liberttilor Iundamentale datorat unei
hotrri judectoresti, iar consecintele grave ale acestei nclcri
continu s se produc;
11. dup ce hotrrea a devenit deIinitiv, Curtea
Constitutional s-a pronuntat asupra exceptiei invocate n acea
cauz, declarnd neconstitutional prevederea care a Icut
obiectul acelei exceptii.
2) Pentru motivele de revizuire prevzute la alin. 1) pct.
3, dar numai n ipoteza judectorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt
supuse revizuirii si hotrrile care nu evoc Iondul.

Art. 495. - 1)

Cererea de revizuire se ndreapt la instanta
care a pronuntat hotrrea a crei revizuire se cere.
2) n cazul dispozitiilor art. 494 pct. 8, cererea de
revizuire se va ndrepta la instanta mai mare n grad Iat de
instanta care a dat prima hotrre. Dac una dintre instantele de
recurs la care se reIer aceste dispozitii este nalta Curte de
Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceast
instant.
3) n cazul n care se invoc motive care atrag competente
diIerite, nu va opera prorogarea competentei.

Art. 496. 1)

Termenul de revizuire este de o lun si se
va socoti:
1. n cazurile prevzute de art. 494 pct. 1, de la
comunicarea hotrrii, iar, n cazurile n care, potrivit legii,
hotrrea nu se comunic, de la pronuntare;
2. n cazul prevzut de art. 494 pct. 2, de la cel din urm
act de executare;
3. n cazurile prevzute de art. 494 pct. 3, din ziua n care
partea a luat cunostint de hotrrea instantei penale de
condamnare a judectorului, martorului sau expertului ori de
hotrrea care a declarat Ials nscrisul, dar nu mai trziu de un an
de la data rmnerii deIinitive a hotrrii penale. n lipsa unei
astIel de hotrri, termenul curge de la data cnd partea a luat
cunostint de mprejurrile pentru care constatarea inIractiunii nu
se mai poate Iace printr-o hotrre penal, dar nu mai trziu de
trei ani de la data producerii acestora;
4. n cazul prevzut de art. 494 pct. 4, din ziua n care
partea a luat cunostint de hotrrea prin care a Iost sanctionat
disciplinar deIinitiv judectorul, dar nu mai trziu de un an de la
data rmnerii deIinitive a hotrrii de sanctionare disciplinar ;
5. n cazul prevzut la art. 494 pct. 5, din ziua n care s-au

148
































Suspendarea
executrii


Procedura de
judecat






descoperit nscrisurile ce se invoc;
6. n cazul prevzut de art. 494 pct. 6, din ziua n care
partea a luat cunostint de casarea, anularea sau schimbarea
hotrrii pe care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere,
dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii deIinitive a
hotrrii de casare, anulare sau schimbare;
7. n cazurile prevzute de art. 494 pct. 7, din ziua n care
statul ori alt persoan de drept public a luat cunostint de
hotrre, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii
deIinitive a acesteia; n cazul minorilor, persoanelor puse sub
interdictie judectoreasc sau sub curatel termenul de revizuire
este de 6 luni de la data la care cel interesat a luat cunostint de
hotrre, dar nu mai trziu de un an de la dobndirea capacittii
depline de exercitiu sau, dup caz, de la nlocuirea tutorelui
persoanei pus sub interdictie, de la ncetarea curatelei ori
nlocuirea curatorului,
8. n cazul prevzut de art. 494 pct. 8, de la data rmnerii
deIinitive a ultimei hotrri.
2) n cazul prevzut de art. 494 pct. 9, termenul de
revizuire este de 15 zile si se socoteste de la ncetarea
mpiedicrii.
3) Pentru motivele prevzute de art. 494 pct. 10 si 11,
termenul este de 3 luni de la data publicrii hotrrii Curtii
Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curtii
Constitutionale n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I.
4) Revizuirea se motiveaz prin nssi cererea de declarare
a cii de atac sau nuntrul termenului de exercitare a acesteia,
sub sanctiunea nulittii.
5) Daca prin aceeasi cerere se invoc motive diIerite de
revizuire, prevederile alin. 3) se aplic n mod corespunztor
pentru Iiecare motiv n parte.

Art. 497. Instanta poate suspenda executarea hotrrii a

crei revizuire se cere, sub conditia drii unei cautiuni.
Dispozitiile art. 471 se aplic n mod corespunztor.

Art. 498. - 1) Cererea de revizuire se solutioneaz potrivit
dispozitiilor procedurale aplicabile judectii Iinalizate cu
hotrrea atacat.
2)

ntmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel
putin 5 zile naintea primului termen de judecat. Revizuentul va
lua cunostint de continutul ntmpinrii de la dosarul cauzei.
3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la
Iaptele pe care se ntemeiaz.

149




















Calitate
procesual








Condi(ii de
admisibilitate



1udecarea
recursului n
interesul legii






4)

Dac instanta ncuviinteaz cererea de revizuire, ea va
schimba, n tot sau n parte, hotrrea atacat, iar n cazul
hotrrilor deIinitive potrivnice, ea va anula cea din urm
hotrre. Se va Iace artare de hotrrea dat n revizuire, n
josul originalului hotrrii revizuite.
5) Hotrrea dat asupra revizuirii este supus cilor de
atac prevzute de lege pentru hotrrea revizuit.
6) Dac revizuirea s-a cerut pentru hotrri potrivnice
calea de atac este recursul. n cazul n care revizuirea a Iost
solutionat de una dintre sectiile naltei Curti de Casatie si
Justitie recursul este de competenta Completului de 9 judectori.


TITLUL III
Dispozi(ii privind asigurarea unei practici judiciare unitare

Capitolul I
Recursul n interesul legii


Art. 499. - Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea
unitar a legii de ctre toate instantele judectoresti, procurorul
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casatie si
Justitie, din oIiciu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de
conducere al naltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de
conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au
ndatorirea s cear naltei Curti de Casatie si Justitie s se
pronunte asupra chestiunilor de drept care au Iost solutionate
diIerit de instantele judectoresti.

Art. 500. - Recursul n interesul legii este admisibil numai

dac se Iace dovada c problemele de drept care Iormeaz
obiectul judectii au Iost solutionate n mod diIerit prin hotrri
judectoresti deIinitive, care se anexeaz cererii.

Art. 501. - 1) Recursul n interesul legii se judec de
Sectiile Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie.
2) La primirea cererii, presedintele instantei va desemna
trei judectori, specializati n materia supus dezbaterii, pentru a
ntocmi un raport asupra recursului n interesul legii.
3) n vederea ntocmirii raportului, presedintele instantei
va solicita unor specialisti recunoscuti opinia scris asupra
chestiunilor de drept solutionate diIerit.
4) Raportul va cuprinde solutiile diIerite date problemei

150




























Con(inutul
hotrrii yi
efectele ei













de drept si argumentele pe care se Iundamenteaz, jurisprudenta
relevant a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a
Drepturilor Omului sau a Curtii de Justitie a Comunittilor
Europene, dac este cazul, doctrina n materie, precum si opinia
specialistilor consultati. Totodat, judectorii raportori vor
ntocmi si vor motiva proiectul solutiei ce se propune a Ii dat
recursului n interesul legii.
5) Sedinta Sectiilor Unite ale naltei Curti de Casatie si
Justitie se convoac de presedintele instantei, cu cel putin 20 de
zile nainte de desIsurarea acesteia. Odat cu convocarea,
Iiecare judector va primi o copie a raportului si a solutiei
propuse.
6) La sedint particip toti judectorii n Iunctie ai
instantei, cu exceptia celor care din motive obiective nu pot
participa. Sedinta nu poate avea loc dac nu sunt prezenti cel
putin 2/3 din numrul judectorilor n Iunctie.
7) Recursul n interesul legii se sustine n Iata Sectiilor
Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie, dup caz, de
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de
judectorul desemnat de colegiul de conducere al naltei Curti de
Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul
Poporului sau un reprezentant al acestuia.
8) Recursul n interesul legii se judec n cel mult 3 luni
de la data sesizrii instantei, iar solutia se adopt cu jumtate
plus unu din numrul judectorilor prezenti. Nu se admit abtineri
de la vot.

Art. 502. - 1) Asupra cererii, Sectiile Unite se pronunt
prin decizie.
2) Decizia se pronunt numai n interesul legii si nu are
eIecte asupra hotrrilor judectoresti examinate si nici cu privire
la situatia prtilor din acele procese.
3) Decizia se motiveaz n termen de cel mult 30 de zile
de la pronuntare si se public n cel mult 15 zile de la motivare n
Monitorul OIicial al Romniei, Partea I.
4) Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este
obligatorie pentru instante de la data publicrii deciziei n
Monitorul OIicial al Romniei, Partea I.






151








Obiectul
sesizrii








Procedura de
judecat


























Capitolul II
Sesizarea naltei Cur(i de Casa(ie yi 1usti(ie n vederea
pronun(rii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor
probleme de drept


Art. 503. - Dac, n cursul judectii, un complet de
judecat al naltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau
al tribunalului, nvestit cu solutionarea cauzei n ultim instant,
constatnd c o problem de drept de care depinde solutionarea
cauzei respective nu a Iost dezlegat unitar n practica
instantelor, va putea solicita sectiei corespunztoare a naltei
Curti de Casatie si Justitie s pronunte o hotrre prin care s se
dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a Iost
sesizat.

Art. 504. - 1) Sesizarea sectiei corespunztoare a naltei
Curti de Casatie si Justitie se Iace, din oIiciu sau la cererea
prtilor, dup dezbateri contradictorii si dac sunt ndeplinite
conditiile prevzute la art. 503, prin ncheiere, care nu este
supus niciunei ci de atac.
2) Prin aceeasi ncheiere, cauza va Ii suspendat pn la
pronuntarea hotrrii prealabile pentru dezlegarea problemei de
drept.
3) La primirea sesizrii, presedintele sectiei va desemna
un judector, pentru a ntocmi un raport asupra problemei de
drept supuse judectii. Dispozitiile art. 501 alin. 3)-6) se aplic
n mod corespunztor.
4) Raportul va Ii comunicat prtilor, care, n termen de cel
mult 15 zile de la comunicare, pot depune, n scris, prin avocat
sau, dup caz, prin consilier juridic, punctele lor de vedere
privind problema de drept supus judectii.
5) n cazul n care problema de drept priveste activitatea
mai multor sectii ale naltei Curti de Casatie si Justitie,
presedintele sectiei care a Iost nvestit o va transmite
presedintelui naltei Curti de Casatie si Justitie si presedintilor
sectiilor interesate n solutionarea problemei de drept, n vederea
sesizrii acestora si a solutionrii problemei de drept, n sedint
comun, cu respectarea dispozitiilor alin. 3).
6) Sedinta comun a sectiilor este convocat de
presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie si va Ii prezidat
de presedintele sectiei initial investite.

152







Con(inutul yi
efectele
hotrrii













Subiectele
contesta(iei yi
motivele ei


















7) Sesizarea se judec Ir citarea prtilor n cel mult trei
luni de la data nvestirii sectiei, iar solutia se adopt cu jumtate
plus unu din numrul judectorilor prezenti. Nu se admit abtineri
de la vot.
8) Procedura prevzut n prezentul capitol este scutit de
tax judiciar de timbru si timbru judiciar.

Art. 505. - 1) Asupra sesizrii, sectia sau, dup caz,
sectiile se pronunt prin decizie, numai cu privire la problema de
drept supus dezlegrii.
2) Dispozitiile art. 502 alin. 3) se aplic n mod
corespunztor.
3) Dezlegarea dat problemelor de drept este obligatorie
pentru instante, inclusiv n cauza n legtur cu care s-a ridicat
problema de drept, de la data publicrii deciziei n Monitorul
OIicial al Romniei, Partea I.



Titlul IV
Contesta(ia privind tergiversarea procesului


Art. 506. 1) Oricare dintre prti, precum si procurorul
care particip la judecat, pot Iace contestatie prin care, invocnd
nclcarea dreptului la solutionarea procesului ntr-un termen
optim si previzibil, s solicite luarea msurilor legale pentru ca
aceast situatie s Iie nlturat.
2) Contestatia artat la alin. 1) se poate Iace n
urmtoarele cazuri:
1. cnd legea stabileste un termen de Iinalizare a unei
proceduri, de pronuntare ori de motivare a unei hotrri, ns
acest termen s-a mplinit Ir rezultat;
2. cnd instanta a stabilit un termen n care un participant
la proces trebuia s ndeplineasc un act de procedur, iar acest
termen s-a mplinit, ns instanta nu a luat, Iat de cel care nu si-
a ndeplinit obligatia, msurile prevzute de lege;
3. cnd o persoan ori o autoritate care nu are calitatea de
parte a Iost obligat s comunice instantei, ntr-un anumit
termen, un nscris sau date ori alte inIormatii rezultate din
evidentele ei si care erau necesare solutionrii procesului, iar
acest termen s-a mplinit, ns instanta nu a luat Iat de cel care
nu si-a ndeplinit obligatia, msurile prevzute de lege;
4. cnd instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza

153






Retragerea
contesta(iei

Forma
contesta(iei.
Procedura
naintea
instan(ei care
judec
procesul

















Procedura de
solu(ionare a
plngerii








ntr-un termen optim si previzibil prin neluarea msurilor
stabilite de lege sau prin nendeplinirea din oIiciu, atunci cnd
legea o impune, a unui act de procedur necesar solutionrii
cauzei, desi timpul scurs de la ultimul su act de procedur ar Ii
Iost suIicient pentru luarea msurii sau ndeplinirea actului.

Art. 507. - Contestatia poate Ii retras oricnd pn la
solutionarea ei. Odat retras, contestatia nu poate Ii reiterat.

Art. 508. - 1) Contestatia se Iormuleaz n scris si se
depune la instanta nvestit cu solutionarea procesului n legtur
cu care se invoc tergiversarea judectii. Contestatia se poate
Iace si verbal n sedint, caz n care va Ii consemnat, mpreun
cu motivele artate de parte, n ncheierea de sedint.
2) Contestatia nu suspend solutionarea cauzei.
3) Contestatia se solutioneaz de ctre completul nvestit
cu judecarea cauzei de ndat sau n termen de cel mult 5 zile,
Ir citarea prtilor.
4) Cnd apreciaz contestatia ca Iiind ntemeiat,
completul de judecat pronunt o ncheiere nesupus niciunei ci
de atac, prin care ia de ndat msurile necesare nlturrii
situatiei care a provocat tergiversarea judectii. n acest caz,
contestatorului i va Ii comunicat, pentru inIormare, o copie a
ncheierii.
5) Cnd apreciaz contestatia ca nentemeiat, completul
de judecat o va respinge prin ncheiere. mpotriva acestei
ncheieri contestatorul poate Iace plngere n termen de 3 zile de
la comunicare. Plngerea se depune la instanta care a pronuntat
ncheierea, care o va nainta de ndat, pentru solutionare,
instantei ierarhic superioare. Cnd procesul se judec la nalta
Curte de Casatie si Justitie, plngerea se solutioneaz de un alt
complet al aceleiasi sectii.

Art. 509. - 1) Instanta va solutiona plngerea n termen
de 10 zile de la primirea dosarului, n complet Iormat din 3
judectori.Judecata se Iace Ir citarea prtilor, printr-o hotrre
care nu este supus niciunei ci de atac, ce trebuie motivat n
termen de 5 zile de la pronuntare.
2) Dac instanta gseste plngerea ntemeiat, va
dispune ca instanta care judec procesul s ndeplineasc actul de
procedur sau s ia masurile legale necesare, artnd care sunt
acestea si stabilind, cnd este cazul, un termen pentru
ndeplinirea lor.
3) n toate cazurile, instanta care solutioneaz plngerea

154






Sanc(ionarea
contestatorului
de rea-credin(



































nu va putea da ndrumri si nici nu va putea oIeri dezlegri
asupra unor probleme de Iapt sau de drept care s anticipeze
modul de solutionare a pricinii ori care s aduc atingere
liberttii judectorului cauzei de a hotr, conIorm legii, cu
privire la solutia ce trebuie dat procesului.

Art. 510. - 1) Atunci cnd contestatia sau plngerea a
Iost Icut cu rea-credint, autorul lor poate Ii obligat la plata
unei amenzi judiciare de la 500 la 2.000 lei, precum si, la cererea
prtii interesate, la plata de despgubiri pentru repararea
prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau plngerii.
2) Reaua-credint rezult din caracterul vdit neIondat
al contestatiei ori al plngerii, precum si din orice alte
mprejurri care ndrepttesc constatarea c exercitarea acesteia
s-a Icut n alt scop dect acela pentru care legea o recunoaste.






























155











Domeniul de
aplicare





Competen(








Verificarea
competen(ei




Cuprinsul
cererii




Caracterul
contencios


Procedura




Cartea a III - a
Procedura necontencioas

Titlul I
Dispozi(ii generale


Art. 511. Cererile pentru solutionarea crora este nevoie
de interventiainstantei, Ir ns a se urmri stabilirea unui drept
potrivnic Iat de o alt persoan, precum sunt cele privitoare la
darea autorizatiilor judectoresti sau la luarea unor msuri legale
de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor
prezentei crti.

Art. 512. 1) Cererile necontencioase care sunt n
legtur cu o cauz n curs de solutionare sau solutionat deja de
o instant ori care au ca obiect eliberarea unor nscrisuri, titluri
sau valori aIlate n depozitul unei instante, se vor ndrepta la acea
instant.
2) n celelalte cazuri, competenta instantei si solutionarea
incidentelor privind competenta sunt supuse regulilor prevzute
pentru cererile contencioase.

Art. 513. 1) Instanta si veriIic din oIiciu competenta,
chiar dac este de ordine privat, putnd cere prtii lmuririle
necesare.
2) Dac instanta se declar necompetent va trimite dosarul
instantei competente.

Art. 514. 1) Cererea va cuprinde numele si domiciliul
sau, dup caz, denumirea si sediul celui care o Iace si, dup
mprejurri, ale persoanelor pe care acesta cere s Iie chemate
naintea instantei, obiectul, motivarea acesteia si semntura.
2) Ea va Ii nsotit de nscrisurile pe care se sprijin.

Art. 515. Dac cererea, prin nsusi cuprinsul ei sau prin
obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezint
caracter contencios, instanta o va respinge.

Art. 516.1) Cererea se judec n camera de consiliu, cu

156








Solu(ionarea
cererii


Calea
de atac












Efectele
hotrrii

Reguli
aplicabile






Msuri luate
de preyedintele
instan(ei




citarea petentului si a persoanelor artate n cerere, dac legea o
impune. n caz contrar, judecata se Iace cu sau Ir citare, la
aprecierea instantei.
2) Instanta poate dispune, chiar din oIiciu, orice msuri
utile cauzei. Ea are dreptul s asculte orice persoan care poate
aduce lmuriri n cauz, precum si pe acelea ale cror interese ar
putea Ii aIectate de hotrre

Art. 517.Instanta se pronunt prin ncheiere, n raport cu
toate mprejurrile de Iapt si de drept ale cauzei, chiar dac nu au
Iost invocate n cerere sau pe parcursul procedurii.

Art. 518. 1) ncheierea prin care se ncuviinteaz
cererea este executorie.
2) ncheierea prevzut la alin. 1) este supus numai
apelului, cu exceptia celei pronuntate de un complet al naltei
Curti de Casatie si Justitie care este deIinitiv.
3) Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei
care au Iost prezenti la ultima sedint de judecat, si de la
comunicare, pentru cei care au lipsit.
4) Apelul poate Ii Icut de orice persoan interesat, chiar
dac nu a Iost citat la solutionarea cererii, termenul de apel
curgnd de la data la care a luat cunostint de ncheiere, dar nu
mai trziu de un an de la data pronuntrii.
5) Apelul se judec n camera de consiliu.

Art. 519. ncheierile pronuntate n procedura
necontencioas nu au autoritatea lucrului judecat.

Art. 520. 1) Dispozitiile art. 511-519 reIeritoare la
procedura necontencioas se completeaz cu dispozitiile de
procedur contencioas, n msura n care acestea din urm sunt
compatibile cu naturanecontencioas a cererii.
2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede
o procedur special rmn supuse acelor dispozitii, care se vor
completa cu cele ale prezentei crti.

Art. 521. 1) Procedura necontencioas se aplic si n
cazurile n care legea d n competenta presedintelui instantei
luarea unor msuri cu caracter necontencios.
2) n aceste cazuri, presedintele trebuie s pronunte
ncheierea n termen de cel mult 5 zile de la primirea cererii.
3) Apelul mpotriva ncheierii date de presedintele
judectoriei se judec de tribunal, iar apelul mpotriva ncheierii

157











Eliberarea de
copii de pe
hotrri yi de
pe alte
nscrisuri








ncheieri
pentru
eliberarea unor
bunuri
















date de presedintele tribunalului sau curtii de apel se judec de
un complet al instantei respective.
4) ncheierile date de presedintii sectiilor naltei Curti de
Casatie si Justitie sunt deIinitive

Titlul II
Dispozi(ii speciale


Art. 522. - 1) La cerere, greIa instantei va elibera copii
de pe ncheierea de sedint, de pe hotrre sau dispozitiv sau de
pe celelalte nscrisuri aIlate la dosar.
2) Copiile de pe ncheierile de sedint, de pe hotrre sau
de pe dispozitiv se vor putea elibera numai dup ce acestea au
Iost semnate de toti judectorii, sub sanctiunea aplicabil
greIierilor pentru inIractiunea de Ials.
3) n cazul n care dezbaterile nu s-au desIsurat n sedinta
public, alte persoane dect prtile nu pot dobndi copii de pe
ncheieri, expertize, nscrisuri sau declaratii de martori dect cu
ncuviintarea presedintelui. Dispozitiile art. 521 alin. 2)-4) se
aplic n mod corespunztor.

Art. 523. - 1) Cererea de eliberare privind sumele de bani
sau alte valori ori titluri, consemnate, precum si orice alte bunuri,
pstrate la instant sau aIlate n custodia altuia, dup caz, n
legtur cu un proces, se introduce, de persoana ndrepttit, la
instanta care a dispus acea msur.
2) Cererea se va solutiona prin ncheiere executorie, dat
n camera de consiliu. Prtile vor Ii citate dac instanta consider
necesar.
3) n ncheierea de eliberare se va arta detintorul obligat
la eliberarea bunurilor, precum si persoana ndrepttit s le
primeasc.
4) ncheierea prevzut la alin. 3) este supus acelorasi
ci de atac ca si hotrrea pe baza creia s-a cerut eliberarea
bunului.







158











Obiectul
arbitrajului











Tribunalul
arbitral





Organizarea
arbitrajului de
ctre pr(i














Cartea a IV - a
Despre arbitraj

Titlul I
Dispozi(ii generale


Art. 524. 1) Persoanele care au capacitatea deplin de
exercitiu pot conveni s solutioneze pe calea arbitrajului litigiile
dintre ele, n aIar de acelea care privesc starea civil si
capacitatea persoanelor, relatiile de Iamilie, precum si drepturile
asupra crora prtile nu pot s dispun.
2) Statul si autorittile publice au Iacultatea de a ncheia
conventii arbitrale numai dac sunt autorizate prin lege sau prin
conventii internationale la care Romnia este parte.
3) Persoanele juridice de drept public care au n obiectul
lor si activitti comerciale au Iacultatea de a ncheia conventii
arbitrale, n aIar de cazul n care legea ori actul lor de nIiintare
sau de organizare prevede altIel.

Art. 525. Arbitrajul poate Ii ncredintat, prin conventia
arbitral, uneia sau mai multor persoane, nvestite de prti sau n
conIormitate cu acea conventie s judece litigiul si s pronunte o
hotrre deIinitiv si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau,
dup caz, arbitrii nvestiti constituie, n sensul dispozitiilor
prezentei crti, tribunalul arbitral.

Art. 526. 1) Arbitrajul se organizeaz si se desIsoar
potrivit conventiei arbitrale, ncheiat conIorm dispozitiilor
Titlului II din prezenta carte.
2) Sub rezerva respectrii ordinii publice si a bunelor
moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, prtile
pot stabili prin conventia arbitral sau prin act scris ncheiat
ulterior, cel mai trziu odat cu constituirea tribunalului arbitral,
Iie direct, Iie prin reIerire la o anumit reglementare avnd ca
obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului
arbitral, numirea, revocarea si nlocuirea arbitrilor, termenul si
locul arbitrajului, normele de procedur pe care tribunalul
arbitral trebuie s le urmeze n judecarea litigiului, inclusiv
procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea ntre

159








Organizarea
arbitrajului de
un ter(




Reprezentarea
pr(ilor












Interven(ia
instan(ei













prti a cheltuielilor arbitrale si, n general, orice alte norme
privind buna desIsurare a arbitrajului.
3) n lipsa regulilor prevzute la alin. 2), tribunalul
arbitral va putea stabili procedura de urmat asa cum va socoti
mai potrivit.
4) Dac nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme,
se vor aplica dispozitiile ce urmeaz.

Art.527. Prtile pot conveni ca arbitrajul s Iie organizat

de o institutie permanent de arbitraj, potrivit Titlului VII din
prezenta carte, sau de o alt entitate ori de o persoan Iizic. n
aceste cazuri, solutionarea litigiului este ncredintat unor arbitri,
numiti ori acceptati de prti potrivit conventiei arbitrale sau
regulilor institutiei permanente de arbitraj.

Art. 528. - 1) n litigiile arbitrale, prtile pot Iormula
cereri si si pot exercita drepturile procesuale personal sau prin
reprezentant. Acestia pot Ii asistati de alti specialisti.
2) n procedura arbitral, mputernicirea dat avocatilor,
potrivit legii, valoreaz alegerea domiciliului sau, dup caz, a
sediului procesual la avocat, dac n cuprinsul acesteia nu se
prevede altIel, si cuprinde dreptul avocatului de a exercita
optiunile cu privire la caducitatea arbitrajului potrivit art. 550,
precum si de a solicita ori de a accepta prelungirea termenului
arbitrajului, prevzut n art. 549.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod
corespunztor si n cazul reprezentrii prtii prin consilier
juridic.

Art. 529.

1) Pentru nlturarea piedicilor ce s-ar ivi n
organizarea si desIsurarea arbitrajului, precum si pentru
ndeplinirea altor atributii ce revin instantei judectoresti n
arbitraj, partea interesat poate sesiza tribunalul n circumscriptia
cruia are loc arbitrajul. Tribunalul va solutiona cauza n
completul prevzut de lege pentru judecata n prim instant.
2) Instanta va solutiona aceste cereri de urgent si cu
precdere, cu procedura ordonantei presedintiale, hotrrea
neIiind supus niciunei ci de atac.







160






Forma
scris





Felurile
conven(iei
arbitrale






Clauza
compromisorie











Compromisul






Eficacitatea
conven(iei


Titlul II
Conven(ia arbitral


Art. 530. Conventia arbitral se ncheie, n scris, sub
sanctiunea nulittii. Conditia Iormei scrise se consider
ndeplinit atunci cnd recurgerea la arbitraj a Iost convenit prin
schimb de corespondent, indiIerent de Iorma acesteia, sau
schimb de acte procedurale ori cnd existenta ei a Iost pretins n
scris de una dintre prti si nu a Iost contestat de cealalt.

Art. 531. 1) Conventia arbitral se poate ncheia Iie sub

Iorma unei clauze compromisorii, nscris n contractul principal
ori stabilit ntr-o conventie separat, la care contractul principal
Iace trimitere, Iie sub Iorma compromisului.
2) Existenta conventiei arbitrale se prezum dac
reclamantul Iormuleaz o cerere de arbitrare, iar prtul nu
ridic, la primul termen la care a Iost legal citat, obiectiuni cu
privire la aceasta.

Art. 5321) Prin clauza compromisorie prtile convin ca
litigiile ce se vor naste din contractul n care este stipulat sau n
legtur cu acesta s Iie solutionate pe calea arbitrajului,
artndu-se, sub sanctiunea nulittii, numele arbitrilor sau
modalitatea de numire a lor. n cazul arbitrajului institutionalizat
este suIicient reIerirea la regulile de procedur ale institutiei
care organizeaz arbitrajul.
2) Validitatea clauzei compromisorii este independent de
valabilitatea contractului n care a Iost nscris.
3) n caz de ndoial, clauza compromisorie se
interpreteaz n sensul c se aplic tuturor nentelegerilor care
deriv din contractul sau din raportul juridic la care ea se reIer.

Art. 533.1)Prin compromis prtile convin ca un litigiu
intervenit ntre ele s Iie solutionat pe calea arbitrajului,
artndu-se, sub sanctiunea nulittii, obiectul litigiului si numele
arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
2) Compromisul se poate ncheia chiar dac litigiul ivit
ntre prti este deja pe rolul unei alte instante.

Art. 534.ncheierea procedurii arbitrale Ir pronuntarea

unei hotrri asupra Iondului cauzei nu aduce atingere eIicacittii

161
arbitrale



Excluderea
competen(ei
instan(ei

Verificarea
competen(ei
instan(ei


















Arbitrii


Numrul
arbitrilor







Nulitate


conventiei arbitrale; o nou procedur arbitral poate Ii
declansat pe baza aceleiasi conventii, pentru obtinerea unei
hotrri arbitrale care s solutioneze raporturile dintre prti.

Art. 535. ncheierea conventiei arbitrale exclude, pentru

litigiul care Iace obiectul ei, competenta instantelor judectoresti.


Art. 536.1) Instanta judectoreasc, sesizat cu o cauz
cu privire la care s-a ncheiat o conventie arbitral, si va veriIica
propria competenta si se va declara necompetent numai dac
prtile sau una dintre ele solicit aceasta, invocnd conventia
arbitral.
2) Instanta va retine spre solutionare procesul dac:
a) prtul si-a Iormulat aprrile n Iond, Ir nicio rezerv
ntemeiat pe conventia arbitral;
b) conventia arbitral este lovit de nulitate ori este
inoperant;
c) tribunalul arbitral nu poate Ii constituit din cauze vdit
imputabile prtului n arbitraj.
3) ConIlictul de competent ntre tribunalul arbitral si o
instant judectoreasc este solutionat de instanta judectoreasc
ierarhic superioar celei aIlate n conIlict.


Titlul III
Tribunalul arbitral


Art. 537. Poate Ii arbitru orice persoan Iizic dac are
capacitate deplin de exercitiu.

Art. 538. 1) Prtile stabilesc dac litigiul se judec de
un arbitru unic sau de mai multi arbitri care trebuie s Iie
ntotdeauna n numr impar.
2) Dac prtile nu au stabilit numrul arbitrilor, litigiul se
judec de trei arbitri, cte unul numit de Iiecare dintre prti, iar al
treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.
3) Dac exist mai multi reclamanti sau mai multi prti,
prtile care au interese comune vor numi un singur arbitru.

Art. 539. Este nul clauza din conventia arbitral care
prevede dreptul uneia dintre prti de a numi arbitru n locul
celeilalte prti sau de a avea mai multi arbitri dect cealalt parte.

162
Numirea
arbitrilor




















Acceptarea
sarcinii de
arbitru



Numirea
supraarbitrului



Numirea
arbitrilor de
ctre instan(







Incompatibili -
Art. 540. 1) Arbitrii sunt numiti, revocati sau nlocuiti
conIorm conventiei arbitrale.
2) Cnd arbitrul unic sau, dup caz, arbitrii nu au Iost
numiti prin conventia arbitral si nici nu s-a prevzut modalitatea
de numire, partea care vrea s recurg la arbitraj invit cealalt
parte, n scris, s procedeze la numirea lor potrivit art. 538 alin.
2) si 3).
3) n comunicare se arat numele, domiciliul si, pe ct
posibil, datele personale si proIesionale ale arbitrului unic propus
sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea s recurg la
arbitraj, precum si enuntarea succint a pretentiilor si a temeiului
lor.
4) Partea creia i s-a Icut comunicarea trebuie s
transmit, la rndul su, n termen de 10 zile de la primirea
acesteia, rspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic, sau,
dup caz, numele, domiciliul si, pe ct posibil, datele personale si
proIesionale ale arbitrului desemnat de ea.
5) Cnd propun arbitrii, Iie prin conventia arbitral, Iie n
conditiile alin. 2)-4), prtile vor propune si cte un supleant,
pentru cazul n care arbitrul principal ar Ii sau ar ajunge n
situatia s nu si poat ndeplini nsrcinarea.

Art. 541. Acceptarea nsrcinrii de arbitru trebuie s Iie
Icut n scris si va Ii comunicat prtilor, n termen de 5 zile de
la data primirii propunerii de numire prin post, teleIax, post
electronic sau prin alte mijloace ce asigur transmiterea textului
actului si conIirmarea primirii acestuia.

Art. 542. Cei doi arbitri vor proceda la numirea
supraarbitrului si a unui supleant al acestuia, n termen de 10 zile
de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conIorma prevederilor
art. 541.

Art. 543. 1) n caz de nentelegere ntre prti cu privire
la numirea arbitrului unic sau dac o parte nu numeste arbitrul
ori dac cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei
supraarbitrului, partea care vrea s recurg la arbitraj poate cere
tribunalului prevzut de art. 529 alin. 1) s procedeze la numirea
arbitrului ori, dup caz, a supraarbitrului.
2) Tribunalul se pronunt n termen de 10 zile de la
sesizare, cu citarea prtilor, prin ncheiere care nu este supus
niciunei ci de atac.

Art. 544. 1) n aIar de cazurile de incompatibilitate

163
tatea arbitrilor



























Cererea de
recuzare









nlocuirea
arbitrilor



prevzute pentru judectori, arbitrul poate Ii recuzat si pentru
urmtoarele motive, care pun la ndoial independenta si
impartialitatea sa:
a) nendeplinirea conditiilor de caliIicare sau a altor conditii
privitoare la arbitri, prevzute n conventia arbitral;
b) cnd o persoan juridic al crei asociat este sau n ale
crei organe de conducere se aIl arbitrul are un interes n cauz;
c) dac arbitrul are legturi proIesionale sau comerciale cu una
dintre prti, cu o societate controlat de una dintre prti sau aIlat
sub un control comun cu aceasta;
d) dac arbitrul a prestat consultant uneia dintre prti, a
asistat sau a reprezentat una dintre prti ori a depus mrturie ntr-
una din Iazele precedente ale litigiului.
2) O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea dect
pentru cauze survenite sau de care a luat cunostint dup numire.
3) Persoana care stie c n privinta sa exist o cauz de
recuzare este obligat s nstiinteze prtile si pe ceilalti arbitri
mai nainte de a Ii acceptat nsrcinarea de arbitru, iar dac
asemenea cauze survin dup acceptare, de ndat ce le-a
cunoscut.
4) Aceast persoan nu poate participa la judecarea
litigiului dect dac prtile, nstiintate potrivit alin. 3), comunic
n scris c nteleg s nu cear recuzarea. Chiar n acest caz, ea are
dreptul s se abtin de la judecarea litigiului, Ir ca abtinerea s
nsemne recunoasterea cauzei de recuzare.
5) Abtinerea produce eIecte pe data Iormulrii ei, Ir nici
o alt Iormalitate.

Art. 545. 1) Recuzarea trebuie s Iie cerut, sub
sanctiunea decderii, n termen de 10 zile de la data cnd partea a
luat cunostint de numirea arbitrului sau, dup caz, de la
survenirea cauzei de recuzare.
2) Cererea de recuzare se solutioneaz de tribunalul
prevzut de art. 529 alin. 1) prin ncheiere, pronuntat cu citarea
prtilor si a arbitrului recuzat, n termen de 10 zile de la sesizare.
ncheierea nu este supus niciunei ci de atac.
3) Dispozitiile prezentului cod privind recuzarea
judectorilor se aplic n mod corespunztor.

Art. 546. n caz de recuzare, revocare, abtinere,
renuntare, deces, precum si n orice alt caz n care arbitrul este
mpiedicat s-si ndeplineasc sarcina si dac supleantul, la
rndul su, este mpiedicat s-si exercite nsrcinarea, se va
proceda la nlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite

164


Rspunderea
arbitrilor











Constituirea
tribunalului
arbitral



Termenul
arbitrajului













Caducitatea
arbitrajului






pentru numirea lui.

Art. 547. Arbitrii rspund, n conditiile legii, pentru
prejudiciul cauzat, dac:
a) dup acceptare, renunt n mod nejustiIicat la
nsrcinarea lor;
b) Ir motiv justiIicat, nu particip la judecarea litigiului
ori nu pronunt hotrrea n termenul stabilit de conventia
arbitral sau de lege;
c) nu respect caracterul conIidential al arbitrajului,
publicnd sau divulgnd date de care iau cunostint n calitate de
arbitri, Ir a avea autorizarea prtilor;
d) ncalc cu rea-credint sau grav neglijent alte ndatoriri
ce le revin.

Art. 548. 1) Tribunalul arbitral se consider constituit
la data acceptrii nsrcinrii de arbitru unic sau, dup caz, a
ultimei acceptri a nsrcinrii de arbitru ori de supraarbitru.
2) Data acceptrii este cea a expedierii comunicrii
prevzute de art. 541.

Art. 549. 1) Dac prtile nu au prevzut altIel,
tribunalul arbitral trebuie s pronunte hotrrea n termen de cel
mult sase luni de la data constituirii sale, sub sanctiunea
caducittii arbitrajului.
2) Termenul se suspend pe timpul judecrii unei cereri de
recuzare sau a oricrei alte cereri incidente adresate tribunalului
prevzut la art. 529.
3) n cadrul termenului prevzut la alin. 1), prtile pot
consimti n scris la prelungirea termenului arbitrajului.
4) Tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive
temeinice, prelungirea termenului, o singur dat, cu cel mult trei
luni.
5) Termenul se prelungeste de drept cu trei luni n cazul
decesului uneia dintre prti.

Art. 550.1) La primul termen de judecat la care au Iost
legal citate, prtile sunt obligate s declare n scris, sub
sanctiunea decderii, dac nteleg s invoce caducitatea
arbitrajului.
2) Cnd cel putin una dintre prti a Iormulat declaratia
prevzut n alin. 1), tribunalul arbitral, la expirarea termenului
prevzut de art. 549, va pronunta o hotrre prin care va constata
c arbitrajul a devenit caduc, cu exceptia situatiei n care prtile

165






Locul
arbitrajului


Limba
arbitrajului


















Cererea de
arbitrare












declar n mod expres c renunt la caducitate, caz n care va
continua judecata.
3) Probele administrate n cadrul procedurii devenite
caduc vor putea Ii utilizate, dac este cazul, ntr-un nou arbitraj,
n msura n care se socoteste c nu este necesar reIacerea lor.

Art. 551. Prtile stabilesc locul arbitrajului. n lipsa unei
asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul
arbitral.

Art. 552. 1) Dezbaterea litigiului n Iata tribunalului
arbitral se Iace n limba stabilit prin conventia arbitral sau,
dac nu s-a prevzut nimic n aceast privint ori nu a intervenit
o ntelegere ulterioar, n limba contractului din care s-a nscut
litigiul ori ntr-o limb de circulatie international stabilit de
tribunalul arbitral.
2) Dac o parte nu cunoaste limba n care se desIsoar
dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei tribunalul arbitral i
asigur serviciile unui traductor.
3) Prtile pot s participe la dezbateri cu traductorul lor.

Titlul IV
Procedura arbitral

Capitolul I
Sesizarea tribunalului arbitral


Art. 553. 1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant
printr-o cerere scris, care va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtilor
ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor.
De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric
personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de
identiIicare Iiscal, numrul de nmatriculare n registrul
comertului ori de nscriere n registrul persoanelor juridice si
contul bancar ale reclamantului, precum si ale prtului, dac
sunt cunoscute de reclamant.
Dac reclamantul locuieste n strintate, va arta si
domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se Iac toate
comunicrile privind procesul;
b) numele si calitatea celui care reprezint partea n litigiu,

166















Comunicarea
cererii
arbitrale

ntmpinarea














Cererea
reconven(iona-
nal







cnd este cazul anexndu-se dovada calittii;
c) mentionarea conventiei arbitrale, anexndu-se copie de
pe contractul n care este inserat, iar dac a Iost consemnat
ntr-un nscris separat ori s-a ncheiat un compromis, copie de pe
acestea;
d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care
s-a ajuns la determinarea acestei valori;
e) motivele de Iapt si de drept, precum si probele pe care
se ntemeiaz cererea;
I) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semntura prtii.
2) Cererea se poate Iace printr-un proces-verbal ncheiat n
Iata tribunalului arbitral si semnat de prti sau numai de
reclamant, precum si de arbitri.

Art. 554. Reclamantul va comunica prtului, precum si
Iiecrui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe
nscrisurile anexate.

Art. 555. 1) n termen de 30 de zile de la primirea
copiei de pe cererea de arbitrare, prtul va Iace ntmpinare
cuprinznd exceptiile privind cererea reclamantului, rspunsul n
Iapt si n drept la aceast cerere, probele propuse n aprare,
precum si, n mod corespunztor, celelalte mentiuni prevzute n
art. 553 pentru cererea de arbitrare.
2) Exceptiile si alte mijloace de aprare, care nu au Iost
artate prin ntmpinare, trebuie invocate, sub sanctiunea
decderii, cel mai trziu la primul termen de judecat la care
partea a Iost legal citat.
3) Dac prin nedepunerea ntmpinrii litigiul se amn,
prtul va putea Ii obligat la plata cheltuielilor de arbitrare
cauzate prin amnare.
4) Dispozitiile art. 554se aplic n mod corespunztor.

Art. 556. 1) Dac prtul are pretentii mpotriva
reclamantului, derivnd din acelasi raport juridic, el poate Iace
cerere reconventional.
2) Cererea reconventional va Ii introdus n cadrul
termenului pentru depunerea ntmpinrii sau cel mai trziu pn
la primul termen de judecat la care prtul a Iost legal citat si
trebuie s ndeplineasc aceleasi conditii ca si cererea principal.




167






Dispozi(ii
generale





Reguli de
procedur
aplicabile






Comunicarea
actelor de
procedur








Verificarea
dosarului






Verificarea
competen(ei



Capitolul II
1udecata


Art. 557. 1) Judecata arbitral se desIsoar potrivit
regulilor procedurale stabilite de art. 558.
2) Cu toate acestea, principiile Iundamentale ale
procesului civil prevzute de art. 4 alin. 1) teza a II-a, art. 7-9,
art. 11-15, art. 18-20, art. 21 alin. 1), 2), 4), 5) si 6) si art. 22
sunt aplicabile n mod corespunztor si n procedura arbitral.

Art. 558 - 1) Prtile pot stabili, n conventia arbitral,
regulile de procedur aplicabile arbitrajului sau i pot mputernici
pe arbitri s stabileasc aceste reguli. Aceste reguli se
completeaz, dac este cazul, cu prevederile prezentei crti.
2) Cnd prtile recurg la arbitrajul institutionalizat, se
aplic dispozitiile art. 598 alin. 3).
3) n toate celelalte cazuri, procedura arbitral este cea
stabilit de prezenta carte.

Art. 559. 1) Comunicarea ntre prti sau ctre prti a

nscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotrrilor arbitrale si
ncheierilor de sedint se Iace prin scrisoare recomandat cu
continut declarat si conIirmare de primire. nstiintarea prtilor cu
privire la alte msuri luate de tribunalul arbitral poate Ii Icut si
prin teleIax, post electronic sau prin alte mijloace ce asigur
transmiterea textului actului si conIirmarea primirii acestuia.
2) nscrisurile pot Ii nmnate si personal prtii, sub
semntur.
3) Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Art. 560. 1) ndat dup expirarea termenului pentru
depunerea ntmpinrii, tribunalul arbitral veriIic stadiul
pregtirii litigiului pentru dezbatere si, dac va socoti necesar, va
dispune msurile corespunztoare pentru completarea dosarului.
2) Dup aceast veriIicare si, dac este cazul, dup
completarea dosarului, tribunalul arbitral Iixeaz termen de
dezbatere a litigiului si dispune citarea prtilor.

Art. 561. 1) La primul termen de judecat cu procedura
legal ndeplinit, tribunalul arbitral si veriIic propria sa
competent de a solutiona litigiul.

168









Termenul de
citare


Participarea
ter(ilor




Absen(a unei
pr(i




Solicitarea
judecrii n
lips

Absen(a
ambelor pr(i






Msuri
asigurtorii





2) Dac tribunalul arbitral hotrste c este competent,
consemneaz acest lucru ntr-o ncheiere care se poate desIiinta
numai prin actiunea n anulare introdus mpotriva hotrrii
arbitrale, conIorm art. 589.
3) Dac tribunalul arbitral hotrste c nu este competent s
solutioneze litigiul cu care a Iost sesizat, si declin competenta
printr-o hotrre, mpotriva creia nu se poate Iormula actiunea
n anulare, prevzut de art. 589.

Art. 562. ntre data primirii citatiei si termenul de
dezbatere trebuie s existe un interval de timp de cel putin 15
zile.

Art. 563. 1) Tertii pot participa la procedura arbitral n
conditiile art. 58-74, dar numai cu acordul lor si al tuturor
prtilor. Cu toate acestea, interventia accesorie este admisibil si
Ir ndeplinirea acestei conditii.
2) Dispozitiile art. 562 rmn aplicabile.

Art. 564. Neprezentarea prtii legal citate nu mpiedic

dezbaterea litigiului, aIar numai dac partea lips nu va cere, cel
mai trziu pn n preziua dezbaterii, amnarea cauzei pentru
motive temeinice, ncunostintnd n acelasi termen si cealalt
parte, precum si arbitrii.

Art. 565. Oricare dintre prti poate cere n scris ca
solutionarea litigiului s se Iac n lipsa sa, pe baza probelor
aIlate la dosar. Dispozitiile art. 562 rmn aplicabile.

Art. 566. 1) Dac ambele prti, desi legal citate, nu se
prezint la termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul, n
aIar de cazul n care s-a cerut amnarea pentru motive
temeinice.
2) Cu toate acestea, tribunalul arbitral poate s amne
judecarea litigiului, citnd prtile, dac apreciaz c prezenta lor
la dezbatere este necesar.

Art. 567. 1) naintea sau n cursul arbitrajului oricare
dintre prti poate cere tribunalului prevzut de art. 529 s
ncuviinteze msuri asigurtorii si msuri provizorii cu privire la
obiectul litigiului sau s constate anumite mprejurri de Iapt.
2) La aceast cerere se vor anexa, n copie, cererea de
arbitrare sau, n lips, dovada comunicrii prevzute de art. 540
alin. 2) si 3), precum si conventia arbitral.

169








Sarcina
probei






Propunerea
probelor


Administrarea
probelor






Audierea
martorilor yi a
exper(ilor









Informa(ii
de(inute de
autorit(ile
publice
3) ncuviintarea acestor msuri va Ii adus la cunostinta
tribunalului arbitral de ctre partea care le-a cerut.
4) n cursul arbitrajului, msurile asigurtorii si msurile
provizorii, ca si constatarea anumitor mprejurri de Iapt, pot Ii
ncuviintate si de tribunalul arbitral. n caz de mpotrivire,
executarea acestor msuri se dispune de ctre instanta
judectoreasc, potrivit prevederilor alin. 1).

Art. 568. 1) Fiecare dintre prti are sarcina s
dovedeasc Iaptele pe care si ntemeiaz n litigiu pretentia sau
aprarea.
2) n vederea solutionrii litigiului, tribunalul arbitral poate
cere prtilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si
Iaptele litigiului si poate dispune administrarea oricror probe
prevzute de lege.

Art. 569. Probele care nu au Iost cerute prin cererea de
arbitrare sau ntmpinare nu vor mai putea Ii invocate n cursul
arbitrajului, aIar de cazurile prevzute la art. 243 alin. 2).

Art. 570. 1) Administrarea probelor se eIectueaz n
sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca
administrarea probelor s Iie eIectuat n Iata supraarbitrului sau,
cu acordul prtilor, n Iata unui arbitru din compunerea
tribunalului arbitral.
2) Dac una dintre prti detine un mijloc de prob,
tribunalul arbitral poate ordona nItisarea lui.

Art. 571. 1) Martorii si expertii sunt audiati Ir prestare
de jurmnt.
2) Audierea martorilor si a expertilor poate Ii Icut, la
cererea sau cu consimtmntul acestora, si la locuinta sau la
locul unde si desIsoar activitatea. De asemenea, tribunalul
arbitral poate s le cear s rspund n scris ntrebrilor puse,
acordnd un termen n acest scop.
3) Tribunalul arbitral nu poate s recurg la mijloace de
constrngere si nici s aplice sanctiuni martorilor sau expertilor.
Pentru luarea acestor msuri prtile se pot adresa tribunalului
prevzut de art. 529.

Art. 572. 1) Tribunalul arbitral poate solicita inIormatii
scrise autorittilor publice, n legtur cu actele si actiunile
acestora, care sunt necesare pentru solutionarea cauzei.
2) Dac autoritatea public reIuz transmiterea

170




Aprecierea
probelor

Cereri
yi excep(ii













ncheierea de
yedin(




















inIormatiilor, desi nu sunt ndeplinite conditiile art. 286 alin. 2),
prtile sau arbitrii pot sesiza tribunalul prevzut la art. 529, care
va lua msurile prevzute de art. 286 alin. 1).

Art. 573. Aprecierea probelor se Iace de ctre arbitri
potrivit intimei lor convingeri.

Art. 574.1) Orice exceptie privind existenta si validitatea
conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele
nsrcinrii arbitrilor si desIsurarea procedurii pn la primul
termen de judecat la care partea a Iost legal citat, trebuie
ridicat, sub sanctiunea decderii, cel mai trziu la acest termen,
dac nu s-a stabilit un termen mai scurt.
2) Orice cereri si orice nscrisuri vor Ii depuse cel mai trziu
pn la primul termen de judecat la care prtile au Iost legal
citate. Dispozitiile art. 569 rmn aplicabile.
3) Neregularitatea actelor de procedur se acoper dac nu a
Iost invocat de cel interesat la termenul la care s-a produs ori,
dac a lipsit la acel termen, la primul termen de judecat la care a
Iost prezent ori legal citat dup producerea neregularittii si
nainte de se pune concluzii n Iond.

Art. 575. 1) Dezbaterile arbitrale vor Ii consemnate n

ncheierea de sedint.
2) Orice dispozitie a tribunalului arbitral va Ii consemnat
n ncheiere si va Ii motivat.
3) ncheierea de sedint va cuprinde, pe lng mentiunile
prevzute la art. 584 alin. 1) lit. a) si b), si urmtoarele mentiuni:
a) o scurt descriere a desIsurrii sedintei;
b) cererile si sustinerile prtilor;
c) motivele pe care se sprijin msurile dispuse;
d) dispozitivul;
e) semnturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 583
alin.3).
4) Dispozitiile art. 584 alin. 2) se aplic n mod
corespunztor.
5) Prtile au dreptul s ia cunostint de continutul
ncheierilor si de actele dosarului. La cererea prtilor sau din
oIiciu tribunalul arbitral poate ndrepta sau completa ncheierea
de sedint, printr-o alt ncheiere. Prtilor li se comunic, la
cerere, copie de pe ncheierea de sedint.




171






Cheltuielile
arbitrale








Onorariul
arbitrilor









Plata
anticipat a
cheltuielilor




Verificarea
cheltuielilor





Plata
onorariilor



Capitolul III
Cheltuielile arbitrale


Art. 576. 1) Cheltuielile pentru organizarea si
desIsurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor,
cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a
prtilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suport potrivit
ntelegerii dintre prti.
2) n lipsa unei asemenea ntelegeri, cheltuielile arbitrale
se suport de partea care a pierdut litigiul, integral dac cererea
de arbitrare este admis n totalitate sau proportional cu ceea ce
s-a acordat, dac cererea este admis n parte.

Art. 577. 1) Tribunalul arbitral poate evalua, n mod
provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga prtile
s consemneze, potrivit dispozitiilor sale, suma respectiv prin
contributie egal.
2) Prtile pot Ii obligate solidar la plat.
3) Dac prtul nu-si ndeplineste obligatia care i revine
potrivit alin. 1), n termenul stabilit de tribunalul arbitral,
reclamantul va consemna ntreaga sum, urmnd ca prin
hotrrea arbitral s se stabileasc cuantumul Iinal al onorariilor
cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de ctre prti.

Art. 578. 1) Tribunalul arbitral poate obliga prtile sau
pe Iiecare dintre ele la avansarea oricror cheltuieli necesare
pentru organizarea si desIsurarea arbitrajului.
2) Tribunalul arbitral poate s nu dea curs arbitrajului pn
la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevzute n
prezentul capitol.

Art. 579. La cererea oricreia dintre prti, tribunalul
prevzut de art. 529 va examina temeinicia msurilor dispuse de
tribunalul arbitral si va stabili, prin ncheiere executorie si care
nu este supus nici unei ci de atac, cuantumul onorariilor
arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si
modalittile de consemnare, avansare sau de plat.

Art. 580. 1) Plata onorariilor arbitrilor se va Iace dup
comunicarea ctre prti a hotrrii arbitrale.
2) Dac arbitrajul se ntrerupe, Ir a se pronunta o

172



Regularizarea
cheltuielilor








Solu(ionarea
litigiului





Deliberarea yi
pronun(area









Hotrrea
arbitral











hotrre, onorariile arbitrilor pentru activitatea depus se reduc
n mod corespunztor.

Art. 581. Orice diIerent n plus sau n minus de cheltuieli
arbitrale se regularizeaz cel mai trziu prin hotrrea arbitral si
se plteste pn la comunicarea hotrrii ctre prti. Hotrrea nu
se va comunica, dac este cazul, pn la plata diIerentei.


Capitolul IV
Hotrrea arbitral

Art. 582. 1) Tribunalul arbitral solutioneaz litigiul n

temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile,
tinnd seama cnd este cazul si de uzante sau reguli
proIesionale.
2) Pe baza acordului expres al prtilor, tribunalul arbitral
poate solutiona litigiul n echitate.

Art. 583. 1) n toate cazurile, pronuntarea trebuie s Iie
precedat de deliberarea n secret a arbitrilor, n modalitatea
stabilit de conventia arbitral sau, n lips, de tribunalul arbitral.
2) Pronuntarea poate Ii amnat cu cel mult 21 de zile, sub
conditia ncadrrii n termenul arbitrajului, stabilit potrivit art.
549.
3) Hotrrea se ia cu majoritatea de voturi.
4) Dup deliberare, se va ntocmi o minut care va cuprinde
pe scurt continutul dispozitivului hotrrii si n care se va arta,
cnd este cazul, opinia minoritar.

Art. 584. - 1) Hotrrea arbitral se redacteaz n scris si
trebuie s cuprind:
a) componenta nominal a tribunalului arbitral, locul si data
pronuntrii hotrrii;
b) numele prtilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dup
caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor prtilor,
precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea
litigiului;
c) mentionarea conventiei arbitrale n temeiul creia s-a
procedat la arbitraj;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale prtilor;
e) motivele de Iapt si de drept ale hotrrii, iar n cazul
arbitrajului n echitate, motivele care, sub acest aspect,

173









Lmurirea,
completarea yi
ndreptarea
hotrrii





















Comunicarea
hotrrii




Efectele
hotrrii
arbitrale

ntemeiaz solutia;
I) dispozitivul;
g) semnturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 583 alin. 3)
si, dac este cazul, semntura asistentului arbitral.
2) Arbitrul care a avut o alt prere va redacta si va semna
opinia separat, cu artarea considerentelor pe care aceasta se
sprijin. Aceast regul se aplic n mod corespunztor si n
cazul n care exist opinie concurent.

Art. 585. 1)

n cazul n care sunt necesare lmuriri cu
privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului
hotrrii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, oricare dintre
prti poate cere tribunalului arbitral s lmureasc dispozitivul
sau s nlture dispozitiile potrivnice.
2) Dac prin hotrrea pronuntat tribunalul arbitral a omis
s se pronunte asupra unui capt de cerere, asupra unei cereri
conexe sau incidentale, oricare dintre prti poate solicita
completarea ei.
3) Cererea de lmurire sau de completare se Iormuleaz,
potrivit alin. 1) si 2), n termen de 10 zile de la data primirii
hotrrii, si se solutioneaz de tribunalul arbitral, prin hotrre
separat, cu citarea prtilor.
4) Greselile materiale din textul hotrrii arbitrale sau alte
greseli evidente care nu schimb Iondul solutiei, precum si
greselile de calcul, pot Ii ndreptate, prin ncheiere, la cererea
oricreia dintre prti, Iormulat n termenul prevzut de alin. 3),
sau din oIiciu. Prtile vor Ii citate dac tribunalul arbitral
apreciaz c este necesar.
5) Hotrrea de lmurire sau de completare ori ncheierea
de ndreptare se pronunt de ndat si Iace parte integrant din
hotrrea arbitral.
6) Prtile nu pot Ii obligate la plata cheltuielilor legate de
lmurirea, completarea sau ndreptarea hotrrii.

Art. 586. 1) Hotrrea arbitral va Ii comunicat prtilor
n termen de cel mult o lun de la data pronuntrii ei.
2) La cererea oricreia dintre prti, tribunalul arbitral i va
elibera o dovad privind comunicarea hotrrii, n conditiile alin.
1).

Art. 587. Hotrrea arbitral comunicat prtilor este
deIinitiv si obligatorie.



174
Pstrarea
dosarului









Ac(iunea n
anulare



























Renun(area la
ac(iunea n
anulare

Art. 588. n termen de 30 de zile de la data comunicrii
hotrrii sau de la data lmuririi, completrii sau ndreptrii ei,
potrivit art. 585, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la
tribunalul prevzut de art. 529, atasnd si dovezile de
comunicare a hotrrii arbitrale.


Titlul V
Desfiin(area hotrrii arbitrale


Art. 589. 1) Hotrrea arbitral poate Ii desIiintat
numai prin actiune n anulare pentru unul din urmtoarele
motive:
a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea
arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul Ir s existe o
conventie arbitral sau n temeiul unei conventii nule sau
inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a Iost constituit n conIormitate cu
conventia arbitral;
d) partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile
si procedura de citare nu a Iost legal ndeplinit;
e) hotrrea a Iost pronuntat dup expirarea termenului
arbitrajului prevzut de art. 549, desi cel putin una dintre prti a
declarat c ntelege s invoce caducitatea, iar prtile nu au Iost de
acord cu continuarea judectii, potrivit art. 550 alin. 1) si 2);
I) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care
nu s-au cerut ori a dat mai mult dect s-a cerut;
g) hotrrea arbitral nu cuprinde dispozitivul si motivele,
nu arat data si locul pronuntrii ori nu este semnat de arbitri;
h) hotrrea arbitral ncalc ordinea public, bunele
moravuri ori dispozitii imperative ale legii.
2) Nu mai pot Ii invocate ca motive pentru anularea
hotrrii arbitrale neregularittile care nu au Iost ridicate potrivit
art. 574 alin. 1) si alin. 3) sau care pot Ii remediate pe calea
prevzut de art. 585.
3) Pentru dovedirea motivelor de anulare nu pot Ii aduse
ca probe noi dect nscrisuri.

Art. 590. 1) Prtile nu pot renunta prin conventia
arbitral la dreptul de a introduce actiunea n anulare mpotriva
hotrrii arbitrale.
2) Renuntarea la acest drept se poate Iace numai dup

175


Instan(a
competent

Termen de
exercitare




Suspendarea
executrii



1udecarea
ac(iunii n
anulare





















Executarea de
bunvoie


pronuntarea hotrrii arbitrale.

Art. 591. Competenta de a judeca actiunea n anulare
revine curtii de apel n circumscriptia creia a avut loc arbitrajul.

Art. 592. - Actiunea n anulare va Ii depus la curtea de

apel n termen de o lun de la data comunicrii hotrrii arbitrale.
Dac s-a Iormulat o cerere potrivit art. 585 termenul curge de la
data comunicrii hotrrii sau, dup caz, a ncheierii prin care a
Iost solutionat cererea.

Art. 593. Curtea de apel va putea suspenda executarea

hotrrii arbitrale mpotriva creia a Iost introdus actiunea n
anulare. Dispozitiile art. 471 alin. 2)-6) si 8) se aplic n mod
corespunztor.

Art. 594. 1) Curtea de apel va judeca actiunea n

anulare n completul prevzut de lege pentru judecarea
recursului.
2) ntmpinarea este obligatorie. Dispozitiile art. 194-197
sunt aplicabile n mod corespunztor.
3) Admitnd actiunea, curtea de apel va anula hotrrea
arbitral si:
a) n cazurile prevzute de art. 589 alin. 1) lit. a ), b) si e)
va trimite cauza spre judecat instantei competente s o
solutioneze, potrivit legii;
b) n celelalte cazuri, dac litigiul este n stare de judecat,
se va pronunta n Iond, n limitele conventiei arbitrale. Dac,
ns, pentru a hotr n Iond, este nevoie de noi probe, curtea se
va pronunta n Iond dup administrarea lor. n acest din urm
caz, curtea va pronunta mai nti hotrrea de anulare si, dup
administrarea probelor, hotrrea asupra Iondului.
4) Hotrrile curtii de apel, pronuntate potrivit alin. 3),
sunt deIinitive.


Titlul VI
Executarea hotrrii arbitrale


Art. 595. Hotrrea arbitral se aduce la ndeplinire de
bunvoie de ctre partea mpotriva creia s-a pronuntat, de ndat
sau n termenul artat n cuprinsul acesteia.


176
Executarea
silit












No(iune





Reguli
aplicabile




















Cheltuielile
arbitrale
Art. 596. 1) Pentru a Ii executat silit, hotrrea arbitral
se nvesteste cu Iormul executorie.
2) Cererea de nvestire se va solutiona de tribunalul
prevzut de art. 529, potrivit legii. Dac exist ndoieli cu privire
la regularitatea hotrrii arbitrale, prtile vor Ii citate.
3) Hotrrea arbitral nvestit cu Iormul executorie
constituie titlu executoriu si se execut silit ntocmai ca si o
hotrre judectoreasc.


Titlul VII
Arbitrajul institu(ionalizat

Art. 597. Arbitrajul institutionalizat este acela care

Iunctioneaz n mod permanent pe lng o organizatie sau
institutie national ori international, pe baza unui regulament
propriu aplicabil tuturor litigiilor supuse acestuia spre solutionare
n baza unei conventii arbitrale.

Art. 598.1) Prtile, prin conventia arbitral, pot supune
solutionarea litigiilor dintre ele unui arbitraj care Iunctioneaz n
mod permanent pe lng o organizatie sau institutie national ori
international.
2) n caz de contrarietate ntre conventia arbitral si
regulamentul arbitrajului institutionalizat la care aceasta trimite,
va prevala conventia arbitral.
3) Dac prtile nu au convenit altIel, se vor aplica regulile
de procedur ale arbitrajului institutionalizat n vigoare la
momentul sesizrii acestuia.
4) Organizatiile cu caracter asociativ sau cele constituite
pentru aprarea intereselor unei categorii proIesionale nu pot s
numeasc arbitri n cazurile n care membrii lor sunt n litigiu cu
tertii.
5) n cazul arbitrajului organizat de o institutie
permanent, toate atributiile ce revin instantei judectoresti n
temeiul dispozitiilor prezentului titlu se exercit de acea
institutie, conIorm regulamentului su, aIar numai dac acel
regulament prevede altIel.
6) n cazul arbitrajului organizat de o institutie permanent,
dosarul se pstreaz la acea institutie.

Art. 599. n cazul arbitrajului organizat de o institutie

permanent, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile

177



Refuzul
solu(ionrii
litigiului






































arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se
pltesc conIorm regulamentului acelei institutii.

Art. 600.Dac organizatia sau institutia prevzut la art.
597 reIuz s organizeze arbitrajul, conventia arbitral rmne
valabil, iar litigiul dintre prti va Ii solutionat potrivit
prevederilor prezentei crti.






































178














ndeplinirea
obliga(iilor
prevzute n
titlul
executoriu

Organul de
executare




Modalit(i de
executare













Cartea a V - a
Despre executarea silit

Titlul I
Dispozi(ii generale

Capitolul I
Scopul yi obiectul executrii silite



Art. 601. - 1) Obligatia stabilit prin hotrrea unei
instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la ndeplinire
de bunvoie.
2) n cazul n care debitorul nu execut de bunvoie
obligatia sa, aceasta se aduce la ndeplinire prin executare silit,
care ncepe odat cu sesizarea organului de executare, potrivit
dispozitiilor prezentei crti, dac legea nu prevede altIel.
3)

Executarea silit are loc n oricare dintre Iormele
prevzute de lege, simultan sau succesiv, pn la realizarea
dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobnzilor,
penalittilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin titlu,
precum si a cheltuielilor de executare.

Art. 602. - Executarea silit a oricrui titlu executoriu, cu
exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului
general consolidat sau bugetului general al Comunittilor
Europene, se realizeaz numai de ctre executorul judectoresc,
chiar dac prin legi speciale se dispune altIel.

Art. 603. - 1) Executarea silit se eIectueaz prin:
1. urmrirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau
apartinnd tertilor tinuti s rspund, n conditiile legii, pentru
obligatiile debitorului, n scopul ndestulrii creditorilor;
2. predarea ctre creditor a bunurilor, prevzute n titlul
executoriu, ce sunt detinute Ir drept de debitor;
3. alte msuri prevzute de lege.
2) Executarea unor obligatii de a Iace, precum nscrierea
sau radierea unui drept, act sau Iapt dintr-un registru public,
emiterea unei autorizatii, eliberarea unui certiIicat sau predarea
unui nscris si altele asemenea se obtin la simpla cerere a

179




Legalitatea
executrii silite




Rolul statului
n executarea
silit


Rolul activ al
executorului
judectoresc

















Obliga(iile
susceptibile de
executare silit






persoanei ndrepttite, Icut n temeiul unui titlu executoriu,
Ir a Ii necesar interventia executorului judectoresc, dac prin
lege nu se dispune altIel.

Art. 604. 1) Executarea silit se Iace cu respectarea
dispozitiilor legii, a drepturilor prtilor si ale altor persoane
interesate.
2) Este interzis eIectuarea de acte de executare de ctre
alte persoane sau organe dect cele prevzute la art. 602.

Art. 605. - Statul este obligat s asigure, prin agentii si,
executarea n mod prompt si eIectiv a hotrrilor judectoresti si
a altor titluri executorii, iar, n caz de reIuz, cei vtmati au
dreptul la repararea integral a prejudiciului suIerit.

Art. 606. - 1) n tot cursul executrii, executorul
judectoresc este obligat s aib rol activ, struind, prin toate
mijloacele admise de lege, pentru realizarea integral si cu
celeritate a obligatiei prevzute n titlul executoriu, cu
respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor prtilor si ale altor
persoane interesate.
2) Dac socoteste c este n interesul executrii,
executorul judectoresc va putea invita pe debitor pentru a-i cere,
n scris, n conditiile legii, lmuriri n legtur cu veniturile si
bunurile sale asupra crora se poate eIectua executarea, cu
artarea locului unde se aIl acestea, precum si pentru a-l
determina s execute de bunvoie obligatia sa, artndu-i
consecintele la care s-ar expune n cazul executrii silite.
3) ReIuzul nejustiIicat al debitorului de a se prezenta ori
de a da lmuririle necesare, precum si darea de inIormatii
incomplete ori eronate atrage rspunderea acestuia pentru toate
prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevzute de
art. 177 alin. 2), dac Iapta nu ntruneste elementele constitutive
ale unei Iapte prevzute de legea penal.

Art. 607. 1) Pot Ii executate silit obligatiile al cror
obiect const n plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a
Iolosintei acestuia, desIiintarea unei constructii, plantatii ori altei
lucrri, ncredintarea minorului, stabilirea locuintei si vizitarea
acestuia sau n luarea unei alte msuri stabilite prin titlul
executoriu.
2) n cazul n care prin titlul executoriu au Iost acordate
dobnzi, penalitti sau alte sume, Ir s Ii Iost stabilit cuantumul
acestora, ele vor Ii calculate de executorul judectoresc, potrivit

180
















Veniturile yi
bunurile
supuse
executrii



n(elegeri
privind
efectuarea
executrii




Angajamentul
de plat al
debitorului










legii.
3) Dac prin titlul executoriu nu au Iost acordate dobnzi,
penalitti sau alte asemenea sume care s poat Ii stabilite
potrivit alin. 2), ns acesta contine suIiciente criterii n Iunctie
de care executorul judectoresc poate actualiza valoarea
obligatiei principale stabilite n bani, indiIerent de izvorul ei, se
va proceda, la cererea creditorului, la actualizarea acestei sume.
n cazul n care titlul executoriu nu contine nici un asemenea
criteriu, executorul va proceda la actualizare n Iunctie de rata
inIlatiei, calculat de la data cnd hotrrea judectoreasc a
devenit executorie sau, n cazul celorlalte titluri executorii, de la
data cnd creanta a devenit exigibil si pn la data pltii
eIective a obligatiei cuprinse n oricare dintre aceste titluri.
4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol,
ncheierea executorului judectoresc constituie titlu executoriu.

Art. 608. 1) Veniturile si bunurile debitorului pot Ii
supuse executrii silite dac, potrivit legii, sunt urmribile si
numai n msura necesar pentru realizarea drepturilor
creditorilor.
2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot Ii
urmrite numai cu respectarea conditiilor prevzute de lege.

Art. 609. - n tot cursul executrii silite, sub
supravegherea executorului judectoresc, creditorul si debitorul
pot conveni ca aceasta s se eIectueze, n total sau n parte,
numai asupra veniturilor bnesti sau altor bunuri ale debitorului,
ca vnzarea bunurilor supuse urmririi s se Iac prin bun
nvoial sau ca plata obligatiei s se Iac n alt mod admis de
lege.

Art. 610. - 1) Debitorul ncadrat n munc poate, printr-
un angajament scris acceptat de creditor, s consimt ca, pentru
realizarea sumei datorate acestuia, s i se retin o parte din
veniturile obtinute din munc. Angajatorul va retine si va plti
sumele convenite numai dac prin aceasta nu se aduc prejudicii
altor creditori care urmresc aceleasi venituri.
2) Angajamentul semnat de debitor si acceptat de creditor
constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 758 se aplic n mod
corespunztor.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod
corespunztor si debitorilor care sunt remunerati n baza altor
raporturi juridice dect cele de munc.

181
Domeniu de
aplicare












Temeiul
executrii silite






Hotrri
executorii








Hotrrile
definitive










Art. 611. - 1) Executarea silit poate Ii pornit mpotriva
oricrei persoane Iizice sau persoane juridice, de drept public sau
de drept privat, cu exceptia acelora care beneIiciaz, n conditiile
legii, de imunitate de executare.
2) Dispozitiile prezentei crti constituie dreptul comun n
materie de executare silit, indiIerent de izvorul sau natura
obligatiilor cuprinse n titlul executoriu ori de calitatea juridic a
prtilor.


Capitolul II
Titlul executoriu



Art. 612. - 1) Executarea silit se poate eIectua numai n
temeiul unei hotrri judectoresti ori al unui alt nscris care,
potrivit legii, constituie titlu executoriu.
2) Pentru a constitui titluri executorii, hotrrile
judectoresti si alte nscrisuri crora legea le recunoaste putere
executorie trebuie nvestite cu Iormul executorie, n aIar de
cazul n care prin lege se dispune altIel.

Art. 613.Sunt hotrri executorii:
1. hotrrile deIinitive;
2. hotrrile date n apel, dac prin lege nu se prevede
altIel;
3. hotrrile date n prim instant Ir drept de apel ori
cele n legtur cu care prtile au convenit s exercite direct
recursul, potrivit art. 446 alin. 2);
4. orice alte hotrri cu privire la care legea prevede c
sunt executorii.

Art. 614. - 1) Sunt hotrri deIinitive:
1. hotrrile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
2. hotrrile date n prim instant, Ir drept de apel,
neatacate cu recurs;
3. hotrrile date n prim instant, care nu au Iost atacate
cu apel;
4. hotrrile date n apel, Ir drept de recurs, precum si
cele neatacate cu recurs;
5. hotrrile date n recurs, chiar dac prin acestea s-a
solutionat Iondul pricinii;
6. orice alte hotrri care, potrivit legii, nu mai pot Ii
atacate cu recurs.

182




Titlurile care
se nvestesc cu
formul
executorie




Titlurile care
nu se supun
nvestirii cu
formul
executorie




Executarea
hotrrilor
supuse
controlului
judiciar

Instan(a
competent
pentru
nvestire













2) Hotrrile artate la alin. 1) devin deIinitive la data
expirrii termenului de exercitare a apelului ori recursului sau,
dup caz, la data pronuntrii.

Art. 615. - Sunt supuse nvestirii cu Iormul executorie:

1. hotrrile executorii ale instantelor judectoresti, n
aIara celor artate la art. 616 pct. 1 si 2;
2. hotrrile arbitrale;
3. nscrisurile autentice;
4. titlurile de credit sau alte nscrisuri crora legea le
recunoaste putere executorie.

Art. 616. - Nu se nvestesc cu Iormul executorie:
1. hotrrile judectoresti date n prim instant cu
executare provizorie;
2. ordonantele si ncheierile pronuntate de instant si
declarate de lege executorii;
3. titlurile executorii europene pentru creante necontestate;
4. ncheierile si procesele-verbale ntocmite de executorii
judectoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Art. 617. - Punerea n executare a unei hotrri
judectoresti executorii care poate Ii ns atacat cu apel sau
recurs se Iace numai pe riscul creditorului care, dac titlul este
ulterior modiIicat sau desIiintat, va Ii tinut, n conditiile legii, s
repun pe debitor n drepturile sale, n tot sau n parte, dup caz.

Art. 618. - 1) Sunt competente a nvesti cu Iormul
executorie:
1. pentru hotrrile judectoresti executorii, prima instant;
2. pentru hotrrile arbitrale, tribunalul n circumscriptia
cruia a avut loc arbitrajul;
3. pentru nscrisurile autentiIicate de un notar public,
precum si pentru actele autentice ntocmite de un avocat,
judectoria din circumscriptia n care Iunctioneaz notarul public
sau n care si are sediul proIesional avocatul;
4. pentru nscrisurile autentiIicate de autorittile
diplomatice sau consulare romne n strintate, tribunalul
locului unde urmeaz a se Iace executarea;
5. pentru titlurile de credit sau alte nscrisuri crora legea le
recunoaste putere executorie, judectoria de la locul pltii.
2) Dac se reIuz emiterea titlului executoriu de ctre alte
organe competente potrivit legii si dac legea special nu
prevede altIel, creditorul poate Iace contestatie la executare la

183




nvestirea cu
formula
executorie









Formula
executorie











Eliberarea
titlului
executoriu












judectoria n circumscriptia creia se aIl organul care trebuia
s emit titlul executoriu n termen de 15 zile de la data cnd a
luat cunostint de reIuz.

Art. 619. - 1)
Cererea creditorului de nvestire cu
Iormul executorie se va solutiona de ctre instanta competent,
n camera de consiliu, printr-o ncheiere dat Ir citarea prtilor.
Instanta va veriIica numai dac titlul este susceptibil de nvestire,
potrivit art. 615.
2) ncheierea prin care instanta admite cererea de
nvestire cu Iormul executorie nu este supus niciunei ci de
atac, cu exceptia contestatiei la executare.
3) Dac instanta respinge cererea de nvestire, ncheierea
poate Ii atacat cu recurs numai de ctre creditor, la instanta
ierarhic superioar, n termen de 5 zile de la comunicare.


Art. 620. 1) Formula executorie se aplic pe originalul
titlului, cnd acesta se aIl n posesia prtii, iar n celelalte
cazuri, pe o copie legalizat, dac legea nu prevede altIel.
2) Ea are urmtorul cuprins:
Noi, Presedintele Romniei
Aici urmeaz cuprinsul hotrrii).
Dm mputernicire si ordonm executorilor judectoresti s
pun n executare prezentul titlu. Ordonm agentilor Iortei
publice s acorde concursul la executarea acestui titlu, iar
procurorilor s struie pentru ducerea ei la ndeplinire, n
conditiile legii. Spre credint, prezentul titlu s-a semnat de ...
Urmeaz semntura presedintelui instantei si a greIierului).

Art. 621. - 1) n vederea executrii silite, titlul se
nvesteste o singur dat cu Iormul executorie.
2) Titlul se elibereaz prtii care a cerut nvestirea sau
reprezentantului su artat n cererea de nvestire.
3) Nu se vor elibera acelorasi prti mai multe exemplare
de titluri nvestite cu Iormul executorie, dect cu ncuviintarea
instantei judectoresti si numai dac acestea justiIic un interes
legitim, respectiv dac executarea trebuie s se eIectueze n
diIerite locuri sau hotrrea s-a dat n Iolosul mai multor
creditori si altele asemenea.
4) GreIierul va mentiona numele persoanei creia i s-a
eliberat exemplarul nvestit cu Iormula executorie, att pe
exemplarul predat, ct si pe originalul hotrrii, iar n cazul altor
titluri, pe copia titlului rmas la dosar.


184
Desfiin(area
titlului
executoriu







Enumerare













Pr(ile







Drepturile
pr(ilor










Art. 622. - Dac s-a desIiintat titlul executoriu, toate
actele de executare, eIectuate n baza acestuia, sunt desIiintate de
drept, dac prin lege nu se prevede altIel. n acest caz, sunt
aplicabile dispozitiile privitoare la ntoarcerea executrii.


Capitolul III
Participan(ii la executarea silit


Art. 623. - 1) Participantii la executarea silit sunt
urmtoarele persoane sau organe:
1. prtile;
2. tertii garanti;
3. creditorii intervenienti;
4. instanta de executare;
5. executorul judectoresc;
6. Ministerul Public;
7. agentii Iortei publice;
8. martorii asistenti, expertii, interpretii si alti participanti,
n conditiile anume prevzute de lege.
2) Dispozitiile art. 39 si urmtoarele se aplic, n mod
corespunztor, si participantilor la procedura de executare silit.

Art. 624. - 1) Prti n procedura de executare sunt
creditorul si debitorul.
2) Calitatea de creditor sau debitor se poate transmite
oricnd n cursul executrii silite, potrivit dreptului comun. n
acest caz, actele de executare eIectuate pn la data transmiterii
calittii procesuale sunt opozabile, n conditiile legii,
succesorilor n drepturi ai creditorului sau debitorului, dup caz.

Art. 625. - 1) Creditorul si debitorul au dreptul s asiste,
personal sau prin reprezentantii lor, la eIectuarea tuturor actelor
de executare, s ia cunostint de actele dosarului de executare si
s obtin adeverinte si copii de pe aceste acte, certiIicate de
executorul judectoresc, iar atunci cnd se consider vtmati n
drepturile ori interesele lor legitime pot contesta actele de
executare sau executarea silit nssi, n termenele si conditiile
prevzute de lege. Acest drept l au si alte persoane care justiIic
un interes ocrotit de lege.
2) La cererea debitorului, executorul judectoresc va
aplica, n conditiile legii, compensatia legal ntre creanta
prevzut n titlul a crui executare s-a cerut mpotriva sa si

185


Obliga(iile
pr(ilor
















Ter(ii
garan(i









Creditorii
intervenien(i






Ter(ii




creanta pe care el o opune pe baza unui alt titlu executoriu.

Art. 626. - 1) Creditorul este obligat s acorde
executorului judectoresc, la cererea acestuia, sprijin eIectiv
pentru aducerea la ndeplinire, n bune conditii, a executrii
silite, punndu-i la dispozitie si mijloacele necesare n acest
scop. El este obligat s avanseze cheltuielile necesare ndeplinirii
actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor.
2) Debitorul este obligat, sub sanctiunile prevzute de art.
606 alin. 3), s declare, la cererea executorului, toate bunurile
sale, mobile si imobile, inclusiv cele aIlate n proprietate comun
pe cote-prti sau n devlmsie, cu artarea locului n care
acestea se aIl, precum si toate veniturile sale, curente sau
periodice.
3) Debitorul ale crui bunuri au Iost deja sechestrate este
tinut s aduc la cunostinta executorului care sechestreaz
aceleasi bunuri, existenta sechestrului anterior si identitatea
organului de executare care l-a aplicat, prednd executorului o
copie a procesului-verbal de sechestru.

Art. 627. Creditorul, n conditiile legii, poate urmri,
concomitent sau, dup caz, separat, si bunurile tertilor care au
garantat plata datoriilor debitorului. n acest caz, dispozitiile
privitoare la drepturile si obligatiile debitorului se aplic n mod
corespunztor si tertilor garanti, aIar de cazul n care prin lege
se dispune altIel.
2) Cnd se urmreste numai tertul Iidejusor ori garant
ipotecar, toate actele de executare vor Ii comunicate n acelasi
timp si debitorului principal, care va Ii introdus din oIiciu n
procedura de urmrire silit.

Art. 628. - Orice creditor al debitorului poate, n
conditiile art. 667 si urmtoarele, s intervin n procedura de
executare silit aIlat n curs pn la data Iixrii de ctre
executor a termenului pentru valoriIicarea bunurilor urmribile,
iar dup depunerea sau consemnarea sumelor realizate din
urmrire poate s participe la distribuirea acestor sume, potrivit
dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.

Art. 629. - Orice tert persoan, vtmat printr-un act de

executare silit, poate solicita desIiintarea acestuia sau, dup caz,
ncetarea executrii silite nsesi, numai pe calea contestatiei la
executare, dac prin lege nu se dispune altIel.


186
Instan(a de
executare










Executorul
judectoresc








Recuzarea
executorilor
judectoreyti




Competen(.
Conexarea
executrilor

Art. 630. - 1) Instanta de executare este judectoria n

circumscriptia creia se aIl biroul executorului judectoresc
care Iace executarea, n aIara cazurilor n care legea dispune
altIel.

2) Instanta de executare judec contestatiile la executare,
precum si orice alte incidente aprute n cursul executrii silite,
cu exceptia celor date de lege n competenta altor instante sau
organe.
3) Hotrrile pronuntate de instanta de executare sunt
executorii si pot Ii atacate numai cu apel, n termen de 10 zile de
la comunicare, dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 631. - Dac prin lege nu se dispune altIel, hotrrile
judectoresti si celelalte titluri executorii se execut de ctre
executorul judectoresc din circumscriptia tribunalului n care
urmeaz s se eIectueze executarea ori, n cazul urmririi
bunurilor, de ctre executorul judectoresc din circumscriptia
tribunalului n care se aIl acestea. Dac bunurile urmribile,
mobile sau imobile, se aIl n circumscriptiile mai multor
tribunale, este competent oricare dintre executorii judectoresti
care Iunctioneaz pe lng acestea.

Art. 632. - Executorii judectoresti pot Ii recuzati numai
n cazurile si conditiile prevzute de legea executorilor
judectoresti. Cererea de recuzare nu suspend de drept
executarea. Cu toate acestea, instanta de executare poate dispune,
motivat, suspendarea executrii pn la solutionarea cererii de
recuzare, prin ncheiere care nu este supus niciunei ci de atac.

Art. 633. - 1) Cnd, privitor la aceleasi bunuri, se
eIectueaz mai multe executri silite, de ctre executori
judectoresti diIeriti, instanta de executare n circumscriptia
creia a nceput prima executare, la cererea persoanei interesate
sau a oricruia dintre executori le va conexa, dispunnd s se
Iac o singur executare de ctre executorul judectoresc care a
ndeplinit actul de executare cel mai naintat, iar dac executrile
sunt n acelasi stadiu, de ctre executorul judectoresc care a
nceput cel dinti executarea.
2) Dac au Iost pornite executri silite de ctre un
executor judectoresc si un executor Iiscal asupra acelorasi
bunuri ale debitorului, instanta, tinnd seama de circumstantele
cauzei, va dispune conexarea Iie n Iavoarea executorului
judectoresc, Iie n Iavoarea executorului Iiscal, dispozitiile alin.
1) aplicndu-se n mod corespunztor.

187

Concursul
ntre
executarea
silit yi
executarea
pornit de un
creditor



Actele
executorului
judectoresc






ncheierile
executorului
judectoresc







3)

n cazul n care dispune conexarea executrilor,
instanta, prin ncheiere, se va pronunta si asupra cheltuielilor de
executare eIectuate pn n momentul conexrii. Totodat, va
dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul desemnat
potrivit alin. 1).
4) Dup conexare, procedura de executare va continua de
la actul de urmrire cel mai naintat.
5) Desistarea, dup conexare, a oricruia dintre creditorii
urmritori, nu va putea s mpiedice continuarea executrii de la
actul de executare cel mai naintat.
6) n cazul executrilor silite aIlate pe rolul aceluiasi
executor, conexarea se va dispune de executor, prin ncheiere,
dat cu citarea prtilor, dispozitiile alin. 3) aplicndu-se n mod
corespunztor.

Art. 634. Dispozitiile art. 633 rmn aplicabile si atunci

cnd privitor la aceleasi bunuri se eIectueaz mai multe
executri, unele pornite de executorul judectoresc, la cererea
unui creditor iar altele direct de ctre alti creditori n cazurile
anume prevzute de lege. n astIel de cazuri, toate actele de
executare vor Ii eIectuate de ctre executorul judectoresc
competent n Iavoarea cruia s-a dispus conexarea, potrivit
regulilor prevzute de prezentul cod, dac prin lege special nu
se prevede altIel.

Art. 635. - 1) n ndeplinirea atributiilor si ndatoririlor
sale legate de punerea n executare a titlurilor executorii,
executorul judectoresc va ntocmi ncheieri, procese-verbale si
alte acte de procedur cu Iormele si n termenele prevzute de
lege.
2) Erorile materiale svrsite cu prilejul ntocmirii actelor
artate la alin. 1) se pot ndrepta, din oIiciu, sau la cerere, cu
respectarea dispozitiilor legale prevzute pentru ntocmirea lor.

Art. 636. 1) nceperea, amnarea, suspendarea si
ncetarea executrii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor
obtinute din executare, precum si alte msuri anume prevzute de
lege se dispun de executor prin ncheiere, care trebuie s
cuprind:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) data si locul ntocmirii ncheierii si numrul dosarului
de executare;
c) titlul executoriu n temeiul cruia se eIectueaz
procedura de executare;

188















Ministerul
Public



Agen(ii
for(ei
publice







ndatorirea
ter(ilor de a da
informa(ii











d) numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
creditorului si al debitorului;
e) procedura de executare care Iace obiectul ncheierii;
I) chestiunea asupra creia se adopt ncheierea;
g) motivele n Iapt si n drept care au determinat darea
ncheierii;
h) dispozitia luat de executor;
i) calea si termenul de atac al ncheierii;
j) semntura si stampila executorului judectoresc.
2) Mentiunile de la alin. 1) lit. a)-h) si j) sunt prevzute
sub sanctiunea nulittii.
3) Dac prin lege nu se dispune altIel, ncheierile se dau
Ir citarea prtilor, sunt executorii de drept si pot Ii atacate
numai cu contestatie la executare.

Art. 637. Ministerul Public sprijin, n conditiile legii,

executarea hotrrilor judectoresti si a altor titluri executorii. n
cazurile anume prevzute de lege, Ministerul Public este obligat
s cear punerea n executare a hotrrilor judectoresti.

Art. 638. - 1) n cazurile prevzute de lege, precum si
cnd executorul judectoresc consider necesar, organele de
politie, jandarmerie sau alti agenti ai Iortei publice, dup caz,
sunt obligati s sprijine ndeplinirea prompt si eIectiv a tuturor
actelor de executare silit.
2) n acest scop, executorul se va adresa autorittii
competente pentru a asigura concursul Iortei publice, care va
trebui s ia msuri de urgent pentru a se evita tergiversarea sau
mpiedicarea executrii.

Art. 639. - 1) La cererea executorului judectoresc, cei
care datoreaz sume de bani debitorului urmrit ori detin bunuri
ale acestuia, supuse urmririi potrivit legii, au datoria s dea
toate inIormatiile necesare pentru eIectuarea executrii. Ei sunt
tinuti s declare ntinderea obligatiilor lor Iat de debitorul
urmrit, eventualele modalitti care le-ar putea aIecta, precum si
cesiunile de creant, delegatiile sau sechestrele anterioare, dac e
cazul.
2) De asemenea, la cererea executorului judectoresc,
organele Iiscale, institutiile, bncile si orice alte persoane sunt
obligate s-i comunice, de ndat, n scris, datele si inIormatiile
necesare realizrii executrii silite, chiar dac prin legi speciale
se dispune altIel. La cererea executorului sau a prtii interesate,
instanta de executare poate lua msurile prevzute de art. 176

189



























Martorii
asisten(i












Drepturile yi
ndatoririle
martorilor
alin. 1) pct. 2 lit. I) si de art. 178.
3) Dac cei sesizati nu dispun de inIormatiile solicitate
sau, dup caz, reIuz s le dea, Ministerul Public va ntreprinde,
la cererea executorului judectoresc, diligentele necesare pentru
aIlarea inIormatiilor cerute, n special pentru identiIicarea
entittilor publice sau private la care debitorul are deschise
conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare,
este actionar ori asociat sau, dup caz, detine titluri de stat,
bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmrire
silit.
4) Ministerul Public si executorul judectoresc sunt
obligati s asigure secretul inIormatiilor primite, dac legea nu
prevede altIel. Aceste inIormatii nu pot Ii utilizate dect n
scopul pentru care au Iost cerute, Iiind interzis cu desvrsire,
sub sanctiunile prevzute de lege, divulgarea lor ctre terte
persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei baze de date
personale.
5) n vederea obtinerii inIormatiilor necesare executrii,
executorul judectoresc are acces liber si gratuit la cartea
Iunciar, la registrul comertului si la alte registre publice care
contin date despre bunurile debitorului susceptibile de urmrire
silit, dac se Iace dovada nceperii executrii silite.
6) Pentru inIormatiile detinute si acordate de terti, n
conditiile prezentului articol, acestia nu pot percepe si nici
conditiona transmiterea acestora de plata vreunei sume sau a unei
alte prestatii echivalente.

Art. 640. - 1) n cazurile anume prevzute de lege,

prezenta martorilor asistenti este obligatorie la ptrunderea ntr-o
locuint, n localuri, depozite sau alte ncperi, la cercetarea
acestora, precum si la sechestrarea si ridicarea bunurilor
debitorului.
2) La aprecierea executorului sau la cererea prtilor,
martorii asistenti pot Ii invitati si n alte cazuri.
3) Pot Ii martori asistenti persoanele cu capacitate de
exercitiu deplin, care nu sunt interesate de svrsirea actelor de
executare si care nu se aIl cu participantii la procedura de
executare n legtur de rudenie sau aIinitate ori de subordonare.
4) Dac prin lege nu se dispune altIel, numrul martorilor
asistenti trebuie s Iie de cel putin doi.

Art. 641. - 1) Martorul asistent, prin semnarea
procesului-verbal, atest Iaptele la care a asistat.
2) El este ndrepttit s cear inIormatii despre actele de

190
asisten(i


















Crean(a cert,
lichid yi
exigibil












Cererea de
executare silit








executare la care este invitat si s Iac observatii n legtur cu
ndeplinirea lor. Observatiile martorului asistent, cnd este cazul,
vor Ii consemnate de ctre executorul judectoresc n proces-
verbal.
3) nainte de a ncepe eIectuarea actelor de executare la
care urmeaz s participe, executorul judectoresc le va explica
drepturile si ndatoririle lor.
4) Pentru serviciul prestat martorul asistent are dreptul la
sumele prevzute de art. 314, care se aplic n mod
corespunztor.


Capitolul IV
Efectuarea executrii silite

Sec(iunea 1
Sesizarea organului de executare


Art. 642. -

1) Executarea silit nu se poate Iace dect
dac creanta este cert, lichid si exigibil.
2) Creanta este cert cnd existenta ei nendoielnic
rezult din nsusi titlul executoriu.
3) Creanta este lichid atunci cnd obiectul ei este
determinat sau cnd titlul executoriu contine toate elementele
care permit stabilirea lui.
4) Creanta este exigibil, dac obligatia debitorului este
ajuns la scadent sau acesta este deczut din beneIiciul
termenului de plat.
5) Creantele cu termen si cele conditionale nu pot Ii puse
n executare, ns ele pot participa, n conditiile legii, la
distribuirea sumelor rezultate din urmrirea silit a bunurilor
apartinnd debitorului.

Art. 643. 1) Executarea silit poate porni numi la cererea
creditorului, dac prin lege nu se prevede altIel.
2) Cererea de executare silit se depune personal ori se
transmite prin post, prin scrisoare recomandat cu conIirmare
de primire sau prin curier, dup caz, la executorul judectoresc
competent s eIectueze executarea.
3) Cererea de executare silit, n aIara mentiunilor
prevzute la art. 137, va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul creditorului si debitorului;

191






Solu(ionarea
cererii de
executare





























nytiin(area
debitorului




b) bunul sau prestatia datorat;
c)Iorma executrii solicitate.
4) La cerere se va atasa titlul executoriu n original si
dovada achitrii taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar,
precum si, dac este cazul, nscrisurile anume prevzute de lege.

Art. 644. 1) De ndat ce primeste cererea de executare,
executorul judectoresc va dispune nregistrarea acesteia si
deschiderea dosarului de executare.
2) n termen de maximum 3 zile de la nregistrarea
cererii, executorul se pronunt asupra ncuviintrii ei printr-o
ncheiere, dat Ir citarea prtilor, care se va comunica
debitorului si creditorului.
3) ncheierea va cuprinde, n aIara mentiunilor artate la
art. 636 alin. 1), suma, cu toate accesoriile pentru care s-a
ncuviintat urmrirea, cnd s-a ncuviintat urmrirea silit a
bunurilor debitorului, onorariul care se cuvine executorului si
modalitatea de plat a acestuia, precum si alte cheltuieli de
executare care trebuie avansate de creditor, cu mentiunea c
suma datorat de debitor cu titlu de cheltuieli de executare se va
determina ulterior, n conditiile art. 648.
4) ncheierea prin care se ncuviinteaz cererea de
executare silit este supus numai contestatiei la executare.
5) Executorul poate respinge, prin ncheiere motivat,
cererea de executare silit numai dac:
1. cererea de executare silit este de competenta altui
organ de executare;
2. titlul nu a Iost nvestit cu Iormula executorie, dac,
potrivit legii, aceast cerint este necesar pentru pornirea
executrii silite;
3. creanta nu este cert, lichid si exigibil;
4. debitorul se bucur de imunitate de executare;
5. titlul executoriu cuprinde dispozitii potrivnice care nu se
pot aduce la ndeplinire prin executare silit;
6. exist alte impedimente prevzute de lege.
6) ncheierea de respingere a cererii de executare poate
Ii contestat numai de ctre creditor.

Art. 645. - 1) Dac cererea de executare a Iost

ncuviintat, executorul va comunica debitorului ncheierea, dat
n conditiile art. 644 alin. 2), mpreun cu o copie certiIicat,
pentru conIormitate cu originalul, a titlului executoriu si, daca
legea nu prevede altIel, o somatie.
2) Comunicarea titlului executoriu si a somatiei este

192


Soma(ia



Excep(ii de la
comunicare




Cheltuieli de
executare






























prevzut sub sanctiunea nulittii executrii.

Art. 646. - Debitorul va Ii somat s-si ndeplineasc
obligatia, de ndat sau n termenul acordat de lege, cu artarea
c, n caz contrar, se va proceda la executarea silit.

Art. 647. - Nu este necesar comunicarea titlului

executoriu si a somatiei:
1. n cazurile prevzute de art. 653;
2. n cazul n care executarea se Iace n temeiul titlurilor
executorii prevzute la art. 616 pct. 2.

Art. 648. 1) Partea care solicit ndeplinirea unui act
sau a altei activitti care intereseaz executarea silit este
obligat s avanseze cheltuielile necesare n acest scop. Pentru
actele sau activittile dispuse din oIiciu, cheltuielile se avanseaz
de ctre creditor.
2) Cheltuielile ocazionate de eIectuarea executrii silite
sunt n sarcina debitorului urmrit, aIar de cazul cnd creditorul
a renuntat la executare, situatie n care vor Ii suportate de acesta,
sau dac prin lege se prevede altIel. De asemenea, debitorul va Ii
tinut s suporte cheltuielile de executare Icute dup nregistrarea
cererii de executare si pn la data realizrii obligatiei stabilite n
titlul executoriu, chiar dac el a executat-o de bunvoie. Cu toate
acestea, n cazul n care debitorul, somat potrivit art. 646, a
executat obligatia de ndat sau n termenul acordat de lege , el
nu va Ii tinut s suporte dect cheltuielile pentru actele de
executare eIectiv ndeplinite, precum si onorariul executorului
judectoresc si, dac este cazul, al avocatului creditorului,
proportional cu activitatea depus de acestia.
3) Suntcheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declansrii executrii silite;
2. onorariul executorului judectoresc, stabilit potrivit art.
644 alin. 3);
3. onorariul avocatului n Iaza de executare silit;
4. onorariul expertului si al interpretului;
5. cheltuielile eIectuate cu ocazia publicittii procedurii de
executare silit si eIectuarea altor acte de executare silit;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevzute de lege ori necesare desIsurrii
executrii silite.
4) Sumele datorate ce urmeaz s Iie pltite se stabilesc
de ctre executorul judectoresc, prin ncheiere, dat Ir citarea
prtilor, pe baza dovezilor prezentate de partea interesat, n

193












Depunereayi
consemnarea
de cau(iuni sau
alte sume















Comunicarea
actelor de
procedur










conditiile legii. Aceste sume pot Ii cenzurate de instanta de
executare, pe calea contestatiei la executare Iormulat de partea
interesat si tinnd seama de probele administrate de aceasta.
Dispozitiile art. 438 alin. 2) se aplic n mod corespunztor.
5) n cazul n care sumele stabilite potrivit alin. 4) nu pot
Ii recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmribile sau din
alte cauze, ele vor Ii pltite de creditor, care le va putea recupera
de la debitor cnd starea patrimonial a acestuia o va permite.
6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol,
ncheierea constituie titlu executoriu, att pentru creditor, ct si
pentru executorul judectoresc.

Art. 649. 1) Depunerea sau consemnarea oricrei sume
n scopul participrii la desIsurarea, potrivit legii, a executrii
silite ori a obtinerii suspendrii executrii silite, depunerea
sumelor cu aIectatiune special, precum si depunerea sau
consemnarea sumelor reprezentnd veniturile bunurilor urmrite
ori pretul rezultat din vnzarea acestor bunuri, se Iace la CEC
Bank S.A., Trezoreria Statului sau orice alt institutie bancar
care are n obiectul de activitate operatiuni de consemnare, la
dispozitia instantei de executare sau a executorului judectoresc.
2) Dovada depunerii sau consemnrii acestor sume se
poate Iace cu recipisa de consemnare sau cu orice alt nscris
admis de lege.
3) Eliberarea acestor sume se Iace persoanelor
ndrepttite sau reprezentantilor acestora numai pe baza
dispozitiei instantei de executare ori a executorului judectoresc,
dup caz.
4) Dispozitiile art. 1001 si urmtoarele privitoare la
cautiunea judiciarse aplic n mod corespunztor.

Art. 650. - Dac prin lege nu se prevede altIel,
comunicarea actelor de procedur Icute n cursul executrii
silite se Iace potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si
nmnarea citatiilor, care se aplic n mod corespunztor.










194






Trecerea la
executarea
silit


Existen(a unui
termen de
plat

Decderea
debitorului din
beneficiul
termenului de
plat













Cazul
obliga(iilor
alternative










Sec(iunea a 2-a
Efectuarea actelor de executare silit

Art. 651. - n aIar de cazul n care legea prevede altIel,

executarea silit eIectiv nu poate avea loc dect dup expirarea
termenului artat n somatie sau, n lipsa acesteia, n cel prevzut
n ncheierea prin care s-a ncuviintat executarea.

Art. 652. - Cnd prin titlul executoriu s-a stabilit un
termen de plat, executarea nu se poate Iace mai nainte de
mplinirea acelui termen.

Art. 653. 1) Debitorul care beneIiciaz de un termen de
plat va Ii deczut, la cererea creditorului, din beneIiciul acestui
termen dac:
1. debitorul a Iugit;
2. debitorul risipeste averea sa;
3. debitorul este n stare de insolvabilitate ndeobste
cunoscut sau, dac prin Iapta sa, svrsit cu intentie sau dintr-o
culp grav, a micsorat garantiile date creditorului su ori n-a dat
pe cele promise sau, dup caz, ncuviintate.
4. alti creditori Iac executri asupra averii lui;
2) n cazurile prevzute la alin. 1), instanta de executare
va hotr de urgent, n camera de consiliu, cu citarea prtilor n
termen scurt. n cazul cnd debitorul a Iugit, va Ii citat la ultimul
su domiciliu.
3) Dispozitiile alin. 1) nu se aplic cnd debitor este
statul, o unitate administrativ - teritorial sau o alt persoan
juridic de drept public.

Art. 654. - 1) Cnd titlul executoriu cuprinde o obligatie
alternativ, Ir s se arate termenul de alegere, executorul
judectoresc va notiIica debitorul s si exercite acest drept n
termen de 10 zile de la comunicarea ncheierii de ncuviintare a
executrii, sub sanctiunea decderii.
2) Alegerea prestatiei va Ii Icut prin act scris care va Ii
notiIicat executorului judectoresc, iar acesta va nstiinta de
ndat pe creditor despre alegerea Icut.
3) Dup expirarea termenului, dreptul de alegere trece
asupra creditorului. n acest caz, executorul judectoresc l va
soma pe debitor, punndu-i in vedere s execute prestatia aleas

195


Executarea
presta(iilor
reciproce




Existen(a
unei cau(iuni

Constatarea
actelor de
executare




























Accesul la
de creditor.

Art. 655. - Cnd executarea depinde de o contraprestatie,
ce rezult din acelasi titlu executoriu si urmeaz s Iie Icut de
creditor n acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va
putea Ii Icut numai dup ce creditorul a oIerit debitorului
propria prestatie sau dup ce a Icut dovada cu nscris c
debitorul a primit-o ori este n ntrziere cu primirea ei.

Art. 656. - Hotrrile ce se execut provizoriu cu dare de
cautiune nu se vor executa mai nainte de a se depune cautiunea.

Art. 657. - 1) Dac prin lege nu se prevede altIel, pentru
toate actele si operatiunile eIectuate n cursul executrii,
executorul judectoresc este obligat s ncheie procese-verbale
care vor cuprinde urmtoarele:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele si calitatea celui care ncheie procesul-verbal;
c) data ntocmirii procesului-verbal si numrul dosarului
de executare;
d) titlul executoriu n temeiul cruia se eIectueaz actul de
executare;
e) numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
debitorului si creditorului;
I) locul, data si ora eIecturii actului de executare;
g) msurile luate de executor sau constatrile acestuia;
h) consemnarea explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor
participantilor la executare;
i) alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor
ca Iiind necesare;
j) mentionarea, cnd este cazul, a lipsei creditorului sau
debitorului ori a reIuzului sau a mpiedicrii de a semna
procesul-verbal;
k) mentionarea numrului de exemplare n care s-a
ntocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor crora li s-a
nmnat acesta;
l) semntura executorului, precum si, cnd este cazul, a
altor persoane interesate n executare sau care asist la eIectuarea
actului de executare;
m) stampila executorului judectoresc.
2) Mentiunile de la alin. 1) lit. b)-g), l) si m) sunt
prevzute sub sanctiunea nulittii.

Art. 658. -

1) n vederea executrii unei hotrri

196
bunurile
debitorului











Identificarea
bunurilor
urmribile











Msuri n cazul
opunerii la
executare








Locul
executrii



Timpul n care
judectoresti, executorul judectoresc poate intra n ncperile ce
reprezint domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum
si n orice alte locuri, cu consimtmntul acesteia, iar n caz de
reIuz, cu concursul Iortei publice.
2) n cazul altor titluri executorii dect hotrrile
judectoresti, la cererea creditorului sau a executorului
judectoresc, depus odat cu cererea de nvestire cu Iormul
executorie ori separat cnd nvestirea cu Iormul executorie nu
este necesar, instanta competent va autoriza intrarea n locurile
mentionate la alin. 1). Instanta se pronunt, de urgent, n
camera de consiliu, Ir citarea prtilor, prin ncheiere executorie
care nu este supus niciunei ci de atac.

Art. 659. - 1) Executorul judectoresc are dreptul s
identiIice bunurile urmribile ale debitorului si, la locul unde ele
se gsesc, s ndeplineasc asupra lor acte de executare, n
prezenta debitorului sau a unuia dintre membrii majori ai Iamiliei
sale ori a unei alte persoane majore care se aIl n acel loc, iar n
lipsa acestora, n prezenta unui agent al Iortei publice sau, dup
caz, a doi martori asistenti, n cazurile si conditiile prevzute de
lege.
2) IdentiIicarea bunurilor urmribile si eIectuarea actelor
de executare la domiciliul sau sediul altei persoane dect cel al
debitorului se poate Iace, n lipsa acordului persoanei respective,
numai cu autorizarea prealabil a instantei de executare, dat
potrivit art. 658 alin. 2).

Art. 660. - 1) n cazul n care executorul judectoresc
ntmpin opunere la eIectuarea unui act de executare, la cererea
acestuia, Icut n conditiile art. 638 alin. 2), organele de politie,
jandarmerie si alti agenti ai Iortei publice sunt obligati s-i dea
concursul.
2) Dac opunerea la executare ntruneste elementele
constitutive ale unei Iapte prevzute de legea penal, executorul
judectoresc ncheie un proces-verbal pe care l va trimite de
ndat parchetului de pe lng instanta de executare. Sesizarea
parchetului nu mpiedic continuarea executrii silite.

Art. 661. - Executarea silit se eIectueaz, dup caz, la
locul unde debitorul realizeaz venituri din munc sau la locul
unde se gsesc alte venituri ori bunuri ale sale supuse urmririi,
dac legea nu dispune altIel.

Art.662. - 1)

Nicio executare nu se va putea Iace nainte

197
se efectueaz
executarea








Executarea n
lipsa pr(ilor


Sanc(iune







nceperea
executrii
contra
moytenitorilor











Continuarea
executrii
contra
moytenitorilor



de ora 6.00 si dup ora 20.00.
2) Executarea silit nu se va putea Iace la alte ore dect
cele mentionate si nici n zilele nelucrtoare, stabilite potrivit
legii, aIar de cazul n care se dispune altIel prin chiar hotrrea
judectoreasc pus n executare sau de cazurile urgente n care
executarea poate Ii ncuviintat de instanta de executare, prin
ncheiere dat n conditiile art. 658 alin. 2).
3) Executarea nceput va putea continua n aceeasi zi,
chiar si dup ora 20.00, sau n zilele urmtoare.

Art. 663. - Actele de executare ndeplinite n lipsa
prtilor, cnd prezenta lor nu este expres cerut de lege, sunt
valabile, dac sunt Icute cu respectarea dispozitiilor legale.

Art. 664. - nclcarea dispozitiilor art. 652, art. 656 si art.
662 atrage anularea executrii.


Sec(iunea a 3-a
Executarea mpotriva moytenitorilor


Art. 665. - 1) Dac debitorul moare nainte de nceperea
executrii silite, lsnd numai mostenitori majori, nicio executare
silit nu va putea Ii pornit mpotriva lor, sub sanctiunea nulittii,
dect dup 10 zile de la data cnd au Iost somati asupra nceperii
executrii silite, printr-o nstiintare colectiv, Icut la locul
deschiderii mostenirii, pe numele acesteia.
2) Dac ntre mostenitori sunt si minori saupersoane puse
sub interdictie judectoreasc, executarea nu va putea Ii pornit
dect dup numirea reprezentantilor sau ocrotitorilor legali. Dac
ns dup o lun de la moartea debitorului sau de la punerea sub
interdictie judectoreasc, nu a Iost numit reprezentantul sau
ocrotitorul legal, creditorul va putea cere instantei competente,
potrivit legii,numirea unui curator special pentru executare, pn
la numirea lor.

Art. 666. n cazul n care, la moartea debitorului,
executarea era nceput, ea va putea continua mpotriva
mostenitorilor, sub sanctiunea nulittii, numai dup 10 zile de la
data cnd acestia, prin nstiintare colectiv, au Iost ncunostintati
despre continuarea executrii silite, dispozitiile art. 665
aplicndu-se n mod corespunztor.


198






Dreptul de
interven(ie














Termenul de
interven(ie
















Procedura





Sec(iunea a 4-a
Interven(ia altor creditori


Art. 667. - 1) Orice creditor poate interveni n cursul
executrii silite pornite de un alt creditor, chiar dac nu are un
titlu executoriu contra debitorului urmrit, ns numai n
conditiile si limitele prevzute de lege.
2) Pot interveni n executarea silit:
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra
debitorului;
2. creditorii care au luat msuri asigurtorii asupra
bunurilor acestuia;
3. creditorii care au un drept real de garantie sau, dup caz,
un drept de preIerint asupra bunului urmrit, conservat n
conditiile prevzute de lege;
4. creditorii chirograIari titulari ai unor creante bnesti
rezultate din nscrisuri cu dat cert ori din registre tinute cu
respectarea conditiilor prevzute de lege.

Art. 668. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel,
interventia poate Ii Icut, sub sanctiunea prevzut de art. 672,
pn la termenul stabilit de ctre executor pentru valoriIicarea, n
oricare din modalittile prevzute de lege ori convenite de prti,
a bunurilor mobile sau imobile urmrite.
2) Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de
garantie asupra bunurilor urmrite si care este conservat n
conditiile prevzute de lege, creditorii care au creante avnd ca
obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau
bugetului Comunittilor Europene, precum si alti creditori
privilegiati care intervin n cursul urmririi silite au dreptul s
participe la distribuire dup rangul conIerit de dreptul lor de
preIerint, chiar dac cererea de interventie a Iost Icut dup
expirarea termenului stabilit potrivit alin. 1), dac si-au depus
titlurile de creant n termenul prevzut de art. 839 alin. 2) n
vederea ntocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din
urmrire. Dispozitiile art. 836 rmn aplicabile.

Art. 669. 1) Cererea de interventie trebuie s Iie Icut
cu respectarea cerintelor prevzute de art. 643, indicndu-se n
mod expres dac creanta este cert, lichid si exigibil, precum si
dac este garantat sau negarantat, n tot sau n parte,

199


































Drepturile
creditorului
urmritor







privilegiat sau chirograIar, dup caz. n cazul n care creditorul
a cerut sau obtinut luarea unor msuri asigurtorii asupra
bunurilor debitorului se va Iace mentiune si despre acest lucru,
indicndu-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor msuri.
2) Cererea se depune la executorul judectoresc,
mpreun cu copii certiIicate de pe documentele justiIicative,
precum si de pe procesul-verbal de constatare a aplicrii msurii
asigurtorii, dac este cazul.
3) Executorul va comunica o copie de pe cererea de
interventie si de pe documentele justiIicative creditorului
urmritor n termen de 3 zile de la nregistrarea cererii de
interventie si va convoca, de urgent si n termen scurt, prin
ncheiere dat Ir citarea prtilor, creditorulurmritor, debitorul
si toti creditorii intervenienti, pentru recunoasterea de ctre
debitor a creantelor n cazul n care acestia nu au un titlu
executoriu. ntre data pronuntrii ncheierii si data Iixat pentru
nItisare nu poate s treac mai mult de 30 de zile.
4) La termenul Iixat, debitorul trebuie s declare dac
ntelege s recunoasc, n tot sau n parte, creantele pentru care a
avut loc interventia. Dac debitorul nu se nItiseaz, se
consider c recunoaste toate creantele reclamate prin cererile de
interventie.
5) Creditorii intervenienti ale cror creante au Iost
contestate, n tot sau n parte, de ctre debitor, au dreptul s
solicite executorului ca sumele reclamate s Iie puse deoparte,
dac, n termen de 15 de zile de la data cnd a avut loc
convocarea artat la alin. 3), introduc actiune n justitie n
scopul obtinerii titlului executoriu. Pn la expirarea acestui
termen, eliberarea sau distribuirea acestor sume, dac este cazul,
se suspend de drept. n cazul n care a Iost introdus actiunea n
justitie, aceste sume vor Ii consemnate pn la solutionarea
litigiului printr-o hotrre deIinitiv, cu exceptia cazului n care
ar Ii pretinse de alti creditori n rang util.

Art. 670. - 1) n cazul creditorilor chirograIari, care au
intervenit n cursul urmririi silite, creditorul urmritor are
dreptul de a indica acestora, printr-o notiIicare, Icut la
termenul Iixat de executor pentru recunoasterea de ctre debitor
a creantelor reclamate sau cel mai trziu n cinci zile de la
aceast dat, existenta si a altor bunuri ale debitorului, care pot Ii
urmrite n mod util, invitndu-i s cear extinderea urmririi si
asupra acestor bunuri, dac au titlu executoriu, si s avanseze, n
toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere.
2) Dac ns creditorii intervenienti nu solicit extinderea

200













Efectele
interven(iei












Interven(ia
tardiv












Termenul de
perimare

urmririi si la bunurile indicate de creditorul urmritor sau, dup
caz, nu avanseaz cheltuielile necesare extinderii, n termen de
10 zile de la data convocrii artate la art. 669 alin. 3) ori, dup
caz, de la data notiIicrii artate la alin. 1), creditorul urmritor
are dreptul de a Ii preIerat acestora la distribuirea sumei rezultate
din urmrire.
3) Creditorii urmritori nu se pot opune cererilor de
interventie Icute de alti creditori, aIara de cazul n care ei Iac
dovada c acestia au actionat n Irauda drepturilor lor. Ei pot ns
contesta, n termenul prevzut de lege, repartizarea creantelor
potrivit proiectului de distribuire a sumelor rezultate din urmrire
ntocmit de ctre executor.

Art. 671. - 1) Creditorii intervenienti si cei ale cror
creante au Iost recunoscute de ctre debitor pot s participe la
distribuirea sumei rezultate din urmrire n limita sumelor
reclamate sau, dup caz, recunoscute si, dac au titluri executorii,
s participe, n conditiile legii, la urmrirea bunurilor debitorului
si s solicite eIectuarea unor acte de executare silit, dac este
cazul.
2) Creditorii intervenienti ale cror creante au Iost
contestate, n tot sau n parte, de ctre debitor si care au cerut
executorului ca sumele reclamate s Iie puse deoparte, pot
participa numai la distribuirea sumelor consemnate n conditiile
prevzute de art. 669 alin. 5), aIar de cazul n care ar Ii pretinse
de alti creditori n rang util.

Art. 672. - Creditorii chirograIari care au intervenit dup
expirarea termenului stabilit potrivit art. 668 alin. 1), dar nainte
de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creant, n
vederea ntocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din
urmrire, au dreptul s participe la distribuirea prtii din suma
rmas dup ndestularea drepturilor creditorilor urmritori, a
creditorilor garantati sau privilegiati si a celor care au intervenit
n timp util. Dispozitiile art. 669 alin. 4) si 5) rmn aplicabile.


Sec(iunea a 5-a
Perimarea executrii silite

Art. 673. - 1) n cazul n care creditorul, din culpa sa, a

lsat s treac 6 luni Ir s ndeplineasc un act necesar
executrii silite, cerut de executorul judectoresc, orice executare

201






Constatarea
perimrii.
Efecte




Rennoirea
cererii de
executare






Amnarea
executrii







Suspendarea
executrii











se perim de drept, indiIerent de obiectul ei.
2) n caz de suspendare a executrii, termenul de perimare
curge de la ncetarea suspendrii. Termenul de perimare nu se
suspend pe timpul ct executarea silit este suspendat la
cererea creditorului.

Art. 674. - 1) Perimarea se constat de ctre executorul
judectoresc, din oIiciu sau la cererea prtii interesate, prin
ncheiere dat cu citarea n termen scurt a prtilor.
2) Perimarea executrii atrage desIiintarea tuturor actelor
de executare, cu exceptia celor care au dus la realizarea, n parte,
a creantei cuprinse n titlul executoriu.

Art. 675. - Dac se Iace o nou cerere de executare, se
va Iace mai nti o nou somatie, la care nu se va mai altura
titlul ce se execut.


Sec(iunea a 6-a
Amnarea, suspendarea yi restrngerea executrii


Art. 676. - 1) n aIara altor cazuri prevzute de lege,
executorul nu poate amna executarea dect dac procedura de
citare sau de ntocmire a anunturilor si publicatiilor de vnzare
nu a Iost ndeplinit sau dac, la termenul stabilit, executarea nu
poate Ii eIectuat datorit nendeplinirii de ctre creditor a
obligatiilor prevzute de art. 626 alin. 1).
2) n cazurile prevzute la alin. 1), amnarea se dispune
de executorul judectoresc prin ncheiere.

Art. 677. - 1) Executarea silit se suspend n cazurile n
care aceasta este prevzut de lege ori a Iost dispus de instant.
2) La cererea creditorului urmritor, executarea va Ii
suspendat de ctre executor.
3) Pe perioada suspendrii executrii, actele de executare
eIectuate anterior, msurile de executare dispuse de instanta de
executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a
bunurilor, veniturilor si conturilor bancare rmn n Iiint, aIar
de cazul n care prin lege sau prin hotrre judectoreasc se
dispune altIel.
4) Dup ncetarea suspendrii, executorul, din oIiciu sau
la cererea prtii interesate, va dispune continuarea executrii, n
msura n care actele de executare sau executarea silit nssi nu

202



Restrngerea
executrii























Cazuri















au Iost desIiintate de instanta de judecat ori acestea nu au
ncetat prin eIectul legii.

Art. 678. - 1) Cnd creditorul urmreste n acelasi timp
mai multe bunuri mobile sau imobile a cror valoare este vdit
excesiv n raport cu creanta ce urmeaz a Ii satisIcut, instanta
de executare, la cererea debitorului si dup citarea creditorului,
poate s restrng executarea la anumite bunuri.
2) n acest caz, instanta competent s solutioneze o astIel
de cerere este aceea la care a nceput executarea acelui bun al
debitorului, care apare ca ndestultor pentru acoperirea
creantelor tuturor creditorilor urmritori.
3) Dac cererea este admis, instanta va suspenda
executarea celorlalte bunuri, iar n caz de executri pornite n
circumscriptiile mai multor instante de executare, debitorul, pe
baza simplei nItisri a ncheierii prin care s-a ncuviintat
restrngerea, poate cere acestor din urm instante suspendarea
acelor executri. Pn la solutionarea acestor cereri, executarea
este suspendat de drept.
4) Executrile suspendate nu vor putea Ii reluate dect
dup rmnerea deIinitiv a proiectului de distribuire a sumelor
rezultate din executarea eIectuat.


Sec(iunea a 7-a
ncetarea yi reluarea executrii


Art. 679. Executarea silit nceteaz dac:
1. s-a realizat integral obligatia prevzut n titlul
executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte
sume datorate potrivit legii; n acest caz, executorul va preda
creditorului titlul executoriu, mentionnd pe acesta stingerea
total a obligatiei si va remite debitorului un certiIicat constatator
al ndeplinirii integrale a obligatiilor mai sus mentionate;
2. nu mai poate Ii eIectuat ori continuat din cauza lipsei
de bunuri urmribile ori a imposibilittii de valoriIicare a unor
astIel de bunuri; n aceste cazuri, executorul va remite personal
creditorului sau reprezentantului su titlul executoriu,
mentionnd pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a
Iost executat, precum si, cnd este cazul, va remite debitorului
un certiIicat constatator al prtii din obligatie ce a Iost executat;
3. creditorul a renuntat la executare;
4. a Iost desIiintat titlul executoriu;

203


Nulitatea
executrii silite




Reluarea
executrii












Termenul de
prescrip(ie yi
efectele
acesteia












Suspendarea
prescrip(iei




5. a Iost anulat executarea.

Art. 680. - Nerespectarea dispozitiilor privitoare la
executarea silit nssi sau la eIectuarea oricrui act de executare
atrage nulitatea actului nelegal, precum si a actelor de executare
subsecvente, dispozitiile art. 163 si urmtoarele Iiind aplicabile
n mod corespunztor.

Art. 681. 1) n cazurile prevzute de art. 679 pct. 2 se
poate cere reluarea executrii silite, nuntrul termenului de
prescriptie a dreptului de a obtine executarea silit.
2) Reluarea executrii silite poate Ii cerut si asupra
aceluiasi bun, dac acesta este un imobil. n acest caz, att timp
ct, potrivit legii, poate avea loc reluarea executrii silite, nu se
va putea solicita de ctre executorul judectoresc radierea
urmririi nscrise potrivit dispozitiilor art. 793.


Capitolul V
Prescrip(ia dreptului de a ob(ine executarea silit



Art. 682. - 1) Dreptul de a obtine executarea silit se
prescrie n termen de 3 ani, dac legea nu prevede altIel. n cazul
titlurilor emise n materia drepturilor reale, termenul de
prescriptie este de 5 ani.
2) Termenul de prescriptie ncepe s curg de la data cnd
se naste dreptul de a obtine executarea silit. n cazul hotrrilor
judectoresti si arbitrale, termenul de prescriptie ncepe s curg
de la data rmnerii lor deIinitive.
3) Prin mplinirea termenului de prescriptie se stinge
dreptul de a obtine executarea silit si orice titlu executoriu si
pierde puterea executorie. n cazul hotrrilor judectoresti si
arbitrale, dac dreptul material la actiune este imprescriptibil sau,
dup caz, nu s-a prescris, creditorul poate obtine un nou titlu
executoriu, pe calea unui nou proces, Ir a i se putea opune
exceptia autorittii de lucru judecat.

Art. 683. - 1) Cursul prescriptiei se suspend:
1. n cazurile stabilite de lege pentru suspendarea
termenului de prescriptie a dreptului material la actiune;
2. pe timpul ct suspendarea executrii silite este
prevzut de lege ori a Iost stabilit de instant sau de alt organ
jurisdictional competent;

204









ntreruperea
prescrip(iei




















Repunerea n
termenul de
prescrip(ie









Alte dispozi(ii
3. ct timp debitorul nu are bunuri urmribile sau care nu
au putut Ii valoriIicate ori si sustrage veniturile si bunurile de la
urmrire;
4. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Dup ncetarea suspendrii, prescriptia si reia cursul,
socotindu-se si timpul scurs nainte de suspendare.
3) Prescriptia nu se suspend pe timpul ct executarea
silit este suspendat la cererea creditorului urmritor.

Art. 684. -

1) Cursul prescriptiei se ntrerupe:
1. pe data ndeplinirii de ctre debitor, nainte de nceperea
executrii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de
executare a obligatiei prevzute n titlul executoriu ori a
recunoasterii, n orice alt mod, a datoriei;
2. pe data depunerii cererii de executare, nsotit de titlul
executoriu, chiar dac a Iost adresat unui organ de executare
necompetent;
3. pe data depunerii cererii de interventie n cadrul
urmririi silite pornite de alti creditori;
4. pe data ndeplinirii n cursul executrii silite a unui act
de executare;
5. pe data depunerii cererii de reluare a executrii, ns
numai dac se gsesc bunuri urmribile si executarea este
eIectuat asupra lor;
6. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Dup ntrerupere, ncepe s curg un nou termen de
prescriptie.
3) Prescriptia nu este ntrerupt dac cererea de executare
a Iost respins, anulat sau dac s-a perimat ori dac cel care a
Icut-o a renuntat la ea.

Art. 685. - 1) Dup mplinirea termenului de prescriptie,
creditorul poate cere repunerea n acest termen, numai dac a
Iost mpiedicat s cear executarea datorit unor motive
temeinice.
2) Cererea de repunere n termen se introduce la instanta
de executare competent, n termen de 15 zile de la ncetarea
mpiedicrii. Judecata cererii se Iace cu citarea prtilor, prin
hotrre supus numai apelului, potrivit dreptului comun.
3) Dac cererea de repunere n termen a Iost admis,
creditorul poate Iormula cerere de executare silit n termen de
30 de zile de la data rmnerii deIinitive a hotrrii.

Art. 686. - Dispozitiile care reglementeaz prescriptia

205
aplicabile









Obiectul
contesta(iei















Condi(ii de
admisibilitate















dreptului material la actiune se aplic si prescriptiei dreptului de
a obtine executarea silit, aIar de cazul n care prin lege se
dispune altIel ori acestea sunt incompatibile cu dispozitiile
cuprinse n prezentul capitol.


Capitolul VI
Contesta(ia la executare


Art. 687. - 1) mpotriva executrii silite, a ncheierilor
date de executorul judectoresc, precum si mpotriva oricrui act
de executare se poate Iace contestatie de ctre cei interesati sau
vtmati prin executare. De asemenea, se poate Iace contestatie
la executare si n cazul n care executorul judectoresc reIuz sa
nceap executarea silit ori s ndeplineasc un act de executare
silit n conditiile legii.
2) Dac nu s-a utilizat procedura prevzut de art. 430, se
poate Iace contestatie si n cazul n care sunt necesare lmuriri cu
privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu.
3) De asemenea, se poate Iace contestatie mpotriva
gresitei nvestiri cu Iormul executorie a hotrrii sau a unui alt
nscris, dup caz.
4) mprtirea bunurilor proprietate comun pe cote-prti
sau n devlmsie poate Ii hotrt, la cererea prtii interesate, si
n cadrul judecrii contestatiei la executare.

Art. 688. - 1) Dac executarea silit se Iace n temeiul
unei hotrri judectoresti, debitorul nu va putea invoca pe cale
de contestatie motive de Iapt sau de drept pe care le-ar Ii putut
opune n cursul judectii n prim instant sau ntr-o cale de atac
ce i-a Iost deschis.
2) n cazul n care executarea silit se Iace n temeiul unui
titlu executoriu care nu este emis de o instant judectoreasc, se
pot invoca n contestatia la executare si motive de Iapt sau de
drept privitoare la Iondul dreptului cuprins n titlul executoriu,
numai dac legea nu prevede n acest scop o alt cale de atac.
3) Nu se poate Iace o nou contestatie de ctre aceeasi
parte pentru motive care au existat la data primei contestatii.
4) Creditorii neurmritori nu se vor putea opune la
executare; ei au ns dreptul de a interveni n executarea
eIectuat de alti creditori, pentru a lua parte la executare sau la
distribuirea sumelor obtinute din urmrirea silit a bunurilor
debitorului.

206






Instan(a
competent









Termene


























5) n cazul procedurii urmririi silite mobiliare sau
imobiliare ori a predrii silite a bunului imobil sau mobil,
contestatia la executare poate Ii introdus si de o tert persoan,
ns numai dac aceasta pretinde un drept de proprietate ori un al
drept real cu privire la bunul respectiv.

Art. 689. - 1) Contestatia se introduce la instanta de
executare.
2) Contestatia privind lmurirea ntelesului, ntinderii sau
aplicrii titlului executoriu ori privind gresita nvestire cu
Iormul executorie a unui nscris se introduce la instanta care a
pronuntat hotrrea ce se execut sau, dup caz, la instanta care a
nvestit cu Iormul executorie nscrisul ce se execut. Dac o
asemenea contestatie vizeaz un titlu executoriu ce nu eman de
la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine
instantei de executare.

Art. 690. - 1) Contestatia privitoare la executarea silit
propriu-zis se poate Iace n termen de 15 zile de la data cnd:
1. contestatorul a luat cunostint de actul de executare pe
care-l contest;
2. cel interesat a primit, dup caz, comunicarea ori
nstiintarea privind nIiintarea popririi. Dac poprirea este
nIiintat asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie
pentru debitor ncepe cel mai trziu la data eIecturii primei
retineri din aceste venituri de ctre tertul poprit;
3. debitorul care contest executarea nssi a primit
ncheierea de ncuviintare a executrii sau somatia, ori de la data
cnd a luat cunostint de primul act de executare, n cazurile n
care nu a primit ncheierea de ncuviintare a executrii si nici
somatia, sau executarea se Iace Ir somatie.
2) Contestatia mpotriva ncheierilor executorului
judectoresc, n cazurile n care acestea nu sunt, potrivit legii,
deIinitive, se poate Iace n termen de 5 zile de la comunicare.
3) Contestatia privind lmurirea ntelesului, ntinderii sau
aplicrii titlului executoriu ori cea care se reIer la gresita
nvestire cu Iormul executorie a unei hotrri sau a unui alt
nscris se poate Iace oricnd nuntrul termenului de prescriptie a
dreptului de a obtine executarea silit.
4) Contestatia prin care o tert persoan pretinde c are
un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului
urmrit, poate Ii introdus n tot cursul executrii silite, dar nu
mai trziu de 15 zile de la eIectuarea vnzrii ori de la data
predrii silite a bunului.

207






Condi(ii de
form






Procedura de
judecat










Ci de atac







Suspendarea
executrii








5) Neintroducerea contestatiei n termenul prevzut de
alin. 4) nu-l mpiedic pe cel de-al treilea s-si realizeze dreptul
pe calea unei cereri separate, n conditiile legii, sub rezerva
drepturilor deIinitiv dobndite de ctre tertii adjudecatari n
cadrul vnzrii silite a bunurilor urmrite.

Art. 691. - 1) Contestatiile se Iac n conditiile de Iorm
prevzute pentru cererile de chemare n judecat.
2) Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul n
localitatea de resedint a instantei, poate, prin chiar cererea sa,
s-si aleag domiciliul sau sediul procesual n aceast localitate,
artnd persoana creia urmeaz s i se Iac comunicrile.
3) ntmpinarea este obligatorie.

Art. 692. 1)

Contestatia la executare se judec cu
procedura prevzut pentru judecata n prim instant, care se
aplic n mod corespunztor.
2) Instanta sesizat va solicita de ndat executorului
judectoresc s-i transmit, n termenul Iixat, copii certiIicate de
acesta de pe actele dosarului de executare, dispozitiile art. 274
Iiind aplicabile n mod corespunztor.
3) Prtile vor Ii citate n termen scurt, iar judecarea
contestatiei se Iace de urgent si cu precdere.
4) La cererea prtilor sau atunci cnd apreciaz c este
necesar, instanta va putea asculta si pe executor.

Art. 693. - 1) Hotrrea pronuntat cu privire la
contestatie poate Ii atacat numai cu apel, cu exceptia hotrrilor
pronuntate n temeiul art. 687 alin. 4) si art. 690 alin. 4) care
pot Ii atacate n conditiile dreptului comun.
2) Hotrrea prin care s-a solutionat contestatia privind
ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu este supus
acelorasi ci de atac ca si hotrrea ce se execut.

Art. 694. - 1) Pn la solutionarea contestatiei la
executare sau a altei cereri privind executarea silit, la solicitarea
prtii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta
competent poate suspenda executarea. Suspendarea se poate
solicita odat cu contestatia la executare sau prin cerere separat.
2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicit
trebuie s dea n prealabil o cautiune, calculat la valoarea
obiectului contestatiei, dup cum urmeaz:
a) de 10, dac aceast valoare este de pn la 10.000 lei;
b) 1.000 de lei plus 5 pentru ceea ce depseste 10.000

208





































Efectele
solu(ionrii
contesta(iei




lei;
c) 5.500 de lei plus 1 pentru ceea ce depseste 100.000
lei;
d) 14.500 de lei plus 0,1 pentru ceea ce depseste
1.000.000 lei.
3) Dac obiectul contestatiei nu este evaluabil n bani,
cautiunea va Ii de 1.000 lei, n aIar de cazul n care legea
dispune altIel.
4) Suspendarea executrii este obligatorie si cautiunea
nu este necesar dac:
1. hotrrea sau nscrisul ce se execut nu este, potrivit
legii, executoriu;
2. nscrisul ce se execut a Iost declarat Ials printr-o
hotrre judectoreasc, dat n prima instant;
3. debitorul Iace dovada cu nscris autentic c a obtinut de
la creditor o amnare ori, dup caz, beneIiciaz de un termen de
plat.
5) Dac bunurile urmrite sunt supuse pieirii, degradrii,
alterrii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea
pretului.
6) Asupra cererii de suspendare, instanta, n toate
cazurile, se pronunt prin ncheiere, chiar si naintea termenului
Iixat pentru judecarea contestatiei. Prtile vor Ii ntotdeauna
citate, iar ncheierea poate Ii atacat numai cu apel, n mod
separat, n termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea
prezent, respectiv de la comunicare pentru cel lips.
7) n cazuri urgente si dac s-a pltit cautiunea prevzut
la alin. 2), instanta poate dispune, prin ncheiere si Ir citarea
prtilor, suspendarea provizorie a executrii pn la solutionarea
cererii de suspendare. ncheierea nu este supus niciunei ci de
atac. Cautiunea depus potrivit prezentului alineat este
deductibil din cautiunea Iinal stabilit de instant, dac este
cazul.
8) ncheierea prin care s-a dispus suspendarea executrii
silite se comunic din oIiciu si de ndat executorului
judectoresc.

Art. 695. - 1) Dac admite contestatia la executare,
instanta, tinnd seama de obiectul acesteia, dup caz, va ndrepta
ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori
ncetarea executrii nsesi, anularea ori lmurirea titlului
executoriu sau, cnd acesta a Iost gresit nvestit, anularea
ncheierii de nvestire cu Iormula executorie.
2) De asemenea, dac prin contestatia la executare s-a

209
































Condi(ii











cerut de ctre partea interesat mprtirea bunurilor proprietate
comun, instanta va hotr si asupra mprtelii acestora, potrivit
legii.
3) n cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate Ii
obligat, la cerere, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin
ntrzierea executrii, iar cnd contestatia a Iost exercitat cu rea-
credint, el va Ii obligat si la plata unei amenzi judiciare de la
1.000 la 7.000 lei.
4) Hotrrea de admitere sau respingere a contestatiei,
rmas deIinitiv, va Ii comunicat, din oIiciu si de ndat, si
executorului judectoresc.
5) Dac contestatia este admis, executorul judectoresc
este obligat s se conIormeze msurilor luate sau dispuse de
instant.
6) Atunci cnd contestatia a Iost respins, suma
reprezentnd cautiunea depus rmne indisponibilizat, urmnd
a servi la acoperirea creantelor artate la alin. 3) sau a celor
stabilite prin titlul executoriu, dup caz, situatie n care se va
comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.
7) n cazul n care constat reIuzul nejustiIicat al
executorului de a ncepe executarea silit sau de a ndeplini un
act de executare silit ori de a lua orice alt msur prevzut de
lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin
aceeasi hotrre, la plata unei amenzi judiciare de la 1000 lei la
7000 lei, precum si, la cererea prtii interesate, la plata de
despgubiri pentru paguba astIel cauzat.


Capitolul VII
Depunerea cu afecta(iune special


Art. 696. - 1) Pn la rmnerea deIinitiv a adjudecrii
bunurilor scoase la vnzare silit, debitorul sau tertul garant
poate obtine desIiintarea msurilor asigurtorii ori de executare,
consemnnd la unitatea prevzut de lege, pe seama creditorului
urmritor, ntreaga valoare a creantei cu toate accesoriile si
cheltuielile de executare si depunnd recipisa de consemnare la
executorul judectoresc.
2) Asupra cererii debitorului, executorul judectoresc se
va pronunta de urgent, prin ncheiere, dat cu citarea prtilor.
3) Dac cererea este admis si debitorul nu se opune,
executorul judectoresc, odat cu desIiintarea msurilor, va
dispune si eliberarea sumei n minile creditorului.

210





Efecte











Dreptul la
ntoarcerea
executrii











Modalitatea de
restabilire











4) Dac ns debitorul va dovedi c a Icut contestatie n
termen si se va opune la eliberare, executorul judectoresc se va
pronunta asupra eliberrii sumei numai dup ce s-a dat o hotrre
deIinitiv asupra contestatiei respective.

Art. 697. Suma consemnat de debitor sau de tertul
garant, potrivit art. 696, va servi exclusiv la plata creditorului, pe
seama cruia s-a Icut consemnarea, precum si la acoperirea
cheltuielilor de executare, cu exceptia cazului n care sunt mai
multi creditori urmritori sau intervenienti, cnd se va proceda la
distribuire, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.


Capitolul VIII
ntoarcerea executrii


Art. 698. - 1) n toate cazurile n care se desIiinteaz
titlul executoriu sau nssi executarea silit, cel interesat are
dreptul la ntoarcerea executrii, prin restabilirea situatiei
anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele
eIectuate rmn n sarcina creditorului.
2) Bunurile asupra crora s-a Icut executarea se vor
restitui celui ndrepttit, Ir ns a se aduce atingere drepturilor
deIinitiv dobndite de tertii de bun credint.
3) n cazul n care executarea silit s-a Icut prin vnzarea
unor bunuri mobile, ntoarcerea executrii se va Iace prin
restituirea de ctre creditor a sumei rezultate din vnzare,
actualizat n Iunctie de rata inIlatiei, cu exceptia situatiei cnd
si gseste aplicare art. 751.

Art. 699. 1) n cazul n care instanta judectoreasc a
desIiintat titlul executoriu sau nssi executarea silit, la cererea
celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotrre, si asupra
restabilirii situatiei anterioare executrii.
2) Dac instanta care a desIiintat hotrrea executat a
dispus rejudecarea n Iond a procesului si nu a luat msura
restabilirii situatiei anterioare executrii, aceast msur se va
putea dispune de instanta care rejudec Iondul.
3) Dac nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare
executrii n conditiile alin. 1) si alin. 2), cel ndrepttit o va
putea cere, pe cale separat, instantei de executare. Judecata se
va Iace de urgent si cu precdere, hotrrea Iiind supus numai
apelului.

211
Cazuri
speciale






Executarea
provizorie













unurile
neurmribile
















unurile
destinate
exercitrii
Art. 700. Dac titlul executoriu emis de un alt organ
dect o instant judectoreasc a Iost desIiintat de acel organ sau
de un alt organ din aIara sistemului instantelor judectoresti, iar
modalitatea restabilirii situatiei anterioare executrii nu este
prevzut de lege ori, desi este prevzut, nu s-a luat aceast
msur, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la
instanta prevzut de art. 699 alin. 3).

Art. 701. - Hotrrea de prim instant prin care s-a
dispus restabilirea situatiei anterioare executrii poate Ii dat cu
executarea provizorie, dispozitiile art. 436 aplicndu-se n mod
corespunztor.


Titlul II
Urmrirea silit asupra bunurilor debitorului

Capitolul I
Urmrirea mobiliar

Sec(iunea 1
unurile mobile care nu se pot urmri


Art. 702. -

Nu sunt supuse urmririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile
traiului debitorului si Iamiliei sale si obiectele de cult religios,
dac nu sunt mai multe de acelasi Iel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele
destinate ngrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si Iamiliei sale pe timp
de dou luni iar, dac debitorul se ocup exclusiv cu agricultura,
alimentele necesare pn la noua recolt, animalele destinate
obtinerii mijloacelor de existent si Iurajele necesare pentru
aceste animale pn la noua recolt;
d) combustibilul necesar debitorului si Iamiliei sale socotit
pentru 3 luni de iarn;
e) scrisorile, IotograIiile si tablourile personale sau de
Iamilie;
I) bunurile declarate neurmribile n cazurile si conditiile
prevzute de lege.

Art. 703. - 1) Bunurile care servesc la exercitarea
ocupatiei sau proIesiei debitorului nu pot Ii supuse urmririi
silite, dect n lips de alte bunuri urmribile si numai pentru

212
ocupa(iei sau
profesiei
debitorului






Limitele
urmririi
veniturilor
bneyti































obligatii de ntretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate
asupra mobilelor.
2) Dac debitorul se ocup cu agricultura nu vor Ii
urmrite, n msura necesar continurii lucrrilor n agricultur,
inventarul agricol, inclusiv animalele de munc, Iurajele pentru
aceste animale si semintele pentru cultura pmntului, n aIar de
cazul n care asupra acestor bunuri exist un drept real de
garantie sau un privilegiu pentru garantarea creantei.

Art. 704. - 1) Salariile si alte venituri periodice realizate
din munc, pensiile acordate n cadrul asigurrilor sociale,
precum si alte sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt
destinate asigurrii mijloacelor de existent ale acestuia pot Ii
urmrite:
a) pn la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate
cu titlul de obligatie de ntretinere sau alocatie pentru copii;
b) pn la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte
datorii.
2) Dac sunt mai multe urmriri asupra aceleiasi sume,
urmrirea nu poate depsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului,
indiIerent de natura creantelor, n aIar de cazul n care legea
prevede altIel.
3) Veniturile din munc sau orice alte sume ce se pltesc
periodic debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de
existent a acestuia, n cazul n care sunt mai mici dect
cuantumul salariului minim net pe economie, pot Ii urmrite
numai asupra prtii ce depseste jumtate din acest cuantum.
4) Ajutoarele pentru incapacitate temporar de munc,
compensatia acordat salariatilor n caz de desIacere a
contractului individual de munc pe baza oricror dispozitii
legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot
Ii urmrite dect pentru sume datorate cu titlu de obligatie de
ntretinere si despgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin
moarte sau prin vtmri corporale, dac legea nu dispune altIel.
5) Urmrirea drepturilor mentionate la alin. 4) se va
putea Iace n limita a 1/2 din cuantumul acestora.
6) Sumele retinute potrivit alin. 1)-4) se elibereaz sau
se distribuie potrivit art. 834 si urmtoarele.
7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii,
ajutoarele pentru ngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de
maternitate, cele acordate n caz de deces, bursele de studii
acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea
indemnizatii cu destinatie special, stabilite potrivit legii, nu pot
Ii urmrite pentru nici un Iel de datorii.

213
Sanc(iune











Indicarea
bunurilor
asupra crora
s se fac
executarea


Aplicarea
sechestrului
asupra
bunurilor
debitorului
















Sechestrarea
bunurilor
aflate n
minile ter(ilor
Art. 705. - Renuntarea la beneIiciul dispozitiilor
prevzute n articolele din prezenta sectiune, precum si urmrirea
ori cesiunea, Icut cu nclcarea acestor dispozitii, sunt nule de
drept.


Sec(iunea a 2-a
Procedura urmririi mobiliare

1. Sechestrarea bunurilor mobile


Art. 706. - Pentru realizarea creantelor sale, creditorul va
putea urmri bunurile mobile ale debitorului, aIlate la acesta sau
la alte persoane. Debitorul poate indica bunurile mobile asupra
crora ar voi s se Iac executarea. Dac executorul apreciaz c
prin valoriIicarea acestor bunuri nu se asigur realizarea
drepturilor creditorului, el va urmri si alte bunuri.

Art. 707. -

1) Dac n termen de o zi de la primirea
ncheierii de ncuviintare a executrii debitorul nu plteste suma
datorat, executorul judectoresc va proceda la sechestrarea
bunurilor mobile urmribile ale debitorului, chiar dac acestea
sunt detinute de un tert, n vederea valoriIicrii lor.
2) n cazul n care exist pericol evident de sustragere a
bunurilor de la urmrire, la cererea creditorului, prin ncheierea
de ncuviintare a executrii se va putea dispune sechestrarea
bunurilor urmribile. n acest caz, se va Iace mentiunea
corespunztoare n chiar ncheierea de ncuviintare a executrii.
3) Pentru bunurile sechestrate asigurtor nu este necesar
o nou sechestrare, executorul judectoresc Iiind ns obligat s
veriIice dac bunurile respective se gsesc la locul aplicrii
sechestrului si dac nu au Iost substituite sau degradate, precum
si s sechestreze alte bunuri ale debitorului, n cazul n care cele
gsite la veriIicare nu sunt suIiciente pentru realizarea creantei.
4) n cazul n care se aIirm c unele bunuri apartin altei
persoane, dar drepturile acesteia nu sunt evidente, executorul va
sechestra bunurile, ns va Iace mentiune n procesul-verbal de
sechestru despre drepturile pretinse.

Art. 708. - 1) Sechestrul nu se va putea aplica asupra
bunurilor apartinnd debitorului, dar detinute de un tert, aIar
numai dac acesta din urm recunoaste c bunurile apartin
debitorului urmrit si nu invoc un drept de retentie asupra lor. n

214









Concursul
for(ei publice














Deschiderea
ncperilor yi
mobilelor

Participarea
specialiytilor





Sechestrul
asupra
bunurilor
aflate n casete
nchiriate

Identificarea
bunurilor
caz contrar, executorul judectoresc va suspenda aplicarea
sechestrului si va aduce acest lucru la cunostinta creditorului,
care va avea ns dreptul s solicite s se Iac poprirea.
2) Cu toate acestea, dac creditorul pretinde si este demn
de crezut c bunurile respective sunt ale debitorului si c tertul
detintor nu are drept s le retin, instanta de executare va putea,
prin ncheiere deIinitiv, dat cu citarea prtilor, s autorizeze pe
executor s continue aplicarea sechestrului.

Art. 709. 1) Prezenta unui agent de politie, jandarm sau
a altor agenti ai Iortei publice va Ii necesar, sub sanctiunea
nulittii:
1. dac usile imobilului debitorului sau ale tertului
detintor sunt ncuiate si acestia reIuz s le deschid;
2. dac ei reIuz s deschid camerele sau mobilele;
3. dac debitorul sau tertul detintor lipseste si nu se
gseste nici o persoan care locuieste cu el.
2) Dup deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor
mentionati la alin. 1) va putea Ii suplinit prin doi martori
asistenti.
3) n aIara situatiilor prevzute la alin. 1), executorul va
putea de asemenea cere concursul Iortei publice, Iie pentru a
nltura opozitiile la sechestru, Iie pentru pstrarea ordinii n
timpul sechestrrii.

Art. 710. - n toate cazurile, ncperile si mobilele se vor
deschide treptat, pe msur ce bunurile sechestrate se vor trece n
procesul-verbal de sechestru.

Art. 711. - Executorul judectoresc va putea recurge, dac
este cazul, si la serviciile unor specialisti, pentru deschiderea
localului, ncperilor, caselor de Iier si a oricror alte mobile n
care se aIl bunurile ce urmeaz a Ii sechestrate, pentru
identiIicarea acestora ori pentru a asigura transportul lor, dup
caz.

Art. 712. - Dispozitiile art. 709-711 sunt aplicabile, n
mod corespunztor, si n cazul cnd sechestrul se nIiinteaz
asupra continutului casetelor nchiriate de debitor la bnci sau la
alte unitti specializate.


Art. 713. - 1) Executorul este obligat s identiIice
bunurile sechestrate printr-un semn distinctiv, putnd si

215
sechestrate



Sechestrul
asupra
bunurilor deja
identificate







Sechestrarea
autovehiculelor









Sechestrul
bunurilor
afectate unor
garan(ii reale






Sechestrul
asupra
bunurilor
anterior
sechestrate



IotograIia sau Iilma bunurile sechestrate.
2) Dac debitorul cere ca bunurile s Iie asezate ntr-o
ncpere cu intrri sigilate, acest semn nu se va aplica.

Art. 714. - 1) Dac animalele sau obiectele sechestrate
sunt identiIicate, potrivit unor dispozitii legale, prin nscrisuri
eliberate ori certiIicate de o autoritate sau institutie public, se va
Iace mentiune despre eIectuarea sechestrului pe aceste nscrisuri.
2) n cazul n care debitorul nu are sau reIuz s nItiseze
nscrisurile respective, executorul va proceda la aplicarea unui
semn distinctiv asupra acestor bunuri, daca acest lucru este
posibil, sau, la cererea creditorului, la ridicarea si ncredintarea
lor unui custode desemnat de creditor, pe rspunderea si
cheltuiala acestuia din urm.

Art. 715. 1) Executorul poate sechestra un autovehicul
al debitorului imobilizndu-l, n orice loc s-ar aIla acesta, prin
orice mijloace care nu atrag deteriorarea autovehiculului.
Debitorul poate s cear instantei de executare, pentru motive
temeinic justiIicate, ncuviintarea Iolosirii bunului aIlat sub
sechestru, dac pentru acesta exist o asigurare Iacultativ contra
daunelor.
2) O copie de pe procesul-verbal de sechestru va Ii trimis
si organului de politie la care autovehiculul este nmatriculat,
care va proceda potrivit legii.

Art. 716. - Dac asupra bunului ce se sechestreaz exist
un drept real de garantie constituit n Iavoarea unei terte
persoane, executorul judectoresc, lund cunostint despre acest
drept, va nstiinta acea persoan despre aplicarea sechestrului si o
va cita la toate termenele Iixate pentru vnzarea bunului
respectiv.
2) Despre aplicarea sechestrului se va Iace mentiune n
Arhiva Electronic de Garantii Reale Mobiliare sau n alte
registre de publicitate, dup caz.

Art. 717. - 1) Executorul care, prezentndu-se la
domiciliul ori sediul debitorului, tertului detintor sau custodelui,
va gsi nIiintat o alt urmrire, dup ce va lua o copie de pe
procesul-verbal respectiv, aIlat n mna debitorului, tertului
detintor sau custodelui, ori la domiciliul sau sediul acestora, va
ncheia un proces-verbal n care va arta numele si calitatea celui
care a Icut urmrirea anterioar, si va declara aceleasi bunuri
sechestrate si de el.

216










Procesul-
verbal de
sechestru




























Indisponibili-
zarea
bunurilor
2) Executorul va putea, n acelasi timp, s sechestreze si
alte bunuri care nu au Iost urmrite anterior.
3) O copie a procesului-verbal de sechestru va Ii
comunicat organului de executare care a nceput mai nti
urmrirea.
4) n acest caz, urmririle se socotesc conexate, Iiind
aplicabile dispozitiile art. 633, iar creditorul pentru care s-a
nIiintat sechestrul va putea continua urmrirea, chiar dac
primul creditor urmritor s-a desistat de la urmrire.

Art. 718. 1) EIectuarea sechestrului se va constata de
ndat printr-un proces-verbal, care va cuprinde, n aIara datelor
si mentiunilor prevzute la art. 657 alin. 1):
a) somatia de plat Icut verbal debitorului si rspunsul
lui, dac a Iost Iat;
b) enumerarea, descrierea si evaluarea, dup aprecierea
executorului, dac aceasta e cu putint, a Iiecrui bun mobil
sechestrat;
c) indicarea bunurilor care, Iiind exceptate de la urmrire,
nu au Iost sechestrate, n cazul n care bunurile sechestrate nu
acoper creanta;
d) mentionarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra
bunurilor sechestrate;
e) artarea bunurilor sechestrate asupra crora exist un
drept real de garantie constituit n Iavoarea unei terte persoane;
I) artarea bunurilor sechestrate care au Iost sigilate sau
ridicate;
g)
artarea persoanei creia i se las n custodie bunurile
sechestrate.

2) Procesul-verbal se va semna de executor si de
persoanele care, potrivit legii, au asistat la aplicarea sechestrului.
Dac ele nu pot ori reIuz s semneze, executorul judectoresc
va mentiona aceast mprejurare n procesul-verbal.
3) Cte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se
va preda debitorului sau, dup caz, tertului detintor si
custodelui, acesta din urm semnnd cu mentiunea de primire a
bunurilor n pstrare. Dac aceste persoane nu sunt de Iat ori
reIuz s primeasc un exemplar al procesului-verbal se va
proceda potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si
nmnarea citatiilor.

Art. 719. - 1) Din momentul sechestrrii bunurilor,
debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul ct dureaz
executarea, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei

217
sechestrate





Pstrarea
bunurilor
sechestrate



































la 10.000 lei, dac Iapta nu constituie inIractiune. Dispozitiile
art. 178-180 sunt aplicabile.
2) n cazul valorilor mobiliare nicio operatiune de
nstrinare sau constituire de garantii reale nu va putea Ii
ncheiat dect cu autorizarea instantei de executare.

Art. 720. -

1) Bunurile sechestrate se las, cu acordul
creditorului, n custodia debitorului sau tertului detintor; n
acest caz, debitorul sau tertul poate Iolosi bunurile sechestrate,
dac, potrivit naturii lor, ele nu si pierd din valoare prin
ntrebuintare.
2) Dac exist pericolul ca debitorul sau tertul detintor
s nstrineze, s substituie ori s deterioreze bunurile
sechestrate, executorul judectoresc va proceda la sigilarea sau la
ridicarea lor.
3) Dac debitorul sau tertul detintor reIuz s primeasc
n custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului,
precum si n cazul ridicrii bunurilor, executorul judectoresc d
n pstrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precdere
dintre persoanele desemnate de creditor. Custodele trebuie s Iie
major si ndeobste cunoscut ca Iiind solvabil. El poate Ii obligat
si la darea unei cautiuni. Sotul, rudele sau aIinii debitorului, pn
la al patrulea grad inclusiv, ori persoanele aIlate n serviciul lui
nu vor putea Ii desemnati custozi dect cu acordul creditorului.
4) Sumele n lei sau n valut, titlurile de valoare,
obiectele din metale pretioase si pietrele pretioase se ridic si se
predau de executor, pe baz de proces-verbal, n custodia
unittilor bancare competente.
5) Obiectele de art, colectiile de valoare, obiectele de
muzeu si altele asemenea se ridic si se predau de executor, pe
baz de proces-verbal, n custodia muzeelor.
6) n toate cazurile, executorul judectoresc pstreaz
dovada depunerii valorilor respective, iar n cazul titlurilor de
valoare, cum sunt actiunile sau obligatiunile nominative ori la
purttor, va sesiza de ndat instanta de executare pentru a lua
msurile necesare pentru conservarea si administrarea titlurilor si
numirea, dac e cazul, a unui curator special, care s exercite
drepturile aIerente acestora.
7) n cazul titlurilor de credit transmisibile prin gir,
executorul va Iace mentiune pe titluri despre aplicarea
sechestrului. Dup Iacerea mentiunii, titlurile sechestrate nu vor
mai putea Ii girate, iar debitorul mentionat n titlul de creditnu se
va mai putea libera valabil dect consemnnd suma la unitatea
prevzut de lege si depunnd recipisa la executor.

218





Strmutarea
bunurilor
sechestrate



Remunera(ia
custodelui









Rspunderea
custodelui





Liberarea
ter(ului
de(intor












8) Sechestrarea titlurilor nominative se va notiIica
societtii sau institutiei emitente, precum si societtii ori altei
persoane creia i-au Iost date n pstrare sau administrare, spre a
se Iace mentiune despre sechestru n registrul respectiv.

Art. 721. - Nici custodele, nici debitorul sau tertul
detintor nu vor putea transporta bunurile sechestrate din locul
unde au Iost autorizati s le pstreze, dect cu ncuviintarea
executorului judectoresc. n acest din urm caz, cheltuielile de
transport vor Ii avansate de partea interesat.

Art. 722. - 1)

n cazul n care custode este o alt persoan
dect debitorul sau tertul detintor, acesta va avea dreptul la o
remuneratie ce se va Iixa de executor, prin ncheiere, tinnd
seama de activitatea depus, iar n cazul unittilor specializate,
de tariIele sau preturile practicate de acestea pentru servicii
similare. Remuneratia si cheltuielile custodelui vor putea Ii
pltite cu anticipatie de ctre creditorul urmritor care le va
prelua cu precdere din pretul bunurilor urmrite.
2) ncheierea prin care este Iixat remuneratia custodelui
se d cu citarea prtilor.

Art. 723. Custodele, precum si orice alte persoane
nsrcinate cu paza bunurilor sechestrate, vor rspunde pentru
orice pagub adus creditorului sau debitorului din cauza
neglijentei lor si vor Ii nlocuiti, potrivit dispozitiilor reIeritoare
la numirea custozilor, putnd Ii supusi, dac e cazul, si
pedepselor prevzute de legea penal.

Art. 724. 1) Tertul detintor se va putea libera, n cursul
sechestrului, de bunurile debitorului urmrit, dac obligatia lui de
restituire este ajuns la scadent.
2) n acest scop, el va putea cere executorului
judectoresc ncuviintarea de a depune bunurile sechestrate la el,
n minile unei alte persoane. Executorul se va pronunta de
urgent, prin ncheiere, dat cu citarea tertului detintor, a
debitorului si a creditorului urmritor, asupra persoanei creia
bunurile urmeaz s Iie ncredintate. Creditorul urmritor si
debitorul vor putea conveni ca ele s Iie ncredintate chiar
debitorului.
3) Dac creditorul urmritor si debitorul nu vor cdea de
acord, executorul va ncredinta bunurile sechestrate unei
persoane desemnate de creditor.
4) ncredintarea bunurilor n minile persoanei acceptate

219



Oprirea
urmririi


































Continuarea
urmririi



sau desemnate, potrivit alin. 2) si alin. 3), va Ii constatat
printr-un proces-verbal semnat de executor si custode.

Art. 725. 1) Debitorul va putea mpiedica aplicarea
sechestrului sau, dup caz, va putea obtine ridicarea lui, numai
dac:
1. plteste creanta, inclusiv accesoriile si cheltuielile de
executare, n minile creditorului sau reprezentantului su avnd
procur special. n acest caz, executorul judectoresc va ntocmi
un proces-verbal constatnd achitarea integral a datoriei si va
remite debitorului o copie a acestuia, mpreun cu titlul de
creant;
2. Iace depunerea cu aIectatiune special prevzut de art.
696 alin. 1) si pred executorului recipisa de consemnare. n
acest caz, executorul judectoresc va elibera debitorului o
dovad de primire a recipisei, va ncheia un proces-verbal n care
va Iace aceast constatare si, dac debitorul nu a Icut si
contestatie n conditiile alin. 2), va opri urmrirea sau, dup caz,
va dispune ridicarea sechestrului. n caz contrar, dac debitorul a
Icut contestatie, executorul va depune de ndat procesul-verbal
amintit odat cu recipisa, la instanta de executare, care se va
pronunta de urgent, potrivit dispozitiilor art. 692. Pn la
solutionarea contestatiei, urmrirea este suspendat de drept.
2) n cazul artat la alin. 1) pct. 2, dac debitorul Iace
contestatie si se opune la eliberarea sumei consemnate, el o va
putea depune chiar n mna executorului, odat cu recipisa de
consemnare a sumei, sub luare de dovad, sau o va putea
introduce direct la instanta competent, n termen de 5 zile de la
data procesului-verbal ntocmit de executor, caz n care o copie
de pe contestatie va Ii nmnat si executorului.
3) Contestatia se va Iace cu respectarea conditiilor de
Iorm prevzute de art. 691.
4) Dac termenul artat la alin. 2) a expirat, Ir ca
debitorul s Ii depus ori introdus contestatie, depunerea cu
aIectatiune special se va socoti drept plat Icut creditorului,
iar acesta va putea s ridice suma consemnat, n temeiul unei
ncheieri a executorului judectoresc date de urgent, cu citarea
prtilor.

Art. 726. - 1) n orice alte cazuri, dect cele prevzute la
art. 725, debitorul sau o alt persoan interesat nu pot opri
vnzarea bunurilor sechestrate, dar pot contesta executarea,
potrivitdispozitiilor art. 687 si urmtoarele.
2) Tertul care contest executarea nu va putea dovedi cu

220


















Modalit(i de
valorificare









Vnzarea
amiabil






Vnzarea
direct





martori dreptul su de proprietate asupra bunurilor mobile
sechestrate n locuinta sau ntreprinderea debitorului urmrit,
aIar de cazul cnd, Iat de proIesia sau comertul contestatorului
ori debitorului, o asemenea dovad devine admisibil.
3) Sotul contestator, care locuieste cu sotul debitor si care
nu exercit o proIesie sau un comert, nu va putea dovedi dreptul
su de proprietate asupra bunurilor mobile sechestrate dect cu
conventia matrimonial sau cu alte nscrisuri cu dat cert, din
care s rezulte c acestea i-au apartinut si nainte de cstorie, ori
c le-a dobndit ulterior prin donatie sau mostenire sau chiar prin
cumprare, dac la data dobndirii avea bunuri proprii. Aceast
dispozitie nu se aplic ns n privinta bunurilor care, n mod
vdit sau prin destinatia lor, apartin sotului debitorului urmrit.


2. Valorificarea bunurilor sechestrate


Art. 727. - 1) Dac n termen de 15 zile de la aplicarea
sechestrului nu s-au pltit suma datorat, toate accesoriile si
cheltuielile de executare, executorul judectoresc va proceda la
valoriIicarea bunurilor sechestrate prin vnzare la licitatie
public, vnzare direct sau prin alte modalitti admise de lege.
2) Cu toate acestea, vnzarea se va putea Iace de ndat ce
bunurile au Iost sechestrate, dac acestea sunt supuse pieirii,
degradrii, alterrii sau deprecierii, ori dac pstrarea lor ar
prilejui cheltuieli disproportionat de mari n raport cu valoarea
lor.

Art. 728. - Executorul judectoresc, cu acordul
creditorului, poate s-i ncuviinteze debitorului s procedeze el
nsusi la valoriIicarea bunurilor sechestrate. n acest caz,
debitorul este obligat s-l inIormeze n scris pe executor despre
oIertele primite, indicnd, dup caz, numele sau denumirea si
adresa potentialului cumprtor, precum si termenul n care
acesta din urm se angajeaz s consemneze pretul propus.

Art. 729. - 1) Executorul poate, de asemenea, proceda, cu
acordul ambelor prti, la valoriIicarea bunurilor urmrite prin
vnzare direct cumprtorului care oIer cel putin pretul stabilit
potrivit art. 732.
2) Termenul pentru vnzarea direct va Ii stabilit potrivit
art. 733. Debitorul si creditorul vor Ii nstiintati despre ziua, ora
si locul vnzrii, precum si despre oIerta de pret depus de

221







Vnzarea
silit


Vnzarea
titlurilor de
valoareyi a
unor bunuri cu
regim de
circula(ie
special


























potentialul cumprtor.
3) La data vnzrii, executorul va ntocmi procesul-verbal
prevzut de art. 747, dispozitiile acestui articol Iiind aplicabile n
mod corespunztor. Dac vreuna dintre prti lipseste la
eIectuarea vnzrii, executorul i va comunica o copie de pe
procesul-verbal privind vnzarea.

Art. 730. - n lipsa acordului prtilor, sau dac vnzarea
direct nu se realizeaz, executorul va proceda la vnzarea prin
licitatie public a bunurilor sechestrate.

Art. 731. - 1) Titlurile de credit si orice alte valori sau
mrIuri negociabile la bursele de valori, bursele de mrIuri sau
pe alte piete, se vor putea vinde prin intermediul bursei celei mai
apropiate, respectiv prin sistemul alternativ de tranzactionare cu
Iormele si conditiile prevzute de legea special.
2) Obiectele din metale pretioase si pietrele pretioase,
mijloacele de plat strine si alte titluri de valoare dect cele
artate la alin. 1) vor Ii valoriIicate, n conditiile legii, prin
unittile bancare competente sau unitti specializate, dup caz,
iar obiectele de art, colectiile de valoare si obiectele de muzeu,
prin organele si n conditiile prevzute de lege. Sumele obtinute
din vnzare se vor consemna la unitatea indicat de executor.
3) Vnzarea actiunilor la societtile nchise si a prtilor
sociale se Iace pe cale amiabil, potrivit art. 728, iar n lips, de
ctre executor, prin licitatie public, dac legea nu prevede un
sistem special privind circulatia acestora.
4) Dac vnzarea bunurilor prevzute la alin. 3) se Iace
de ctre executor sau de un agent specializat, acesta va ntocmi
un caiet de sarcini care, n aIara altor mentiuni prevzute de lege,
va cuprinde, sub sanctiunea nulittii vnzrii, statutul societtii,
numrul si Ielul actiunilor sau prtilor sociale supuse vnzrii,
garantiile constituite asupra lor, clauzele speciale privind
vnzarea sau cesiunea acestora si drepturile de preIerint
acordate asociatilor, situatia Iinanciar anual pe ultimele dou
exercitii Iinanciare, precum si orice documente necesare pentru
aprecierea consistentei si valorii drepturilor sociale aIerente
actiunilor sau prtilor sociale scoase la vnzare.
5) Caietul de sarcini va Ii comunicat debitorului,
creditorului, societtii emitente si celorlalti asociati, pentru a
Iormula eventuale obiectiuni, n termen de 5 zile de la
comunicare, sub sanctiunea decderii. Executorul judectoresc
va solutiona obiectiunile, prin ncheiere executorie, dat cu
citarea prtilor. Dac nu se Iormuleaz obiectiuni, sau acestea

222









Evaluarea
bunurilor
sechestrate





























Fixarea
termenului de
licita(ie
sunt respinse, iar ncheierea nu este atacat de ctre cei interesati,
urmrirea va continua, potrivit legii.
6) Dispozitiile legale speciale privind vnzarea titlurilor
de valoare prevzute n acest articol rmn neatinse.


3. Vnzarea la licita(ie public


Art. 732. - 1) Cu ocazia aplicrii sechestrului, executorul
judectoresc este obligat s identiIice si s evalueze bunurile
sechestrate, aIar de cazurile n care aceasta nu este cu putint.
Bunurile vor Ii evaluate la valoarea lor de circulatie, raportat la
preturile medii de piat din localitatea respectiv.
2) La cererea prtilor interesate sau atunci cnd apreciaz
c este necesar, executorul judectoresc va numi un expert care
s Iixeze pretul, pentru vnzarea bunurilor sechestrate.
3) Executorul va dispune ca expertul s Iixeze pretul,
printr-un raport scris, care va Ii predat cu cel putin 5 zile nainte
de ziua Iixat pentru vnzare.
4) Cererea de expertiz va Ii Icut de prti, n mod
verbal, la data sechestrrii bunurilor, Iiind consemnat n
procesul-verbal de sechestru, sau n scris, n termen de 5 zile de
la data comunicrii procesului-verbal de sechestru, sub
sanctiunea decderii.
5) Asupra cererii de expertiz executorul se va pronunta
de urgent, Ir citarea prtilor, prin ncheiere executorie care va
cuprinde si stabilirea onorariului provizoriu care se cuvine
expertului.
6) Onorariul provizoriu va Ii depus de partea interesat,
sub sanctiunea decderii, n ziua urmtoare comunicrii admiterii
cererii de expertiz.
7) Expertul va cita prtile. Acestea pot desemna experti
consilieri, dispozitiile art. 318 aplicndu-se n mod
corespunztor.
8) Dac expertul nu va depune raportul n termenul Iixat,
ori dac din cauza nerespectrii termenului, a cauzat amnarea
vnzrii, la cererea prtii interesate, instanta de executare poate
lua mpotriva acestuia msurile prevzute la art. 176 alin. 1) pct.
2 lit. d) si de art. 178.

Art. 733. - 1) Dac valoriIicarea bunurilor urmeaz s se
Iac prin vnzare la licitatie public, executorul judectoresc, n
termen de cel mult o zi de la expirarea termenelor prevzute de

223










Locul
licita(iei












nytiin(area
pr(ilor yi a
ter(ului
de(intor








Publicitatea
vnzrii






art. 727 alin. 1) sau art. 728, va Iixa, prin ncheiere deIinitiv,
dat cu citarea n termen scurt a prtilor, ziua, ora si locul
licitatiei.
2) Vnzarea nu se va putea Iace n mai putin de dou
sptmni, nici n mai mult de patru sptmni de la data
stabilirii pretului sau de la expirarea termenului prevzut la art.
728.
3) Termenul se va putea scurta sau prelungi, dac att
creditorul ct si debitorul o vor cere.

Art. 734. - 1)

Vnzarea la licitatie se va Iace la locul
unde se aIl bunurile sechestrate sau, dac exist motive
temeinice, n alt loc.
2) n cazul cnd n localitate exist trguri oIiciale
recunoscute si tinute n mod obisnuit cel putin o dat pe
sptmn, vnzarea vitelor se va Iace obligatoriu n acele
trguri, n zilele si orele de trg, chiar dac trgurile ar cdea n
zilele nelucrtoare sau de srbtoare legal, Ir a Ii necesar
ncuviintarea instantei de executare.
3) De asemenea, dac n localitate exist burse de mrIuri
sau cereale, toate mrIurile sau cerealele, care sunt cotate la
aceste burse, se vor vinde, la cererea creditorului sau a
debitorului, prin intermediul lor.

Art. 735. - 1) Executorul judectoresc l va nstiinta pe
creditor, debitor si tertul detintor al bunurilor sechestrate despre
ziua, ora si locul vnzrii la licitatie, dup dispozitiile privitoare
la comunicarea si nmnarea citatiilor, cu cel putin 48 de ore
nainte de termenul Iixat pentru vnzare.
2) Dac se vnd titluri de valoare care nu sunt negociate
la bursa de valori sau ntr-un sistem alternativ de tranzactionare,
n conditiile art. 731 alin. 3), vor Ii nstiintati societatea emitent
a titlului sau tertul cruia acestea au Iost ncredintate spre
pstrare ori administrare, precum si ceilalti asociati ori
mostenitorii acestora, dac au drepturi de preIerint la vnzare.

Art. 736. - 1) Cu cel putin 5 zile nainte de tinerea
licitatiei, executorul judectoresc va ntocmi anunturile de
vnzare, pe care le va aIisa la locul licitatiei, la sediul
executorului judectoresc, al primriei de la locul vnzrii
bunurilor si al instantei de executare, precum si n alte locuri
publice. De asemenea, executorul va ntocmi si publicatii de
vnzare pe care le va aduce la cunostinta publicului printr-unul
din ziarele locale sau, n lips, din cele de circulatie national,

224
































Restrngerea
formalit(ilor
de publicitate









prin ziare, reviste sau alte publicatii existente ce sunt destinate
comercializrii unor bunuri de natura celor scoase la vnzare,
precum si pe pagini de internet deschise n acelasi scop.
2) Publicatiile si anunturile de vnzare vor cuprinde:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numrul dosarului de executare;
c) numele executorului judectoresc;
d) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul debitorului si creditorului;
e) ziua, ora si locul licitatiei;
I) indicarea si descrierea sumar a bunurilor ce vor Ii
vndute la licitatie public, cu artarea pentru Iiecare a pretului
de ncepere a licitatiei, care este pretul prevzut n procesul-
verbal de sechestru sau, dup caz, cel stabilit prin expertiz; n
cazul titlurilor de valoare nenegociabile, se va indica si locul de
la care poate Ii procurat, pe cheltuiala solicitantului, caietul de
sarcini, prevzut de art. 731 alin. 4);
g) locul si data aIisrii, n cazul anunturilor de vnzare;
h) semntura si stampila executorului judectoresc, n
cazul anunturilor de vnzare.
3) ndeplinirea acestor Iormalitti se va constata prin
procese-verbale ncheiate de executorul judectoresc.
4) Cheltuielile de aIisare si publicare vor Ii avansate de
ctre creditorul urmritor, care le va prelua din pretul bunurilor
urmrite.
5) n cazul nerespectrii dispozitiilor prezentului articol,
la cererea prtii interesate, instanta de executare poate lua
mpotriva executorului judectoresc msurile prevzute la art.
176 alin. 1), pct. 2 lit. h) si de art. 178.
6) Mentiunile de la alin. 2) lit. a) si c)- h) sunt prevzute
sub sanctiunea nulittii.

Art. 737. - 1) Prin derogare de la dispozitiile art. 736, n

cazul n care executarea se Iace n temeiul unui titlu executoriu
privitor la o creant a crei valoare nu depseste 5.000 lei, sau
atunci cnd bunurile sunt supuse pieirii, degradrii, alterrii sau
deprecierii oricare ar Ii valoarea titlului executoriu, executorul va
putea restrnge Iormalittile de publicitate numai la aIisare si s
scurteze att termenul de nstiintare a debitorului, ct si termenul
de aIisare, n msura n care aceasta ar Ii suIicient pentru
nstiintarea celor interesati.
2) Creditorul, debitorul si tertul detintor vor putea Ii
ncunostintati prin telegram, teleIax sau prin alte mijloace care
asigur transmiterea textului actului si conIirmarea primirii lui.

225
Refacerea
formalit(ilor
de publicitate









Pregtirea
licita(iei









Amnarea
licita(iei











Participan(ii la
licita(ie






Art. 738. - 1) Dac din orice cauz vnzarea se amn,
ncunostintarea celor interesati si Iormalittile de publicitate se
vor ndeplini si pentru noul termen, care nu va putea Ii mai scurt
de o sptmn nici mai lung de dou sptmni.
2) Dac vnzarea nu se poate termina n aceeasi zi, ea va
continua n ziua urmtoare, iar executorul judectoresc va aduce
aceasta verbal la cunostinta celor de Iat, aIar de cazul n care
ambele prti sunt de acord cu amnarea licitatiei. n acest din
urm caz, costul Iormalittilor de publicitate va Ii suportat n
mod egal de ambele prti, dispozitiile art. 736 alin. 4) Iiind
aplicabile n mod corespunztor.

Art. 739. 1) n ziua Iixat pentru vnzare, executorul
judectoresc se va duce la locul unde se aIl bunurile sechestrate,
va ridica sigiliile sau va primi bunurile de la persoana creia i-au
Iost ncredintate, eliberndu-i chitant de primire.
2) Executorul va veriIica, dup procesul-verbal de
sechestru, numrul si starea bunurilor si va constata toate
acestea, precum si lipsurile gsite, n procesul-verbal de licitatie.
3) Dac vnzarea se va Iace n alt loc dect acela unde se
gsesc bunurile ce urmeaz s Iie vndute, ele vor Ii duse n acel
loc, pe cheltuiala creditorului, n conditiile art. 736 alin. 4).

Art. 740. - 1) La cererea prtii interesate, Icut, sub
sanctiunea decderii, nainte de nceperea licitatiei, executorul va
amna vnzarea n cazul nerespectrii termenelor de nstiintare a
creditorului, debitorului sau tertului detintor ori, dup caz, a
termenelor de aIisare sau publicare a vnzrii. La acest termen,
care nu poate Ii mai lung de 20 de zile de la data Iixat pentru
prima vnzare, se vor reIace Iormalittile de publicitate nclcate,
cu respectarea dispozitiilor art. 736.
2) Dispozitiile alin. 1) nu sunt aplicabile la vnzarea
bunurilor supuse pieirii, degradrii, alterrii sau deprecierii, caz
n care partea interesat va putea solicita numai luarea msurilor
prevzute de art. 737.

Art. 741. - 1) Poate participa la licitatie orice persoan
care este ndeobste cunoscut ca Iiind solvabil, are capacitate
deplin de exercitiu, precum si capacitatea de a dobndi bunurile
scoase la licitatie.
2) Debitorul urmrit nu va putea Ii adjudecatar, nici
personal, nici prin persoan interpus.
3) Creditorii urmritori sau intervenienti nu pot, nici
personal, nici prin persoane interpuse, s adjudece bunurile

226



Garan(ia de
participare












Efectuarea
licita(iei

























oIerite spre vnzare la un pret mai mic de 75 din pretul stabilit
potrivit art. 732 alin. 1) sau alin. 2).

Art. 742. - 1) Participantii la licitatie trebuie s
consemneze, cel mai trziu pn la nceperea licitatiei, la
dispozitia executorului judectoresc, cel putin 10 din pretul de
ncepere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaz s le
cumpere.
2) Creditorii urmritori sau intervenienti nu au obligatia
de a depune garantia prevzut la alin. 1).
3) Dac n localitatea unde are loc licitatia nu
Iunctioneaz nici o unitate din cele prevzute de lege pentru a
Iace astIel de operatiuni sau dac licitatia se desIsoar n locuri
izolate, garantia poate Ii depus si la executorul judectoresc, pe
baz de chitant de primire, Icndu-se mentiune despre aceasta
n procesul-verbal de licitatie.

Art. 743. - 1) Vnzarea la licitatie se va Iace n mod
public de ctre executorul judectoresc, care va oIeri bunurile
spre vnzare prin trei strigri succesive.
2) Pretul de la care ncepe licitatia este cel prevzut n
publicatii sau anunturi, potrivit art. 736 alin. 2).
3) n raport cu natura sau cu destinatia lor, bunurile se vor
vinde, Iiecare n parte sau mai multe mpreun, tinndu-se seama
n toate cazurile ca prin modul de vnzare acestea s nu se
deprecieze.
4) n cazul cnd de la debitor s-au ridicat si sume de bani,
vnzarea celorlalte bunuri nu se va putea Iace, dect n msura n
care acele sume nu acoper creanta creditorului urmritor si
accesoriile acesteia, mpreun cu cheltuielile de executare.
5) Bunul se adjudec celui care, dup trei strigri
succesive, Icute la intervale de timp care s permit optiuni si
supralicitri, oIer pretul cel mai mare, iar atunci cnd exist un
singur concurent a oIerit pretul de ncepere a licitatiei.
6) Dac nu se obtine pretul de ncepere a licitatiei, la
acelasi termen, bunul va Ii din nou scos la vnzare, caz n care
licitatia va ncepe de la pretul de 75 din cel prevzut n
publicatii sau anunturi, iar bunul va Ii vndut celui care va oIeri
pretul cel mai mare.
7) Dac nu se oIer nici pretul minim prevzut la alin. 6),
licitatia se va amna la un alt termen pentru care se vor ndeplini
din nou Iormalittile de publicitate prevzute de art. 736. La
acest termen, care nu poate Ii mai lung de 20 de zile de la data
primei licitatii, licitatia va ncepe de la 50 din pretul initial

227













Exercitarea
dreptului de
preemp(iune






Depunerea yi
consemnarea
pre(ului



















prevzut n publicatii sau anunturi. Dac nu se va obtine nici
acest pret, bunurile vor Ii vndute, la acelasi termen, la cel mai
mare pret oIerit, chiar si atunci cnd la licitatie s-a prezentat un
singur oIertant.
8) n toate cazurile, la pret egal, va Ii preIerat cel care are
un drept de preemptiune asupra bunului urmrit.
9) Dispozitiile alin. 6) si alin. 7) nu sunt aplicabile la
vnzarea bunurilor supuse pieirii, degradrii, alterrii sau
deprecierii. n aceste cazuri, vnzarea se va Iace la orice pret si
oricare ar Ii numrul concurentilor, chiar la primul termen.
10) Executorul va tine o list cu bunurile vndute si pretul
cu care s-au vndut.

Art. 744. - Dac nu a participat la licitatie, n termen de 5
zile de la adjudecarea bunului, cel care este titularul unui drept
de preemptiune va putea s-si exercite dreptul, printr-o declaratie
scris adresat executorului judectoresc, si s consemneze
pretul la care acesta a Iost adjudecat, sub sanctiunea decderii. n
acest din urm caz, titularul dreptului de preemptiune va Ii
socotit adjudecatar si va Ii tinut de plata pretului n conditiile art.
745.

Art. 745. - 1) Dup adjudecarea bunului, adjudecatarul
este obligat s depun de ndat ntregul pret, n numerar ori cu
ordin de plat sau orice alt instrument legal de plat; la cererea
sa, acceptat de creditor sau de reprezentantul su, pretul se va
putea depune si ulterior, n cel mult 5 zile de la data licitatiei.
2) n cazul n care adjudecatar este nsusi creditorul
urmritor si nu particip alti creditori la urmrire sau, desi
particip, acestia se aIl ntr-un rang de preIerint inIerior
creditorului adjudecatar, el va putea depune n contul pretului
creanta sa, n tot sau n parte. Dac pretul bunului este mai mare
dect valoarea creantei, creditorul va putea depune n contul
pretului creanta sa numai dac depune, de ndat sau n cel mult
5 zile de la data licitatiei, diIerenta dintre pretul de adjudecare si
valoarea creantei.
3) Dac pretul sau, dup caz, diIerenta de pret nu se va
depune potrivit alin. 1) sau 2), se va relua licitatia sau, dup
caz, o alt modalitate de valoriIicare a bunului, la acelasi termen
sau la un alt termen, pentru care se vor mplini Iormalittile de
publicitate prevzute de art. 736, iar primul adjudecatar va Ii
rspunztor att de scderea pretului obtinut la a doua vnzare,
ct si de cheltuielile Icute pentru aceasta; aceste sume se vor
stabili de ctre executorul judectoresc prin proces-verbal care

228






nchiderea
licita(iei





Procesul -
verbal de
licita(ie


















Eliberarea
titlului de
proprietate







constituie titlu executoriu si se vor retine cu precdere din suma
depus conIorm art. 742.
4) Executorul judectoresc va consemna de ndat sumele
de bani ncasate, pstrnd dovada consemnrii. Despre aceasta el
va Iace mentiune si n procesul-verbal de licitatie.

Art. 746. - 1) Licitatia se va nchide de ndat ce din
sumele obtinute se pot acoperi toate creantele ce se urmresc,
precum si toate cheltuielile de executare.
2) Executorul judectoresc va declara nchis licitatia si n
cazul n care, n timpul acesteia, survine vreuna din situatiile
prevzute de art. 679 sau, dup caz, de art. 725.

Art. 747. - 1) Dup nchiderea licitatiei, executorul
judectoresc va ntocmi un proces-verbal despre desIsurarea si
rezultatul acesteia. Acest proces-verbal va cuprinde, n aIara
datelor si mentiunilor prevzute la art. 657, sub sanctiunea
nulittii:
a) artarea locului, datei si orei cnd licitatia a nceput si s-
a terminat;
b) indicarea procesului-verbal de sechestru si constatrile
prevzute n art. 739 alin. 2);
c) artarea bunurilor vndute, pretul rezultat din vnzarea
lor, precum si numele sau denumirea Iiecrui adjudecatar.
2) Procesul-verbal va Ii semnat de executor, de debitorul
si creditorul urmritor, dac au Iost de Iat, precum si de
adjudecatar. Dac vreuna din aceste persoane nu poate sau reIuz
s semneze, se va Iace mentiune despre aceasta n procesul-
verbal.
3) Lista prevzut la art. 743 alin. 10) si raportul de
expertiz, dac va Ii cazul, se anexeaz la procesul-verbal si se
pstreaz mpreun cu procesul-verbal de licitatie la dosarul de
executare.

Art. 748. - 1) Executorul judectoresc va elibera, sub
semntura sa, Iiecrui adjudecatar n parte, un certiIicat de
adjudecare, care va cuprinde data si locul licitatiei, numele
adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dup caz, a
pretului pltit sau care urmeaz s Iie pltit.
2) CertiIicatul eliberat Iiecrui adjudecatar constituie
dovada titlului de proprietate asupra bunurilor vndute; n cazul
titlurilor de valoare nominative, adjudecatarul va putea obtine
transIerul acestora pe numele su, n temeiul certiIicatului de
adjudecare.

229








Efectele
adjudecrii






Preluarea
bunului n
contul crean(ei












Inadmisibilita-
tea desfiin(rii
vnzrii.
Excep(ii






Restituirea sau
predareaunor
bunuri
3) n toate cazurile, predarea bunului se va Iace dup
achitarea integral a pretului; pn la predare, debitorul suport
riscul pieirii bunului adjudecat.
4) Dup predare, executorul va dispune, din oIiciu, dac
este cazul, radierea din registrele de publicitate a drepturilor si
sarcinilor stinse prin adjudecare care grevau anterior bunul
adjudecat.

Art. 749. - Prin adjudecare cumprtorul devine, de la
data predrii, proprietarul bunului adjudecat liber de orice
sarcini, care se strmut de drept asupra pretului pltit.


4. Dispozi(ii speciale


Art. 750. - 1) n cazul n care bunul sechestrat nu s-a
putut vinde n conditiile prezentei sectiuni, orice creditor care,
potrivit legii, putea cere executarea silit asupra bunurilor mobile
ale debitorului, l poate prelua n contul creantei sale la pretul
stabilit n publicatiile sau anunturile de vnzare pentru ultimul
termen de licitatie. Dac acest pret este mai mare dect valoarea
creantei, creditorul poate prelua bunul numai dac depune, n
conditiile art. 745 alin. 1), suma de bani ce reprezint diIerenta
dintre pret si valoarea creantei.
2) Dac mai multi creditori vor s preia bunul n
conditiile alin. 1), acesta va Ii atribuit potrivit ordinii de
preIerint stabilite de art. 835 si art. 837. n cazul creditorilor de
rang egal, acestia vor prelua bunul n coproprietate proportional
cu valoarea creantei Iiecruia.

Art. 751. - 1) n cazul vnzrilor la licitatie public

Icute n conditiile prezentei sectiuni nu este admisibil nici o
cerere de desIiintare a vnzrii mpotriva tertului adjudecatar
care a pltit pretul, n aIar de cazul n care a existat Iraud din
partea acestuia. Asemenea cerere nu poate Ii Icut dect pe cale
de actiune principal.
2) Cnd adjudecatar a Iost creditorul, vnzarea va putea Ii
desIiintat, dac exist temei de nulitate, potrivit dreptului
comun.

Art. 752. - 1) Bunurile sechestrate, care nu au putut Ii
valoriIicate n conditiile prezentei sectiuni, rmn
indisponibilizate cel mult 1 ande la data aplicrii sechestrului. n

230


















Obiectul
popririi
























cursul acestui termen, executorul poate proceda din nou la
valoriIicarea acestor bunuri. Dac nici dup expirarea acestui
termen bunurile nu pot Ii valoriIicate, ele se restituie din oIiciu
debitorului sau unui reprezentant al su.
2) n cazul n care debitorul cruia ar urma s i se restituie
bunurile potrivit alin. 1) nu se mai aIl la domiciliul cunoscut si
nici nu ar putea Ii identiIicat n alt loc iar bunurile respective ar
urma s treac, potrivit legii, n proprietatea privat a statului,
executorul judectoresc le va preda organului competent.
3) Despre predarea bunurilor prevzute la alin. 2)
executorul judectoresc va ncheia un proces-verbal, ce va Ii
semnat de el si de organul cruia i s-a Icut predarea.


Sec(iunea a 3-a
Poprirea



Art. 753. - 1) Sunt supuse urmririi silite prin poprire
sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile
incorporale urmribile datorate debitorului ori detinute n numele
su de o a treia persoan, sau pe care aceasta din urm i le va
datora n viitor, n temeiul unor raporturi juridice existente. De
asemenea, n conditiile art. 708 alin. 1), pot Ii poprite si bunurile
mobile corporale ale debitorului detinute de un tert n numele
su.
2) n cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare,
pot Iace obiectul urmririi silite prin poprire att soldul creditor
al acestor conturi, ct si ncasrile viitoare, cu respectarea
limitelor prevzute de art. 704, dac este cazul.
3) Poprirea se poate nIiinta si asupra sumelor sau
bunurilor pe care creditorul le datoreaz debitorului, dac ambele
creante sunt certe si lichide.
4) Se va putea popri si creanta cu termen ori sub conditie.
n acest caz, poprirea nu va putea Ii executat dect dup
ajungerea la termen ori de la data ndeplinirii conditiei.
5) Nu sunt supuse executrii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei aIectatiuni speciale
prevzute de lege si asupra crora debitorul este lipsit de dreptul
de dispozitie;
b) sumele reprezentnd credite nerambursabile sau
Iinantri primite de la institutii sau organizatii internationale
pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aIerente pltii drepturilor salariale viitoare, pe o

231






Cererea de
poprire.
Competen(a








nfiin(area
popririi

























perioad de 3 luni de la data nIiintrii popririi. Atunci cnd
asupra aceluiasi cont sunt nIiintate mai multe popriri, termenul
de 3 luni n care se pot eIectua plti aIerente drepturilor salariale
viitoare se calculeaz o singur dat de la momentul nIiintrii
primei popriri.

Art. 754. - 1) Poprirea se nIiinteaz la cererea
creditorului, de executorul judectoresc de la domiciliul sau
sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
2) n cazul popririi pe conturile unei persoane Iizice sau
juridice, competenta apartine executorului judectoresc de la
domiciliul sau sediul debitorului, ori, dup caz, de la sediul
principal sau, dup caz, de la sediile secundare ale bncii unde
debitorul si-a deschis contul. Dac debitorul are mai multe
conturi deschise, competenta apartine executorului judectoresc
de la oricare din locurile unde acestea au Iost deschise.

Art. 755. - 1) Poprirea se nIiinteaz Ir somatie, n baza
ncheierii de ncuviintare a executrii, prin adres nsotit de o
copie certiIicat de pe titlul executoriu, comunicat celei de-a
treia persoane artate la art. 753 alin. 1), nstiintndu-se si
debitorul despre msura luat.
2) n adresa de nIiintare a popririi se va pune n vedere
celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. 1), tert
poprit, interdictia de a plti debitorului sumele de bani sau
bunurile mobile ce i le datoreaz ori pe care i le va datora,
declarndu-le poprite n msura necesar pentru realizarea
obligatiei ce se execut silit.
3) Adresa de nIiintare a popririi va cuprinde numele si
domiciliul debitorului persoan Iizic ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si codul numeric
personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de
identiIicare Iiscal, dac sunt cunoscute.
4) n cazul n care se solicit nIiintarea popririi pentru
toate conturile unei persoane Iizice sau juridice, inclusiv pentru
conturile subunittilor Ir personalitate juridic ale acesteia din
urm, se vor indica, dac sunt cunoscute, elementele de
identiIicare pentru Iiecare cont n parte, respectiv pentru Iiecare
subunitate Ir personalitate juridic a debitorului persoan
juridic.
5) n cazul n care adresa de nIiintare a popririi se
transmite unei unitti operationale a unei bnci, poprirea va Ii
nIiintat numai asupra conturilor pe care debitorul urmrit le are
deschise la acea unitate. Dac debitorul nu are cont deschis la

232
























Efectul
nfiin(rii
popririi

















unitatea bancar sesizat, aceasta va inIorma executorul cu
privire la conturile deschise de debitor la alte unitti
operationale.
6) Dispozitiile alin. 2) sunt aplicabile si n cazurile n
care poprirea se nIiinteaz asupra titlurilor de valoare sau a altor
bunuri mobile incorporale urmribile ce se aIl n pstrare la
unitti specializate.
7) n cazul n care poprirea a Iost nIiintat ca msur de
asigurare si nu a Iost desIiintat pn la obtinerea titlului
executoriu, se va comunica tertului poprit copie certiIicat de pe
titlul executoriu n vederea ndeplinirii obligatiilor prevzute de
art. 759. Titlul executoriu va Ii nsotit de o adres care va
cuprinde numele si domiciliul debitorului persoan Iizic ori,
pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si codul
numeric personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare sau
codul de identiIicare Iiscal, dac sunt cunoscute, numrul si
data adresei n baza creia s-a nIiintat poprirea asiguratorie,
numrul dosarului de executare si datele de identiIicare a
contului n care a Iost consemnat suma poprit asigurtoriu.
8) Dup nIiintarea popririi, orice alt creditor al
debitorului poprit va putea s popreasc aceeasi creant pn la
eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din poprire, cu
respectarea dispozitiilor art. 759.

Art. 756. - 1) La data comunicrii adresei de nIiintare a
popririi ctre tertul poprit sunt indisponibilizate toate sumele si
bunurile poprite. Din momentul indisponibilizrii si pn la
achitarea integral a obligatiilor prevzute n titlul executoriu,
inclusiv pe perioada suspendrii urmririi silite prin poprire,
tertul poprit nu va Iace nici o alt plat sau alt operatiune care ar
putea diminua bunurile indisponibilizate, dac legea nu prevede
altIel.
2) Cnd se popresc sume cu scadente succesive,
indisponibilizarea se ntinde nu numai asupra sumelor ajunse la
scadent, ci si asupra celor exigibile n viitor.
3) Indisponibilizarea se ntinde si asupra Iructelor civile
ale creantei poprite, precum si asupra oricror alte accesorii
nscute chiar dup nIiintarea popririi.
4) Prin eIectul indisponibilittii, plata sau cesiunea
creantei poprite nu va Ii opozabil creditorului popritor. De
asemenea, nu pot Ii opuse creditorului popritor actele de
dispozitie de orice Iel Icute ulterior nIiintrii popririi de
debitorul poprit asupra bunurilor poprite.
5) Poprirea ntrerupe prescriptia nu numai cu privire la

233
















Publicitatea
popririi









Continuarea
popririi










Obliga(iile
ter(ului poprit



creanta poprit, dar si n ce priveste creanta pentru acoperirea
creia ea a Iost nIiintat.
6) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor
mobile poprite nu va nceta dect dac debitorul consemneaz,
cu aIectatiune special, toate sumele pentru acoperirea crora a
Iost nIiintat poprirea, la dispozitia creditorului urmritor, n
conditiile prevzute de art. 696. Debitorul va nmna recipisa de
consemnare executorului judectoresc, care va nstiinta de ndat
pe tertul poprit.
7) n cazul sumelor urmribile reprezentnd venituri si
disponibilitti n valut, bncile sunt autorizate s eIectueze
convertirea n lei a sumelor n valut, Ir consimtmntul
titularului de cont, la cursul de schimb comunicat de Banca
National a Romniei pentru ziua respectiv, n vederea
consemnrii acestora potrivit dispozitiilor art. 759.

Art. 757. - 1) n cazul cnd creanta poprit este garantat
cu ipotec sau cu alt garantie real, creditorul popritor va Ii n
drept s cear, pe baza unei copii legalizate de pe adresa de
nIiintare a popririi, ca poprirea s Iie nscris n cartea Iunciar
sau n alte registre de publicitate, dup caz.
2) Dac garantia ipotecar este artat n cererea de
poprire, executorul judectoresc va solicita din oIiciu nscrierea
n cartea Iunciar sau n alte registre de publicitate, dup caz.
3) Radierea acestei nscrieri nu se va putea dispune dect
cu citarea creditorului la cererea cruia ea a Iost Icut.

Art. 758. - 1) Poprirea rmne n Iiint si atunci cnd
debitorul si schimb locul de munc sau este pensionat. n
aceste cazuri, tertul poprit va trimite actele prin care s-a nIiintat
poprirea unittii la care se aIl noul loc de munc al debitorului
sau organului de asigurri sociale competent care, de la data
primirii acestor acte, devine tert poprit.
2) Dac debitorul prseste unitatea Ir ca aceasta s
cunoasc noul loc de munc, ea l va ncunostinta pe creditor
despre aceast mprejurare. Dup aIlarea noului loc de munc al
debitorului, creditorul l va aduce la cunostinta unittii de la care
debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1).

Art. 759. - 1) n termen de 5 zile de la comunicarea
popririi, iar n cazul sumelor de bani datorate n viitor, de la
scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
1. s consemneze suma de bani, dac creanta poprit este
exigibil, sau, dup caz, s indisponibilizeze bunurile mobile

234































Eliberarea yi
distribuirea
sumei
consemnate






Cazul
popririlor ce
depyesc
poprite si s trimit dovada executorului judectoresc, n cazul
popririi nIiintate pentru realizarea altor creante dect cele artate
la pct. 2;
2. s plteasc direct creditorului suma retinut si cuvenit
acestuia, n cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de
ntretinere sau de alocatie pentru copii, precum si n cazul
sumelor datorate cu titlu de despgubiri pentru repararea
pagubelor cauzate prin moarte, vtmarea integrittii corporale
sau a snttii. La cererea creditorului, suma i va Ii trimis la
domiciliul indicat sau, dac este cazul, la resedinta indicat,
cheltuielile de trimitere Iiind n sarcina debitorului.
2) Dac sunt nIiintate mai multe popriri, tertul poprit va
proceda potrivit alin. 1), comunicnd, dup caz, executorului ori
creditorilor artati la pct. 1 si 2 din acelasi alineat, numele si
adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de Iiecare n
parte.
3) Tertul n minile cruia se aIl bunurile mobile poprite
este supus tuturor ndatoririlor si sanctiunilor prevzute de lege
pentru custozii de bunuri sechestrate.
4) n cazul cnd poprirea s-a Icut asupra unor bunuri
mobile si termenul de restituire este scadent, tertul poate cere
executorului s le ncredinteze unui custode.
5) Dac bunurile sunt supuse pieirii, degradrii, alterrii
sau deprecierii, ori cnd pstrarea lor reclam cheltuieli
disproportionate n raport cu valoarea lor si nici unul dintre
creditorii popritori nu se oIer s suporte aceste cheltuieli,
executorul judectoresc poate dispune vnzarea lor imediat si
consemnarea sumei astIel obtinute.
6) Tertul poprit nu va putea Iace contestatie mpotriva
popririi. El si va Iormula aprrile n instanta de validare.

Art. 760. - 1) Executorul judectoresc va proceda la
eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, n
conditiile dispozitiilor art. 759 alin. 1) pct. 1 si ale art. 834 si
urmtoarele.
2) n cazul creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au
sediul n localitatea unde Iunctioneaz executorul, sumele
consemnate de tertul poprit vor Ii trimise acestora la adresa
indicat n cererea de nIiintare a popririi ori vor Ii virate n
contul indicat de acestia, pe cheltuiala debitorului.

Art. 761. - 1) n cazul n care sunt nIiintate mai multe
popriri si sumele pentru care s-a dispus nIiintarea popririi
depsesc suma urmribil din veniturile debitorului, tertul poprit,

235
cuantumul
sumei
urmribile




Validarea
popririi



































n termenul prevzut de art. 759 alin. 1), va retine si consemna
suma urmribil, nstiintndu-i pe executorii judectoresti care
au nIiintat popririle, dispozitiile art. 633 aplicndu-se n mod
corespunztor.
2) Distribuirea se va Iace de ctre executorul judectoresc
competent, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.

Art. 762. -

1) Dac tertul poprit nu-si ndeplineste
obligatiile ce-i revin pentru eIectuarea popririi, inclusiv n cazul
n care, n loc s consemneze suma urmribil a liberat-o
debitorului poprit, creditorul urmritor, debitorul sau executorul
judectoresc, n termen de cel mult o lun de la data cnd tertul
poprit trebuia s consemneze sau s plteasc suma urmribil,
poate sesiza instanta de executare, n vederea validrii popririi.
2) Instanta va cita creditorul urmritor si pe cei
intervenienti, dac este cazul, precum si pe debitorul si tertul
poprit si, la termenul Iixat pentru judecarea cererii de validare, va
putea dispune administrarea oricrei probe necesare solutionrii
acesteia, care este admisibil potrivit normelor de drept comun.
n instanta de validare, tertul poprit poate opune creditorului
urmritor toate exceptiile si mijloacele de aprare pe care le-ar
putea opune debitorului n msura n care ele se ntemeiaz pe o
cauz anterioar popririi.
3) Dac din probele administrate rezult c tertul poprit
datoreaz sume de bani debitorului, instanta va da o hotrre de
validare a popririi, prin care va obliga tertul poprit s plteasc
creditorului, n limita creantei, suma datorat debitorului, iar, n
caz contrar, va hotr desIiintarea popririi.
4) Poprirea nIiintat asupra unei creante cu termen sau
sub conditie va putea Ii validat, dar hotrrea nu va putea Ii
executat dect dup ajungerea creantei la termen sau, dup caz,
la data ndeplinirii conditiei.
5) Dac sumele sunt datorate periodic, poprirea se
valideaz att pentru sumele ajunse la scadent, ct si pentru cele
care vor Ii scadente n viitor, n acest ultim caz validarea
producndu-si eIectele numai la data cnd sumele devin
scadente. n cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare,
pentru sumele viitoare, instanta va dispune mentinerea popririi,
pn la realizarea integral a creantei.
6) Dac poprirea a Iost nIiintat asupra unor bunuri
mobile care se aIlau, la data nIiintrii ei, n minile tertului
poprit, instanta va hotr vnzarea lor.
7) Dac poprirea a Iost nIiintat asupra unor bunuri
mobile datorate debitorului, dar care, la data validrii, nu se mai

236








Ci de atac


Efectele
validrii
popririi















Vnzarea
bunurilor
poprite





Desfiin(area
popririi





aIlau n posesia tertului, acesta va Ii obligat, prin hotrrea de
validare, la contravaloarea acestor bunuri, caz n care va Ii
urmrit direct de ctre executorul judectoresc.
8) Tertul poprit care, cu rea-credint, a reIuzat s-si
ndeplineasc obligatiile privind eIectuarea popririi, va putea Ii
amendat, prin aceeasi hotrre de validare, cu o sum cuprins
ntre 2.000 si 10.000 lei.

Art. 763. - Hotrrea dat cu privire la validarea popririi
este supus numai apeluluin termen de 5 zile de la comunicare.

Art. 764. - 1) Hotrrea de validare rmas deIinitiv
constituie titlu executoriu mpotriva tertului poprit, pn la
concurenta sumelor pentru care s-a Icut validarea.
2) Dup validarea popririi, tertul poprit va proceda, dup
caz, la consemnarea sau plata prevzut la art. 759, n limita
sumei determinate expres n hotrrea de validare. n caz de
nerespectare a acestor obligatii, executarea silit se va Iace
mpotriva tertului poprit, pe baza hotrrii de validare, n limita
sumei ce trebuia consemnat sau pltit.
3) Creditorul popritor, n msura n care creanta sa nu va
putea Ii acoperit prin executarea hotrrii de validare, se va
putea ntoarce cu alte urmriri silite mpotriva debitorului poprit.
4) n cazul n care creanta debitorului poprit este
garantat cu ipotec, dup ce hotrrea de validare a devenit
deIinitiv, se va intabula n cartea Iunciar strmutarea dreptului
de ipotec, n Iavoarea tuturor creditorilor care au obtinut
validarea.

Art. 765. - Dac poprirea a Iost nIiintat asupra unor
titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile, corporale sau
incorporale, executorul va proceda la valoriIicarea lor potrivit
dispozitiilor prevzute pentru urmrirea mobiliar propriu-zis,
tinnd seama si de reglementrile speciale reIeritoare la aceste
bunuri, precum si la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute
potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.

Art. 766. - 1) Dac dup nIiintarea popririi, cauza n
temeiul creia s-a nIiintat aceasta a ncetat s mai existe,
executorul judectoresc, din oIiciu sau la cererea debitorului
poprit, va desIiinta poprirea printr-o adres ctre tertul poprit.
Atunci cnd poprirea a Iost validat, desIiintarea acesteia se va
Iace de instanta de executare prin ncheiere executorie, dat cu
citarea prtilor.

237

















Obiectul
urmririi



nceperea yi
efectuarea
urmririi



nfiin(area
sechestrului














2) Cnd creanta debitorului poprit este garantat cu
ipotec, acesta va putea cere, n temeiul acestei adrese sau, dup
caz, a ncheierii rmase deIinitive, radierea notrii popririi sau a
intabulrii strmutrii dreptului de ipotec n cartea Iunciar.
3) Dispozitiile alin. 2) se aplic n mod corespunztor n
cazul radierii popririi asupra unor creante sau altor bunuri
mobile, corporale sau incorporale, nscrise n alte registre de
publicitate dect cartea Iunciar.


Sec(iunea a 4-a
Urmrirea fructelor yi a veniturilor imobilelor

1. Urmrirea silit a fructelor neculese
yi a recoltelor prinse de rdcini


Art. 767. -

Fructele neculese si recoltele prinse de
rdcini apartinnd debitorului, nu se pot urmri dect pe baz de
titluri executorii; ele se pot ns sechestra, potrivit dispozitiilor
art. 918 si urmtoarele.

Art. 768. Urmrirea Iructelor neculese si a recoltelor
prinse de rdcini nu se va putea Iace dect n cele 6 sptmni
dinaintea coacerii lor si va Ii precedat de o somatie cu dou zile
naintea urmririi. Sechestrarea ns se va putea Iace n orice
timp.

Art. 769. - 1) Urmrirea acestor Iructe se va Iace prin
mijlocirea unui executor judectoresc, care va proceda la
sechestrarea acestora si la numirea unui custode, ales potrivit
regulilor aplicabile urmririi mobiliare propriu-zise.
2) Cu acest prilej, executorul va ncheia un proces-verbal
semnat de acesta si de persoanele care, potrivit legii au asistat la
aplicarea sechestrului. Cte un exemplar al procesului-verbal se
va preda creditorului, debitorului si custodelui, iar unul se va lsa
la primria n raza creia se aIl bunurile sechestrate.
3) De asemenea, executorul va trimite de ndat, din
oIiciu, un exemplar al procesul-verbal de sechestru, pentru a Ii
notat urmrirea n cartea Iunciar. Prin eIectul acestei notri,
urmrirea va Ii opozabil tuturor celor care dobndesc vreun
drept asupra imobilului ori asupra Iructelor sau recoltelor
sechestrate.
4) Dispozitiile art. 718-720 se aplic n mod

238


Obliga(iile
custodelui




Vnzarea
fructelor yi
recoltelor

































corespunztor.

Art. 770. - 1) Custodele va avea ndatorirea de a pstra,
culege si depozita Iructele sau recoltele, cheltuielile necesare
Iiind avansate de creditorul urmritor, potrivit art. 736 alin. 4).
2) Se vor aplica, prin asemnare, acestui custode
dispozitiile art. 722 si art. 723.

Art. 771. - 1)

Executorul judectoresc va hotr, dup
caz, vnzarea Iructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de
rdcini sau dup ce vor Ii culese.
2) Vnzarea va Ii anuntat, cu cel putin 5 zile nainte de
termen, la primria comunei respective, la domiciliul debitorului
si locul unde se Iace vnzarea, precum si n alte locuri publice.
3) Ea se va Iace n zilele, la orele si n locul hotrte de
executor, cu preIerint n zilele nelucrtoare si n zilele de trg
sau blci, Iie la Iata locului, Iie n trg sau blci.
4) Vnzarea se va Iace prin licitatie public si, de
preIerint, pe bani gata, n prezenta unui agent al politiei sau a
unui reprezentant al jandarmeriei, ori, n lips, a primarului sau a
unui delegat al primriei, si a debitorului sau chiar n lipsa
acestuia, dac a Iost legal citat. n cazul Iructelor sau recoltelor
prinse de rdcini, pretul se va putea depune, cu acordul
creditorului sau al reprezentantului su, si ulterior, n cel mult 5
zile de la data licitatiei. n toate cazurile, intrarea n posesia
bunurilor adjudecate se va Iace numai dup plata integral a
pretului.
5) Executorul judectoresc va putea ncuviinta ca
vnzarea s se Iac de ctre custode, chiar prin bun nvoial, pe
pretul curent, Ir ca acesta s mai Iie tinut de depozitare, n
cazurile cnd:
1. Iructele sau recolta sunt supuse pieirii, degradrii,
alterrii sau deprecierii si vnzarea trebuie Icut de urgent;
2. depozitarea nu este cu putint sau d loc la cheltuieli
disproportionate n raport cu valoarea Iructelor sau recoltelor.
6) n cazurile artate la alin. 5), vnzarea se va Iace cu
ncunostintarea creditorului si a debitorului.
7) Sumele rezultate din vnzarea Icut de custode vor Ii
consemnate de acesta la unitatea prevzut de lege, n 24 de ore
de la ncasare, iar recipisa de consemnare va Ii depus de ndat
la executor, mpreun cu o list care va Ii semnat de custode si
de cumprtori si n care se vor arta Iructele sau recolta vndut
si pretul de vnzare.
8) Dispozitiile art. 727-752, precum si cele ale art. 834-

239






Obiectul
urmririi








ncuviin(area
urmririi






Administrato-
rul-sechestru












Drepturile yi
obliga(iile
administrato -
rului-sechestru


857 se aplic n mod corespunztor.


2. Urmrirea veniturilor generale ale imobilelor


Art. 772. - 1) Se pot urmri toate veniturile prezente si
viitoare ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului sau asupra
crora el are un drept de uzuIruct.
2) De asemenea, se pot urmri si veniturile debitorului
arendas sau chirias provenite din exploatarea imobilelor arendate
sau nchiriate.
3) Urmrirea veniturilor unui imobil nu va putea Ii
ncuviintat dac exist o urmrire imobiliar asupra aceluiasi
imobil.

Art. 773. - 1) Cererea de urmrire este de competenta
executorului judectoresc n raza cruia se aIl imobilul ale crui
venituri se urmresc si va cuprinde, n aIar de mentiunile artate
n art. 643, artarea imobilului ale crui venituri se urmresc.
2) Prin ncheierea de ncuviintare a urmririi, executorul
va numi si un administrator-sechestru, pentru administrarea
veniturilor imobilului.

Art. 774. 1) Poate Ii numit administrator-sechestru
creditorul, debitorul sau o alt persoan Iizic ori persoan
juridic.
2) Cnd administrator-sechestru este numit o alt
persoan dect debitorul, executorul i va Iixa drept remuneratie
o sum, tinnd seama de activitatea depus, stabilind, totodat, si
modalitatea de plat.
3) n cazul nendeplinirii obligatiilor stabilite n sarcina
sa, administratorul-sechestru, la cererea oricrei persoane
interesate, poate Ii revocat de ctre executorul judectoresc si
nlocuit cu alt persoan.
4) De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru
poate Ii obligat la despgubiri de ctre instanta de executare.

Art. 775. - 1) Administratorul-sechestru este ndatorat s
ia msuri de conservare si de ntretinere n bun stare a
imobilului, s Iac nsmntri sau plantatii pomicole ori viticole
si s ncaseze chiriile si arenzile sau alte venituri aleimobilului,
s plteasc impozitele si taxele locale, dobnzile creantelor
ipotecare, primele de asigurare si, n general, orice alte prestatii

240























Concursul de
urmriri





Publicitatea
urmririi






Predarea
imobilului




cu scadente succesive n legtur cu acel imobil.
2) El este autorizat s retin, pentru cheltuielile de
administrare, cel mult 10 din sumele ncasate, Iiind obligat s
consemneze restul, n 24 de ore de la ncasare, la unitatea
prevzut de lege si s remit recipisele de ndat executorului
judectoresc.
3) Administratorul-sechestru este n drept s denunte
contractele de locatiune existente, potrivit clauzelor contractuale,
s cear evacuarea locatarilor, cu ncuviintarea instantei de
executare, si s exercite n numele proprietarului dreptul de
retentie.
4) n caz de pericol n ntrziere, el va putea lua msuri de
conservare sau de asigurare pe care le reclam o bun
administrare.
5) Administratorul-sechestru nu va putea ns ncheia
contracte de nchiriere sau de arendare dect pe termen de cel
mult 2 ani si numai cu ncuviintarea instantei de executare, prin
ncheiere deIinitiv, dat n camera de consiliu, cu citarea
prtilor.
6) n aIar de cazul de evacuare prevzut la alin. 3),
ncuviintarea instantei de executare este necesar si pentru
intentarea actiunilor.

Art. 776. - n cazul cnd asupra aceluiasi imobil s-au
ncuviintat urmriri generale de venituri la cererea mai multor
creditori, ele vor Ii conexate, potrivit dispozitiilor art. 633,
desemnndu-se totodat un singur administrator-sechestru n
persoana celui dinti numit sau a aceluia care ar prezenta mai
multe garantii.

Art. 777. - 1) Executorul judectoresc va aIisa de ndat
ncheierea de ncuviintare a urmririi la sediul organului de
executare, la instanta de executare si la sediul primriei n raza
creia se aIl imobilul. De asemenea, ncheierea va Ii publicat si
ntr-un ziar local, dac exist.
2) Un exemplar al ncheierii se va trimite din oIiciu,
pentru a se Iace notarea urmririi n cartea Iunciar.

Art. 778. - 1) Dup ncuviintarea urmririi, executorul se
va deplasa la Iata locului, nsotit de administratorul-sechestru,
cruia i va preda, pe baz de inventar, bunurile ale cror venituri
sunt urmrite.
2) Totodat, executorul va notiIica, printr-o nstiintare
scris, pe chiriasi, pe arendasi sau pe cei care au alte contracte de

241
























Efectele
urmririi














Evacuarea
debitorului


exploatare a imobilului, c toate veniturile acestuia sunt
sechestrate si c sunt ndatorati ca n viitor s plteasc chiriile,
arenzile sau alte venituri rezultate din contractele de exploatare a
imobilului, direct administratorului-sechestru ori s le
consemneze la unitatea prevzut de lege, depunnd recipisele la
administratorul-sechestru.
3) Executorul va ncheia un proces-verbal prin care va
constata aducerea la ndeplinire a celor de mai sus si care va Ii
semnat de el si de administratorul-sechestru.
4) Procesul-verbal va Ii ncheiat n 3 exemplare din care
unul va Ii predat administratorului-sechestru, altul va Ii
comunicat debitorului, mpreun cu ncheierea de ncuviintare a
urmririi, n conditiile art. 645 si urmtoarele, iar al treilea va Ii
atasat la dosarul de executare, mpreun cu dovezile de
comunicare a nstiintrilor Icute chiriasilor si arendasilor.
5) Executorul va putea sechestra veniturile, n conditiile
alin. 1)-4), chiar n lipsa administratorului-sechestru, urmnd ca
acestuia s i se predea bunurile ulterior.
6) Administratorul-sechestru, care nu a cerut predarea
bunurilor n termen de 10 zile de la comunicarea numirii, va Ii
socotit c nu accept aceast nsrcinare. Acesta si cel care
reIuz n mod expres nsrcinarea vor Ii nlocuiti de ndat cu
alt persoan prin ncheiere dat de executor Ir citarea prtilor.

Art. 779. - 1) De la data notrii n cartea Iunciar,
urmrirea va Ii opozabil tuturor dobnditorilor de drepturi
asupra imobilului.
2) De la aceeasi dat, cesiunile de venituri, contractele de
nchiriere, de arendare sau de exploatare a imobilului, inclusiv
cesiunile de drepturi rezultnd din aceste contracte, nu vor Ii
opozabile creditorului urmritor.
3) De la data notiIicrii sechestrului persoanelor artate la
art. 778 alin. 2), plata chiriilor, arenzilor sau altor venituri ale
imobilului Icut debitorului va Ii, de asemenea, inopozabil
creditorului urmritor.
4) Plata sumelor artate la alin. 3), Icut debitorului,
nainte de data notiIicrii si de termenul Iixat n contractul
respectiv, va Ii opozabil creditorului urmritor numai dac este
constatat printr-un nscris cu dat cert.

Art. 780. - n cazul n care debitorul ocup el nsusi
imobilul ale crui venituri sunt urmrite, la cererea creditorului,
instanta de executare va putea, dup mprejurri, s ordone
evacuarea, n tot sau n parte, a imobilului Iie de ndat, Iie ntr-

242



Sumele
necesare
ntre(inerii
debitorului


Descrcarea
administrato-
rului-sechestru













Eliberarea yi
distribuirea
veniturilor





ncetarea
urmririi









un anumit termen, n scopul asigurrii unei mai bune exploatri a
acestuia.

Art. 781. - Dac debitorul nu are alte mijloace de
subzistent, la cererea sa, executorul judectoresc va putea
dispune ca o parte din venituri s serveasc pentru ntretinerea lui
si a Iamiliei sale, pe toat durata urmririi, dispozitiile art. 804
aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 782. - 1) La sIrsitul Iiecrui semestru, socotit de la
data predrii imobilului, sau de la data Iixat de executor,
precum si la sIrsitul gestiunii, administratorul-sechestru este
dator s prezinte o dare de seam, n Iata executorului si a
prtilor interesate, cu privire la veniturile ncasate si cheltuielile
eIectuate, pe baz de documente justiIicative.
2) Executorul va veriIica socotelile si, dac acestea sunt
regulat ntocmite si corespund realittii, va da descrcare
administratorului-sechestru, prin ncheiere, dat Ir citarea
prtilor. n caz contrar, la cererea prtii interesate sau din oIiciu,
executorul va dispune, prin ncheiere, revocarea din Iunctie a
administratorului-sechestru si numirea altei persoane.
3) Remuneratia administratorului-sechestru va Ii pltit
numai dac socotelile au Iost date si aprobate, primind
descrcare de la executor.

Art. 783. - 1) Dup Iiecare depunere de socoteli, sumele
rezultate din urmrire vor Ii eliberate sau, dup caz, distribuite
ntre creditori, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.
2) n caz de concurs ntre urmrirea general de venituri
si o urmrire imobiliar, nIiintat ulterior de un creditor ipotecar
n rang prioritar, acesta din urm va avea drept de preIerint
asupra veniturilor nedistribuite.

Art. 784. Urmrirea de venituri nceteaz:
1. prin renuntare la urmrire, Icut de toti creditorii
urmritori si intervenienti;
2. prin plata creantelor acestora, inclusiv dobnzile si
cheltuielile de judecat si de executare;
3. prin depunerea, cu aIectatiune special, a sumelor
pentru care s-a Icut urmrirea, n conditiile art. 696;
4. prin adjudecarea silit a imobilului;
5. prin trecerea unui termen de 5 ani de la nIiintarea ei,
chiar dac creditorul urmritor nu a Iost ndestulat. Se excepteaz
cazul cnd se urmresc veniturile unui uzuIruct.

243









Obiectul
urmririi











Urmrirea
corpurilor de
carte funciar




ntinderea
urmririi




Imobilele
minorilor yi
interziyilor








Capitolul II
Urmrirea imobiliar

Sec(iunea I
unurile imobile care pot fi urmrite


Art. 785. - 1) Sunt supuse urmririi silite imobiliare
bunurile imobile.
2) Pot Iorma obiectul urmririi silite imobiliare si dreptul
de uzuIruct asupra unui imobil, precum si dreptul de superIicie.
3) Dreptul de servitute poate Ii urmrit silit numai odat
cu Iondul dominant cruia i proIit.
4) Nu sunt supuse urmririi silite imobilele declarate
neurmribile n cazurile si n conditiile prevzute de lege.
5) n cazul titlurilor executorii privitoare la creante a
cror valoare nu depseste 5.000 lei inclusiv, urmrirea bunurilor
imobile ale debitorului poate Ii Icut numai dac acesta nu are
alte bunuri urmribile.

Art. 786. - 1) Urmrirea imobilelor nscrise n cartea
Iunciar se Iace pe corpuri de carte Iunciar n ntregimea lor.
2) Se pot urmri n mod separat constructiile ce Iormeaz
o proprietate distinct de sol, drepturile privitoare la proprietatea
pe tronsoane, etaje sau pe apartamente, precum si orice alte
drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declar imobile.

Art. 787. -

1) Urmrirea silit imobiliar se ntinde de
plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului, prevzute de
Codul civil.
2) Bunurile accesorii nu pot Ii urmrite dect odat cu
imobilul.

Art. 788. -

1) Imobilul unui minor sau al unei persoane
puse sub interdictie judectoreasc nu poate Ii urmrit silit
naintea urmririi mobilelor sale.
2) Dispozitiile alin. 1) nu mpiedic urmrirea silit
asupra unui imobil aIlat n proprietatea comun a minorului sau a
persoanei puse sub interdictie judectoreasc si a unei persoane
cu capacitate deplin de exercitiu, dac obligatia prevzut n
titlul executoriu este comun.


244
Urmrirea
imobilelor
ipotecate

















Urmrirea
imobilelor
proprietate
comun















Cererea de
urmrire



Art. 789. - 1) Creditorii, care au ipotec nscris asupra
unui imobil, l pot urmri n orice mini ar trece si pot cere
vnzarea lui pentru a se ndestula din pretul rezultat.
2) Cu toate acestea, n cazul n care se urmreste un
imobil ipotecat care a Iost ulterior nstrinat, dobnditorul, care
nu este personal obligat pentru creanta ipotecar, poate s se
opun la vnzarea imobilului ipotecat, dac au rmas alte imobile
ipotecate n posesia debitorului principal si s cear instantei de
executare urmrirea prealabil a acestora din urm, dup regulile
prevzute de Codul civil n materie de Iidejusiune. Pe durata
urmririi acestor bunuri, urmrirea imobilului apartinnd tertului
dobnditor este suspendat.
3) Contestatia prin care tertul dobnditor se opune la
scoaterea la vnzare se va putea Iace, sub sanctiunea decderii, n
termen de 10 zile de la comunicarea ncheierii prin care s-a
dispus notarea n cartea Iunciar a nceperii urmririi silite.
4) Creditorii ipotecari nu pot urmri n acelasi timp si
bunurile neipotecate ale debitorului lor dect n cazul n care
bunurile ipotecate nu sunt suIiciente pentru plata creantelor.

Art. 790. - 1) Creditorii personali ai unui debitor
coproprietar sau codevlmas nu vor putea s urmreasc partea
acestuia din imobilele aIlate n proprietate comun, ci vor trebui
s cear mai nti mprteala acestora. La cererea creditorului,
actiunea n mprteal poate Ii notat n cartea Iunciar.
2) Creditorii personali pot urmri ns cota-parte
determinat a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra
imobilului, Ir a mai Ii necesar s cear mprteala, dac ea este
nendoielnic stabilit si lmurit si este nscris, prin artarea
unei Iractiuni, n cartea Iunciar. n acest caz, coproprietarii vor
putea cere punerea n vnzare a ntregului imobil aIlat n
coproprietate.


Sec(iunea a 2-a
Pornirea, ncuviin(area, publicitatea yi suspendarea
urmririi imobiliare


Art. 791. - 1) Cererea de urmrire, nsotit de titlul
executoriu si dovada achitrii taxelor de timbru, se va ndrepta la
executorul judectoresc n a crui raz teritorial se aIl imobilul
apartinnd debitorului urmrit sau unei alte persoane, dac se
urmreste un imobil ipotecat.

245


























ncuviin(area
urmririi
















2) Cnd se urmresc mai multe imobile, care alctuiesc
un singur corp Iunciar, dar sunt situate n diIerite circumscriptii,
cererea se va putea Iace la oricare din executorii judectoresti
competenti, dup alegerea creditorului.
3) Cnd se urmresc mai multe imobile, care alctuiesc
corpuri Iunciare distincte, nscrise la acelasi birou sau la birouri
de cadastru si publicitate imobiliar diIerite, pentru o creant
garantat cu ipotec colectiv, cererea se va ndrepta la
executorul judectoresc n a crui raz teritorial este nscris
ipoteca principal.
4) Cererea de urmrire, n aIar de mentiunile artate la
art. 643, va mai trebui s cuprind:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul tertului dobnditor, dac se urmreste un
imobil ipotecat care a Iost nstrinat acestuia, ori pe cele ale
coproprietarilor, dac se urmreste o parte indiviz;
b) bunurile ce se urmresc si datele necesare identiIicrii
lor, precum judetul, orasul sau comuna, strada, numrul,
vecinttile, supraIata, Ielul culturii sau constructiile. Imobilele
nscrise n cartea Iunciar se vor identiIica prin artarea orasului
sau comunei, a numrului crtii Iunciare, a corpului Iunciar si al
numerelor cadastrale sau, dup caz, topograIice;
c) valoarea Iiecrui imobil, raportat la preturile medii de
piat din localitatea respectiv, aIar de cazul cnd pretuirea nu
este cu putint, Iiind necesar prerea unui expert.

Art. 792. - 1) Executorul va ncuviinta cererea de
urmrire imobiliar, prin ncheiere, care va cuprinde, n aIara
mentiunilor prevzute de art. 644 alin. 3):
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul tertului dobnditor, dac este cazul;
b) descrierea imobilului, asa cum este individualizat n
cerere;
c) artarea valorii de circulatie a imobilului indicat de
creditor.
2) ncheierea de ncuviintare a executrii se va comunica,
din oIiciu, debitorului si tertului dobnditor, dac este cazul,
nsotit de titlul executoriu si de somatie, punndu-i-se n vedere
ca n termen de 15 zile de la primirea acesteia s plteasc
ntreaga datorie, inclusiv dobnzile si cheltuielile de executare.
3) Dac s-a ncuviintat urmrirea numai pentru partea
indiviz apartinnd debitorului n imobilul aIlat n coproprietate,
ncheierea de ncuviintare a executrii va Ii comunicat si
coproprietarilor, cu invitatia de a-si exercita dreptul ce le este

246


Publicitatea
urmririi

























Vnzarea n
ntregime a
imobilului aflat
n
coproprietate










recunoscut prin art. 794.

Art. 793. - 1) Odat cu aceast comunicare, executorul
va solicita biroului teritorial de cadastru si publicitate imobiliar
s dispun, n baza ncheierii prevzute la art. 792, notarea
urmririi imobilului n cartea Iunciar, cu artarea creditorului
urmritor si a sumei pentru care se Iace urmrirea.
2) Cnd se urmresc mai multe imobile, nscrise la acelasi
birou sau la birouri teritoriale de cadastru si publicitate
imobiliar diIerite, pentru o creant garantat cu ipotec
colectiv, cererea de notare a urmririi se va nainta biroului
teritorial la care este nscris ipoteca principal, care, dup ce va
svrsi notrile prevzute de lege, va trimite din oIiciu o copie de
pe ncheierile sale biroului de cadastru si publicitate imobiliar
unde este nscris ipotecasecundar.
3) Cnd dreptul de proprietate este nscris numai
provizoriu n Iavoarea debitorului, notarea se va Iace sub
conditia justiIicrii nscrierii provizorii. n acest caz, creditorul
urmritor va Ii n drept s exercite, n numele debitorului,
actiunea pentru justiIicarea dreptului de proprietate.
4) Cnd cererea de notare nu poate Ii admis din cauza
unui impediment de carte Iunciar, se va nota respingerea
acesteia.
5) ncheierea de admitere sau respingere a notrii
pronuntate de registratorul de carte Iunciar se va comunica, n
aIara creditorului urmritor, executorului judectoresc, precum si
persoanelor care, potrivit mentiunilor din cartea Iunciar, sunt
interesate.

Art. 794. - 1) Coproprietarii imobilului urmrit pentru o
parte indiviz vor putea exercita dreptul de a cere scoaterea la
vnzare a ntregului imobil aIlat n indiviziune, n termen de 5
zile de la primirea ncheierii de ncepere a urmririi ori, n lips,
de la data comunicrii ncheierii de notare a acesteia n cartea
Iunciar.
2) Cererea nu va Ii admis dect dac va Ii semnat de
toti coproprietarii si dac va Ii depus personal ori, n lips, prin
mandatar avnd procur special. Dac cererea acestora a Iost
legalizat de notarul public sau certiIicat de avocat, ea va putea
Ii depus de oricare din coproprietari, personal sau prin
reprezentant, ori va putea Ii de asemenea transmis prin post,
dup caz.
3) Executorul, primind cererea, va dispune scoaterea n
vnzare a ntregului imobil, prin ncheiere, dat Ir citarea

247


Suspendarea
urmririi la
cererea
debitorului


















Concursul mai
multor
urmriri
imobiliare

Modalit(i de
valorificare







Inopozabilita-
tea unor
drepturi reale



prtilor, care se va comunica creditorului urmritor.

Art. 795. - 1) Dup primirea ncheierii de ncepere a
urmririi, debitorul poate cere instantei de executare n termen de
10 zile de la comunicare, s-i ncuviinteze ca plata integral a
datoriei, inclusiv dobnzile si cheltuielile de executare, s se Iac
din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmrite, sau din
alte venituri ale sale, pe timp de 6 luni.
2) Instanta sesizat potrivit alin. 1) va cita prtile n
camera de consiliu si se va pronunta de ndat prin ncheiere
deIinitiv. n caz de admitere a cererii debitorului, instanta va
dispune suspendarea urmririi silite imobiliare, ncheierea Iiind
comunicat si executorului.
3) Suspendarea urmririi se va comunica, prin grija
executorului, chiriasilor si arendasilor sau altor debitori care, de
la data comunicrii, vor consemna toate sumele scadente n viitor
la unitatea prevzut de lege si vor depune recipisa de
consemnare la executorul judectoresc.
4) Venitul aIectat va servi n mod exclusiv pentru
acoperirea creantei creditorului urmritor.
5) Pentru motive temeinice, creditorul poate solicita
instantei reluarea urmririi nainte de expirarea termenului de 6
luni, dispozitiile alin. 2) Iiind aplicabile n mod corespunztor.

Art. 796. - n cazul cnd mai multi creditori au nceput
urmriri asupra aceluiasi imobil, ele se vor conexa la cererea
oricruia dintre ei sau din oIiciu, n conditiile prevzute de art.
633.

Art. 797. - Imobilele urmrite silit se valoriIic prin
modalittile de vnzare prevzute de art. 728-730, care se aplic
n mod corespunztor.


Sec(iunea a 3-a
Efectele urmririi


Art. 798. - Drepturile reale nscrise dup notarea urmririi
imobilului n cartea Iunciar nu vor putea Ii opuse creditorului
urmritor si adjudecatarului, n aIar de cazurile expres
prevzute de lege sau de cazul n care creditorul sau
adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept ori debitorul sau
tertul dobnditor a consemnat sumele necesare acoperirii

248



Loca(iunea yi
cesiunea de
venituri
















Procesul-
verbal de
situa(ie







Evacuarea
debitorului




Administrarea
imobilului
urmrit



creantelor ce se urmresc, inclusiv dobnzile si cheltuielile de
executare.

Art. 799. -

1) nchirierile sau arendrile, precum si
cesiunile de venituri Icute de debitor sau tertul dobnditor dup
data notrii urmririi, nu vor Ii opozabile creditorului urmritor
si adjudecatarului.
2) nchirierile sau arendrile anterioare notrii sunt
opozabile, n conditiile legii, att creditorilor urmritori, ct si
adjudecatarului.
3) Chiriile sau arenzile pltite debitorului urmrit nainte
de scadent nu pot Ii ns opuse creditorilor urmritori si
adjudecatarului, dect dac sunt constatate prin nscrisuri cu dat
cert.


Sec(iunea a 4-a
Vnzarea la licita(ie public

1. Formalit(ile premergtoare vnzrii

Art. 800. Dup comunicarea ncheierii de ncuviintare a

executrii, n vederea identiIicrii imobilului urmrit si a pretuirii
lui, executorul judectoresc se va deplasa de ndat la locul unde
este situat acesta si va ncheia un proces-verbal de situatie.
Procesul-verbal va cuprinde, pe lng mentiunile prevzute la
art. 810 alin. 1) lit. a)-c), e) si m), si descrierea imobilului
urmrit.
2) Cnd se urmreste un imobil care nu este nscris n
cartea Iunciar, executorul va Iace si o schit de plan.

Art. 801. - n cazul n care debitorul sau tertul dobnditor
ocup el nsusi imobilul urmrit, la cererea creditorului sau a
executorului, instanta de executare va putea, dup mprejurri, s
ordone evacuarea sa din imobil, n tot sau n parte, Iie de ndat,
Iie ntr-un anumit termen.

Art. 802. - 1) Pe data comunicrii ncheierii de
ncuviintare a executrii, debitorul sau, dup caz, tertul
dobnditor este deczut din dreptul de a eIectua acte de
administrare asupra imobilului urmrit.
2) Executorul judectoresc va numi un administrator-
sechestru care s asigure administrarea imobilului, ncasarea

249






Drepturile yi
obliga(iile
administrato-
rului-sechestru













Sumele
necesare
ntre(inerii
debitorului






Distribuirea
veniturilor
imobilului





Declanyarea
procedurii de
vnzare
veniturilor, eIectuarea cheltuielilor necesare si aprarea n
litigiile privitoare la acest bun.
3) Cnd debitorul nsusi sau tertul dobnditor este
administratorul imobilului urmrit, executorul judectoresc i va
preda imobilul cu acest titlu.

Art. 803. - 1) Administratorul-sechestru este obligat:
a) s pstreze si s ntretin imobilul urmrit, cu toate
accesoriile lui;
b) s ncaseze chiriile, arenzile si alte venituri;
c) s plteasc primele de asigurare, impozitele si taxele
locale;
d) s denunte contractele de locatiune existente, potrivit
clauzelor contractuale, si s cear evacuarea locatarilor;
e) s ncheie, cu ncuviintarea instantei de executare, dat
prin ncheiere, cu citarea prtilor, contracte de locatiune, pe
termen de cel mult 2 ani;
I) s culeag Iructele si recoltele si s le vnd, n conditiile
prevzute de art. 771.
2) Dispozitiile art. 774 si urmtoarele se aplic n mod
corespunztor si administratorului-sechestru numit n cadrul
acestei proceduri.

Art. 804. - 1) Dac debitorul sau tertul dobnditor nu are
alt mijloc de subzistent dect veniturile imobilului urmrit, la
cererea acestuia, executorul judectoresc, prin proces-verbal,
poate s-i Iixeze o cot de cel mult 20 din aceste venituri
pentru ntretinerea lui si a Iamiliei sale, pe toat durata urmririi.
2) mpotriva msurii luate de ctre executorul
judectoresc, cei interesati se pot adresa instantei de executare.
Instanta va cita prtile n termen scurt, n camera de consiliu, si
va hotr prin ncheiere deIinitiv.

Art. 805. - Sumele ncasate de administratorul-sechestru
se vor distribui creditorilor, odat cu pretul rezultat din vnzarea
imobilului urmrit.


2. Scoaterea n vnzare a imobilului


Art. 806. - 1) Dac n termen de 15 zile de la primirea
ncheierii de ncuviintare a executrii debitorul nu plteste
datoria, executorul judectoresc va ncepe procedura de vnzare.

250





Evaluarea
imobilului
urmrit



























Stabilirea
pre(ului
imobilului yi a
valorii altor
drepturi




2) n cazul n care obiectul executrii silite l Iormeaz
mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de
vnzare prin licitatie public se va ndeplini pentru Iiecare bun n
parte.

Art. 807. - 1) Executorul va stabili de ndat valoarea de
circulatie a imobilului, lund n considerare valoarea artat de
creditor n cererea de urmrire, iar dac debitorul este
nemultumit de aceast valoare sau evaluarea de ctre creditor nu
a Iost cu putint, cea stabilit de ctre expert, n conditiile
prezentului articol.
2) Totodat, executorul va cere biroului de cadastru si
publicitate imobiliar s-i comunice drepturile reale si alte
sarcini care greveaz imobilul urmrit, precum si eventualele
drepturi de preIerint nscrise n Iolosul altor persoane. Titularii
acestor drepturi vor Ii nstiintati despre executare si vor Ii citati
la termenele Iixate pentru vnzarea imobilului.
3) Debitorul nemultumit de evaluarea imobilului, artat
n cererea de executare, poate solicita eIectuarea unei expertize,
n termen de 5 zile de la comunicarea ncheierii prin care s-a
ncuviintat executarea, sub sanctiunea decderii.
4) Expertiza poate Ii cerut si de tertul dobnditor, de
coproprietari, n cazul prevzut de art. 794, precum si de
creditorii intervenienti, n termenul artat la alin. 2).
5) La cerere se vor altura toate nscrisurile ce pot servi
pentru evaluarea imobilului.
6) Expertul va Ii numit, de ctre executor, prin ncheiere
executorie, care va arta si termenul de depunere a raportului de
expertiz, dispozitiile art. 732 alin. 5)-8) aplicndu-se n mod
corespunztor. ncheierea se comunic prtilor si expertului.
Creditorul poate depune la dosar nscrisuri n vederea evalurii
imobilului, dac este cazul.
7) O alt expertiz nu este admisibil, dar prtile pot
conveni o alt valoare.

Art. 808. - 1) Executorul va Iixa pretul imobilului, care
va Ii pretul de pornire a licitatiei, la valoarea stabilit conIorm
art. 807, prin ncheiere deIinitiv, dat Ir citarea prtilor.
2) Separat de pretul imobilului se va determina si
valoarea drepturilor de uzuIruct, uz, abitatie sau servitute, dac
aceste drepturi au Iost intabulate ulterior nscrierii vreunei
ipoteci; n cazul imobilelor nscrise n cartea Iunciar se va avea
n vedere valoarea acestor drepturi mentionat n cartea Iunciar,
iar dac nu este nscris, ea se va stabili, cnd este cazul, prin

251


Punerea n
vnzare











Publicitatea
vnzrii



























expertiz, n conditiile artate la art. 807.

Art. 809. - 1) n termen de 5 zile de la stabilirea pretului
imobilului, executorul va Iixa, prin ncheiere deIinitiv, dat cu
citarea n termen scurt a prtilor, termenul pentru vnzarea
imobilului si va dispune ca ea s Iie adus la cunostinta public
prin publicatii de vnzare.
2) Termenul stabilit pentru vnzare nu va Ii mai scurt de
20 de zile si nici mai lung de 40 de zile de la aIisarea publicatiei
de vnzare la locul unde va avea loc licitatia.
3) Cnd se urmreste un imobil nscris n cartea Iunciar,
asupra cruia exist o nscriere provizorie cu privire la dreptul de
proprietate, n Iavoarea unui tert, termenul de vnzare nu se va
putea Iixa dect dup radierea nscrierii provizorii.

Art. 810. - 1) Publicatiile de vnzare vor cuprinde
urmtoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numrul dosarului de executare;
c) numele executorului judectoresc;
d) numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
debitorului, al tertului dobnditor, dac va Ii cazul, si al
creditorului;
e) titlul executoriu n temeiul cruia se Iace urmrirea
imobiliar;
I) identiIicarea imobilului cu artarea numrului cadastral
sau topograIic si a numrului de carte Iunciar, precum si
descrierea lui sumar;
g) pretul la care a Iost evaluat imobilul;
h) mentiunea, dac va Ii cazul, c imobilul se vinde grevat
de drepturile de uzuIruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate
ulterior nscrierii vreunei ipoteci si c, n cazul n care creantele
creditorilor urmritori nu ar Ii acoperite la prima licitatie, se va
proceda, n aceeasi zi, la o nou licitatie pentru vnzarea
imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor ncepe
aceste licitatii va Ii cel prevzut de art. 817 alin. 6) si 7);
i) ziua, ora si locul vnzrii la licitatie;
j) somatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra
imobilului s-l anunte executorului nainte de data stabilit
pentru vnzare, n termenele si sub sanctiunile prevzute de lege;
k) somatia ctre toti cei care vor s cumpere imobilul s se
prezinte la termenul de vnzare, la locul Iixat n acest scop si,
pn la acel termen, s prezinte oIerte de cumprare;
l) mentiunea c oIertantii sunt obligati s depun, pn la

252
























Comunicarea
publica(iilor de
vnzare














Situa(ia
vnztorului
imobilului
termenul de vnzare, o garantie reprezentnd 10 din pretul de
pornire a licitatiei;
m) semntura si stampila executorului judectoresc.
2) Mentiunile artate la alin. 1) lit. a) si c)-m) sunt
prevzute sub sanctiunea nulittii.
3)Publicatia de vnzare se va aIisa la sediul organului de
executare si al instantei de executare, la locul unde se aIl
imobilul urmrit, la sediul primriei n a crei raz teritorial este
situat imobilul, precum si la locul unde se desIsoar licitatia,
dac acesta este altul dect locul unde este situat imobilul.
4) Publicatii n extras, cuprinznd mentiunile artate la
alin. 1) lit. a) si c)-m), se vor Iace, sub sanctiunea nulittii, ntr-
un ziar de circulatie national, dac valoarea imobilului
depseste suma de 250.000 lei, sau ntr-un ziar local, dac nu
trece peste aceast sum, precum si n ziare, reviste si alte
publicatii existente care sunt destinate vnzrii unor imobile de
natura celui scos la licitatie, inclusiv pe pagini de internet
deschise n acelasi scop.
5) Cheltuielile de aIisare si publicare vor Ii avansate de
ctre creditorul urmritor si vor Ii preluate din pretul bunurilor
urmrite.
6) ndeplinirea acestor Iormalitti se va constata prin
procese-verbale ncheiate de executorul judectoresc.

Art. 811. - 1) Cte un exemplar din publicatia de vnzare

se va comunica, potrivit dispozitiilor pentru comunicarea si
nmnarea citatilor:
a) creditorului urmritor, debitorului sau tertului
dobnditor, precum si coproprietarilor, dac va Ii cazul;
b) creditorilor ipotecari nscrisi n cartea Iunciar, precum
si celor care au nscrieri provizorii sau notri n legtur cu vreun
drept real, dac nscrierile sau notrile sunt anterioare notrii
urmririi. Comunicarea se va Iace, pentru creditorii ipotecari, la
domiciliul ales n actul prin care s-a constituit dreptul de ipotec,
iar n lips, la domiciliul sau sediul real;
c) organelor Iiscale locale.
2) n cazul n care se urmreste imobilul unui minor sau
al unei persoane puse sub interdictie judectoreasc, o copie de
pe publicatia de vnzare a imobilului se comunic si la parchetul
de pe lng instanta de executare.

Art. 812. 1) Vnztorul imobilului urmrit, care are, n
conditiile legii, ipotec legal, precum si dreptul de a cere sau de
a declara rezolutiunea pentru neplata pretului, va Ii somat prin

253
urmrit


































Locul
licita(iei




Participan(ii la
licita(ie

publicatie s opteze, n scris, n termen de 5 zile de la
comunicarea publicatiei, pentru valoriIicarea unuia din aceste
drepturi.
2) Dac nu a optat n termenul prevzut la alin. 1) pentru
dreptul de a obtine rezolutiunea, vnztorul se consider deczut
din acest drept si nu mai poate reclama dect creanta garantat cu
ipotec.
3) n cazul cnd a optat pentru rezolutiune, actiunea n
rezolutiune a vnzrii se Iace n cadrul contestatiei la executare,
n termen de 15 zile de la expedierea optiunii ctre executorul
judectoresc. n acelasi termen trebuie Icut si declaratia
unilateral de rezolutiune a vnzrii.
4) Actiunea n rezolutiune pentru neplata pretului,
introdus potrivit alin. 3) sau, dup caz, declaratia unilateral de
rezolutiune suspend urmrirea silit a imobilului.
5) De asemenea, mpiedic urmrirea silit a imobilului si
actiunea n rezolutiune pentru neplata pretului introdus anterior
nceperii urmririi silite cu conditia ca aceasta s Ii Iost notat n
cartea Iunciar. Dac actiunea n rezolutiune a Iost introdus
anterior nceperii urmririi silite, dar nu a Iost notat n cartea
Iunciar vnztorul poate, n termenul prevzut la alin. 1), s-si
exprime n scris optiunea de a continua ori nu judecata si s
noteze actiunea n cartea Iunciar, dac este cazul. Dispozitiile
prezentului alineat se aplic, n mod corespunztor, si declaratiei
unilaterale de rezolutiune a vnzrii Icut nainte de nceperea
urmririi silite.
6) Dispozitiile prezentului articol se aplic si
coschimbasului, precum si oricrui alt nstrintor care este
titularul unei ipoteci legale asupra imobilului care Iace obiectul
urmririi silite.


3. Licita(ia yi adjudecarea imobilului


Art. 813. - Vnzarea se Iace la sediul organului de
executare sau al instantei de executare ori la locul unde este
situat imobilul sau n orice alt loc, dac se consider c este mai
potrivit pentru buna valoriIicare a acestuia. Vnzarea se poate
eIectua si la sediul primriei n raza creia este situat imobilul.

Art. 814. - 1) Poate participa la licitatie orice persoan
care este ndeobste cunoscut ca Iiind solvabil, are capacitate
deplin de exercitiu, precum si capacitatea s dobndeasc bunul

254













Garan(ia de
participare















Amnarea
licita(iei










Efectuarea
licita(iei
ce se vinde.
2) Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin
persoane interpuse.
3) Solvabilitatea, capacitatea si interpunerea sunt lsate la
aprecierea sumar si imediat a executorului judectoresc, care
poate reIuza Icnd mentiune despre aceasta n procesul-verbal
de licitatie.
4) Mandatarul va trebui s prezinte o procur special
autentic, care se va pstra la dosarul executrii.
5) Creditorii urmritori sau intervenienti nu pot s
adjudece bunurile oIerite spre vnzare la o valoare mai mic de
75 din pretul de pornire a primei licitatii.

Art. 815. -

1) Persoanele care vor s cumpere imobilul la
licitatie sunt obligate s depun la unitatea prevzut de lege, la
dispozitia executorului judectoresc, pn la termenul stabilit
pentru vnzare, o garantie reprezentnd 10 din pretul de
ncepere a licitatiei pentru termenul respectiv. Dovada
consemnrii va Ii atasat oIertei de cumprare.
2) Creditorii urmritori sau intervenienti nu au obligatia
de a depune garantia prevzut la alin. 1).
3) De asemenea, sunt dispensate de garantia prevzut la
alin. 1) persoanele care, mpreun cu debitorul, au asupra
imobilul urmrit un drept de proprietate comun pe cote-prti sau
sunt titularii unui drept de preemptiune, dup caz.
4) n cazurile prevzute la alin. 2) si 3), dac ns
valoarea creantei ipotecare sau valoarea cotei-prti a
proprietarului nu acoper cuantumul garantiei prevzute n alin.
1), se va completa diIerenta.

Art. 816. - 1) Executorul judectoresc va amna
vnzarea, din oIiciu sau la cererea prtii interesate, dac se
constat c nu au Iost respectate termenele de nstiintare a
debitorului sau a tertului dobnditor ori, dup caz, cele de
eIectuare a publicittii vnzrii. Pentru noul termen, care nu
poate Ii mai lung de 20 de zile de la dat Iixat pentru prima
vnzare, se vor reIace Iormalittile de publicitate nclcate,
potrivit art. 810.
2) n toate cazurile, partea interesat, dac a Iost prezent,
poate solicita amnarea vnzrii prin cerere scris Icut nainte
de nceperea licitatiei, sub sanctiunea decderii.

Art. 817. -

1) Vnzarea la licitatie se Iace n mod public.
Ea ncepe prin citirea de ctre executor a publicatiei de vnzare

255












































si a oIertelor primite pn la acea dat.
2) Licitatia se va tine separat pentru Iiecare corp Iunciar
sau, dup caz, pentru Iiecare imobil, dac acesta nu este nscris n
cartea Iunciar.
3) Dac mai multe corpuri Iunciare sunt grevate cu
aceeasi ipotec sau corpul Iunciar este compus din mai multe
parcele, executorul judectoresc va putea dispune, la cererea
debitorului sau a creditorului urmritor, ca vnzarea s se Iac n
acelasi timp pentru mai multe corpuri Iunciare sau separat pentru
Iiecare parcel n parte.
4) n cazul cnd corpurile Iunciare sau parcelele se vnd
separat, ordinea vnzrii lor va Ii artat de debitor, iar n lipsa
unei asemenea mentiuni, va Ii stabilit de executor.
5) Executorul va oIeri apoi spre vnzare imobilul, prin
trei strigri succesive, la intervale de timp care s permit optiuni
si supralicitri, pornind de la pretul oIerit care este mai mare
dect cel la care s-a Icut evaluarea, potrivit art. 807 alin. 1) sau,
n lipsa unei asemenea oIerte, chiar de la acest pret.
6) Dac imobilul este grevat de vreun drept de uzuIruct,
uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior nscrierii vreunei
ipoteci, la primul termen de vnzare strigrile vor ncepe de la
pretul cel mai mare oIerit sau, n lips, de la cel Iixat n
publicatie, sczut cu valoarea acestor drepturi socotit potrivit
art. 808 alin. 2).
7) Dac din cauza existentei drepturilor artate la alin.
6), nu s-a putut obtine un pret suIicient pentru acoperirea
creantelor ipotecare nscrise anterior, socotite dup datele din
cartea Iunciar, executorul judectoresc va relua n aceeasi zi
licitatia pentru vnzarea imobilului liber de acele drepturi; n
acest caz, strigrile vor ncepe de la pretul mentionat n
publicatia de vnzare, Ir scderea artat n alin. 6).
8) n cazul n care nu este oIerit nici pretul la care
imobilul a Iost evaluat, vnzarea se va amna la un alt termen, de
cel mult 30 de zile, pentru care se va Iace o nou publicatie n
conditiile art. 810. La acest termen, licitatia va ncepe de la pretul
de 75 din pretul de pornire a primei licitatii. Dac nu se obtine
pretul de ncepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va Ii vndut
la cel mai mare pret oIerit, dar nu mai putin de 30 din pretul de
pornire a primei licitatii. Vnzarea se va putea Iace chiar dac se
prezint o singur persoan care oIer pretul de la care ncepe
licitatia.
9) Dac nici la a doua licitatie imobilul nu a Iost
adjudecat, la cererea creditorului, executorul judectoresc va
putea stabili o nou licitatie n conditiile prevzute de alin. 8).

256









Procesul-
verbal de
licita(ie



















Exercitarea
dreptului de
preemp(iune



Depunerea
pre(ului





10) Executorul va tine o list n care va trece numele
persoanelor care au luat parte la licitatie si sumele pe care le-au
oIerit.
11) Executorul va declara adjudecatar persoana care, la
termenul de licitatie, a oIerit pretul de vnzare cel mai mare ori,
dup caz, cel artat n alin. 6)-8).
12) n toate cazurile, la pret egal, va Ii preIerat cel care
are un drept de preemptiune asupra bunului urmrit.

Art. 818. - 1) Executorul va ntocmi un proces-verbal
despre desIsurarea si rezultatul Iiecrei licitatii, care va
cuprinde:
a) locul, data si ora cnd s-a tinut licitatie;
b) numele executorului judectoresc;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul creditorului, debitorului, tertului dobnditor,
dac e cazul, si al reprezentantilor lor;
d) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul participantilor, cu artarea sumelor oIerite de
Iiecare;
e) mentiunea c oIertantii au depus garantie si c aceea a
adjudecatarului s-a retinut, iar celorlalti le-a Iost restituit;
I) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz,
denumirea si sediul adjudecatarului imobilului, dac este cazul.
2) Lista prevzut la art. 817 alin. 10), oIertele de
cumprare si raportul de expertiz, dac va Ii cazul, se vor anexa
la procesul-verbal.
3) Procesul-verbal va Ii semnat de executor, de creditor,
debitor si tertul dobnditor, dac sunt prezenti, precum si de
adjudecatar si de alti participanti la licitatie, dac este cazul.

Art. 819. - Dac nu a participat la licitatie, n termen de 8
zile de la adjudecarea imobilului, cel care este titularul unui drept
de preemptiune va putea s-si exercite dreptul, printr-o declaratie
scris adresat executorului judectoresc, sub sanctiunea
decderii.

Art. 820. -

1) Adjudecatarul imobilului va depune pretul
la dispozitia executorului judectoresc, n termen de cel mult 30
de zile de la data vnzrii, tinndu-se seama de garantia depus
n contul pretului.
2) Cel care si-a exercitat n termen dreptul de
preemptiune, este obligat s depun pretul n termen de 15 zile
de la data adjudecrii. Dac ns titularul dreptului de

257












Nedepunerea
pre(ului.
Reluarea
licita(iei












Restituirea
garan(iilor



Plata pre(ului
n rate






Actul de
adjudecare

preemptiune nu depune pretul n acest termen, este deczut din
dreptul de preemptiune, iar vnzarea rmnnd pe seama
adjudecatarului, urmeaz ca pretul s Iie depus de acesta n
termenul prevzut la alin. 1).
3) Cnd adjudecatar este un creditor, el poate depune
creanta sa n contul pretului, Iiind obligat, dac este cazul, s
depun diIerenta de pret n termenul prevzut la alin. 1). Dac
exist alti creditori care au un drept de preIerint n conditiile art.
835 si art. 837, el va depune pn la concurenta pretului de
adjudecare si suma necesar pentru plata creantelor lor, n
msura n care acestea nu sunt acoperite prin diIerenta de pret.

Art. 821. -

1) Dac adjudecatarul nu depune pretul n
termenul prevzut de art. 820 alin. 1), imobilul se va scoate din
nou n vnzare n contul acestuia, la pretul de ncepere a licitatiei
la care bunul a Iost adjudecat, el Iiind obligat s plteasc
cheltuielile prilejuite de noua licitatie si eventuala diIerent de
pret. Adjudecatarul va putea s achite la termenul de licitatie
pretul oIerit initial, caz n care va Ii obligat numai la plata
cheltuielilor cauzate de noua licitatie.
2) Dac la noul termen de licitatie imobilul nu a Iost
vndut, Iostul adjudecatar este obligat s plteasc toate
cheltuielile prilejuite de urmrirea imobilului.
3) Suma datorat potrivit alin. 1) si alin. 2) de Iostul
adjudecatar se stabileste de executor prin procesul-verbal de
licitatie, care constituie titlu executoriu. Aceast sum se va
retine cu precdere din garantia depus.

Art. 822. - Dup adjudecarea imobilului ctre unul dintre
participantii la licitatie, potrivit art. 817, executorul, la cerere, va
dispune restituirea garantiilor depuse de ceilalti participanti,
procednd, cnd este cazul, potrivit dispozitiilor art. 821 alin. 3).

Art. 823. -

La cererea adjudecatarului, executorul
judectoresc, cu acordul creditorului, cnd acesta nu este
adjudecatar, precum si a debitorului pentru partea din pret care
depseste valoarea creantei, poate stabili plata pretului n rate, cu
dobnda legal aIerent, numrul acestora, cuantumul si data
scadentei lor, precum si suma care se plteste de ndat drept
avans.

Art. 824. - Dup plata integral a pretului sau a avansului
prevzut la art. 823, executorul, pe baza procesului-verbal de
licitatie, va ntocmi actul de adjudecare, care va cuprinde

258





























Predarea yi
comunicarea
actului de
adjudecare






Contestarea
actului de
adjudecare


urmtoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele executorului judectoresc;
c) numrul si data procesului-verbal de licitatie;
d) numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul
debitorului, tertului dobnditor si al adjudecatarului;
e) pretul la care s-a vndut si modalitatea de achitare n
cazul n care vnzarea s-a Icut cu plata n rate;
I) mentiunea, dac este cazul, c imobilul s-a vndut
grevat de drepturile de uzuIruct, uz, abitatie sau servitute, ori,
dup caz, liber de aceste drepturi, n conditiile prevzute de art.
817 alin. 6) si 7);
g) datele de identiIicare a imobilului cu artarea numrului
cadastral sau topograIic si a numrului de carte Iunciar, precum
si datele de identiIicare ale Iostului proprietar;
h) mentiunea c actul de adjudecare, nvestit cu Iormul
executorie, este titlu de proprietate si c poate Ii nscris n cartea
Iunciar, precum si a Iaptului c, pentru adjudecatar, constituie
titlu executoriu mpotriva debitorului sau tertului dobnditor,
dac imobilul se aIl n posesia acestuia din urm, sau mpotriva
oricrei persoane care posed ori detine n Iapt, Ir nici un titlu,
imobilul adjudecat;
i) mentiunea c, pentru creditor, actul de adjudecare,
nvestit cu Iormul executorie, constituie titlu executoriu
mpotriva adjudecatarului care nu plteste diIerenta de pret, n
cazul n care vnzarea s-a Icut cu plata pretului n rate;
j) data ntocmirii semntura si stampila executorului
judectoresc, precum si semntura adjudecatarului.

Art. 825. -

1) Un exemplar de pe actul de adjudecare se
va preda adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de proprietate
provizoriu, iar altul va Ii comunicat din oIiciu biroului de
cadastru si publicitate imobiliar pentru a Ii nscris provizoriu n
cartea Iunciar, pe cheltuiala adjudecatarului.
2) Dac adjudecatarul va cere s Iie numit administrator-
sechestru al imobilului adjudecat, executorul l va numi si trimite
n posesie n aceast calitate, prin ncheiere, dat Ir citarea
prtilor, care nu este supus niciunei ci de atac.

Art. 826. - 1) n termen de o lun de la data nscrierii
provizorii n cartea Iunciar, debitorul sau tertul dobnditor,
creditorii urmritori si orice alt persoan interesat, dup
mentiunile crtilor Iunciare, vor putea ataca actul de adjudecare,
pe cale de contestatie la executare. Contestatia suspend

259









nvestirea cu
formul
executorie a
actului de
adjudecare























Transmiterea
propriet(ii
imobilului




eliberarea sau, dup caz, distribuirea pretului.
2) Dac actul de adjudecare este anulat, executorul va
continua urmrirea de la actul desIiintat si va solicita din oIiciu
ca nscrierea provizorie prevzut la art. 825 alin. 1) s Iie
radiat.
3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar
calitatea acestuia de administrator-sechestru al imobilului urmrit
nceteaz.

Art. 827. - 1) Dac nu s-a Icut contestatie n termenul
artat la art. 826 alin. 1) sau dac aceasta a Iost respins prin
hotrre deIinitiv, la cererea adjudecatarului, actul de
adjudecare se va nvesti cu Iormul executorie de ctre instanta
de executare si acesta va Ii pus n posesia imobilului adjudecat,
de ctre executor, cu exceptia cazului n care a Iost pus anterior
n posesie, potrivit art. 825 alin. 2).
2) Odat cu nvestirea cu Iormul executorie, instanta de
executare va dispune din oIiciu, prin aceeasi hotrre, ca dreptul
de proprietate al adjudecatarului s Iie intabulat n cartea
Iunciar, chiar n cazul n care adjudecatar este nsusi tertul
dobnditor care avea deja dreptul nscris n cartea Iunciar.
3) n cazul n care imobilul a Iost vndut cu plata pretului
n rate, instanta de executare va dispune, prin aceeasi ncheiere,
si nscrierea n cartea Iunciar a interdictiei de nstrinare si
grevare a imobilului pn la plata integral a pretului si a
dobnzii corespunztoare.
4) Instanta de executare va preda, totodat, creditorului
urmritor un exemplar al actului de adjudecare nvestit cu
Iormul executorie, care i va servi drept titlu executoriu
mpotriva cumprtorului, dac acesta nu plteste diIerenta de
pret.


Sec(iunea a 5-a
Efectele adjudecrii


Art. 828. - 1) Prin adjudecarea imobilului adjudecatarul
devine proprietar. De la aceast dat, adjudecatarul are dreptul la
Iructe si venituri, datoreaz dobnzile pn la plata integral a
pretului si suport toate sarcinile imobilului.
2) Prin intabulare, adjudecatarul dobndeste dreptul de a
dispune de imobilul cumprat, potrivit regulilor de carte Iunciar.
3) De la data intabulrii, imobilul rmne liber de orice

260





















Men(inerea sau
ncetarea unor
contracte









Stingerea
ac(iunilor
contra
adjudecata -
rului




Suspendarea
mpr(elii
ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creant,
creditorii putndu-si realiza aceste drepturi numai din pretul
obtinut. Dac pretul de adjudecare se plteste n rate, sarcinile se
sting la plata ultimei rate.
4) Ipotecile si celelalte sarcini reale, precum si drepturile
reale intabulate dup notarea urmririi n cartea Iunciar se vor
radia din oIiciu, cu exceptia celor pentru care adjudecatarul ar
conveni s Iie mentinute; de asemenea, vor Ii radiate din oIiciu
drepturile reale intabulate ulterior nscrierii vreunei ipoteci, dac
vnzarea s-a Icut n conditiile prevzute de art. 817 alin. 7),
toate notrile Icute cu urmrirea silit, interdictia de nstrinare
sau de grevare, dac exist, cu exceptia celei prevzute la art.
827 alin. 3), precum si promisiunea de a ncheia un contract
viitor, dac pn la data adjudecrii beneIiciarul promisiunii nu
si-a nscris n cartea Iunciar dreptul dobndit n temeiul
contractului care a Icut obiectul acesteia.
5) Dac imobilul a Iost adjudecat cu plata pretului n rate,
adjudecatarul nu l va putea nstrina sau greva, Ir
ncuviintarea creditorilor urmritori, nainte de plata integral a
pretului.

Art. 829. - 1) Locatiunea si celelalte acte juridice
privitoare la imobilul adjudecat rmn n Iiint sau, dup caz,
nceteaz, potrivit legii.
2) Pltile Icute nainte de scadent de ctre locatar sau
alte persoane interesate sunt supuse dispozitiilor art. 799 alin.
3).


Sec(iunea a 6-a
Dispozi(ii speciale


Art. 830. - 1) Orice cerere de evictiune, total sau
partial, privind imobilul adjudecat este deIinitiv stins.
2) n cazul imobilelor nscrise pentru prima dat n cartea
Iunciar, n temeiul actului de adjudecare, cererea de evictiune se
va prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii actului de
adjudecare n cartea Iunciar. Aceast prescriptie curge si
mpotriva minorilor si persoanelor puse sub interdictie
judectoreasc.

Art. 831. - 1) n cazul n care cererea de evictiune
prevzut de art. 830 alin. 2)este introdus nainte de mprteala

261
pre(ului





Ac(iunea n
regres





Desfiin(area
msurilor
asigurtorii
sau de
executare

















Eliberarea
sumei




Rangul
crean(elor cu
preferin(
pretului din adjudecare, instanta de executare, la solicitarea
adjudecatarului, va putea s suspende mprteala pretului, cu sau
Ir cautiune, pn la judecarea deIinitiv a cererii de evictiune.
2) Cnd cererea n evictiune va Ii Icut dup mprteala
pretului adjudecrii, se va urma procedura dedrept comun.

Art. 832. - 1) Dac a Iost evins total sau partial,
adjudecatarul l poate actiona pe debitorul urmrit pentru a Ii
despgubit.
2) n msura n care nu se poate ndestula de la debitor,
adjudecatarul i poate actiona pe creditorii care au ncasat pretul
de adjudecare, n limita sumei ncasate de acestia.

Art. 833. - 1) n tot cursul urmririi silite si pn la
expirarea termenului prevzut la art. 826 alin. 1), debitorul sau
alt persoan interesat poate obtine desIiintarea msurilor
asigurtorii sau de executare, consemnnd la dispozitia
creditorului urmritor ntreaga valoare a creantei, cu toate
accesoriile si cheltuielile de executare.
2) Dispozitiile art. 725 si art. 726 se aplic n mod
corespunztor.
3) n cazul n care cererea este admis, instanta sau, dup
caz, executorul judectoresc va dispune si eliberarea sumei n
minile creditorului.




Capitolul III
Eliberarea yi distribuirea sumelor realizate prin urmrirea
silit

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale



Art. 834. - Daca exist un singur creditor urmritor, dup
retinerea cheltuielilor de executare, cnd este cazul, suma de bani
realizat prin urmrirea silit se elibereaz acestuia pn la
acoperirea integral a drepturilor sale, iar suma rmas
disponibil se pred debitorului.

Art. 835. - 1) n cazul n care urmrirea silit a Iost
pornit de mai multi creditori sau cnd, pn la eliberarea sau
distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti

262
general


































Declararea
crean(elor
statului






creditori titlurile lor, executorul judectoresc procedeaz la
distribuirea sumei potrivit urmtoarei ordini de preIerint, dac
legea nu prevede altIel:
a) creantele reprezentnd cheltuieli de judecat, pentru
msuri asigurtorii sau de executare silit, pentru conservarea
bunurilor al cror pret se distribuie, precum si orice alte
cheltuieli Icute n interesul comun al creditorilor;
b) creantele reprezentnd salarii si alte datorii asimilate
acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii,
ajutoarele pentru ntretinerea si ngrijirea copiilor, pentru
maternitate, pentru incapacitate temporar de munc, prevenirea
mbolnvirilor, reIacerea sau ntrirea snttii, ajutoarele de
deces, acordate n cadrul asigurrilor sociale, precum si creantele
reprezentnd obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin
moarte, vtmarea integrittii corporale sau a snttii;
c) creantele rezultnd din obligatia legal de ntretinere,
alocatii pentru copii sau obligatia de plat a altor sume periodice
destinate asigurrii mijloacelor de existent;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe,
contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate
bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor
locale si bugetelor Iondurilor speciale;
e) creantele rezultnd din mprumuturi acordate de stat;
I) creantele reprezentnd despgubiri pentru repararea
pagubelor pricinuite propriettii publice prin Iapte ilicite;
g) creantele rezultnd din mprumuturi bancare, din livrri
de produse, prestri de servicii sau executri de lucrri, precum si
din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentnd amenzi cuvenite bugetului de
stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
2) n cazul creantelor care au aceeasi ordine de preIerint,
dac legea nu prevede altIel, suma realizat se repartizeaz ntre
creditori proportional cu creanta Iiecruia.

Art. 836. - 1) n termen de 15 zile de la nceperea
executrii silite, potrivit legii, orice creditor poate cere statului
sau unittilor administrativ-teritoriale s declare creantele lor
privilegiate. Aceast cerere va Ii nscris n registrele de
publicitate numai dac se depune dovada notiIicrii Icute
organelor Iiscale teritoriale.
2) n termen de 30 de zile de la notiIicare, statul sau
unitatea administrativ-teritorial trebuie s declare si s nscrie
valoarea creantei sale.

263




Rangul
crean(elor
garantate



Rangul
crean(elor
accesorii







Termenul de
depunere a
titlurilor de
crean(




















3) Nerespectarea obligatiei prevzute la alin. 1) are ca
eIect pierderea preIerintei n raport cu creditorii care au solicitat
declaratia.

Art. 837. - Dac exist creditori care, asupra bunului
vndut, au drepturi de gaj, ipotec sau alte drepturi de preIerint
conservate, n conditiile prevzute de lege, la distribuirea sumei
rezultate din vnzarea bunului, creantele lor vor Ii pltite naintea
creantelor prevzute la art. 835 alin. 1) lit. b).

Art. 838. -

Dobnzile si penalittile sau alte asemenea
accesorii ale creantei principale vor urma ordinea de preIerint a
acestei creante.


Sec(iunea a 2-a
Distribuirea sumei rezultate
din vnzarea bunurilor urmrite


Art. 839. - 1) Dac exist mai multi creditori urmritori
sau intervenienti suma rezultat din vnzare se distribuie acestora
potrivit ordinii de preIerint prevzut de art. 835-838.
2) n acest scop, dup depunerea sau consemnarea sumei
rezultate din vnzare sau, dup caz, de la data cnd adjudecarea
imobilului urmrit a devenit deIinitiv, executorul va Iixa de
urgent un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de
creant.
3) Debitorul, creditorii urmritori, organele Iiscale locale,
custozii, administratorul-sechestru, adjudecatarul si titularii
drepturilor si sarcinilor stinse prin adjudecare, despre care
executorul a luat cunostint n conditiile art. 716 ori art. 807 alin.
2), vor Ii nstiintati din oIiciu despre Iixarea acestui termen,
potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si nmnarea
citatiilor.
4) Termenul se va aIisa la sediul executorului
judectoresc si la cel al instantei de executare cu cel putin 5 zile
nainte de termenul Iixat pentru depunerea titlurilor de creant.
AIisarea va Ii constatat printr-un proces-verbal care se va
depune la dosar.
5) Dup expirarea termenului artat la alin. 4), niciun
creditor nu va mai putea lua parte la distribuirea sumei obtinute
din urmrire.


264
Depunerea
titlurilor de
crean(












Crean(ele
periodice



























Art. 840. - 1) n vederea participrii la distribuire, toti
creditorii interesati vor trebui s depun, la sediul executorului
judectoresc, n termenul prevzut la art. 839 alin. 4), titlurile de
creant n original, care nu au Iost nc depuse, artnd n mod
distinct capitalul, dobnzile si cheltuielile ce le sunt datorate,
precum si, dac va Ii cazul, drepturile de preIerint nenscrise n
cartea Iunciar sau n alte registre publice.
2) Reprezentantul Iiscului va depune nscrisurile
doveditoare ale creantelor statului sau unittilor administrativ-
teritoriale la sediul executorului judectoresc.
3) Creditorii care au nIiintat msuri asigurtorii asupra
bunurilor urmrite, pentru a participa la distribuire, vor depune
copii certiIicate de pe actiune si de pe actul constatator al
nIiintrii msurii asigurtorii.

Art. 841. - 1) n cazul n care unul dintre titlurile depuse
de creditorii urmritori contine obligatia debitorului de a plti o
sum de bani n mod periodic, iar bunurile rmase n patrimoniul
debitorului dup eIectuarea executrii sau veniturile sale nu
asigur plata n viitor a ratelor datorate, suma alocat creditorului
se va stabili prin acordul prtilor, care va prevedea si modul de
IructiIicare a acesteia, iar n lipsa unui acord, executorul va
constata acest Iapt printr-un proces-verbal semnat de el si de
toate prtile prezente. n acest din urm caz, partea interesat va
putea sesiza instanta de executare n circumscriptia creia se Iace
executarea pentru a stabili suma alocat creditorului, n termen
de 15 zile de la ncheierea procesului-verbal, dac a Iost
prezent, sau de la comunicarea acestuia de ctre executor, dac
a lipsit.
2) Dac prtile nu se nteleg, instanta de executare va
stabili, prin ncheiere, suma cu care creditorul va participa la
distribuirea sumelor realizate prin urmrire, precum si modul de
IructiIicare a acesteia, astIel nct ratele datorate s Iie pltite cu
precdere din dobnzile ncasate, iar dac acestea sunt
insuIiciente, se vor imputa asupra capitalului. ncheierea se d cu
citarea n termen scurt a prtilor si este supus numai apelului.
3) n cazul n care niciuna din prti nu sesizeaz instanta
de executare n termenul artat la alin. 1), executorul
judectoresc va solicita acesteia stabilirea sumei alocate
creditorului, cu respectarea dispozitiilor alin. 2).
4) Dac debitorul a decedat si se constat c, n raport cu
numrul mostenitorilor, locul unde acestia se gsesc, modul n
care s-a Icut mprteala mostenirii sau cu alte asemenea
mprejurri, plata n rate a creantelor este greu de realizat,

265




ncetarea
curgerii
dobnzilor






Interdic(ia
popririi





ntocmirea
proiectului de
distribuire





















instanta poate, la cererea creditorului, s procedeze potrivit alin.
1), stabilind suma ce se cuvine creditorului, precum si partea din
aceasta pe care o va plti Iiecare mostenitor n parte.

Art. 842. - De la data Iixat pentru depunerea titlurilor de
creant, dobnzile creantelor creditorilor urmritori, trecute n
proiectul de distribuire, nceteaz de a mai Ii n sarcina
debitorului urmrit, chiar n caz de conventie contrar. Dac
unittile bancare la care s-au depus ori consemnat aceste sume
pltesc dobnzi, creditorii nu vor avea drept dect la dobnzile ce
se pltesc de unitatea bancar la care s-au depus ori consemnat
acele sume.

Art. 843. Sumele rezultate din valoriIicarea bunurilor
urmrite si cele consemnate la dispozitia executorului nu pot Ii
poprite de ctre creditorii debitorului sau ai adjudecatarului.
2) Se va putea nIiinta poprire numai asupra sumelor
atribuite creditorilor sau debitorului prin procesul-verbal de
distribuire.

Art. 844. 1) n termen de 5 zile de la expirarea

termenului pentru depunerea titlurilor de creant, executorul va
ntocmi proiectul de distribuire a sumelor, potrivit ordinii de
preIerint prevzute de art. 835-838, iar dac printre creditorii
urmritori si intervenienti se aIl si creditori care au intervenit
tardiv, dup expirarea termenului prevzut de art. 668, creantele
acestora vor Ii alocate asupra prtii din suma rmas dup
ndestularea drepturilor creditorilor urmritori si a celor care au
intervenit n timp util.
2) n cazul n care imobilele grevate de o ipotec
colectiv au Iost vndute mpreun, creanta garantat cu o astIel
de ipotec va Ii repartizat, la cererea creditorilor cu rang
posterior, asupra imobilelor adjudecate, proportional cu pretul
obtinut pentru Iiecare imobil n parte, iar dac sunt creante
ipotecare anterioare, proportional cu restul de pret ce a rmas de
la Iiecare imobil, dup ce s-au acoperit creantele cu rang anterior
ipotecii colective.
3) Creantele cu termen si cele conditionale vor Ii
repartizate dup rangul lor, ca si cum ar Ii pure si simple, cu
mentiunea c ele vor Ii pltite numai potrivit regulilor prevzute
de art. 851 si art. 852.
4) Creantele care nu pot Ii valoriIicate dect dup
executarea bunurilor unui codebitor principal, vor Ii trecute ca
socotite sub conditie suspensiv.

266










Afiyarea
proiectului de
distribuire











ncercarea de
conciliere.
Efecte

















5) Titularii drepturilor de uzuIruct, uz, abitatie si
servitute, stinse prin adjudecare, vor Ii trecuti n ordinea
nscrierii cu valoarea acestor drepturi nscrise n cartea Iunciar,
iar dac nu este nscris, cu valoarea determinat potrivit art. 808
alin. 2), care poate Ii contestat n conditiile art. 845 alin. 2).
6) Creditorul unei rente pe viat sau altei creante
periodiceva Ii trecut n ordinea nscrierii n cartea Iunciar, cu o
sum ale crei dobnzi anuale s Iie suIiciente pentru a asigura
plata ratelor rentei.

Art. 845. - 1) Proiectul de distribuire va Ii comunicat
debitorului si creditorilor care si-au depus titlurile de creant,
potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si nmnarea
citatiilor.
2) Ei vor Ii citati cu mentiunea expres c, sub sanctiunea
decderii, n termen de 5 zile de la data comunicrii, pot Iormula,
n scris, obiectiuni la proiectul de distribuire.
3) n lipsa obiectiunilor n termenul artat la alin. 2),
proiectul de distribuire devine deIinitiv.
4) n caz de obiectiune, executorul va convoca n scris
debitorul si toti creditorii n vederea unei eventuale concilieri,
care va avea loc la sediul executorului n termen de cel mult 15
zile de la data primirii ultimei contestatii.

Art. 846. - 1) Dac la termenul Iixat n vederea
concilierii, debitorul sau creditorii care au Iormulat obiectiuni nu
mai struie n mentinerea lor sau se ajunge la un acord privind
modul de distribuire, executorul va lua act de acordul realizat si
va dispune repartizarea sumelor potrivit acestei ntelegeri, care
va Ii consemnat ntr-un proces-verbal, semnat de executor si
toate persoanele prezente.
2) Dac nu se ajunge la un acord, iar cei care au Iormulat
obiectiuni struie n mentinerea lor, executorul va ncheia un
proces-verbal n care va consemna obiectiile celor prezenti,
semnat de el si de cei prezenti.
3) Cel nemultumit de proiectul de distribuire poate
introduce contestatie n termen de 5 zile de la data ntocmirii
procesului-verbal artat la alin. 2). Contestatia suspend de
drept plata creantei sau a prtii din creanta contestat. La primul
termen la care prtile au Iost legal citate, instanta este obligat s
se pronunte asupra mentinerii sau, dup caz, a nlturrii
suspendrii. Instanta se pronunt prin ncheiere care poate Ii
atacat separat numai cu apel n termen de 5 zile de la
pronuntare. Apelul suspend executarea ncheierii atacate.

267





Solu(ionarea
contesta(iilor








ndreptarea
erorilor de
calcul yi a
greyelilor
materiale







Condi(ii








Efectuarea
pl(ilor





Plata
4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la
termenul artat la alin. 1) sunt considerati c au renuntat la
obiectiunile Iormulate, Iiind deczuti din dreptul de a Iace
contestatie la executare.

Art. 847. - 1) Toate contestatiile Iormulate mpotriva
proiectului de distribuire se judec de instanta de executare,
printr-o singur hotrre, de urgent si cu precdere, cu citarea n
termen scurt a prtilor. Hotrrea poate Ii atacat numai cu apel
n termen de 5 zile de la comunicare.
2) Contestatorul a crui cerere a Iost respins va rspunde
Iat de creditori pentru dobnzile ce trec peste acelea prevzute
de art. 842 si pentru toate prejudiciile cauzate cu ntrzierea de
plat a sumelor cuvenite.

Art. 848. - Erorile de calcul si alte greseli materiale se vor
ndrepta de executor, din oIiciu sau la cerere, Icndu-se
mentiune despre aceasta n ncheierea prin care se dispune
eliberarea sau, dup caz, distribuirea sumei.




Sec(iunea a 3-a
Plata sumei rezultate din urmrirea silit

Art. 849. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, plata

sumei rezultate din executare se poate dispune numai dup
expirarea termenului de depunere a titlurilor decreant ori, dup
caz, la data expirrii termenului de Iormulare a obiectiunilor
mpotriva proiectului de distribuire.
2) Executorul se va pronunta asupra pltii sumei artate la
alin. 1) prin ncheiere executorie, dat Ir citarea prtilor.
3) Suma rmas se va elibera debitorului.

Art. 850. - 1) Pltile vor Ii eIectuate de ctre unitatea la
care au Iost depuse sau consemnate sumele rezultate din
urmrire, pe baza unei dispozitii de plat trimise de executorul
judectoresc.
2) Dovada eIecturii pltii va Ii comunicat executorului,
care o va pstra la dosarul executrii.

Art. 851. -

Dac creanta este aIectat de un termen

268
crean(elor
afectate de
termen




Plata
crean(elor
condi(ionale











Plata
crean(elor
contestate




















suspensiv, aceasta se va plti chiar dac termenul nu s-a mplinit.
Cnd o astIel de creant este Ir dobnd, plata nainte de
termen nu se va Iace dect dac se scade dobnda cuvenit pn
la mplinirea termenului. Dac, ns, creditorul nu este de acord
s se Iac scderea, partea sa se va consemna la unitatea
prevzut de lege, pentru a Ii eliberat la mplinirea termenului.

Art. 852. - 1) Atunci cndconditia este rezolutorie, nu se
va putea elibera creditorului suma cuvenit, dect dac acesta va
da o cautiune sau va constitui o ipotec n Iavoarea celor care ar
trebui s se Ioloseasc de aceast sum n cazul ndeplinirii
conditiei.
2) Dac ns conditia este suspensiv, suma cuvenit
creditorului va Ii distribuit creditorilor care vin dup acesta,
dac acestia vor da o cautiune sau vor constitui o ipotec pentru a
garanta restituirea sumei primite n caz de ndeplinire a conditiei.
3) n cazul n care creditorii prevzuti la alin. 1) si 2) nu
dau o cautiune sau nu constituie o ipotec, suma se va consemna
la unitatea prevzut de lege pn la ndeplinirea conditiei
rezolutorii sau suspensive.

Art. 853. - 1) Sumele corespunztoare creantelor
contestate sau acelora pentru care s-au nIiintat msuri
asigurtorii, precum si cele reclamate n conditiile prevzute de
art. 669 alin. 5), dar nerecunoscute, n tot sau n parte, de
debitor, vor Ii consemnate spre a Ii pltite ulterior.
2) Dup rmnerea deIinitiv a hotrrii de solutionare a
contestatiei sau a celei date asupra actiunii pe baza creia s-a
nIiintat msura asigurtorie, executorul, la cererea debitorului
sau a creditorului interesat, va dispune, potrivit hotrrii
respective, Iie eliberarea sumelor corespunztoare creantei
contestate ori alocate pe baz de msur asigurtorie, Iie
distribuirea lor, n conditiile legii, ntre creditorii rmasi
nendestulati. Suma rmas se va elibera debitorului.
3) Dac suma reclamat a Iost pstrat pentru obtinerea
de ctre creditorii intervenienti a titlurilor executorii necesare, n
conditiile prevzute de art. 669 alin. 5), executorul, la cererea
uneia din prti sau chiar din oIiciu, va cita debitorul, creditorul
urmritor si creditorii intervenienti, cu exceptia celor ndestulati
integral, si, dup ascultarea celor prezenti, va dispune eliberarea
sumei retinute n contul creditorilor intervenienti care au obtinut
ntre timp un titlu executoriu. nItisarea prtilor interesate va
putea Ii dispus, la cererea oricruia dintre creditori, si nainte de
expirarea termenului legal pentru obtinerea titlului executoriu,

269



Plata
crean(elor
periodice









Predarea
titlurilor de
crean(


nchiderea
procedurii





Sumele
neridicate












Modul de
executare

aIar de cazul n care mai exist alti creditori care urmeaz s
obtin titlul executoriu. Suma rmas se va elibera debitorului.

Art. 854. - 1) Suma alocat creditorului unei creante
periodice va Ii ntrebuintat n vederea IructiIicrii ei, pentru
asigurarea pltii ratelor, n modul convenit de prtile interesate,
iar n lipsa unui acord, n modul n care se va hotr de instanta
de executare, la sesizarea prtii interesate sau, n lips, a
executorului judectoresc, n conditiile prevzute de art. 841.
2) Dac dobnzile sumei alocate vor Ii mai mici dect
ratele datorate, diIerenta se va ntregi prin preluare din capital.
3) Dup stingerea, din orice motive, a obligatiei de plat,
suma rmas va Ii distribuit creditorilor rmasi nendestulati sau
eliberat debitorului.

Art. 855. - 1) Titlurile creantelor pltite integral vor Ii
eliberate debitorului urmrit.
2) Titlurile creantelor pltite partial, vor Ii eliberate
creditorilor cu mentiunea prtii pltite.

Art. 856. - 1) Dup predarea titlurilor, executorul, prin
ncheiere, dat Ir citarea prtilor, constat ncetarea urmririi
silite si dispune nchiderea dosarului.
2) Creditorii care nu au Iost ndestulati pot cere ns
reluarea urmririi silite, n conditiile legii, sau eIectuarea unei
noi urmriri asupra altor bunuri ale debitorului, dac este cazul.

Art. 857.-Sumele consemnate si neridicate n termen de 5
ani de la data comunicrii ncheierii prin care s-a aprobat
distribuirea acestora se Iac venit la bugetul de stat, dispozitiile
art. 752 aplicndu-se n mod corespunztor.



Titlul III
Executarea silit direct

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 858. - 1) n cazul n care obligatia debitorului
prevzut n titlul executoriu const n lsarea posesiei unui bun,
n predarea unui bun ori a Iolosintei acestuia sau n evacuarea sa,

270













Executarea
fr soma(ie





Procesul-
verbal de
ndeplinire a
executrii





Imposibilitatea
predrii silite a
bunului



Obligarea
debitorului la
plata
contravalorii
bunului




n desIiintarea unei constructii, plantatii sau a altei lucrri ori n
ndeplinirea oricrei alte activitti stabilite pentru realizarea
drepturilor creditorului, iar debitorul nu execut de bunvoie
obligatia sa n termenul prevzut n somatie, executorul sau,
dup caz, creditorul, n raport cu mprejurrile cauzei si natura
obligatiei ce se execut, va proceda Iie la executarea silit, Iie va
sesiza instanta de executare n vederea aplicrii unei amenzi
judiciare.
2) Atribuirea prin hotrre judectoreasc a unui imobil
sau obligatia de a-l preda, lsa n posesie ori n Iolosint, dup
caz, cuprinde si obligatia de evacuare a imobilului, dac legea nu
prevede n mod expres altIel.

Art. 859. -

La cererea creditorului, dac se justiIic o
nevoie urgent sau exist pericol ca debitorul s se sustrag de la
urmrire, s ascund, s distrug ori s deterioreze bunurile ce
trebuie predate, executorul judectoresc va putea s dispun prin
ncheierea de ncuviintare a executrii silite ca executarea silit
sa se Iac de ndat Ir somatie.

Art. 860. 1) Despre ndeplinirea executrii obligatiilor

prevzute n prezentul capitol, executorul va ncheia un proces-
verbal n conditiile art. 657, stabilind totodat cheltuielile de
executare pe care urmeaz s le plteasc debitorul.
2) Procesul-verbal va Ii predat prtilor interesate, iar un
exemplar va Ii pstrat la dosarul executrii.
3) Procesul-verbal constituie titlu executoriu n privinta
cheltuielilor de executare, stabilite n sarcina debitorului.

Art. 861. - n cazul n care predarea silit a unui bun a
devenit imposibil din cauza distrugerii, ascunderii sau
deteriorrii acestuia ori a altor asemenea mprejurri, executorul
va consemna aceasta ntr-un proces-verbal, ntocmit n conditiile
art. 860, si va dispune, prin ncheiere, ncetarea executrii silite.

Art. 862. - 1) Dac n titlul executoriu nu s-a stabilit ce
sum urmeaz a Ii pltit ca echivalent al valorii lucrului n cazul
imposibilittii predrii acestuia, instanta de executare, la cererea
creditorului, va stabili aceast sum prin hotrre dat cu citarea
prtilor.
2) Hotrrea este executorie si este supus numai
apelului. Suspendarea executrii acestei hotrri nu se va putea
obtine dect cu consemnarea sumei stabilite. Dispozitiile art. 725
si art. 726 sunt aplicabile n mod corespunztor.

271








nytiin(area
debitorului



Efectuarea
executrii silite



Procesul-
verbal de
constatare







Termen de
executare











nytiin(area
debitorului

3) Pe baza cererii prevzute la alin. 1), creditorul va
putea nIiinta msuri asigurtorii.


Capitolul II
Predarea silit a bunurilor mobile


Art. 863. - Dac partea obligat s predea un bun mobil,
determinat prin calitate si cantitate, nu-si ndeplineste obligatia n
termen de 24 ore de la comunicarea ncheierii de ncuviintare a
executrii, predarea lui se va Iace prin executare silit.

Art. 864. -

n vederea executrii silite a obligatiei
prevzute la art. 863, executorul judectoresc va ridica bunul
urmrit de la debitor sau de la persoana la care se aIl, punndu-l
pe creditor n drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.

Art. 865. - Executorul judectoresc va ncheia, n
conditiile art. 860, un proces-verbal despre ndeplinirea
executrii, stabilind, totodat, cheltuielile de executare pe care
urmeaz s le plteasc debitorul.


Capitolul III
Predarea silit a bunurilor imobile

Art. 866. - 1) Nici o evacuare din imobilele cu destinatie

de locuint nu poate Ii Icut de la 1 decembrie si pn la 1
martie a anului urmtor, dect dac creditorul Iace dovada c, n
sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si Iamilia sa nu au la
dispozitie o locuint corespunztoare ori c debitorul si Iamilia
sa au o alt locuint corespunztoare n care s-ar putea muta de
ndat.
2) Dispozitiile alin. 1) nu se aplic n cazul evacurii
persoanelor care ocup abuziv, pe ci de Iapt, Ir nici un titlu, o
locuint, si nici celor care au Iost evacuati pentru c pun n
pericol relatiile de convietuire sau tulbur n mod grav linistea
public.

Art. 867. - Dac partea obligat s evacueze ori s predea
un imobil nu-si ndeplineste aceast obligatie n termen de 8 zile
de la comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii, ea va Ii

272



Efectuarea
executrii silite












Custodia
bunurilor
mobile












Procesul-
verbal de
constatare

Vnzarea
bunurilor
lsate n
custodie




ndeprtat prin executare silit, iar imobilul va Ii predat celui
ndrepttit.

Art. 868. - 1) n vederea executrii silite a obligatiei
prevzute la art. 867, executorul judectoresc se va deplasa la
Iata locului, va soma pe debitor s prseasc de ndat imobilul
iar, n caz de mpotrivire, l va evacua din imobilul respectiv pe
debitor mpreun cu toate persoanele care ocup imobiluln Iapt
ori Ir nici un titlu opozabil creditorului, cu sau Ir ajutorul
Iortei publice, dup caz, punnd pe creditor n drepturile sale.
2) Cnd debitorul lipseste sau reIuz s deschid usile,
executorul va Ii nsotit de un agent al politiei ori un reprezentant
al jandarmeriei, dup caz.
3) Dup deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor
mentionati la alin. 2) va putea Ii suplinit de doi martori
asistenti.

Art. 869. - 1) Dac executarea priveste un imobil n care
se gsesc bunuri mobile ce nu Iormeaz obiectul executrii si pe
care debitorul nu le ridic singur, ori sunt sechestrate ntr-o alt
urmrire, executorul va ncredinta aceste bunuri n pstrarea unui
custode, care poate Ii chiar creditorul, pe cheltuiala debitorului.
Despre aceast msur va Ii nstiintat creditorul n Iolosul cruia
bunurile au Iost sechestrate.
2) Dispozitiile reIeritoare la custozi n materie de
urmrire mobiliar propriu-zis sunt aplicabile n mod
corespunztor.
3) Dac bunurile lsate n custodie nu sunt sechestrate n
Iavoarea altei urmriri, executorul va Iixa, prin procesul-verbal
artat la art. 870, termenul n care debitorul trebuie s le ridice,
care nu poate Ii mai lung de o lun.

Art. 870. - Despre ndeplinirea executrii potrivit
prevederilor prezentei sectiuni, executorul judectoresc va
ntocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 860 Iiind aplicabile.

Art. 871. - 1) Dac debitorul nu ridic bunurile n
termenul artat n procesul-verbal prevzut la art. 870, si acestea
au valoare de piat, ele vor Ii scoase n vnzare, inclusiv cele
care sunt insesizabile prin natura lor, potrivit regulilor din
materia vnzrii bunurilor mobile urmribile.
2) Pretul bunurilor vndute, dup deducerea cheltuielilor
de vnzare, va Ii consemnat pe numele debitorului, care va Ii
nstiintat despre aceasta potrivit dispozitiilor privitoare la

273














Reocuparea
imobilului
















Executarea
obliga(iei de a
face




Executarea
obliga(iei de a
nu face


comunicarea si nmnarea citatiilor.
3) Bunurile care nu au valoare de piat sunt declarate
abandonate, cu exceptia hrtiilor si documentelor de natur
personal care sunt sigilate si conservate de executor timp de 2
ani.
4) Despre toate acestea, va Ii nstiintat si debitorul potrivit
dispozitiilor prevzute la alin. 2), precum si organul Iinanciar
local pentru a prelua bunurile abandonate. Dispozitiile art. 752 se
aplic n mod corespunztor.
5) La expirarea termenului artat la alin. 3), executorul
judectoresc va distruge documentele conservate si va ncheia un
proces-verbal n care va mentiona documentele oIiciale si
instrumentele bancare care au Iost distruse.

Art. 872. - 1) Dac debitorul se reinstaleaz sau ocup n
mod abuziv, Ir nici un titlu, imobilul din care a Iost evacuat
sau obligat s-l lase creditorului, el va putea Ii evacuat din nou,
la cererea creditorului sau a altei persoane interesate.
2) n acest caz, va putea Ii Icut o nou executare silit
n baza aceluiasi titlu executoriu, Ir somatie si Ir nici o alt
Iormalitate prealabil.



Capitolul IV
Executarea silit a altor obliga(ii de a face
sau a obliga(iilor de a nu face

Sec(iunea 1
Dispozi(ii comune

Art. 873. - Dac debitorul reIuz s ndeplineasc o

obligatie de a Iace cuprins ntr-un titlu executoriu, n termen de
10 zile de la comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii,
creditorul poate Ii autorizat de instanta de executare, prin
ncheiere executorie, dat cu citarea prtilor, s o ndeplineasc
el nsusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

Art. 874. 1) Dispozitiile prevzute n sectiunea de Iat
sunt aplicabile n mod corespunztor si n cazul cnd titlul
executoriu cuprinde o obligatie de a nu Iace.
2) Creditorul va putea cere instantei de executare s Iie
autorizat, prin ncheiere executorie, dat cu citarea prtilor, s

274




Aplicarea
amenzii civile

































Interzicerea
daunelor
cominatorii

Concursul
desIiinteze el nsusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala
debitorului, lucrrile Icute de acesta mpotriva obligatiei de a nu
Iace.

Art. 875. - 1) Dac in termen de 10 zile de la
comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii debitorul nu
executa obligatia de a Iace sau de a nu Iace, care nu poate Ii
ndeplinit prin alt persoan, acesta poate Ii constrns la
ndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi judiciare, de ctre
instanta de executare.
2) Cnd obligatia nu este evaluabil n bani, instanta
sesizat de creditor poate obliga pe debitor, prin ncheiere
deIinitiv, dat cu citarea prtilor, s plteasc, n Iavoarea
statului, o amend judiciar de la 100 la 1.000 lei, stabilit pe zi
de ntrziere pn la executarea obligatiei prevzute n titlul
executoriu.
3) Atunci cnd obligatia are un obiect evaluabil n bani,
amenda prevzut la alin. 2) poate Ii stabilit de instant ntre
0,1 si 1 pe zi de ntrziere, procentaj calculat din valoarea
obiectului obligatiei.
4) Dac n termen de 3 luni de la data comunicrii
ncheierii de aplicare a amenzii, debitorul nu execut obligatia
prevzut n titlul executoriu, instanta de executare, la cererea
creditorului, va Iixa suma deIinitiv datorat statului cu acest
titlu, prin ncheiere deIinitiv, dat cu citarea prtilor, iar pentru
acoperirea prejudiciilor cauzate prin nendeplinirea obligatiei
prevzute de alin. 1), creditorul poate cere obligarea debitorului
la daune-interese; n acest din urm caz, dispozitiile art. 862 sunt
aplicabile n mod corespunztor, iar executarea silit va continua
pentru realizarea daunelor-interese astIel stabilite.
5) Amenda judiciar va putea Ii nlturat ori redus, pe
calea contestatiei la executare, dac debitorul execut obligatia
prevzut n titlul executoriu si dovedeste existenta unor motive
temeinice care au justiIicat ntrzierea executrii.
6) ncheierile date n conditiile alin. 4) sunt executorii si
se comunic din oIiciu, prin grija greIierului de sedint,
organelor Iiscale competente n vederea executrii silite, potrivit
Codului de procedur Iiscal.

Art. 876. - Pentru neexecutarea obligatiilor prevzute n
prezentul capitol nu se pot acorda daune cominatorii.


Art. 877. Dac, n cazurile prevzute de art. 873 si art.

275
for(ei publice




Efectuarea
nscrierilor n
cartea funciar


















Domeniu de
aplicare
















874, debitorul se opune la executarea obligatiei de ctre creditor,
executorul judectoresc, la cererea creditorului, va obtine, n
conditiile legii,concursul organelor de politie, jandarmerie sau al
altor agenti ai Iortei publice, dup caz.

Art. 878. - 1) Dac printr-un titlu executoriu s-a dispus
eIectuarea unei nscrieri n cartea Iunciar mpotriva celui nscris
ca titular al dreptului, creditorul va putea solicita, direct sau prin
intermediul executorului judectoresc, biroului de cadastru si
publicitate imobiliar s dispun nscrierea, n baza acestui titlu.
2) Dac cel mpotriva cruia s-a dispus eIectuarea
nscrierii a Iost totodat obligat, prin acelasi titlu executoriu sau
prin altul, s evacueze ori, dup caz, s predea imobilul n
minile creditorului, se va proceda potrivit dispozitiilor art. 866
si urmtoarele.
3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile, n mod
corespunztor, si n cazurile n care obligatia cuprins n titlul
executoriu priveste eIectuarea nscrierilor n alte registre publice
dect cartea Iunciar.


Sec(iunea a 2-a
Executarea hotrrilor judectoreyti referitoare la
minori


Art. 879. - 1) Dispozitiile prezentului capitol sunt
aplicabile si n cazul msurilor privitoare la minori prevzute
ntr-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuintei minorului,
darea n plasament, napoierea minorului de ctre persoana care
l tine Ir drept, exercitarea dreptului de a avea legturi
personale cu minorul, precum si alte msuri prevzute de lege.
2) n aceste cazuri, executorul judectoresc va trimite
printelui sau persoanei la care se aIl minorul, ncheierea de
ncuviintare a executrii mpreun cu o somatie n care i va
comunica acesteia data la care s se prezinte mpreun cu
minorul la sediul su ori n alt loc stabilit de executor, n vederea
prelurii acestuia de ctre creditor, sau, dup caz, i va pune n
vedere s permit celuilalt printe s si exercite dreptul de a
avea legturi personale cu minorul, potrivit programului stabilit
n titlul executoriu.
3) Dac debitorul nu se va conIorma somatiei
executorului, acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanta de
executare pentru a Iace aplicatia art. 875.

276
Reguli speciale
de executare













Opunerea la
executare










Refuzul
minorului















Art. 880. - 1) Dac n termen de o lun de la
comunicarea ncheierii prevzute de art. 875 alin. 2), debitorul
nu execut obligatia sa, executorul judectoresc va proceda la
executarea silit.
2) Executarea se va eIectua n prezenta unui reprezentant
al directiei generale de asistent social si protectie a copilului si,
cnd acesta apreciaz c este necesar, a unui psiholog desemnat
de aceasta. Prezenta psihologului nu este necesar dac delegatul
directiei are aceast caliIicare.
3) La solicitarea executorului judectoresc, agentii Iortei
publice sunt obligati s-si dea concursul la executare, n
conditiile legii.
4) Nu este permis niciunei persoane s bruscheze minorul
sau s exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.

Art. 881. - 1) Dac debitorul nu si ndeplineste obligatia,
amenda stabilit de instant potrivit art. 875 va curge pn la
momentul executrii, dar nu mai mult de 3 luni de la
comunicarea ncheierii prevzute de art. 875 alin. 2).
2) n cazul n care debitorul nu si ndeplineste obligatia
n termenul prevzut la alin. 1), precum si atunci cnd debitorul
este de rea-credint si ascunde minorul, executorul judectoresc
va consemna acest Iapt si va sesiza de ndat parchetul de pe
lng instanta de executare n vederea nceperii urmririi penale,
pentru svrsirea inIractiunii de nerespectare a hotrrii
judectoresti.

Art. 882. - 1) Dac executorul constat c nsusi minorul
reIuz n mod categoric s l prseasc pe debitor sau maniIest
aversiune Iat de creditor, va ntocmi un proces-verbal n care va
consemna constatrile sale si pe care l va comunica prtilor si
reprezentantului directiei generale de asistent social si
protectie a copilului.
2) Reprezentantul directiei generale de asistent social si
protectie a copilului va sesiza instanta competent de la locul
unde se aIl minorul, pentru ca aceasta s dispun, n Iunctie de
vrsta copilului, un program de consiliere psihologic, pentru o
perioad ce nu poate depsi trei luni. Cererea se solutioneaz de
urgent n camera de consiliu, prin ncheiere nesupus nici unei
ci de atac, pronuntat cu citarea printilor si, dup caz, a
persoanei la care se aIl copilul. Dispozitiile legale privind
ascultarea copilului rmn aplicabile.
3) La Iinalizarea programului de consiliere, psihologul
numit de instant va ntocmi un raport pe care l va comunica

277











Procesul-
verbal de
constatare






























instantei, executorului judectoresc si directiei generale de
asistent social si protectie a copilului.
4) Dup primirea raportului psihologului, executorul va
relua procedura executrii silite, potrivit art. 880.
5) Dac si n cursul acestei proceduri, executarea nu va
putea Ii realizat din cauza reIuzului minorului, reprezentantul
directiei generale de asistent social si protectie a copilului va
sesiza de ndat instanta competent pentru a se pronunta asupra
mentinerii msurilor privitoare la minor care n-au putut Ii puse n
executare.

Art. 883. - Executorul judectoresc va ncheia un proces-
verbal n care va constata modul de ndeplinire a obligatiilor
prevzute de art. 879 alin. 1), dispozitiile art. 860 Iiind
aplicabile n mod corespunztor.






























278














Instan(a
competent

Cererea de
divor(

Cererea
reconven(io-
nal

Cartea a VI - a
Proceduri speciale

Titlul I
Procedura divor(ului

Capitolul I
Dispozi(ii comune


Art. 884. 1) Cererea de divort este de competenta
judectoriei n circumscriptia creia se aIl cea din urm locuint
comun a sotilor. Dac sotii nu au avut locuint comun sau dac
niciunul din soti nu mai locuieste n circumscriptia judectoriei
n care se aIl cea din urm locuint comun, judectoria
competent este aceea n circumscriptia creia si are locuinta
prtul, iar cnd prtul nu are locuinta n tar, este competent
judectoria n circumscriptia creia si are locuinta reclamantul.
2) Dac nici reclamantul si nici prtul nu au locuinta n
tar, prtile pot conveni s introduc cererea de divort la orice
judectorie din Romnia. n lipsa unui asemenea acord, cererea
de divort este de competenta Judectoriei Sectorului 5 al
municipiului Bucuresti.

Art. 885. 1)

Cererea de divort va cuprinde, pe lng
cele prevzute de lege pentru cererea de chemare n judecat,
numele copiilor minori ai celor doi soti ori adoptati de acestia.
2) Dac nu sunt copii minori, se va mentiona n cerere
aceast mprejurare.
3) La cerere se vor altura o copie de pe certiIicatul de
cstorie si, dup caz, cte o copie de pe certiIicatele de nastere
ale copiilor minori.
4) La cerere se poate altura, dup caz, ntelegerea sotilor
rezultat din mediere cu privire la desIacerea cstoriei si, dup
caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.

Art. 886. 1) Sotul prt poate s Iac si el cerere de
divort, cel mai trziu pn la primul termen de judecat la care a
Iost citat n mod legal, pentru Iaptele petrecute nainte de aceast
dat. Pentru Iaptele petrecute dup aceast dat, prtul va putea

279

Cererile
accesorii yi
incidentale

Msuri
vremelnice

Prezen(a
personal a
Iace cerere pn la nceperea dezbaterilor asupra Iondului, n
cererea reclamantului.
2) Cererea prtului se va Iace la aceeasi instant si se va
judeca mpreun cu cererea reclamantului.
3) n cazul n care motivele divortului s-au ivit dup
nceperea dezbaterilor asupra Iondului la prima instant si n
timp ce judecata primei cereri se aIl n apel, cererea prtului va
putea Ii Icut direct la instanta nvestit cu judecarea apelului.
4) Neintroducerea cererii n termenele artate n alin. 1) si
alin. 3) atrage decderea sotului prt din dreptul de a cere
divortul pentru acele motive. Dac cererea reclamantului a Iost
respins, sotul prt poate cere divortul pentru motive ivite
ulterior.

Art. 887. 1) La cerere, instanta de divort se pronunt si
cu privire la:
a) exercitarea autorittii printesti, contributia printilor la
cheltuielile de crestere si educare a copiilor, locuinta copilului si
dreptul printelui de a avea legturi personale cu acesta;
b) numele sotilor dup divort;
c) locuinta Iamiliei;
d) despgubirea pretins pentru prejudiciile materiale sau
morale suIerite ca urmare a desIacerii cstoriei;
e) obligatia de ntretinere sau prestatia compensatorie ntre
Iostii soti;
I) ncetarea regimului matrimonial si, dup caz, lichidarea
comunittii de bunuri si partajul acestora.
2) Cnd sotii au copii minori, nscuti naintea sau n
timpul cstoriei ori adoptati, instanta se va pronunta asupra
exercitrii autorittii printesti, precum si asupra contributiei
printilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, chiar
dac acest lucru nu a Iost solicitat prin cererea de divort.
3) De asemenea, instanta se va pronunta din oIiciu si
asupra numelui pe care l vor purta sotii dup divort, potrivit
prevederilor Codului civil.

Art. 888. Instanta poate lua, pe tot timpul procesului,
prin ordonant presedintial, msuri provizorii cu privire la
stabilirea locuintei copiilor minori, la obligatia de ntretinere, la
ncasarea alocatiei de stat pentru copii si la Iolosirea locuintei
Iamiliei.

Art. 889. 1) n Iata instantelor de Iond, prtile se vor
nItisa n persoan, aIar numai dac unul dintre soti execut o

280
pr(ilor

Absen(a
reclamantului

Citarea
prtului

Renun(area la
judecat

mpcarea
so(ilor

Decesul unuia
dintre so(i

pedeaps privativ de libertate, este mpiedicat de o boal grav,

este pus sub interdictie judectoreasc, are resedinta n
strintate sau se aIl ntr-o alt asemenea situatie, care l
mpiedic s se prezinte personal; n astIel de cazuri, cel n cauz
se va putea nItisa prin avocat, mandatar sau dup caz prin
tutore ori curator.
2) Instanta va ncerca la Iiecare nItisare mpcarea
sotilor.
3) n toate cazurile, instanta este obligat s l asculte pe
copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

Art. 890 Dac la termenul de judecat, n prim
instant, reclamantul lipseste nejustiIicat si se nItiseaz numai
prtul, cererea va Ii respins ca nesustinut.

Art. 891. Dac procedura de citare a sotului prt a Iost
ndeplinit prin aIisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul
termen de judecat, instanta va cere dovezi sau va dispune
cercetri pentru a veriIica dac prtul si are locuinta la locul
indicat n cerere si, dac va constata c nu locuieste acolo, va
dispune citarea lui la locuinta sa eIectiv, precum si, dac este
cazul, la locul su de munc.

Art. 892. Reclamantul poate renunta la judecat n tot
cursul judectii, chiar dac prtul se mpotriveste. Renuntarea
reclamantului nu are niciun eIect asupra cererii de divort Icute
de prt.

Art. 893 1) Sotii se pot mpca n tot cursul judectii,
chiar dac nu au Iost pltite taxele de timbru. n acest caz,
instanta va lua act de mpcare si va dispune, prin hotrre
deIinitiv, nchiderea dosarului, precum si restituirea taxelor de
timbru, dac au Iost achitate.
2) Oricare dintre soti va putea Iormula o cerere nou
pentru Iapte petrecute dup mpcare si, n acest caz, se va putea
Iolosi si de Iaptele vechi.

Art. 894. 1) Dac n timpul procesului de divort unul
dintre soti decedeaz, instanta va lua act de ncetarea cstoriei si
va dispune, prin hotrre deIinitiv, nchiderea dosarului.
2) Cu toate acestea, cnd cererea de divort se ntemeiaz
pe culpa prtului si reclamantul decedeaz n cursul procesului,
lsnd mostenitori, acestia vor putea continua actiunea, pe care
instanta o va admite numai dac va constata culpa exclusiv a

281

Nemotivarea
hotrrii

Ci
de atac.
Publicitatea
hotrrii

Depunerea
cererii

Solu(ionarea
cererii
sotului prt. n caz contrar, dispozitiile alin. 1) rmn
aplicabile.
3) Pentru introducerea n cauz a mostenitorilor sotului
reclamant, instanta va Iace aplicarea art. 400 alin. 1) pct. 1.

Art. 895.

Hotrrea prin care se pronunt divortul nu se
va motiva, dac ambele prti solicit instantei aceasta.

Art. 896. 1) Apelul reclamantului mpotriva hotrrii
prin care s-a respins cererea va Ii respins ca nesustinut, dac la
judecat se prezint numai prtul.
2) Apelul prtului va Ii judecat chiar dac se nItiseaz
numai reclamantul.
3) Dac unul dintre soti s-a recstorit, hotrrea deIinitiv
prin care s-a desIcut cstoria nu este supus contestatiei n
anulare si revizuirii n ce priveste divortul.
4) Instanta la care hotrrea de divort a rmas deIinitiv o
va trimite, din oIiciu, serviciului de stare civil unde a Iost
ncheiat cstoria, Registrului national al regimurilor
matrimoniale, prevzut de Codul civil si, dac unul dintre soti a
Iost comerciant, Registrului comertului.

Capitolul II
Divor(ul remediu

Sec(iunea I
Divor(ul prin acordul so(ilor


Art. 897. 1) n cazul n care cererea de divort se
ntemeiaz, n conditiile prevzute de Codul civil, pe acordul
prtilor, ea va Ii semnat de ambii soti sau de ctre un mandatar
comun, cu procur special autentic. Dac mandatarul este
avocat, el va certiIica semntura sotilor, potrivit legii.
2) Atunci cnd este cazul, n cererea de divort, sotii vor
stabili si modalittile n care au convenit s Iie solutionate
cererile accesorii divortului.
3) Primind cererea Iormulat n conditiile alin. 1),
instanta va veriIica existenta consimtmntului sotilor, dup care
va Iixa termen pentru solutionarea cererii n camera de consiliu.

Art. 898. La termenul de judecat, instanta va veriIica
dac sotii struie n desIacerea cstoriei pe baza acordului lor si,

282

Cererea
acceptat de
prt

Condi(ii

n caz aIirmativ, va pronunta divortul, Ir a Iace mentiune

despre culpa sotilor. Prin aceeasi hotrre, instanta va lua act de
nvoiala sotilor cu privire la cererile accesorii, n conditiile legii.
2) Dac sotii nu se nvoiesc asupra cererilor accesorii,
instanta va administra probele prevzute de lege pentru
solutionarea acestora si, la cererea prtilor, va pronunta o
hotrre cu privire la divort, potrivit alin. 1), solutionnd
totodat si cererile privind exercitarea autorittii printesti,
contributia printilor la cheltuielile de crestere si educare a
copiilor si numele sotilor dup divort.
3) Dac va Ii cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii
instanta va continua judecata, pronuntnd o hotrre supus
cilor de atac prevzute de lege.
4) Hotrrea pronuntat n conditiile alin. 1) este
deIinitiv, iar hotrrea pronuntat potrivit alin. 2) este
deIinitiv numai n ceea ce priveste divortul.

Art. 899 1) Cnd cererea de divort este ntemeiat pe
culpa sotului prt, iar acesta recunoaste Iaptele care au dus la
destrmarea vietii conjugale, instanta, dac reclamantul este de
acord, va pronunta divortul Ir a cerceta temeinicia motivelor de
divort si Ir a Iace mentiune despre culpa pentru desIacerea
cstoriei.
2) Dispozitiile art. 898 alin. 2)-4) se aplic n mod
corespunztor.
3) Dac reclamantul nu este de acord cu pronuntarea
divortului n conditiile alin. 1), cererea va Ii solutionat potrivit
art. 901.


Sec(iunea 2
Divor(ul din motive de sntate


Art. 900. Cnd divortul este cerut pentru c starea
snttii unuia dintre soti Iace imposibil continuarea cstoriei,
instanta va administra probe privind existenta bolii si starea
snttii sotului bolnav si va pronunta divortul, potrivit Codului
civil, Ir a Iace mentiune despre culpa pentru desIacerea
cstoriei.





283

Culpa n
destrmarea
cstoriei

Divor(ul
pentru
separarea n
fapt
ndelungat

Instan(a
competent

Con(inutul
cererii



Msuri
prealabile



Capitolul III
Divor(ul din culpa so(ilor


Art. 901. 1) Instanta va pronunta divortul din culpa
sotului prt atunci cnd, din cauza unor motive temeinice,
imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vtmate si
continuarea cstoriei nu mai este posibil.
2) Instanta poate s pronunte divortul din culpa ambilor
soti, chiar atunci cnd numai unul din ei a Icut cerere, dac din
dovezile administrate reiese c amndoi sunt vinovati de
destrmarea cstoriei.
3) Dac prtul nu a Icut cerere reconventional, iar din
dovezile administrate rezult c numai reclamantul este culpabil
de destrmarea cstoriei, cererea acestuia va Ii respins ca
nentemeiat.

Art. 902.1) Cnd sotii sunt separati n Iapt de cel putin
cinci ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumndu-si
responsabilitatea pentru esecul cstoriei. n acest caz, instanta
va veriIica existenta si durata desprtirii n Iapt si va pronunta
divortul din culpa exclusiv a reclamantului.
2) Dac sotul prt se declar de acord cu divortul, se vor
aplica n mod corespunztor dispozitiile art. 898.


Titlul II
Procedura punerii sub interdic(ie judectoreasc


Art. 903. - Cererea de punere sub interdictie
judectoreasc a unei persoane se solutioneaz de instanta
competent n a crei circumscriptie aceasta si are domiciliul.

Art. 904. Cererea de punere sub interdictie
judectoreasc a unei persoane va cuprinde, pe lng elementele
prevzute la art. 183 Iaptele din care rezult alienatia mintal sau
debilitatea mintal a acesteia, precum si dovezile propuse.

Art. 905. 1) Dup primirea cererii, presedintele
instantei va dispune s se comunice celui a crui punere sub
interdictie judectoreasc a Iost cerut, copii de pe cerere si de pe

284

Internarea
provizorie

1udecata

Comunicarea
hotrrii

nscrisurile anexate. Aceeasi comunicare se va Iace si

procurorului atunci cnd cererea nu a Iost introdus de acesta.
2) Procurorul, direct sau prin organele politiei, va eIectua
cercetrile necesare, va lua avizul unei comisii de medici
specialisti, iar dac cel a crui punere sub interdictie
judectoreasc este cerut se gseste internat ntr-o unitate
sanitar, va lua si avizul acesteia.
3) Presedintele, dac este cazul, sesizeaz instanta
tutelar n a crei circumscriptie domiciliaz cel a crui punere
sub interdictie judectoreasc este cerut, n vederea numirii unui
curator n conditiile prevzute de Codul civil. Numirea
curatorului este obligatorie n vederea reprezentrii n instant a
celui a crui punere sub interdictie judectoreasc este cerut, n
cazul n care starea snttii lui mpiedic prezentarea sa
personal.

Art. 906. - Dac, potrivit avizului comisiei de medici
specialisti si, cnd este cazul, al unittii sanitare prevzute la art.
905 alin. 2), este necesar observarea mai ndelungat a strii
mintale a celui a crui punere sub interdictie judectoreasc este
cerut si observarea nu se poate Iace n alt mod, instanta, lund si
concluziile procurorului, va putea dispune internarea provizorie,
pe cel mult sase sptmni, ntr-o unitate sanitar de specialitate.

Art. 907. 1) Dup primirea actelor prevzute la art. 905,
se va Iixa termenul pentru judecarea cererii, dispunndu-se
citarea prtilor.
2) La termenul de judecat, instanta este obligat s
asculte pe cel a crui punere sub interdictie judectoreasc este
cerut, punndu-i si ntrebri pentru a constata starea sa mintal.
Dac cel a crui punere sub interdictie judectoreasc este cerut
nu este n stare s se nItiseze n instant, el va Ii ascultat la
locul unde se gseste.
3) Judecarea se va Iace cu participarea procurorului.

Art. 908. 1) Dup ce hotrrea de punere sub interdictie
judectoreasc a rmas deIinitiv, instanta care a pronuntat-o va
comunica, de ndat, dispozitivul acesteia n copie legalizat,
dup cum urmeaz:
a) serviciului de stare civil la care nasterea celui pus sub
interdictie judectoreasc este nregistrat, pentru a se Iace
mentiune pe marginea actului de nastere;
b) instantei tutelare n circumscriptia creia domiciliaz cel
pus sub interdictie judectoreasc, n vederea numirii unui tutore;

285

Ridicarea
interdic(iei

Instan(a
competent

Msuri
prealabile

c) serviciului sanitar competent, pentru ca acesta s

instituie, asupra celui pus sub interdictie judectoreasc, potrivit
legii, o supraveghere permanent;
d) biroului de cadastru si publicitate imobiliar competent,
pentru notarea n cartea Iunciar, cnd este cazul;
e) registrului comertului, dac persoana pus sub
interdictie judectoreasc este ntreprinztor.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile si instantelor
nvestite cu judecarea cilor de atac prevzute de lege.
3) n cazul n care cererea de punere sub interdictie
judectoreasc a Iost respins, dac pe timpul procesului s-a
instituit curatela, aceasta nceteaz de drept.

Art. 909. 1) Ridicarea interdictiei judectoresti se Iace
cu procedura prevzut n prezentul titlu, care se aplic n mod
corespunztor.
2) Despre ridicarea interdictiei judectoresti se Iace
mentiune pe hotrrea prin care s-a pronuntat interdictia
judectoreasc.


TITLUL III
Procedura de declarare a mor(ii


Art. 910. Cererea de declarare a mortii unei persoane se
introduce la instanta competent n a crei circumscriptie acea
persoan a avut ultimul domiciliu cunoscut.

Art. 911. 1) Dup sesizarea instantei, presedintele va
cere primriei comunei, orasului, municipiului sau sectorului
municipiului Bucuresti, precum si organelor politiei n a cror
raz teritorial a avut ultimul domiciliu cunoscut cel disprut, s
culeag inIormatii cu privire la acesta.
2) Totodat, presedintele va dispune s se Iac aIisarea
cererii la ultimul domiciliu cunoscut al celui disprut, la sediul
primriei comunei, orasului, municipiului sau sectorului
municipiului Bucuresti si la sediul instantei, precum si publicarea
ntr-un ziar de larg circulatie, a unui anunt despre deschiderea
procedurii declarrii mortii, cu invitatia ca orice persoan s
comunice datele pe care le cunoaste n legtur cu cel disprut.
3) Presedintele va sesiza instanta tutelar de la ultimul
domiciliu cunoscut al celui a crui moarte se cere a Ii declarat,
spre a numi, dac este cazul, un curator, n conditiile prevzute

286

1udecata

Comunicarea
hotrrii















Situa(ii
speciale







Nulitatea
hotrrii
de Codul civil.
4) Dac exist avere imobiliar, presedintele va cere, din
oIiciu, notarea cererii n cartea Iunciar, precum si nregistrarea
acesteia n registrul comertului, dac cel a crui moarte se cere a
Ii declarat este ntreprinztor.

Art. 912. 1) Dup trecerea a dou luni de la eIectuarea
publicatiilor si dup primirea rezultatelor cercetrilor, se va Iixa
termen de judecat.
2) Persoana a crei moarte se cere a Ii declarat se citeaz
la ultimul domiciliu cunoscut; citatia se public ntr-un ziar de
larg circulatie. Dac a avut un mandatar, va Ii citat si acesta,
pentru a da lmuriri instantei.
3) De asemenea, va Ii citat si curatorul, dac a Iost numit.
4) Judecarea se va Iace cu participarea procurorului.

Art. 913. 1) Prin grija instantei care a judecat cererea,
dispozitivul hotrrii de declarare a mortii rmas deIinitiv se
va aIisa timp de dou luni la sediul acelei instante si al primriei
comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului
Bucuresti, n a crei raz teritorial a avut ultimul domiciliu
cunoscut cel declarat mort, precum si la acest domiciliu.
2) Dispozitivul hotrrii va Ii comunicat instantei tutelare
de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort spre a se
numi un curator, dac va Ii cazul.
3) De asemenea, dispozitivul hotrrii de declarare a
mortii, cu mentiunea c hotrrea a rmas deIinitiv, va Ii
comunicat serviciului de stare civil de la ultimul domiciliu
cunoscut al celui declarat mort, pentru a nregistra moartea.
4) Cnd este cazul, dispozitivul hotrrii de declarare a
mortii va Ii notat n cartea Iunciar si se va nregistra n registrul
comertului.

Art. 914. 1) Cererea de declarare a mortii unei persoane
a crei ncetare din viat este sigur, dar cadavrul nu poate Ii
gsit ori identiIicat, se poate introduce si la instanta n a crei
circumscriptie a murit acea persoan.
2) Cererea se poate introduce de ndat ce s-a cunoscut
Iaptul mortii, pe baza cercetrilor Icute de organele competente.
Instanta va putea ordona si administrarea altor probe. Dispozitiile
art. 911 alin. 1) si 2) si art. 912 alin. 1) nu sunt aplicabile.

Art. 915. 1) Cererea de constatare a nulittii hotrrii
prin care se declar moartea unei persoane, n cazul n care

287

Rectificarea
datei mor(ii

Notarea cererii
n cartea
funciar











No(iune





Condi(ii de
nfiin(are






aceasta este n viat, se Iace la instanta care a pronuntat
hotrrea. Tot astIel se va proceda cnd se nItiseaz certiIicatul
de stare civil prin care se constat moartea Iizic a celui declarat
mort.
2) Judecarea cererii se Iace cu citarea persoanelor care au
Iost prti n procesul de declarare a mortii si cu participarea
procurorului.
3) Dispozitivul hotrrii de constatare a nulittii hotrrii,
cu mentiunea c aceasta a rmas deIinitiv, se comunic
serviciului de stare civil pentru anularea nregistrrii.

Art. 916. - La cererea oricrei persoane interesate, urmnd
procedura prevzut la art. 915, instanta va rectiIica data mortii
stabilit prin hotrre, dac se va dovedi c nu a Iost cu putint
ca moartea s se Ii produs la acea dat.

Art. 917. Cnd se cere rectiIicarea sau constatarea
nulittii hotrrii de declarare a mortii si exist avere imobiliar,
instanta, din oIiciu, se va dispune notarea cererii n cartea
Iunciar.



Titlul IV
Msurile asigurtorii

Capitolul I
Sechestrul asigurtor


Art. 918. - Sechestrul asigurtor const n
indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmribile ale
debitorului aIlate n posesia acestuia sau a unui tert n scopul
valoriIicrii lor n momentul n care creditorul unei sume de bani
va obtine un titlu executoriu.

Art. 919. - 1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar
a crui creant este constatat n scris si este exigibil, poate
solicita nIiintarea unui sechestru asigurtor asupra bunurilor
mobile si imobile ale debitorului, dac dovedeste c a intentat
cerere de chemare n judecat. El poate Ii obligat la plata unei
cautiuni n cuantumul Iixat de ctre instant.
2) Acelasi drept l are si creditorul a crui creant nu
este constatat n scris, dac dovedeste c a intentat actiune si

288











Procedura de
solu(ionare











Executarea
msurii












Desfiin(area
de drept a
sechestrului
asigurtor

Ridicarea
depune, odat cu cererea de sechestru, o cautiune de jumtate din
valoarea reclamat.
3) Instanta poate ncuviinta sechestrul asigurtor chiar
dac creanta nu este exigibil, n cazurile n care debitorul a
micsorat prin Iapta sa asigurrile date creditorului sau nu a dat
asigurrile promise ori atunci cnd este pericol ca debitorul s se
sustrag de la urmrire sau s-si ascund ori s-si risipeasc
averea. n aceste cazuri, creditorul trebuie s dovedeasc
ndeplinirea celorlalte conditii prevzute de alin. 1) si s depun
o cautiune al crei cuantum va Ii Iixat de ctre instant.

Art. 920. - 1) Cererea de sechestru asigurtor se
adreseaz instantei care este competent s judece procesul in
prima instant.
2) Instanta va decide de urgent, n camera de consiliu,
Ir citarea prtilor, prin ncheiere executorie, Iixnd totodat,
dac este cazul, cuantumul cautiunii si termenul nuntrul cruia
urmeaz s Iie depus aceasta. ncheierea este supus numai
apelului, n termen de 5 zile de la comunicare, la instanta ierarhic
superioar. Apelul se judec de urgent si cu precdere, cu
citarea n termen scurt a prtilor.
3) Dispozitiile art. 953 alin. 4) se aplic att la
solutionarea cererii, ct si la judecarea apelului.

Art. 921. - 1) Msura sechestrului asigurtor se aduce la
ndeplinire de ctre executorul judectoresc, potrivit regulilor
privitoare la executarea silit, care se aplic n mod
corespunztor.
2) n cazul bunurilor mobile, executorul va aplica
sechestrul asupra bunurilor urmribile numai n msura necesar
realizrii creantei.
3) Sechestrul asigurtor pus asupra unui imobil se va
nscrie de ndat n cartea Iunciar. nscrierea Iace opozabil
sechestrul tuturor acelora care, dup nscriere, vor dobndi vreun
drept asupra imobilului respectiv.
4) mpotriva modului de aducere la ndeplinire a msurii
sechestrului cel interesat va putea Iace contestatie la executare.

Art. 922. - Nedepunerea cautiunii n termenul Iixat de
instant atrage desIiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se
constat prin ncheiere deIinitiv, dat Ir citarea prtilor.


Art. 923. - 1) Dac debitorul va da, n toate cazurile, o

289
sechestrului
asigurtor














Valorificarea
bunurilor
sechestrate

Dispozi(ii
speciale








Obiectul
popririi
asigurtorii



Reguli
aplicabile






garantie ndestultoare, instanta va putea ridica, la cererea
debitorului, sechestrul asigurtor. Cererea se solutioneaz n
camera de consiliu, de urgent si cu citarea n termen scurt a
prtilor, prin ncheiere supus numai apelului n termen de 5 zile
de la pronuntare, la instanta ierarhic superioar. Apelul se judec
de urgent si cu precdere. Dispozitiile art. 920 alin. 3) se aplic
n mod corespunztor.
2) De asemenea, n cazul n care cererea principal, n
temeiul creia a Iost ncuviintat msura asigurtorie, a Iost
anulat, respins sau perimat prin hotrre deIinitiv, ori dac
cel care a Icut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate
cere ridicarea msurii de ctre instanta care a ncuviintat-o.
Asupra cererii instanta se pronunt prin ncheiere deIinitiv, dat
Ir citarea prtilor. Dispozitiile art. 921 se aplic n mod
corespunztor.

Art. 924. - ValoriIicarea bunurilor sechestrate nu se va
putea Iace dect dup ce creditorul a obtinut titlul executoriu.


Art. 925. - n toate cazurile n care competenta de prim
instant apartine curtii de apel, calea de atac este recursul,
dispozitiile art. 920 si art. 923 aplicndu-se n mod
corespunztor.


Capitolul II
Poprirea asigurtorie


Art. 926. - Poprirea asigurtorie se poate nIiinta
asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri
mobile incorporale urmribile datorate debitorului de o a treia
persoan sau pe care aceasta i le va datora n viitor n temeiul
unor raporturi juridice existente, n conditiile stabilite de art. 919.

Art. 927. - Solutionarea cererii, executarea msurii,
desIiintarea si ridicarea popririi asigurtorii se vor eIectua
potrivit dispozitiilor art. 920-925, care se aplic n mod
corespunztor.





290






No(iune




Condi(ii de
nfiin(are

















Instan(a
competent




Procedura de
nfiin(are








Capitolul III
Sechestrul judiciar


Art. 928. - Sechestrul judiciar const n
indisponibilizarea bunurilor ce Iormeaz obiectul litigiului sau,
n conditiile legii, a altor bunuri, prin ncredintarea pazei acestora
unui administrator-sechestru.

Art. 929. - 1) Ori de cte ori exist un proces asupra
propriettii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui
bun mobil sau imobil, ori asupra Iolosintei sau administrrii unui
bun proprietate comun, instanta de judecat va putea s
ncuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru
judiciar a bunului, dac aceast msur este necesar pentru
conservarea dreptului respectiv.
2) Se va putea, de asemenea, ncuviinta sechestrul
judiciar, chiar Ir a exista proces:
a) asupra unui bun pe care debitorul l oIer pentru
liberarea sa;
b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are
motive temeinice s se team c va Ii sustras, distrus ori alterat
de posesorul su actual;
c) asupra unor bunuri mobile care alctuiesc garantia
creditorului, cnd acesta nvedereaz insolvabilitatea debitorului
su ori cnd are motive temeinice s bnuiasc c debitorul va
Iugi ori s se team de sustrageri sau deteriorri.

Art. 930. - Cererea pentru nIiintarea sechestrului
judiciar se va adresa instantei nvestit cu judecarea actiunii
principale n cazul prevzut de art. 929 alin. 1), respectiv
instantei n circumscriptia creia se aIl bunul n cazurile
prevzute de art. 929 alin. 2).

Art. 931. - 1) Cererea de sechestru judiciar se judec de
urgent, cu citarea prtilor.
2) n caz de admitere, instanta va putea s oblige pe
reclamant la darea unei cautiuni, dispozitiile art. 922 aplicndu-
se n mod corespunztor.
3) n cazul bunurilor imobile se va proceda si la
nscrierea n cartea Iunciar potrivit art. 921 alin. 3).
4) ncheierea este supus numai apelului, n termen de 5

291




Administrato-
rul-sechestru



















Administrato-
rul provizoriu









Reguli
aplicabile



Cuprinsul
cererii

zile de la pronuntare, la instanta ierarhic superioar. Dispozitiile
art. 920 alin. 3) si cele ale art. 925 se aplic n mod
corespunztor.

Art. 932. - 1) Paza bunului sechestrat va Ii ncredintat
persoanei desemnate de prti de comun acord, iar n caz de
nentelegere, unei persoane desemnate de instant, care va putea
Ii chiar detintorul bunului. n acest scop, executorul
judectoresc, sesizat de partea interesat, se va deplasa la locul
siturii bunului ce urmeaz a Ii pus sub sechestru si-l va da n
primire, pe baz de proces-verbal, administratorului-sechestru.
Un exemplar al procesului-verbal va Ii naintat si instantei care a
ncuviintat msura.
2) Administratorul-sechestru va putea Iace toate actele
de conservare si administrare, va ncasa orice venituri si sume
datorate si va putea plti datorii cu caracter curent, precum si pe
cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta
n judecat n numele prtilor litigante cu privire la bunul pus sub
sechestru, dar numai cu autorizarea prealabil a instantei care l-a
numit.
3) Dac administrator-sechestru a Iost numit o alt
persoan dect detintorul, instanta va Iixa, pentru activitatea
depus, o sum drept remuneratie, stabilind totodat si
modalittile de plat.

Art. 933. - n cazuri urgente, instanta va putea numi,
prin ncheiere deIinitiva dat Ir citarea prtilor, un
administrator provizoriu pn la solutionarea cererii de sechestru
judiciar.



TITLUL V
Procedura partajului judiciar


Art. 934. - Judecarea oricrei cereri de partaj privind
bunuri asupra crora prtile au un drept de proprietate comun se
Iace dup procedura prevzut n prezentul titlu, cu exceptia
cazurilor n care legea prevede o alt procedur.

Art. 935. - Reclamantul este obligat s arate n cerere, pe
lng mentiunile prevzute de art. 183 persoanele ntre care
urmeaz a avea loc partajul, titlul pe baza cruia acesta este

292




Declara(iile
pr(ilor




Rolul activ al
instan(ei.
n(elegerile
dintre pr(i











Hotrrea de
partaj











ncheierea de
admitere n
principiu



cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde
acestea se aIl, precum si persoana care le detine sau le
administreaz.

Art. 936. - La primul termen de judecat, dac prtile sunt
prezente, instanta le va lua declaratie cu privire la Iiecare dintre
bunurile supuse partajului si va lua act, cnd este cazul, de
recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor,
locul unde se aIl si valoarea acestora.

Art. 937. - 1) n tot cursul procesului, instanta va strui
ca prtile s mpart bunurile prin bun nvoial.
2) Dac prtile ajung la o ntelegere cu privire la
mprtirea bunurilor, instanta va hotr potrivit ntelegerii lor.
mprteala se poate Iace prin bun nvoial si dac printre cei
interesati se aIl minori sau persoane puse sub interdictie
judectoreasc, ns numai cu ncuviintarea prealabil a instantei
tutelare, precum si, dac este cazul, a reprezentantului sau a
ocrotitorului legal.
3) n cazul n care ntelegerea priveste numai partajul
anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta nvoial si va
pronunta o hotrre partial, continund procesul pentru celelalte
bunuri.
4) Dispozitiile art. 425-428sunt aplicabile.

Art. 938. - 1) Dac prtile nu ajung la o ntelegere sau
nu ncheie o tranzactie potrivit celor artate n art. 937, instanta
va stabili bunurile supuse mprtelii, calitatea de coproprietar,
cota-parte ce se cuvine Iiecruia si creantele nscute din starea de
proprietate comun pe care coproprietarii le au unii Iat de altii.
Dac se mparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile
transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor
Iat de deIunct, precum si sarcinile mostenirii.
2) Instanta va Iace mprteala n natur. n temeiul celor
stabilite potrivit alin. 1), ea procedeaz la Iormarea loturilor si la
atribuirea lor. n cazul n care loturile nu sunt egale n valoare,
ele se ntregesc printr-o sum n bani.

Art. 939. - 1) Dac pentru Iormarea loturilor sunt
necesare operatii de msurtoare, evaluare si altele asemenea,
pentru care instanta nu are date suIiciente, ea va da o ncheiere
prin care va stabili elementele prevzute la art. 938, ntocmind n
mod corespunztor minuta.
2) Dac, n conditiile legii, s-au Iormulat si alte cereri n

293












ncheierea de
admitere n
principiu
suplimentar







Cile de atac
mpotriva unor
ncheieri

Criterii ale
partajului






Atribuirea
provizorie







legtur cu partajul si de a cror solutionare depinde eIectuarea
acestuia, precum cererea de reductiune a liberalittilor excesive,
cererea de raport al donatiilor si altele asemenea, prin ncheierea
artat la alin. 1) instanta se va pronunta si cu privire la aceste
cereri.
3) Prin aceeasi ncheiere, instanta va dispune eIectuarea
unei expertize pentru Iormarea loturilor. Raportul de expertiz va
arta valoarea bunurilor si criteriile avute n vedere la stabilirea
acesteia, va indica dac bunurile sunt comod partajabile n natur
si n ce mod anume, propunnd, la solicitarea instantei, loturile
ce urmeaz a Ii atribuite.

Art. 940. - n cazul n care, dup pronuntarea ncheierii
prevzute la art. 939, dar mai nainte de pronuntarea hotrrii de
mprteal, se constat c exist si alti coproprietari sau c au
Iost omise unele bunuri care trebuiau supuse mprtelii, Ir ca
privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri s Ii avut loc o
dezbatere contradictorie, instanta va putea da, cu citarea prtilor,
o nou ncheiere, care va cuprinde, dup caz, si coproprietarii sau
bunurile omise. n aceleasi conditii, instanta poate, cu
consimtmntul tuturor coproprietarilor, s scoat un bun care a
Iost cuprins din eroare n masa de mprtit.

Art. 941. - ncheierile prevzute la art. 939 alin. 1) si art.
940 pot Ii atacate cu apel odat cu Iondul.


Art. 942. - La Iormarea si atribuirea loturilor, instanta va
tine seama, dup caz, si de acordul prtilor, mrimea cotei-prti
ce se cuvine Iiecreia din masa bunurilor de mprtit, natura
bunurilor, domiciliul si ocupatia prtilor, Iaptul c unii dintre
coproprietari, nainte de a se cere mprteala, au Icut constructii,
mbunttiri cu acordul celorlalti coproprietari sau altele
asemenea.

Art. 943. - 1) n cazul n care mprteala n natur a
unui bun nu este posibil sau ar cauza o scdere important a
valorii acestuia ori i-ar modiIica n mod pgubitor destinatia
economic, la cererea unuia dintre coproprietari instanta, prin
ncheiere, i poate atribui provizoriu ntregul bun. Dac mai multi
coproprietari cer s li se atribuie bunul, instanta va tine seama de
criteriile prevzute la art. 942. Prin ncheiere, ea va stabili si
termenul n care coproprietarul cruia i s-a atribuit provizoriu
bunul este obligat s consemneze sumele ce corespund cotelor-

294









Atribuirea
definitiv




Vnzarea
bunului



















Procedura
vnzrii la
licita(ie





prti cuvenite celorlalti coproprietari.
2) Dac coproprietarul cruia i s-a atribuit provizoriu
bunul consemneaz, n termenul stabilit, sumele cuvenite
celorlalti coproprietari, instanta, prin hotrrea asupra Iondului
procesului, i va atribui bunul.
3) n cazul n care coproprietarul nu consemneaz n
termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea
atribui bunul altui coproprietar, n conditiile prezentului articol.

Art. 944. - La cererea unuia dintre coproprietari instanta,
tinnd seama de mprejurrile cauzei, pentru motive temeinice,
va putea s-i atribuie bunul direct prin hotrrea asupra Iondului
procesului, stabilind totodat sumele ce se cuvin celorlalti
coproprietari si termenul n care este obligat s le plteasc.

Art. 945. - 1) n cazul n care nici unul dintre
coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a Iost
atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, n termenul stabilit,
sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin ncheiere,
va dispune vnzarea bunului, stabilind, totodat, dac vnzarea
se va Iace de ctre prti prin bun nvoial ori de ctre executorul
judectoresc.
2) Dac prtile sunt de acord ca vnzarea s se Iac prin
bun nvoial, instanta va stabili si termenul la care aceasta va Ii
eIectuat. Termenul nu poate Ii mai mare de 3 luni, aIar de
cazul n care prtile sunt de acord cu majorarea lui.
3) n cazul n care vreuna dintre prti nu a Iost de acord
cu vnzarea prin bun nvoial sau dac aceast vnzare nu s-a
realizat n termenul stabilit potrivit alin. 2), instanta, prin
ncheiere dat cu citarea prtilor, va dispune ca vnzarea s Iie
eIectuat de executorul judectoresc.
4) ncheierile prevzute n prezentul articol pot Ii atacate
separat cu apel, n termen de 15 zile de la pronuntare. Dac nu au
Iost astIel atacate, aceste ncheieri nu mai pot Ii supuse apelului
odat cu hotrrea asupra Iondului procesului.

Art. 946. - 1) Dup rmnerea deIinitiv a ncheierii prin
care s-a dispus vnzarea bunului de ctre un executor
judectoresc, acesta va proceda la eIectuarea vnzrii la licitatie
public.
2) Executorul va Iixa termenul de licitatie, care nu va
putea depsi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 de zile
pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii ncheierii si
va nstiinta coproprietarii despre data, ora si locul vnzrii.

295













unurile
nesupuse
vnzrii

Solu(ionarea
cererii de
partaj








Hotrrea de
partaj














3) Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile,
executorul va ntocmi si aIisa publicatia de vnzare, cu cel putin
5 zile nainte de acel termen.
4) n cazul vnzrii unui bun imobil, executorul va
ntocmi si aIisa publicatia de vnzare cu cel putin 30 de zile
nainte de termenul de licitatie.
5) Coproprietarii pot conveni ca vnzarea bunurilor s se
Iac la orice pret oIerit de participantii la licitatie. De asemenea,
ei pot conveni ca vnzarea s nu se Iac sub un anumit pret.
6) Dispozitiile prezentului articol se completeaz n mod
corespunztor cu dispozitiile privitoare la vnzarea la licitatie a
bunurilor mobile si imobile prevzute n materia executrii silite.

Art. 947. - La cererea uneia dintre prti, instanta poate
proceda la mprteala bunurilor pentru care nu a dispus vnzarea
potrivit art. 945.

Art. 948. - 1) n toate cazurile, asupra cererii de partaj
instanta se va pronunta prin hotrre.
2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru
ceilalti, precum si cele rezultate din vnzare, vor Ii mprtite de
instant potrivit dreptului Iiecrui coproprietar.
3) n cazul n care partajul nu se poate realiza n nici una
din modalittile prevzute de lege, instanta va hotr nchiderea
dosarului. Dac se introduce o nou cerere de partaj, ncheierile
de admitere n principiu prevzute la art. 939 si art. 940 nu au
autoritate de lucru judecat.

Art. 949. - 1) Hotrrea de partaj are eIect constitutiv.

2) Odat rmas deIinitiv si nvestit cu Iormul
executorie, hotrrea de partaj constituie titlu executoriu si poate
Ii pus n executare chiar dac nu s-a cerut predarea eIectiv a
bunului ori instanta nu a dispus n mod expres aceast predare.
3) Hotrrea de partaj este supus numai apelului. Cu
toate acestea, dac partajul s-a cerut pe cale incidental,
hotrrea este supus acelorasi ci de atac ca si hotrrea dat
asupra cererii principale. Acelasi este si termenul pentru
exercitarea cii de atac, chiar dac se atac numai solutia dat
asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevzute la art. 942 nu
poate Ii cenzurat pe calea recursului.
4) Executarea cu privire la bunurile mprtite poate Ii
cerut n termenul prevzut la art. 682, dup cum hotrrea de
partaj se reIer la bunuri mobile sau bunuri imobile.


296
Revendicarea
bunurilor
atribuite













Condi(ii de
admisibilitate

















Instan(a
competent


Procedura de
solu(ionare



Art. 950. - 1) n cazul n care prtile declar n mod
expres c nu solicit predarea bunurilor, hotrrea de partaj nu
este susceptibil de executare silit.
2) Pentru a intra n posesia bunurilor atribuite si a cror
predare i-a Iost reIuzat de ceilalti coproprietari, partea interesat
va trebui s exercite actiunea n revendicare.
3) De asemenea, este necesar introducerea unei actiuni
n revendicare n cazul n care bunurile atribuite unui
coproprietar sunt detinute de terte persoane.



Titlul VI
Procedura ordonan(ei preyedin(iale


Art. 951. - 1) Instanta de judecat, stabilind c n
Iavoarea reclamantului exist aparenta de drept, va putea s
ordone msuri provizorii n cazuri grabnice, pentru pstrarea
unui drept care s-ar pgubi prin ntrziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru
nlturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executri.
2) Ordonanta este provizorie si executorie. Dac
hotrrea nu cuprinde nici o mentiune privind durata sa si nu s-
au modiIicat mprejurrile de Iapt avute n vedere, msurile
dispuse vor produce eIecte pn la solutionarea litigiului asupra
Iondului.
3) La cererea reclamantului, instanta va putea hotr ca
executarea s se Iac Ir somatie sau Ir trecerea unui termen.
4) Ordonanta va putea Ii dat chiar si atunci cnd este n
curs judecat asupra Iondului.
5) Pe cale de ordonant presedintial nu pot Ii dispuse
msuri care s rezolve litigiul n Iond si nici msuri a cror
executare nu ar mai Iace posibil restabilirea situatiei de Iapt.

Art. 952. - Cererea de ordonant presedintial se va
introduce la instanta competent s se pronunte n prim instant
asupra Iondului dreptului.

Art. 953. - 1) n vederea judecrii cererii, prtile vor Ii
citate conIorm normelor privind citarea n procesele urgente, iar
prtului i se va comunica o copie de pe cerere si de pe actele
care o nsotesc.
2) Ordonanta va putea Ii dat si Ir citarea prtilor. n

297










Calea
de atac










Transformarea
cererii




Autoritatea de
lucru judecat














caz de urgent deosebit, ordonanta va putea Ii dat chiar n
aceeasi zi, instanta pronuntndu-se asupra msurii solicitate pe
baza cererii si actelor depuse, Ir concluziile prtilor.
3) Judecata se Iace de urgent si cu precdere, neIiind
admisibile probe a cror administrare necesit un timp
ndelungat.
4) Pronuntarea se poate amna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordonantei se Iace n cel mult 48 de ore de la
pronuntare.

Art. 954. - 1) Dac prin legi speciale nu se prevede
altIel, ordonanta este supus numai apelului n termen de 5 zile
de la pronuntare, dac s-a dat cu citarea prtilor, si de la
comunicare, dac s-a dat Ir citarea lor.
2) Instanta de apel poate suspenda executarea pn la
judecarea apelului, dar numai cu plata unei cautiuni al crei
cuantum se va stabili de ctre aceasta.
3) Apelul se judec de urgent si cu precdere, cu
citarea prtilor. Dispozitiile art. 953 alin. 4) sunt aplicabile.
4) mpotriva executrii ordonantei presedintiale se poate
Iace contestatie la executare.

Art. 955. - La solicitarea reclamantului, pn la
nchiderea dezbaterilor la prima instant, cererea de ordonant
presedintial va putea Ii transIormat ntr-o cerere de drept
comun, situatie n care prtul va Ii ncunostintat si citat n mod
expres cu aceast mentiune.

Art. 956. - 1) Ordonanta presedintial are autoritate de
lucru de judecat Iat de o alt cerere de ordonant presedintial,
numai dac nu s-au modiIicat mprejurrile de Iapt care au
justiIicat-o.
2) Ordonanta presedintial nu are autoritate de lucru
judecat asupra cererii privind Iondul dreptului.
3) Hotrrea dat asupra Iondului dreptului are putere de
lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonant
presedintial.








298






Condi(ii de
admisibilitate

1udecata yi
cile de atac






Autoritatea
lucrului
judecat












Domeniu de
aplicare


Procedura
ofertei reale








TITLUL VII
Cererile posesorii


Art. 957. - Cererile posesorii sunt admisibile numai n
cazurile si conditiile prevzute de Codul civil.

Art. 958. - 1) Cererile posesorii se judec de urgent si
cu precdere.
2) Sunt inadmisibile cererea reconventional si orice alte
cereri prin care se solicit protectia unui drept n legtur cu
bunul n litigiu.
3) Hotrrea dat asupra cererii posesorii este supus
numai apelului.

Art. 959. - 1) Hotrrea judectoreasc prin care s-a
solutionat o cerere posesorie are autoritate de lucru judecat ntr-o
cerere posesorie ulterioar purtat ntre aceleasi prti si
ntemeiat pe aceleasi Iapte. Ea nu are ns o astIel de autoritate
ntr-o cerere ulterioar privitoare la Iondul dreptului.
2) Hotrrea judectoreasc prin care s-a solutionat o
actiune privitoare la Iondul dreptului are autoritate de lucru
judecat ntr-o cerere posesorie ulterioar n legtur cu acelasi
bun.

Titlul VIII
Procedura ofertei de plat yi consemna(iunii

Art. 960. - Cnd creditorul reIuz s primeasc plata de

la debitor, acesta din urm este n drept s Iac oIert real si s
consemneze ceea ce datoreaz.

Art. 961. - 1) n scopul prevzut la art. 960, debitorul va
Iace creditorului, prin mijlocirea unui executor judectoresc din
circumscriptia tribunalului n care se aIl domiciliul creditorului
sau domiciliul ales al acestuia, o somatie, prin care este invitat s
primeasc prestatia datorat.
2) n acea somatie se vor arta locul, data si ora cnd
suma sau obiectul oIerit urmeaz s-i Iie predate creditorului.


299
Acceptarea
ofertei reale



Consemnarea
sumei sau a
bunului









Validarea
ofertei reale
urmat de
consemna(iune









Oferta de plat
n fa(a instan(ei












Art. 962. - n cazul n care creditorul primeste suma sau
bunul oIerit, debitorul este liberat de obligatia sa. Executorul
judectoresc va ntocmi un proces-verbal prin care va constata
acceptarea oIertei reale.

Art. 963. - 1) Dac creditorul nu se prezint sau reIuz
s primeasc suma ori obiectul oIerit, executorul judectoresc va
ncheia proces-verbal n care va consemna aceste mprejurri.
2) In acest caz, debitorul, spre a se libera de datorie, va
putea s consemneze suma sau bunul oIerit la CEC Bank S.A.
sau la orice alt institutie bancar ori, dup caz, la o unitate
specializat, iar recipisa de consemnare se va depune la
executorul judectoresc care a trimis somatia.
3) Consemnarea va Ii precedat de o nou somatie
adresat creditorului n care se vor arta ziua si ora cnd si locul
unde suma sau, dup caz, bunul oIerit se va depune.

Art. 964. - 1) Dup consemnare, executorul
judectoresc va constata, printr-o ncheiere dat Ir citarea
prtilor, eIectuarea pltii si liberarea debitorului. ncheierea se
comunic creditorului n termen de 5 de zile de la pronuntare.
2) n termen de 15 zile de la comunicarea ncheierii
prevzute la alin. 1), creditorul va putea cere anularea acesteia
pentru nerespectarea conditiilor de validitate, de Iond si de
Iorm, ale oIertei de plat si consemnatiunii, la judectoria n
circumscriptia creia s-a Icut consemnarea.
3) Debitorul este considerat liberat la data consemnrii
platii, aIara de cazul n care se anuleaz oIerta de plata si
consemnatiunea.

Art. 965. - 1) OIerta de plat poate Ii Icut si n timpul
procesului, n Iata oricrei instante, n orice stadiu al judectii. n
acest caz, prin ncheiere, creditorul este pus n ntrziere s
primeasc suma sau, dup caz, bunul. Dac creditorul este
prezent si primeste prestatia datorat, liberarea debitorului se va
constata prin ncheiere.
2) n cazul n care creditorul lipseste sau reIuz primirea
prestatiei, debitorul va proceda la consemnare conIorm
dispozitiilor art. 963 alin. 2), iar recipisa de consemnare va Ii
pus la dispozitia instantei, care, prin ncheiere, va constata
liberarea debitorului.
3) ncheierile prevzute la alin. 1) si alin. 2) se atac
numai odat cu Iondul, cu exceptia celor date n recurs, care sunt
deIinitive.

300
Inciden(a
dispozi(iilor
Codului civil







Domeniul de
aplicare































Comunicarea
Art. 966. - Dispozitiile prezentului titlu se completeaz
cu prevederile Codului civil reIeritoare la oIertele de plat si
consemnatiuni.



Titlul IX
Procedura ordonan(ei de plat

Art. 967. 1) Prevederile prezentului titlu se aplic

creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezint obligatii de
plat a unor sume de bani care rezult dintr-un contract, inclusiv
din cele ncheiate ntre un ntreprinztor si o autoritate
contractant, constatat printr-un nscris ori determinate potrivit
unui statut, regulament sau altui nscris, nsusit de prti prin
semntur ori n alt mod admis de lege.
2) Nu sunt incluse n sIera de aplicare a prezentului titlu:
a) creantele nscrise la masa credal n cadrul unei
proceduri de insolvent;
b) creantele care izvorsc din contractele ncheiate ntre
ntreprinztori si consumatori.
3) Prin autoritate contractant, n sensul alin. 1) se
ntelege:
a) orice autoritate public a statului romn sau a unui stat
membru al Uniunii Europene, care actioneaz la nivel central,
regional sau local;
b) orice organism de drept public, altul dect cele
prevzute la lit. a), cu personalitate juridic, care a Iost nIiintat
pentru a satisIace nevoi de interes general, Ir caracter
comercial, si care se aIl n cel putin una dintre urmtoarele
situatii:
i) este Iinantat, n majoritate, de ctre o autoritate
contractant, astIel cum este deIinit la alin. 2) lit. a);
ii) se aIl n subordinea sau este supus controlului unei
autoritti contractante, astIel cum este deIinit la alin. 2) lit. a);
iii)n componenta consiliului de administratie ori, dup caz,
a consiliului de supraveghere si directoratului mai mult de
jumtate din numrul membrilor sunt numiti de ctre o autoritate
contractant, astIel cum este deIinit la alin. 2) lit. a);
c) orice asociere Iormat de una sau mai multe autoritti
contractante dintre cele prevzute la alin. 2) lit. a) sau b).

Art. 968. 1) Creditorul i va comunica debitorului, prin

301
soma(iei






Instan(a
competent



Cuprinsul
cererii























Determinarea
dobnzii





intermediul executorului judectoresc sau prin scrisoare
recomandat, cu continut declarat si conIirmare de primire, o
somatie, prin care i va pune n vedere s plteasc suma datorat
n termen de 15 zile de la primirea acesteia.
2) Aceast somatie ntrerupe prescriptia extinctiv n
conditiile Codului civil.

Art. 969. Dac debitorul nu plteste n termenul
prevzut la art. 968 alin. 1), creditorul poate introduce cererea
privind ordonanta de plat la instanta competent pentru
judecarea Iondului cauzei n prim instant.

Art. 970. - 1) Cererea privind ordonanta de plat va
cuprinde:
a) numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul
creditorului;
b) numele si prenumele, codul numeric personal, dac este
cunoscut si domiciliul debitorului persoan Iizic, iar n cazul
debitorului persoan juridic, denumirea si sediul, precum si,
dup caz, dac sunt cunoscute, codul unic de nregistrare sau
codul de identiIicare Iiscal, numrul de nmatriculare n
registrul comertului ori de nscriere n registrul persoanelor
juridice si contul bancar;
c) suma ce reprezint obiectul creantei, temeiul de Iapt si
de drept al obligatiei de plat, perioada la care se reIer acestea,
termenul la care trebuia Icut plata si orice element necesar
pentru determinarea datoriei;
d) suma ce reprezint dobnzile aIerente sau alte
despgubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii;
e) semntura creditorului;
2) La cerere se anexeaz nscrisurile ce atest cuantumul
sumei datorate si orice alte nscrisuri doveditoare ale acesteia,
precum si dovada de comunicare a somatiei prevzute la art. 968
alin. 1).
3) Cererea si actele anexate la aceasta se depun n copie n
attea exemplare cte prti sunt, plus unul pentru instant.

Art. 971. 1) Dac prtile nu au stabilit nivelul dobnzii
pentru plata cu ntrziere, se va aplica rata dobnzii de reIerint
stabilit de Banca National a Romniei. Rata de reIerint n
vigoare n prima zi calendaristic a semestrului se aplic pe
ntregul semestru.
2) Creanta produce dobnzi dup cum urmeaz:
a) n cazul contractelor ncheiate ntre ntreprinztori sau

302

































Citarea
pr(ilor.
ntmpinarea








alti proIesionisti de la data la care obligatia a devenit exigibil;
b) n cazul contractelor ncheiate ntre ntreprinztori si o
autoritate contractant, Ir a Ii necesar punerea n ntrziere a
debitorului:
i) dac n contract a Iost Iixat un termen de plat, din ziua
urmtoare acestui termen;
ii) dac termenul de plat nu este Iixat n contract:
- dup 30 de zile de la data primirii de ctre debitor a
Iacturii sau a oricrei alte asemenea solicitri de plat;
- dac data primirii Iacturii sau a unei solicitri
echivalente de plat este incert, dup 30 de zile de la receptia
mrIurilor sau prestarea serviciilor;
- dac solicitarea de plat a Iost comunicat nainte de a
primi mrIurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de
zile de la primirea mrIurilor sau prestarea serviciilor;
- dac legea sau contractul stabileste o procedur de
acceptare sau de veriIicare, permitnd certiIicarea
conIormittii mrIurilor sau serviciilor, iar debitorul a
primit Iactura sau solicitarea de plat la data veriIicrii sau
anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la
aceast dat;
c) n celelalte cazuri, de la data la care debitorul a Iost pus
sau este de dreptn ntrziere, potrivit legii.
3) Creditorul poate s pretind daune interese
suplimentare pentru toate cheltuielile Icute pentru recuperarea
sumelor ca urmare a neexecutrii la timp a obligatiilor de ctre
debitor.
4) Este lovit de nulitate absolut conventia prin care se
Iixeaz o obligatie de punere n ntrziere pentru a opera
curgerea dobnzilor n cazurile prevzute la alin. 2) lit. a) si b)
sau un termen, de la care creanta produce dobnzi, mai mare
dect cel prevzut la alin. 2).

Art. 972. - 1) Pentru solutionarea cererii, judectorul
dispune citarea prtilor, potrivit dispozitiilor reIeritoare la
pricinile urgente, pentru explicatii si lmuriri, precum si pentru a
strui n eIectuarea pltii sumei datorate de debitor ori pentru a
se ajunge la o ntelegere a prtilor asupra modalittilor de plat.
Citatia va Ii nmnat prtii cu 10 zile naintea termenului de
judecat.
2) La citatia pentru debitor se vor anexa, n copie, cererea
creditorului si actele depuse de acesta n dovedirea pretentiilor.
3) n citatie se va preciza c debitorul este obligat s
depun ntmpinare cu cel putin 3 zile naintea termenului de

303






Declara(iile
pr(ilor.
Stingerea
litigiului






Contestarea
crean(ei












Emiterea
ordonan(ei












judecat, Icndu-se mentiune c, n cazul nedepunerii
ntmpinrii instanta, Iat de mprejurrile cauzei, poate
considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.
4) ntmpinarea nu se comunic reclamantului, care va lua
cunostint de cuprinsul acesteia la primul termen de judecat.

Art. 973. 1) n cazul n care creditorul declar c a
primit plata sumei datorate, instanta ia act de aceast mprejurare
printr-o ncheiere deIinitiv, prin care se dispune nchiderea
dosarului.
2) Cnd creditorul si debitorul ajung la o ntelegere asupra
pltii, instanta ia act de aceasta, pronuntnd o hotrre de
expedient, potrivit art. 425.
3) Hotrrea de expedient este deIinitiv si constituie titlu
executoriu Ir a Ii nvestit cu Iormul executorie.

Art. 974. - 1) Dac debitorul contest creanta, instanta
veriIic dac aceasta este ntemeiat, n baza nscrisurilor aIlate
la dosar si a explicatiilor si lmuririlor prtilor. n cazul n care
aprarea debitorului este ntemeiat, instanta va respinge cererea
creditorului prin ncheiere.
2) Dac aprrile de Iond Iormulate de debitor presupun
administrarea altor probe dect cele prevzute la alin. 1), iar
acestea ar Ii admisibile, potrivit legii, n procedura de drept
comun, instanta va respinge cererea creditorului privind
ordonanta de plat prin ncheiere.
3) n cazurile prevzute la alin. 1) si alin. 2), creditorul
poate introduce cerere de chemare n judecat potrivit dreptului
comun.

Art. 975. - 1) n cazul n care instanta, urmare a
veriIicrii cererii pe baza nscrisurilor depuse, precum si a
declaratiilor prtilor, constat c pretentiile creditorului sunt
ntemeiate, va emite o ordonant de plat, n care se precizeaz
suma si termenul de plat.
2) Dac instanta, examinnd probele cauzei, constat c
numai o parte din pretentiile creditorului sunt ntemeiate, va
emite ordonanta de plat numai pentru aceast parte, stabilind si
termenul de plat. n acest caz, creditorul poate Iormula cerere de
chemare n judecat potrivit dreptului comun pentru a obtine
obligarea debitorului la plata restului datoriei.
3) Termenul de plat prevzut la alin. 1) si alin. 2) nu
va Ii mai mic de 10 zile si nici nu va depsi 30 de zile de la data
comunicrii ordonantei. Judectorul nu va putea stabili alt

304













Durata
procedurii




Cererea n
anulare























termen de plat, dect dac prtile se nteleg n acest sens.
4) n cazul creantelor reprezentnd obligatii de plat a
cotelor din cheltuielile comune Iat de asociatiile de proprietari
sau locatari, precum si a cheltuielilor de ntretinere ce revin
persoanelor Iizice corespunztor supraIetelor locative pe care le
Iolosesc ca locuinte, instanta, la cererea debitorului, va putea,
prin derogare de la dispozitiile alin. 3), s dispun stabilirea
unui termen de plat mai mare ori esalonarea pltii, tinnd seama
de motivele temeinice invocate de debitor n ceea ce priveste
posibilittile eIective de plat.
5) Ordonanta se va nmna prtii prezente sau se va
comunica Iiecrei prti de ndat, potrivit legii.

Art. 976. Dac de la data introducerii cererii creditorului
au trecut mai mult de 90 zile Ir a se pronunta ordonanta de
plat, instanta va dispune, chiar din oIiciu, nchiderea dosarului
prin ncheiere deIinitiv, dispozitiile art. 974 alin. 3) rmnnd
aplicabile.

Art. 977. 1) mpotriva ordonantei de plat prevzute la
art. 975 alin. 1) si 2) debitorul poate Iormula cerere n anulare
n termen de 10 zile de la data nmnrii sau comunicrii
acesteia.
2) Cererea n anulare poate Ii introdus de creditor
mpotriva ncheierilor prevzute la art. 974 alin. 1) si 2),
precum si mpotriva ordonantei de plat prevzut la art. 975
alin. 2), n termenul prevzut la alin. 1).
3) Prin cererea n anulare se poate invoca numai
nerespectarea cerintelor prevzute de prezentul titlu pentru
emiterea ordonantei de plat, precum si, dac este cazul, cauze
de stingere a obligatiei ulterioare emiterii ordonantei de plat.
Dispozitiile art. 974 se aplic n mod corespunztor.
4) Cererea n anulare se solutioneaz de ctre instanta
care a pronuntat ordonanta de plat, n complet Iormat din 2
judectori.
5) Cererea n anulare nu suspend executarea.
Suspendarea va putea Ii, ns, ncuviintat, la cererea debitorului,
numai cu dare de cautiune, al crei cuantum va Ii Iixat de
instant.
6) Dac instanta nvestit admite, n tot sau n parte,
cererea n anulare, aceasta va anula ordonanta, n tot sau, dup
caz, n parte, pronuntnd o hotrre deIinitiv. Prevederile art.
974 alin. 3) si art. 975 alin. 2) se aplic n mod corespunztor.
7) n cazurile prevzute la alin. 2), dac instanta nvestit

305






Titlul
executoriu


















Domeniu
de aplicare
















admite cererea n anulare, va pronunta o hotrre deIinitiv prin
care va emite ordonanta de plat, dispozitiile art. 975 aplicndu-
se n mod corespunztor.
8) Hotrrea prin care a Iost respins cererea n anulare
este deIinitiv.

Art. 978. 1) Ordonanta de plat, devenit deIinitiv ca
urmare a neintroducerii sau respingerii cererii n anulare are
putere de lucru judecat si constituie titlu executoriu Ir a Ii
nvestit cu Iormul executorie.
2) mpotriva executrii silite a ordonantei de plat, partea
interesat poate Iace contestatie la executare, potrivit dreptului
comun. n cadrul contestatiei nu se pot invoca dect
neregularitti privind procedura de executare, precum si cauze de
stingere a obligatiei ivite ulterior rmnerii deIinitive a
ordonantei de plat.



TITLUL X

Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fr drept

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 979. 1) Dispozitiile prezentului titlu se aplic n
litigiile privind evacuarea din imobilele Iolosite sau, dup caz,
ocupate, Ir drept de ctre Iostii locatari sau alte persoane.
2) n sensul prezentului titlu, termenii de mai jos au
urmtorul nteles:
a) locatiune orice locatiune scris sau verbal, incluznd
si sublocatiunea;
b) locatar locatarul principal, chirias sau arendas,
sublocatarul sau un cesionar al locatarului, indiIerent
dac persoana care solicit evacuarea este locatorul sau
sublocatorul ori dobnditorul imobilului;
c) locator locatorul principal, sublocatorul, cesionarul si
dobnditorul imobilului;
d) imobil constructia, terenul cu sau Ir constructii,
mpreun cu accesoriile acestora;
e) ocupantul oricare persoan, alta dect proprietarul sau
locatarul, care ocup n Iapt imobilul cu sau Ir
permisiunea ori ngduinta proprietarului;

306



Caracterul
facultativ al
procedurii












Instan(a
competent




Citarea yi
comunicarea
actelor
procedurale



ncetarea
loca(iunii.
Notificarea
locatarului









I) proprietar titularul dreptului de proprietate asupra
imobilului, inclusiv locatarul.

Art. 980. 1) Reclamantul are alegerea ntre procedura
reglementat de prezentul titlu si procedura de drept comun.
2) De asemenea, dispozitiile prezentului titlu nu aduc nici
o atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata
chiriei sau arenzii, la plata de despgubiri, precum si orice alte
drepturi nscute n temeiul contractului sau al legii, dup caz.
3) n cazul artat la alin. 2), pentru realizarea drepturilor
si ndeplinirea obligatiilor izvornd din contract, precum si a
celor prevzute de dispozitiile legale aplicabile n materie, partea
interesat, sub rezerva aplicrii dispozitiilor art. 987 alin. 4), va
putea proceda, dup caz, potrivit dispozitiilor reIeritoare la
ordonanta de plat sau a celor privind solutionarea cererilor cu
valoare redus ori la sesizarea instantei competente, n conditiile
dreptului comun.

Art. 981. Cererile Iormulate n temeiul prezentului titlu
sunt de competenta judectoriei n circumscriptia creia se aIl
situat imobilul ocupat Ir drept ori, dup caz, nchiriat sau
arendat, chiar dac locatarul a prsit imobilul sau contractul a
ncetat.

Art. 982. 1) Locatarul si ocupantul imobilului sunt
socotiti ca avnd domiciliul lor obligatoriu la imobilul pe care-l
ocup Ir nici un drept.
2) Dac imobilul este nchis, toate notiIicrile, citatiile si
celelalte acte de procedur emise potrivit dispozitiilor
prezentului titlu vor Ii aIisate la usa imobilului.

Art. 983. 1) Atunci cnd dreptul locatarului de a Iolosi
un imobil s-a stins ca urmare a ncetrii locatiunii prin expirarea
termenului, prin actiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a
arenzii, precum si din orice alt cauz, si locatorul doreste s
intre n posesia imobilului, acesta va notiIica locatarul, n scris,
prin intermediul executorului judectoresc, punndu-i n vedere
s elibereze si s-i predea liber imobilul, n termen de cel mult 30
de zile de la data comunicrii notiIicrii.
2) Dac locatiunea este pe durat nedeterminat,
denuntarea cerut de lege pentru ncetarea contractului va Ii
considerat si notiIicare de evacuare a imobilului, n conditiile
prezentului articol.
3) Cnd locatiunea este pe durat determinat, notiIicarea

307









Notificarea
ocupantului









Evacuarea
voluntar










Sesizarea
instan(ei






Procedura de
judecat. Cale
de atac

de evacuare a imobilului trebuie Icut cu cel putin 30 de zile
nainte de expirarea termenului, dac prin lege nu se prevede
altIel.
4) Locatarul poate renunta la notiIicarea prevzut n
prezentul articol prin act scris cuprinznd recunoasterea dreptului
locatorului de a recurge imediat la procedura prevzut de cap. II
din prezentul titlu, dac locatiunea nceteaz din orice motive, iar
dreptul locatarului este socotit stins.

Art. 984. Atunci cnd proprietarul unui imobil doreste

s evacueze pe ocupantul acestuia, dup ce dreptul de a ocupa
imobilul a ncetat, proprietarul va notiIica n scris ocupantul
punndu-i n vedere s elibereze imobilul pe care-l ocup Ir
nici un drept, n termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.


Capitolul II
Procedura de evacuare


Art. 985. 1) Dac locatarul sau ocupantul care a Iost
notiIicat n conditiile prezentului titlu, a prsit imobilul,
locatorul sau proprietarul pot intra n posesia acestuia, de drept,
Ir nici o procedur judiciar de evacuare. n caz contrar, sunt
incidente dispozitiile prezentului capitol.
2) Se prezum c imobilul este prsit n caz de ncetare a
activittii comerciale ori de ncetare a Iolosirii imobilului de
ctre locatar sau ocupant ori de ctre persoanele aIlate sub
controlul lor, precum si n cazul returnrii cheilor imobilului,
ridicrii echipamentelor, mrIurilor sau altor bunuri mobile din
imobil.

Art. 986. - Dac locatarul sau ocupantul notiIicat n
conditiile prezentului titlu, reIuz s evacueze imobilul ori dac
locatarul a renuntat la dreptul su de a Ii notiIicat si a pierdut, din
orice motive, dreptul de a Iolosi imobilul, locatorul sau
proprietarul va solicita instantei s dispun, prin hotrre
executorie, evacuarea imediat a locatarului sau ocupantului din
imobil, pentru lips de titlu.

Art. 987. 1) Cererea de evacuare se judec cu citarea
prtilor, aIar de cazul n care evacuarea imobilului pentru
neplata chiriei sau a arenzii se solicit n baza unui contract care
constituie, pentru plata acestora, titlu executoriu, potrivit legii.

308












Aprrile
prtului
n cazul
judecrii cu
citare




Contesta(ia la
executare



Suspendarea
executrii
















2) Cererea se judec de urgent, n camera de consiliu, cu
dezbateri sumare, dac s-a dat cu citarea prtilor.
3) ntmpinarea nu este obligatorie.
4) Dac s-a solicitat si plata chiriei ori a arenzii exigibile,
instanta, cu citarea prtilor, va putea dispune odat cu evacuarea
si obligarea prtului la plata acestora, inclusiv a sumelor
devenite exigibile n cursul judectii.
5) Hotrrea de evacuare este executorie si poate Ii
atacat numai cu apel n termen de 5 zile de la pronuntare, dac
s-a dat cu citarea prtilor, sau de la comunicare, cnd s-a dat Ir
citarea lor.

Art. 988. 1) Prtul chemat n judecat, potrivit
procedurii prevzute n prezentul titlu, nu poate Iormula cerere
reconventional, de chemare n judecat a altei persoane sau n
garantie, pretentiile sale urmnd a Ii valoriIicate numai pe cale
separat.
2) Prtul poate invoca aprri de Iond privind temeinicia
motivelor de Iapt si de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului
reclamantului.

Art. 989. mpotriva executrii hotrrii de evacuare, cei
interesati pot introduce contestatie la executare, n conditiile
legii. Dac hotrrea de evacuare s-a dat Ir citarea prtilor se
vor putea invoca si aprri de Iond.

Art. 990. 1) Executarea hotrrii de evacuare nu va
putea Ii suspendat. Cu toate acestea, n cazul evacurii pentru
neplata chiriei sau a arenzii se va putea dispune suspendarea
executrii hotrrii n cadrul contestatiei la executare sau a
apelului exercitat de ctre prt numai dac acesta consemneaz
n numerar, la dispozitia creditorului, chiria sau arenda la care a
Iost obligat, suma stabilit pentru asigurarea ratelor de chirie sau
arend datorate pn la data cererii de suspendare, precum si cea
aIerent ratelor de chirie sau arend ce ar deveni exigibile n
cursul judectii procesului.
2) Suspendarea nceteaz de drept, dac, la expirarea
termenului pentru care chiria sau arenda a Iost astIel acoperit,
prtul nu cere si nu depune suma ce se va Iixa de instanta de
executare pentru acoperirea unor noi rate, n conditiile artate la
alin. 1).




309






ncetarea
abuzului
de folosin(












Efectuarea
repara(iilor.
Restrngerea
folosin(ei.
Evacuarea



Cereri ale
asocia(iilor de
proprietari














Capitolul III
Dispozi(ii speciale


Art. 991. 1) Dac locatarul, nerespectnd obligatiile ce-
i revin privind Iolosirea normal, cu prudent si diligent, a
imobilului nchiriat ori arendat, l ntrebuinteaz n alt scop dect
cel prevzut n contract, i modiIic structura stabilit prin
constructie, i produce stricciuni ori svrseste orice alte abuzuri
de Iolosint, el va putea Ii obligat, prin ordonant presedintial,
dat cu citarea prtilor, la ncetarea acestor abuzuri si la
restabilirea situatiei anterioare.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic n mod corespunztor si
pentru solutionarea cererii privind ncetarea oricror abuzuri
svrsite de proprietarul care prejudiciaz Iolosinta normal a
prtilor sau instalatiilor aIlate n proprietate comun din
imobilele cu mai multe etaje sau apartamente ori care tulbur
buna convietuire n acel imobil.

Art. 992. Prin ordonant presedintial, dat cu citarea
prtilor, locatarul sau, cnd este cazul, sublocatarul poate Ii
obligat la eIectuarea reparatiilor necesare ce-i revin potrivit legii,
precum si la restrngerea Iolosintei spatiului nchiriat ori chiar la
evacuarea din acest spatiu dac aceste msuri se justiIic pentru
eIectuarea reparatiilor ori lucrrilor prevzute de lege n sarcina
locatorului.

Art. 993. Dispozitiile art. 991 se aplic n mod
corespunztor si pentru solutionarea cererii Iormulate de o
asociatie de proprietari mpotriva proprietarilor, membri ai
acesteia, n cazul n care neeIectuarea reparatiilor ce sunt n
sarcina Iiecrui proprietar ori a reparatiilor sau a oricror lucrri
la prtile sau la instalatiile aIlate n coproprietatea acestora ori la
spatiile aIlate n proprietate exclusiv aIecteaz Iolosinta
normal a prtilor comune sau a altor spatii locative din imobil,
precum si siguranta locuirii n acel imobil.







310







Domeniu de
aplicare


Instan(a
competent.
Cuprinsul
cererii































TITLUL XI

Procedura privitoare la nscrierea drepturilor dobndite n
temeiul uzucapiunii


Art. 994. - Dispozitiile prezentului titlu sunt aplicabile
oricror cereri de nscriere n cartea Iunciar a drepturilor reale
imobiliare dobndite n temeiul uzucapiunii.

Art. 995. - 1) Cererea de uzucapiune se depune la
judectoria n circumscriptia creia este situat imobilul.
2) Reclamantul va arta n cererea de nscriere data de la
care posed imobilul sub nume de proprietar, temeiul
uzucapiunii, Iaptul dac imobilul posedat este sau nu nscris n
cartea Iunciar, precum si numele ori denumirea vechiului
proprietar sau ale succesorului acestuia, dac l cunoaste.
3) La cerere se vor anexa:
a) un certiIicat eliberat de serviciul public comunitar local
de evident a persoanelor, care atest c titularul dreptului nscris
n cartea Iunciar este decedat, precum si data decesului sau,
dup caz, un certiIicat emis de autoritatea competent, care atest
Iaptul c persoana juridic titular a dreptului nscris n cartea
Iunciar si-a ncetat existenta;
b) un certiIicat eliberat de camera notarilor publici, din
care s rezulte Iaptul dac mostenirea titularului nscris n cartea
Iunciar a Iost sau nu dezbtut, iar n caz aIirmativ, care sunt
persoanele care au cules mostenirea respectiv;
c) un certiIicat eliberat de primria n a crei raz
teritorial este situat imobilul, din care s rezulte c acesta nu
Iace parte din domeniul public al statului sau al unittii
administrativ-teritoriale;
d) certiIicatul de rol Iiscal, atunci cnd este cazul;
e) nscrisul constatator al actului juridic pe care
solicitantul si-a ntemeiat posesia, atunci cnd este cazul;
I) documentatia tehnic cadastral a imobilului, realizat,
pe cheltuiala celui interesat, de o persoan Iizic sau juridic
autorizat, potrivit legii;
g) extrasul de carte Iunciar, cu artarea titularului nscris
n cartea Iunciar ori a nscrierii declaratiei de renuntare la
proprietate, precum si a Iaptului dac imobilul este sau nu grevat
de sarcini, eliberat de biroul teritorial de cadastru si publicitate
imobiliar; n cazul n care imobilul nu este nscris n cartea

311





Procedura de
judecat. Ci
de atac




































Iunciar n Iolosul altei persoane si nici grevat de sarcini, un
certiIicat emis de acelasi birou, care atest acest Iapt;
h) lista cuprinznd numele, prenumele si domiciliul a cel
putin doi martori.

Art. 996. - 1) Dup depunerea cererii, instanta dispune,
prin ncheiere, citarea titularului dreptului nscris n cartea
Iunciar sau a succesorilor acestuia, dac sunt cunoscuti, precum
si emiterea unei somatii si aIisarea acesteia la imobilul n litigiu,
la sediul instantei, al biroului teritorial de cadastru si publicitate
imobiliar si la sediul primriei n raza creia se aIl imobilul,
precum si publicarea ei n dou ziare de larg rspndire, din
care cel putin unul de circulatie national.
2) AIisele si publicatia vor cuprinde:
a) denumirea instantei care a emis-o, numrul si data
ncheierii prin care s-a dispus emiterea;
b) numele, prenumele sau denumirea posesorului si
domiciliul sau, dup caz, sediul acestuia;
c) precizarea c acesta invoc dobndirea propriettii sau a
unui alt drept real prin uzucapiune;
d) indicarea precis a imobilului, cu adresa postal si, dac
este cazul, cu numr cadastral sau topograIic si a numrului de
carte Iunciar, iar n lipsa acestora, cu precizarea vecinttilor;
e) somatia ctre toti cei interesati s Iac opozitii, cu
precizarea c, n caz contrar, n termen de 6 luni de la emiterea
celei din urm publicatii se va trece la judecarea cererii.
3) Cheltuielile necesare eIecturii Iormalittilor de aIisare
si publicare sunt n sarcina reclamantului.
4) ndeplinirea acestor Iormalitti va Ii constatat ntr-un
proces-verbal, ntocmit de greIier, ce se va depune la dosarul
cauzei.
5) Dac nu s-au Icut opozitii, n termenul prevzut la
alin. 2), sau dac cel nscris n cartea Iunciar este decedat, Ir
mostenitori, ori si-a ncetat existenta juridic sau a renuntat la
proprietate, instanta se va pronunta, n camera de consiliu, dup
ascultarea reclamantului si a martorilor si veriIicarea ndeplinirii
conditiilor cerute de lege pentru dobndirea dreptului reclamat n
temeiul uzucapiunii, prin ncheiere, dat Ir citarea prtilor.
6) Dac s-au Iormulat opozitii la cererea de uzucapiune,
acestea vor Ii comunicate reclamantului, pentru a Iormula
ntmpinare potrivit dispozitiilor de drept comun. Dup primirea
ntmpinrii se va Iixa termen pentru solutionarea cererii de
nscriere, cu citarea reclamantului si a oponentilor, crora li se va
comunica si cte o copie de pe cererea de nscriere si

312







nscrierea n
cartea funciar
a dreptului
uzucapat



















Refacerea
dosarelor sau
nscrisurilor n
cauzele n curs
de solu(ionare









ntmpinarea depus de reclamant.
7) n ambele cazuri, instanta va cerceta dac sunt
ndeplinite cerintele prevzute de Codul civil pentru dobndirea
dreptului reclamat n temeiul uzucapiunii.
8) ncheierea sau, dup caz, hotrrea este supus numai
apelului.

Art. 997. - 1) Reclamantul va putea cere nscrierea
provizorie a dreptului ce a uzucapat, n temeiul ncheierii date
potrivit art. 996 alin. 5) sau, dup caz, al hotrrii judectoresti,
de prim instant, prin care s-a admis cererea de nscriere, nainte
de rmnerea deIinitiv a acestora. JustiIicarea nscrierii
provizorii se va Iace pe baza ncheierii sau, dup caz, a hotrrii
judectoresti, rmas deIinitiv.
2) n toate cazurile, registratorul de carte Iunciar nu va
putea, n temeiul uzucapiunii, dispune nscrierea dreptului, dac
acesta a Iost intabulat sau nscris provizoriu n Iolosul unei alte
persoane, chiar dup mplinirea termenului de uzucapiune; n
cazul n care s-a Icut numai o notare, se va putea dispune
nscrierea dreptului, Ir ca nscrierea s Iie opozabil celui care
a cerut notarea.
3) Reclamantul este considerat proprietar de la data
nscrierii, n conditiile legii, n cartea Iunciar a dreptului de
proprietate dobndit n temeiul uzucapiunii.


Titlul XII
Procedura refacerii nscrisurilor yi hotrrilor disprute


Art. 998. - 1) Dosarele sau nscrisurile privitoare la o
pricin n curs de judecat, disprute n orice mod, se pot reIace
de nssi instanta nvestit cu judecarea cauzei.
2) n scopul prevzut la alin. 1), instanta va Iixa
termen, chiar din oIiciu, citnd prtile si, dup caz, martorii si
expertii; va cere copii de pe nscrisurile ce i-au Iost trimise de
autoritti si de care prtile s-au Iolosit sau de pe nscrisurile
depuse de prti, dispunnd totodat s se scoat din registrele
instantei toate datele privitoare la nscrisurile ce se reIac.
3) Pot servi la reIacerea dosarului copiile legalizate de
pe nscrisurile disprute ce se aIl n posesia prtilor ori a altor
persoane sau a autorittilor.
4) ncheierea nu va putea Ii atacat dect odat cu
Iondul.

313



Refacerea
hotrrilor
disprute






























Refacerea
hotrrilor
definitive





5) nscrisurile reIcute tin locul originalelor, pn la
gsirea acestora.

Art. 999. - 1) Dac dosarul sau nscrisurile disprute
priveau o pricin n care se pronuntase o hotrre, aceast
hotrre se va reIace de ctre instanta care a pronuntat-o, dup
cel de-al doilea exemplar al hotrrii pstrat la map, iar dac si
acel exemplar ar Ii disprut, vor putea servi la reIacere copiile
legalizate de pe hotrre, ce s-au ncredintat prtilor sau altor
persoane.
2) n acest scop, instanta va putea s dispun, din oIiciu,
s se Iac publicatii ntr-un ziar de larg rspndire, cu invitatia
ca orice posesor al unei copii de pe hotrre s o depun la greIa
instantei care a ordonat publicatia.
3) Dac hotrrea nu se poate reIace pe calea artat la
alin. 1) si alin. 2), se va trece la reIacerea ei de ctre instanta
care a pronuntat-o, potrivit dispozitiilor art. 998.
4) n situatia n care dosarul, inclusiv hotrrea, nu se
pot reIace nici potrivit alin. 3), iar cauza se aIl n apel, instanta
de apel va judeca din nou pricina n Iond. Pentru judecata din
nou a cauzei, prtile sunt obligate s Iac dovada c ntre ele a
existat litigiul ce Iace obiectul rejudecrii si c acesta a Iost
solutionat prin hotrre judectoreasc. Dovada se va Iace cu
orice nscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale
instantei judectoresti sau ale altor autoritti.
5) Cnd procesul se aIl n recurs, iar dosarul, inclusiv
hotrrile date n prim instant sau apel nu pot Ii reIcute nici
potrivit alin. 3), instanta de recurs va trimite cauza instantei de
apel pentru a proceda potrivit alin. 4).
6) Dac n cursul judecrii a Iost gsit hotrrea
disprut, cererea de reIacere va Ii respins.
7) Dac ulterior judecrii cererii de reIacere hotrrea
disprut a Iost gsit, hotrrea reIcut potrivit prevederilor
alin. 3), 4) si 5) va Ii anulat de ctre instanta care a pronuntat-
o.

Art. 1000. - Dispozitiile art. 998 si art. 999 se aplic in

mod corespunztor si in cazul n care se solicit reIacerea unei
hotrri deIinitive.






314






Stabilirea
cau(iunii yi
depunerea ei








Depunerea n
numerar sau n
instrumente
financiare







Oferirea de
garan(ii reale
















Titlul XIII
Cau(iunea judiciar


Art. 1001. - 1) Cnd legea prevede darea unei cautiuni,
suma datorat de parte cu acest titlu se stabileste de ctre instant
n conditiile legii si se depune la Trezoreria statului, la CEC
Bank S.A. sau la orice alt institutie bancar care eIectueaz
astIel de operatiuni, pe numele prtii respective, la dispozitia
instantei sau, dup caz, a executorului judectoresc.
2) Dac legea nu prevede altIel, cautiunea nu va
reprezenta mai mult de 20 din valoarea obiectului cererii, iar n
cazul cererilor al cror obiect nu este evaluabil n bani nu va
putea depsi suma de 10.000 lei.

Art. 1002. - 1) Cautiunea se depune, de regul, n
numerar.
2) La cererea debitorului cautiunii si dac partea n
Iavoarea creia se depune declar n mod expres c este de acord,
cautiunea va putea consta si n instrumente Iinanciare care pot
servi ca instrumente de plat. Cu toate acestea, acordul prtii nu
este necesar n cazul titlurilor emise de stat sau de unittile
administrativ-teritoriale.
3) Valoarea instrumentelor Iinanciare prevzute la alin.
2) este aceea artat n cuprinsul lor.

Art. 1003. - 1) Sub rezerva acceptrii exprese de ctre
beneIiciar, se poate oIeri cautiune si un drept de ipotec
imobiliar sau mobiliar ori o creant ipotecar, dac valoarea
acesteia este cel putin egal cu valoarea cautiunii stabilite de
instant, n conditiile legii.
2) Cnd s-a acceptat cu titlu de cautiune un drept de
ipotec, instanta va dispune, din oIiciu, intabularea acestuia sau,
dup caz, nregistrarea la arhiva electronic de garantii reale
mobiliare.
3) Cautiunea care const ntr-o creant ipotecar are
eIectul unei cautiuni din momentul nscrierii sau notrii rangului
n cartea Iunciar sau, dup caz, n arhiva electronica de garantii
reale mobiliare. nscrierea sau, dup caz, notarea se va dispune
de instant din oIiciu.
4) Cnd cautiunea nu mai este necesar, instanta va
ordona, din oIiciu, radierea nscrierilor Icute.

315
Aducerea unui
garant








Indisponibili-
zarea cau(iunii

Procedura de
stabilire a
cau(iunii

nlocuirea
cau(iunii in
numerar

Restituirea
cau(iunii





Art. 1004. - 1) La cererea debitorului cautiunii, instanta
poate ncuviinta, cu acordul expres al beneIiciarului cautiunii, ca
n locul bunurilor artate n art. 1001-1003, s Iie adus un garant.
2) n cazul prevzut la alin. 1), instanta va stabili, cu
citarea prtilor, un termen la care garantul s Iie nItisat.
3) Dac garantul este ncuviintat de instant, el va da n
Iata acesteia ori prin nscris autentic, depus la dosarul cauzei, o
declaratie c este de acord s garanteze pn la nivelul sumei
stabilite de instant.

Art. 1005. - Cnd cautiunea a Iost depus n numerar
sau n instrumente Iinanciare ea nu poate Ii urmrit de creditorii
depuntorului dect n msura n care urmeaz a-i Ii restituit
acestuia. De asemenea, cautiunea nu va putea Ii urmrit nici de
creditorii depozitarului.

Art. 1006. - 1) Dac prin lege nu se prevede altIel,
instanta va cita prtile n termen scurt, n camera de consiliu, si
va stabili de urgent cautiunea.
2) Instanta se pronunt printr-o ncheiere care poate Ii
atacat odat cu hotrrea prin care s-a dispus asupra cautiunii.
3) Cnd exist urgent, instanta va putea stabili cautiunea
si Ir citarea prtilor. n acest caz, cautiunea se va depune
numai n numerar, ntr-un termen stabilit de instant. Debitorului
cautiunii i va Ii comunicat ncheierea prin care cautiunea a Iost
stabilit, de la data acestei comunicri ncepnd a curge termenul
pentru plata cautiunii.
4) Nedepunerea cautiunii n termenul prevzut la alin.
3) atrage desIiintarea de drept a msurilor n legtur cu care s-a
dispus stabilirea cautiunii.

Art. 1007. - Cel care a depus cautiunea n numerar va
putea cere ulterior ca, n conditiile stabilite de prezentul titlu,
suma n numerar s Iie nlocuit cu alte bunuri ori prin aducerea
unui garant. n acest caz, dispozitiile art. 1006 alin. 1) si 2)
rmn aplicabile.

Art. 1008. - 1) Cautiunea depus se va restitui, la
cerere, dup solutionarea prin hotrre deIinitiv a procesului n
legtur cu care s-a stabilit cautiunea, respectiv dup ncetarea
eIectelor msurii pentru care aceasta s-a depus.
2) Cautiunea se restituie celui care a depus-o n msura
n care asupra acesteia cel ndrepttit nu a Iormulat cerere pentru
plata despgubirii cuvenite pn la mplinirea unui termen de 30

316




















Domeniul de
aplicare





















Caracterul
de zile de la data rmnerii deIinitive a hotrrii sau, dup caz,
de la data ncetrii eIectelor msurii, prevzute la alin. 1). Cu
toate acestea, cautiunea se restituie de ndat dac partea
interesat declar n mod expres c nu urmreste obligarea celui
care a depus-o la despgubiri pentru prejudiciile cauzate prin
ncuviintarea msurii pentru care aceasta s-a depus.
3) Instanta se pronunt asupra cererii de restituire a
cautiunii cu citarea prtilor, printr-o ncheiere supus numai
recursului, la instanta ierarhic superioar. n cazul n care
ncheierea a Iost pronuntat de una din sectiile naltei Curti de
Casatie si Justitie, recursul este de competenta Completului de 9
judectori. n toate cazurile, recursul este suspensiv de executare.
4) Dac cererea pentru care s-a depus cautiunea a Iost
respins, instanta va dispune din oIiciu si restituirea cautiunii.


Titlul XIV
Procedura cu privire la cererile cu valoare redus


Art. 1009. - 1) Prezentul titlu se aplic atunci cnd
valoarea cererii, Ir a se lua n considerare dobnzile,
cheltuielile de judecat si alte venituri accesorii, nu depseste
suma de 10.000 lei la data sesizrii instantei.
2) Prezentul titlu nu se aplic n materie Iiscal, vamal
sau administrativ si nici n ceea ce priveste rspunderea statului
pentru acte sau omisiuni n cadrul exercitrii autorittii publice.
3) De asemenea, prezenta procedur nu se aplic cererilor
reIeritoare la:
a) starea civil sau capacitatea persoanelor Iizice;
b) drepturile patrimoniale nscute din raporturile de Iamilie;
c) mostenire;
d) insolvent, procedurile privind lichidarea societtilor
insolvabile si a altor persoane juridice si alte proceduri
asemntoare;
e) asigurri sociale;
I) dreptul muncii;
g) nchirierea unor bunuri imobile, cu exceptia actiunilor
privind creantele avnd ca obiect plata unei sume de bani;
h) arbitraj;
i) atingeri aduse dreptului la viat privat sau drepturilor care
privesc personalitatea.

Art. 1010. - 1) Reclamantul are alegerea ntre procedura

317
alternativ











Instan(a
competent



Declanyarea
procedurii

























reglementat de prezentul titlu si procedura de drept comun.
2) Dac a sesizat instanta cu o cerere redactat potrivit art.
183, aceasta va Ii solutionat potrivit procedurii de drept comun,
cu exceptia cazului n care reclamantul, cel mai trziu la primul
termen de judecat, solicit n mod expres aplicarea procedurii
speciale.
3) Atunci cnd cererea nu poate Ii solutionat potrivit
dispozitiilor prevzute de prezentul titlu, instanta judectoreasc
l inIormeaz pe reclamant n acest sens, iar dac reclamantul nu
si retrage cererea, aceasta va Ii judecat potrivit dreptului
comun.

Art. 1011. - 1) Competenta de a solutiona cererea n
prim instant apartine judectoriei.
2) Competenta teritorial se stabileste potrivit dreptului
comun.

Art. 1012. - 1) Reclamantul declanseaz procedura cu
privire la cererile cu valoare redus prin completarea
Iormularului de cerere si depunerea sau trimiterea acestuia la
instanta competent, prin post sau prin orice alte mijloace ce
asigur transmiterea Iormularului si conIirmarea primirii
acestuia.
2) Formularul de cerere se stabileste prin ordin al
ministrului justitiei si trebuie s contin rubrici care s permit
identiIicarea prtilor, valoarea pretentiei, indicarea probelor si
alte elemente necesare solutionrii cauzei.
3) Odat cu Iormularul de cerere se depun ori se trimit si
copii de pe nscrisurile de care reclamantul ntelege s se
Ioloseasc.
4) n cazul n care inIormatiile Iurnizate de reclamant nu
sunt suIicient de clare sau sunt inadecvate ori Iormularul de
cerere nu a Iost completat corect, instanta, cu exceptia situatiilor
n care cererea este vdit neIondat sau inadmisibil, i va acorda
reclamantului posibilitatea s completeze sau s rectiIice
Iormularul ori s Iurnizeze inIormatii sau nscrisuri suplimentare.
Instanta va Iolosi n acest scop un Iormular tip, care se va stabili
prin ordin al ministrului justitiei.
5) Cererea se va respinge dac este vdit neIondat sau
inadmisibil.
6) n cazul n care reclamantul nu completeaz sau nu
rectiIic Iormularul de cerere n termenul stabilit de instant,
cererea se va anula.


318
Desfyurarea
procedurii










































Art. 1013. - 1) Procedura cu privire la cererile cu valoare
redus este scris si se desIsoar n ntregul ei n camera de
consiliu.
2) Instanta poate dispune nItisarea prtilor, dac
apreciaz acest Iapt ca Iiind necesar sau la solicitarea uneia
dintre prti. Instanta poate s reIuze o astIel de solicitare n cazul
n care consider c, tinnd cont de mprejurrile cauzei, nu sunt
necesare dezbateri orale. Acest reIuz se motiveaz n scris si nu
poate Ii atacat separat.
3) Dup primirea Iormularului de cerere completat corect,
instanta va trimite de ndat prtului Iormularul de rspuns,
mpreun cu o copie a Iormularului de cerere, precum si cu copii
de pe nscrisurile depuse de reclamant.
4) n termen de 30 de zile de la comunicarea actelor
prevzute la alin. 3), prtul va depune sau trimite Iormularul de
rspuns completat corespunztor, precum si copii de pe
nscrisurile de care ntelege s se Ioloseasc. Prtul poate s
rspund prin orice alt mijloc adecvat, Ir utilizarea
Iormularului de rspuns.
5) Instanta va comunica de ndat reclamantului copii de
pe rspunsul prtului, cererea reconventional dac este cazul,
precum si de pe nscrisurile depuse de prt.
6) Dac prtul a Iormulat cerere reconventional,
reclamantul, n termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia,
va depune sau trimite Iormularul de rspuns completat
corespunztor sau va rspunde prin orice alt mijloc.
7) Cererea reconventional care nu poate Ii solutionat n
cadrul prezentei proceduri ntruct nu sunt ndeplinite cerintele
prevzute de art. 1009 va Ii disjuns si judecat potrivit dreptului
comun.
8) Instanta poate solicita prtilor s Iurnizeze mai multe
inIormatii n termenul pe care l va stabili n acest scop, care nu
poate depsi 30 de zile de la primirea rspunsului prtului sau,
dup caz, al reclamantului.
9) Instanta poate ncuviinta si alte probe n aIara
nscrisurilor depuse de prti. Nu vor Ii ns ncuviintate acele
probe a cror administrare necesit cheltuieli disproportionate
Iat de valoarea cererii de chemare n judecat sau a cererii
reconventionale.
10) n cazul n care instanta a Iixat un termen pentru
nItisarea prtilor, acestea trebuie citate.
11) Ori de cte ori instanta stabileste un termen n
vederea ndeplinirii unui act de procedur, va nstiinta partea
interesat de consecintele nerespectrii acestuia.

319
Solu(ionarea
cererii








Cheltuielile de
judecat




Ci
de atac


























Art. 1014. - 1) Instanta va pronunta si redacta hotrrea n
termen de 30 de zile de la primirea tuturor inIormatiilor necesare
sau, dup caz, de la dezbaterea oral.
2) n cazul n care nu se primeste niciun rspuns de la
partea interesat n termenul stabilit la art. 1013 alin. 3), 6) sau
8), instanta se va pronunta cu privire la cererea principal sau la
cererea reconventional n raport de actele aIlate la dosar.
3) Hotrrea primei instante este executorie din momentul
pronuntrii si se comunic prtilor.

Art. 1015. - 1) Partea care cade n pretentii va Ii obligat,
la cererea celeilalte prti, la plata cheltuielilor de judecat.
2) Cu toate acestea, instanta nu va acorda prtii care a
cstigat procesul cheltuielile care nu au Iost necesare sau care au
avut o valoare disproportionat n raport cu valoarea cererii.

Art. 1016. - 1) Hotrrea judectoriei este supus numai
apelului la tribunal n termen de 30 de zile de la comunicare.
2) Pentru motive temeinice, instanta de apel poate s
suspende executarea silit, ns numai dac se consemneaz o
cautiune de 10 din valoarea contestat.
3) Hotrrea instantei de apel se comunic prtilor si este
deIinitiv.






















320









Domeniul de
aplicare












Competen(a
ntemeiat pe
domiciliul sau
sediul
prtului












Prorogarea
voluntar de
competen( n
favoarea




CARTEA a VII - a
Procesul civil interna(ional



Art. 1017. - Dispozitiile prezentei crti se aplic
proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate n msura
n care prin tratatele internationale la care Romnia este parte,
prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se
prevede altIel.


Titlul I
Competen(a interna(ional a instan(elor romne

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 1018. 1) Sub rezerva situatiilor n care legea
dispune altIel, instantele romne sunt competente dac prtul
are domiciliul, iar n lips resedinta obisnuit, respectiv sediul
principal, iar n lips un sediu secundar sau Iondul de comert pe
teritoriul Romniei la data introducerii cererii.
2) Cnd exist mai multi prti, instantele romne sunt
competente dac unul din acestia se aIl n situatia prevzut la
alin. 1), aIar de cazul cnd cererea a Iost Icut numai cu
scopul de a sustrage pe un prt de la jurisdictia domiciliului ori
resedintei obisnuite sau, dup caz, a sediului principal ori
secundar situat n strintate.
3) Instantele romne sunt de asemenea competente pentru
a judeca orice cerere privind activitatea la sediul secundar al unei
persoane juridice neavnd sediul principal n Romnia, cnd
acest sediu secundar este situat n Romnia la data introducerii
cererii.

Art. 1019. 1) Cnd, n materii avnd ca obiect drepturi
de care ele dispun liber conIorm legii romne, prtile au convenit
valabil competenta instantelor romne de a judeca litigii actuale
sau eventuale privind asemenea drepturi, instantele romne sunt

321
instan(ei
romne









Alegerea
forului



















Excep(ia de
arbitraj









For de
singurele competente.
2) Cu exceptia cazurilor n care prin lege se dispune altIel,
instanta romn n Iata creia prtul este chemat rmne
competent de a judeca cererea Iormulat, daca el nu ridic
exceptia de necompetent la primul termen la care prtile au Iost
legal citate.
3) n situatiile prevzute la alin. 1) si 2), instanta romn
sesizat poate respinge cererea, cnd din ansamblul
circumstantelor rezult c litigiul nu prezint nicio legtur
semniIicativ cu Romnia.

Art. 1020. 1) n materie patrimonial, prtile pot
conveni asupra instantei competente s judece un litigiu actual
sau eventual izvornd dintr-un raport cu elemente de
extraneitate. Conventia poate Ii ncheiat prin nscris, telegram,
telex, telecopiator sau orice alt mijloc de comunicare ce permite
a-i stabili proba printr-un text. n lips de stipulatie contrar,
competenta Iorului ales este exclusiv.
2) Alegerea instantei este Ir eIect dac ea conduce la
lipsirea n mod abuziv a uneia din prti de protectia pe care i-o
asigur o instant prevzut de legea romn. De asemenea,
alegerea este Ir eIect cnd instanta aleas este strin, iar
litigiul este de competenta exclusiv a instantelor romne,
precum si cnd instanta aleas este romn, iar litigiul este de
competenta exclusiv a unei instante strine.
3) Instanta aleas nu se poate declara necompetent
dac:
a) una din prti are domiciliul/resedinta obisnuit,
respectiv un sediu secundar n circumscriptia acestei instante;
b) dreptul aplicabil litigiului conIorm dreptului
international privat romn este legea romn.

Art. 1021. - Dac prtile au ncheiat o conventie de
arbitraj viznd un litigiu arbitrabil conIorm legii romne, instanta
romn sesizat si va declina competenta, cu exceptia situatiilor
n care:
a) prtul nu a invocat exceptia de arbitraj pn la primul
termen la care a Iost legal citat;
b) instanta constat c respectiva conventie de arbitraj este
caduc sau inoperant;
c) tribunalul arbitral nu poate Ii constituit sau arbitrul unic
nu poate Ii desemnat din motive vdit imputabile prtului.

Art. 1022. - 1) Instanta romn de la locul cu care cauza

322
necesitate









Verificarea
competen(ei
interna(ionale




Competen(a
intern








Chestiuni
preliminare



Cereri
incidentale





Msuri
provizorii,
conservatorii yi
de executare

prezint o legtur suIicient devine competent s solutioneze
cauza, desi legea nu prevede competenta instantelor romne,
dac se dovedeste c nu este posibil introducerea unei cereri n
strintate sau c nu se poate pretinde n mod rezonabil ca ea s
Iie introdus n strintate.
2) n situatiile prevzute la alin.1), dac cererea este
Iormulat de un cettean romn sau apatrid domiciliat n
Romnia ori de o persoan juridic de nationalitate romn,
competenta instantei romne este obligatorie.

Art. 1023. - Instanta sesizat veriIic din oIiciu
competenta sa international procednd conIorm regulilor interne
privind competenta, iar dac stabileste c nu este competent nici
ea, nici o alt instant romn, respinge cererea ca neIiind de
competenta jurisdictiei romne, sub rezerva aplicrii prevederilor
art. 1022.

Art. 1024. 1) Cnd instantele romne sunt competente
potrivit dispozitiilor crtii de Iat, competenta se determin
conIorm regulilor din prezentul cod si, dup caz, a celor
prevzute n legi speciale.
2) Dac, n aplicarea prevederilor alin. 1), nu se poate
identiIica instanta competent s judece cauza, cererea va Ii
ndreptat, urmnd regulile de competent material, la
Judectoria sectorului 1 al municipiului Bucuresti, respectiv la
Tribunalul Bucuresti.

Art. 1025. Instanta romn sesizat judec pe cale
incidental chestiunile care nu intr n competenta sa, dar a cror
solutionare este necesar pentru a decide asupra cererii
principale.

Art. 1026. - Instanta competent s judece cererea
originar este, de asemenea, competent s judece:
a) cererile de interventie, cu exceptia cazurilor cnd
asemenea cereri ar Ii Iost Iormulate numai pentru a-l sustrage pe
intervenient de la jurisdictia normal competent;
b) cererea reconventional.

Art. 1027. n situatii de urgent, instanta romn este,
de asemenea, competent s dispun msuri provizorii,
conservatorii si de executare privind persoane sau bunuri aIlate
n Romnia la data introducerii cererii, chiar dac, potrivit
dispozitiilor crtii de Iat, ea nu ar Ii competent s judece

323


Litispenden(a
interna(ional
















Conexitatea
interna(ional





Termene











Competen(a
personal
exclusiv


Iondul.

Art. 1028. 1) Cnd o cerere este pendinte n Iata unei
instante strine si este previzibil c hotrrea strin va Ii
susceptibil de recunoastere sau de executare n Romnia,
instanta romn sesizat ulterior cu o cerere ntre aceleasi prti,
avnd acelasi obiect si aceeasi cauz, poate suspenda judecata
pn la pronuntarea hotrrii de ctre jurisdictia strin. Instanta
romn va respinge cererea cnd hotrrea strin pronuntat
este susceptibil de a Ii recunoscut conIorm dispozitiilor
prezentei crti.
2) n cazul suspendrii prevzut la alin. 1), dac
jurisdictia strin se declar necompetent sau dac hotrrea
strin pronuntat nu este susceptibil de a Ii recunoscut n
Romnia, instanta romn repune procesul pe rol la cererea prtii
interesate.
3) Faptul c o cauz este sau nu pendinte n Iata
jurisdictiei strine se determin conIorm legii statului n care are
loc procesul.

Art. 1029. - Cnd instanta romn este sesizat cu
judecarea unei cereri, ea este competent s judece si cererea
care este legat de cea dinti printr-un raport att de strns, nct
exist interesul pentru cercetarea si judecarea acestora n acelasi
timp, cu scopul de a evita solutii care nu ar putea Ii conciliate
dac cererile ar Ii judecate separat.

Art. 1030. Cnd o persoan aIlat n strintate trebuie
s respecte un termen procedural n Iata autorittilor judiciare
sau administrative romne, este suIicient ca cererea sa s parvin
n ultima zi a termenului la o reprezentant diplomatic sau
consular romn.


Capitolul II
Dispozi(ii speciale de competen(
interna(ional a instan(elor romne


Art. 1031. - Instantele romne sunt exclusiv competente
s judece litigii cu elemente de extraneitate din sIera statutului
personal reIeritoare la:
1. acte de stare civil ntocmite n Romnia privind
persoane domiciliate n Romnia si care sunt cetteni romni sau

324
















Competen(a
exclusiv n
materia unor
ac(iuni
patrimoniale










Competen(a
preferen(ial a
instan(elor
romne









apatrizi;
2. ncuviintarea adoptiei, dac cel ce urmeaz a Ii adoptat
domiciliaz n Romnia si este cettean romn sau apatrid;
3. tutela si curatela pentru protectia unei persoane cu
domiciliul n Romnia, care este cettean romn sau apatrid;
4. punerea sub interdictie judectoreasc a unei persoane
cu domiciliul n Romnia;
5. desIacerea, nulitatea sau anularea cstoriei, precum si
alte litigii ntre soti, cu exceptia celor reIeritoare la imobile
situate n strintate, dac la data introducerii cererii ambii soti
domiciliaz n Romnia si unul dintre ei este cettean romn sau
apatrid;
6. procese ntre persoane cu domiciliul n strintate,
reIeritoare la acte sau Iapte de stare civil nregistrate n
Romnia, dac cel putin una dintre prti este cettean romn.

Art. 1032. - Instantele romne sunt exclusiv competente
s judece litigii cu elemente de extraneitate reIeritoare la:
1. imobile situate pe teritoriul Romniei;
2. bunuri lsate n Romnia de deIunctul cu ultimul
domiciliu n Romnia;
3. contracte ncheiate cu consumatori avnd domiciliul sau
resedinta obisnuit n Romnia, pentru prestatii de consum
curent destinate uzului personal sau Iamilial al consumatorului si
Ir legtur cu activitatea proIesional sau comercial a
acestuia, dac:
a) Iurnizorul a primit comanda n Romnia;
b) ncheierea contractului a Iost precedat n Romnia de o
oIert sau o publicitate si consumatorul a ndeplinit actele
necesare ncheierii contractului.

Art. 1033. 1) Instantele judectoresti romne sunt
competente s judece si litigiile n care:
1. reclamantul din cererea privind obligatia de ntretinere
are domiciliul n Romnia;
2. locul unde a luat nastere sau trebuia executat, Iie si
numai n parte, o obligatie contractual se aIl n Romnia;
3. locul unde a intervenit un Iapt juridic din care decurg
obligatii extracontractuale sau se produc eIectele acestuia se aIl
n Romnia;
4. statia Ieroviar sau rutier ori portul sau aeroportul de
mbarcare/ncrcare sau debarcare/descrcare a pasagerilor sau
mrIii transportate se aIl n Romnia;
5. bunul asigurat sau locul producerii evenimentului

325






































Conven(ii
inoperante




asigurat se aIl n Romnia;
6. ultimul domiciliu al deIunctului se aIl n Romnia,
rezervat Iiind competenta exclusiv pentru imobilele lsate de
acesta n strintate.
2) Instantele judectoresti romne sunt, de asemenea,
competente s judece:
1. procese reIeritoare la ocrotirea minorului sau persoanei
puse sub interdictie judectoreasc, cettean romn cu domiciliul
n strintate;
2. declararea judectoreasc a mortii unui cettean romn,
chiar dac acesta se aIl n strintate la data cnd a intervenit
disparitia. Pn la luarea unor msuri provizorii de ctre instanta
romn rmn valabile msurile provizorii dispuse de instanta
strin;
3. procese reIeritoare la ocrotirea n strintate a
propriettii intelectuale a unei persoane domiciliate n Romnia,
cettean romn sau apatrid, rezervat Iiind o conventie de alegere
a Iorului;
4. procese ntre strini, dac acestia au convenit expres
astIel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot
dispune, n legtur cu bunuri sau interese ale persoanelor din
Romnia;
5. procese reIeritoare la abordajul navelor sau coliziunea
aeronavelor, precum si cele reIeritoare la asistenta sau la salvarea
unor persoane sau unor bunuri n marea liber ori ntr-un spatiu
nesupus suveranittii vreunui stat, dac:
a) nava sau aeronava arboreaz pavilionul romn sau, dup
caz, este nmatriculat n Romnia;
b) locul de destinatie sau primul port ori aeroport unde
nava sau aeronava a ajuns se gseste pe teritoriul Romniei;
c) nava sau aeronava a Iost sechestrat n Romnia;
d) prtul are domiciliul sau resedinta obisnuit n
Romnia.
6. procese privind rspunderea civil pentru prejudiciile
cauzate de produse originare din Romnia, indiIerent de
cettenia victimei, de locul survenirii accidentului sau locul
producerii prejudiciului.

Art. 1034. - Pentru situatiile prevzute la art. 1031 si art.

1032, conventia de alegere a Iorului, altul dect instanta romn,
este inoperant.




326










Capacitatea
procesual



Condi(ia
strinului









Scutirea de
cau(iunea
judiciar



Curator
special




Reguli
aplicabile
apatrizilor






Titlul II
Legea aplicabil n procesul civil interna(ional

Capitolul I
Capacitatea yi drepturile pr(ilor n proces


Art. 1035. 1) Capacitatea procesual a Iiecreia din
prtile n proces este guvernat de legea sa national.
2) Capacitatea procesual a apatridului este guvernat de
legea romn.

Art. 1036. - 1) Persoanele Iizice si persoanele juridice
strine au, n conditiile legii, n Iata instantelor romne, aceleasi
drepturi si obligatii procesuale ca si cettenii romni, respectiv
persoanele juridice romne.
2) Cettenii strini beneIiciaz n Iata instantelor romne,
n procesele civile internationale, de scutiri si reduceri de taxe si
alte cheltuieli de procedur, precum si de asistent judiciar
gratuit, n aceeasi msur si n aceleasi conditii ca si cettenii
romni, sub conditia reciprocittii cu statul de cettenie sau de
domiciliu al solicitantului.

Art. 1037. Sub conditia reciprocittii, reclamantul,
cettean strin sau persoan juridic de nationalitate strin, nu
poate Ii tinut s depun cautiune sau obligat la vreo alt garantie
pentru motivul c este strin sau nu are domiciliul ori sediul n
Romnia.

Art. 1038. n situatiile n care reprezentarea ori
asistarea strinului lipsit de capacitate sau cu capacitate de
exercitiu restrns nu a Iost asigurat conIorm legii sale
nationale, iar din aceast cauz judecata procesului ntrzie,
instanta i va putea numi n mod provizoriu un curator special.

Art. 1039. Prevederile art. 1035-1038 se aplic n mod
corespunztor apatrizilor, Ir a Ii cerut conditia reciprocittii.





327






Legea
forului


Calificare




Calitatea
procesual yi
calificarea
preten(iei

Probele



















Formalit(i
de publicitate




Capitolul II
Legea aplicabil n materie procedural


Art. 1040. n procesul civil international instanta
aplic legea procesual romn, sub rezerva unor dispozitii
exprese contrare.

Art. 1041. CaliIicarea unei probleme ca Iiind de drept
procesual sau de drept substantial se Iace conIorm legii romne,
sub rezerva institutiilor juridice Ir corespondent n dreptul
romn.

Art. 1042. Calitatea procesual a prtilor, obiectul si
cauza actiunii n procesul civil international se stabilesc conIorm
legii care guverneaz Iondul raportului juridic dedus judectii.


Art. 1043. - 1) Mijloacele de prob pentru dovedirea
unui act juridic si Iorta probant a nscrisului constatator sunt
cele prevzute de legea convenit de prti, cnd legea locului
ncheierii actului juridic le acord aceast libertate. n lipsa
acestei libertti sau cnd prtile n-au uzat de ea, se aplic legea
locului ncheierii actului juridic.
2) Probatiunea Iaptelor este supus legii locului unde ele
s-au produs ori au Iost svrsite.
3) Cu toate acestea, legea romn este aplicabil, dac ea
admite si alte mijloace de prob dect cele prevzute de legile
stabilite conIorm prevederilor alin. 1) si 2). Legea romn se
aplic si n cazul n care ea accept proba cu martori si cu
prezumtii ale judectorului, chiar cnd aceste mijloace de prob
n-ar Ii admisibile conIorm legii strine declarate aplicabil.
4) Proba strii civile si puterea doveditoare a actelor de
stare civil sunt guvernate de legea locului unde a Iost ntocmit
nscrisul invocat.
5) Administrarea probelor n procesul civil international
este guvernat de legea romn.

Art. 1044. 1) Formalittile de nregistrare si
publicitate, eIectele lor si autorittile abilitate s instrumenteze
sunt cele prevzute de dreptul trii unde operatiunea a avut loc.
2) n materie imobiliar, se aplic legea locului unde este

328


Acte
oficiale
publice
























No(iune










Recunoayterea
de plin drept


situat imobilul.

Art. 1045. 1) Actele publice ntocmite sau legalizate
de o autoritate strin sau de un agent public strin pot Ii produse
n Iata instantelor romne numai dac sunt supralegalizate, pe
cale administrativ ierarhic n statul de origine si apoi de
misiunea diplomatic sau oIiciul consular romn, pentru
certiIicarea autenticittii semnturilor si sigiliului aplicate pe
acestea.
2) Supralegalizarea pe cale administrativ este supus
procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmat de
supralegalizarea eIectuat, Iie de ctre misiunea diplomatic
romn sau oIiciul consular romn din acest stat, Iie de ctre
misiunea diplomatic sau oIiciul consular n Romnia ale statului
de origine si, n continuare, n oricare din cele dou situatii, de
ctre Ministerul AIacerilor Externe.
3) Scutirea de supralegalizare este permis n temeiul
legii, al unui tratat international la care Romnia este parte sau pe
baz de reciprocitate.
4) Supralegalizarea actelor ntocmite sau legalizate de
instantele romne se Iace, din partea autorittilor romne, de
ctre Ministerul Justitiei si Ministerul AIacerilor Externe, n
aceast ordine.


Titlul III
Eficacitatea hotrrilor strine


Art. 1046. n sensul prezentului titlu, termenul de
hotrri strine se reIer la actele de jurisdictie contencioas sau
necontencioas ale instantelor judectoresti, cele notariale sau ale
oricror autoritti competente dintr-un stat nemembru al Uniunii
Europene.


Capitolul I
Recunoayterea hotrrilor strine


Art. 1047. Hotrrile strine sunt recunoscute de plin
drept n Romnia, dac se reIer la statutul personal al cettenilor
statului unde au Iost pronuntate sau dac, Iiind pronuntate ntr-
un stat tert, au Iost recunoscute mai nti n statul de cettenie al

329






Condi(iile
recunoayterii























Motive de
refuz al
recunoayterii










Iiecrei prti ori, n lips de recunoastere, au Iost pronuntate n
baza legii determinate ca aplicabil conIorm dreptului
international privat romn, nu sunt contrarii ordinii publice de
drept international privat romn si a Iost respectat dreptul la
aprare.

Art. 1048. 1) Hotrrile reIeritoare la alte procese
dect cele prevzute la art. 1047 pot Ii recunoscute n Romnia,
spre a beneIicia de puterea lucrului judecat, dac sunt ndeplinite
cumulativ urmtoarele conditii:
a) hotrrea este deIinitiv potrivit legii statului unde a
Iost pronuntat;
b) instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii statului
de sediu, competenta s judece procesul Ir ns a Ii ntemeiat
exclusiv pe prezenta prtului ori a unor bunuri ale sale Ir
legtur direct cu litigiul n statul de sediu al respectivei
jurisdictii.
c) exist reciprocitate n ce priveste eIectele hotrrilor
strine ntre Romnia si statul instantei care a pronuntat
hotrrea.
2) Dac hotrrea a Iost pronuntat n lipsa prtii care a
pierdut procesul, ea trebuie s constate, de asemenea, c prtii n
cauz i-a Iost nmnat n timp util citatia pentru termenul de
dezbateri in Iond, ct si actul de sesizare a instantei si c i s-a dat
posibilitatea de a se apra si de a exercita calea de atac mpotriva
hotrrii.
3) Caracterul nedeIinitiv al hotrrii strine, decurgnd
din omisiunea citrii persoanei care nu a participat la proces n
Iata instantei strine, poate Ii invocat numai de ctre acea
persoan.

Art. 1049. 1) Recunoasterea hotrrii strine poate Ii
reIuzat pentru oricare din urmtoarele cazuri:
a) hotrrea este maniIest contrarie ordinii publice de drept
international privat romn; aceast incompatibilitate se apreciaz
tinnd seama, n special, de intensitatea legturii cauzei cu
ordinea juridic romn si de gravitatea eIectului astIel produs;
b) hotrrea pronuntat ntr-o materie n care persoanele
nu dispun liber de drepturile lor, a Iost obtinut cu scopul
exclusiv de a sustrage cauza incidentei legii aplicabile conIorm
dreptului international privat romn;
c) procesul a Iost solutionat ntre aceleasi prti printr-o
hotrre, chiar nedeIinitiv, a instantelor romne sau se aIl n
curs de judecare n Iata acestora la data sesizrii instantei strine;

330














Neexaminarea
pe fond

Competen(











Documente
atayate la
cerere











d) este inconciliabil cu o hotrre pronuntat anterior ei n
strintate si susceptibil de a Ii recunoscut n Romnia;
e) instantele romne aveau competenta exclusiv pentru
judecarea cauzei;
I) a Iost nclcat dreptul la aprare;
g) hotrrea poate Iace obiectul unei ci de atac n statul
n care a Iost pronuntat.
2) Recunoasterea nu poate Ii reIuzat pentru singurul
motiv c instanta care a pronuntat hotrrea strina a aplicat o
alta lege dect cea care ar Ii Iost determinat de dreptul
international privat romn, aIar numai dac procesul priveste
starea civila si capacitatea unui cettean romn, iar solutia
adoptat diIer de cea la care s-ar Ii ajuns potrivit legii romane.

Art. 1050. Sub rezerva veriIicrii conditiilor prevzute
de art. 1048 si art. 1049, instanta romn nu poate proceda la
examinarea n Iond a hotrrii strine si nici la modiIicarea ei.

Art. 1051. 1) Cererea de recunoastere se rezolv pe
cale principal de tribunalul n circumscriptia cruia si are
domiciliul sau, dup caz, sediul cel care a reIuzat recunoasterea
hotrrii strine.
2) n cazul imposibilittii de determinare a tribunalului
potrivit alin. 1), competenta apartine Tribunalului Bucuresti.
3) Cererea de recunoastere poate Ii, de asemenea,
rezolvat pe cale incidental, de ctre instanta sesizat cu un
proces avnd un alt obiect, n cadrul cruia se ridic exceptia
puterii lucrului judecat sau o chestiune prealabil ntemeiat pe
hotrrea strin.

Art. 1052. 1) Cererea de recunoastere a hotrrii
strine se ntocmeste potrivit cerintelor prevzute de prezentul
cod si va Ii nsotit de urmtoarele acte:
a) copia hotrrii strine;
b) dovada caracterului deIinitiv al acesteia;
c) copia dovezii de nmnare a citatiei si actului de
sesizare, comunicate prtii care a Iost lips n instanta strin sau
orice alt act oIicial care s ateste ca citatia si actul de sesizare au
Iost cunoscute, n timp util, de ctre partea mpotriva creia s-a
pronuntat hotrrea;
d) orice alt act, de natur s probeze, n completare, c
hotrrea strin ndeplineste celelalte conditii prevzute de art.
1048.
2) Actele prevzute la alin. 1) vor Ii nsotite de traduceri

331









Citarea
pr(ilor











Competen(








Condi(iile
ncuviin(rii
executrii







Dovada
caracterului
executoriu
autorizate si vor Ii supralegalizate, cu respectarea dispozitiilor
art. 1045. Supralegalizarea nu se cere n cazul n care prtile sunt
de acord cu depunerea de copii certiIicate pentru conIormitate.
3) n cazul neprezentrii unora din documentele
prevzute la alin. 1), instanta poate Iixa un termen pentru a Ii
prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dac se
consider suIicient ediIicat, s dispenseze partea de producerea
lor.

Art. 1053. 1) Cererea de recunoastere a hotrrii
strine se solutioneaz pe cale principal prin hotrre, iar pe
cale incident prin ncheiere interlocutorie, n ambele cazuri
dup citarea prtilor.
2) Cererea poate Ii solutionat Ir citarea prtilor, dac
din hotrrea strin rezult c prtul a Iost de acord cu
admiterea actiunii.


Capitolul II
Executarea hotrrilor strine


Art. 1054. 1) Hotrrile strine, care nu sunt aduse la
ndeplinire de bunvoie de ctre cei obligati a le executa, pot Ii
puse n executare pe teritoriul Romniei, pe baza ncuviintrii
date, la cererea persoanei interesate, de ctre tribunalul n
circumscriptia cruia urmeaz s se eIectueze executarea.
2) Hotrrile strine prin care s-au luat msuri
asiguratorii si cele date cu executare provizorie nu pot Ii puse n
executare pe teritoriul Romniei.

Art. 1055. 1) Executarea hotrrii strine se
ncuviinteaz cu respectarea conditiilor prevzute la art. 1048,
precum si a celor ce urmeaz:
a) hotrrea este executorie potrivit legii statului de sediu
al instantei care a pronuntat-o;
b) dreptul de a obtine executarea silit nu este prescris
potrivit legii romne;
2) Dispozitiile art. 1049 si art. 1050 sunt aplicabile n
mod corespunztor si cererii de ncuviintare a executrii.

Art. 1056. Cererea de ncuviintare a executrii,
ntocmit n conditiile prevzute de art. 1052, va Ii nsotit si de
dovada caracterului executoriu al hotrrii strine, eliberat de

332


Solu(ionarea
cererii














Emiterea
titlului
executoriu

For(a probant
a hotrrii
strine








Hotrri
stabilind
obliga(ii fiscale
prevzute de
legi strine

Tranzac(ii
judiciare

instanta care a pronuntat-o.

Art. 1057. 1) Cererea de ncuviintare a executrii se
solutioneaz prin hotrre, dup citarea prtilor.
2) n cazul n care hotrrea strin contine solutii
asupra mai multor capete de cerere, care sunt disociabile,
ncuviintarea poate Ii acordat separat.
3) Executarea hotrrii strine stabilind o obligatie
alimentar prin vrsminte periodice se ncuviinteaz pentru
vrsmintele scadente si cele subsecvente.
4) Prin hotrrea de ncuviintare a executrii hotrrii
strine de condamnare la plata unei sume n moned strin se va
dispune conversia n moned national la cursul de schimb al
zilei cnd hotrrea a devenit executorie n statul unde a Iost
pronuntat. Pn la data conversiei, dobnda produs de suma
stabilit n hotrrea strin este guvernat de legea instantei care
a pronuntat-o.

Art. 1058. Pe baza hotrrii deIinitive de ncuviintare a
executrii se emite titlul executoriu, n conditiile legii romne,
mentionndu-se n titlu si hotrrea de ncuviintare.

Art. 1059. 1) Hotrrea strin pronuntat de instanta
competent beneIiciaz n Romnia de Iort probant n privinta
constatrilor ce cuprinde, dac satisIace exigentele necesare
autenticittii sale conIorm legii statului de sediu al instantei.
2) Constatrile Icute de instanta strin nu beneIiciaz
de Iorta probant prevzut la alin. 1) dac ele sunt maniIest
incompatibile cu ordinea public de drept international privat
romn.
3) Proba contra Iaptelor constatate de instanta strin
poate Ii Icut prin orice mijloace.

Art. 1060. Hotrrea strin care stabileste o obligatie
decurgnd dintr-o lege Iiscal strin necesit si conditia
reciprocittii pentru a Ii recunoscut si executat n Romnia.



Art. 1061. - Tranzactiile judiciare ncheiate n strintate
produc n Romnia eIectele ce decurg din legea care le-a Iost
aplicat, n conditiile art. 1054 alin. 1) si art. 1055 - 1059.



333

Calificare yi
domeniu de
aplicare

Arbitrabilita-
tea litigiului









Conven(ia
arbitral








TITLUL IV
Arbitrajul interna(ional yi efectele sentin(elor arbitrale
strine

Capitolul I
Procesul arbitral interna(ional


Art. 1062. 1) n sensul prezentului titlu, un litigiu
arbitral care se desIsoar n Romnia este socotit international
dac s-a nscut dintr-un raport de drept privat cu element de
extraneitate.
2) Dispozitiile prezentului capitol se aplic oricrui
arbitraj international daca sediul instantei arbitrale se aIla n
Romnia si cel putin una din prti nu avea la data ncheierii
conventiei arbitrale domiciliul sau resedinta obisnuit, respectiv
sediul n Romnia, daca prtile nu au exclus prin conventia
arbitrala sau ulterior ncheierii acesteia, dar numai prin nscris,
aplicarea acestora.
3) Sediul instantei arbitrale se stabileste de prtile n
cauz sau de institutia de arbitraj desemnata de acestea, iar n
lipsa de ctre arbitri.

Art. 1063. 1) Orice cauz de natur patrimonial poate
Iace obiectul arbitrajului dac ea priveste drepturi asupra crora
prtile pot dispune liber, iar legea statului de sediu al instantei
arbitrale nu rezerv competenta exclusiv instantelor
judectoresti.
2) Daca una din prtile conventiei arbitrale este un stat, o
ntreprindere de stat sau o organizatie controlat de stat, aceast
parte nu poate invoca propriul su drept pentru a contesta
arbitrabilitatea unui litigiu sau capacitatea sa de a Ii parte n
procesul arbitral.

Art. 1064. 1) Conventia arbitrala se ncheie valabil n
Iorm scris, prin nscris, telegram, telex, telecopiator, post
electronic, sau orice alt mijloc de comunicare permitnd a-i
stabili proba printr-un text.
2) Cu privire la cerintele de Iond, conventia arbitral este
valabil dac ndeplineste conditiile impuse de una din legile
urmtoare:

334









Tribunalul
arbitral




















Procedur











Limba n care
a) legea stabilit de prti;
b) legea care guverneaz obiectul litigiului;
c) legea aplicabil contractului ce contine clauza
compromisorie;
d) legea romn.
3) Validitatea conventiei arbitrale nu poate Ii contestat
pe motivul nevalabilittii contractului principal sau pentru c ar
viza un litigiu care nu exist nc.

Art. 1065. 1) Numirea, revocarea si nlocuirea
arbitrilor se realizeaz conIorm conventiei arbitrale sau celor
stabilite de prti ulterior ncheierii acesteia, iar n lipsa partea
interesata poate solicita tribunalului de la sediul arbitrajului s
Iac acest lucru, dispozitiile Crtii a IV-a aplicndu-se prin
asemnare.
2) Arbitrul poate Ii recuzat:
a) cnd nu are caliIicarea stabilit de parti;
b) cnd exist o cauz de recuzare din cele prevzute de
regulile de procedura arbitrala adoptate de prti sau n lips de
arbitri;
c) cnd mprejurrile induc o ndoiala legitim cu privire la
independenta si impartialitatea sa.
3) O parte nu poate recuza un arbitru pe care l-a desemnat
sau la a crui numire a contribuit dect pentru o cauz de care a
luat cunostint dup aceasta numire. Tribunalul arbitral si
cealalt parte trebuie nstiintate Ir ntrziere despre motivul de
recuzare.
4) Dac prtile nu au stabilit procedura de recuzare,
tribunalul de la sediul arbitrajului se pronunt asupra recuzrii
prin hotrre deIinitiv.

Art. 1066. 1) Prtile pot stabili direct procedura arbitral
sau prin reIerire la regulamentul unei institutii de arbitraj ori o
pot supune unei legi procedurale la alegerea lor.
2) Dac prtile nu au procedat conIorm celor prevzute la
alin. 1), tribunalul arbitral stabileste procedura pe calea uneia
din modalittile prevzute la alin. 1).
3) Oricare ar Ii procedura arbitral stabilit, tribunalul
arbitral trebuie s garanteze egalitatea prtilor si dreptul lor de a
Ii ascultate n procedur contradictorie.
4) n arbitrajul international durata termenelor stabilite de
Cartea IV se dubleaz.

Art. 1067. 1) Dezbaterea litigiului n Iata tribunalului

335
se desfyoar
procedura








Msuri
provizorii yi
conservatorii






Administrarea
probelor





Competen(a
tribunalului
arbitral







Drept
aplicabil





Hotrrea
arbitral se Iace n limba stabilit prin conventia arbitral sau,
dac nu s-a prevzut nimic n aceast privint ori nu a intervenit
o ntelegere ulterioar, n limba contractului din care s-a nscut
litigiul ori ntr-o limb de circulatie international stabilit de
tribunalul arbitral.
2) Dac o parte nu cunoaste limba n care se desIsoar
dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral i
asigur serviciile unui traductor.
3) Prtile pot s participe la dezbateri cu traductorul lor.

Art. 1068. - 1) Tribunalul arbitral poate dispune msuri
provizorii sau conservatorii la cererea uneia din prti, dac nu e
stipulat contrariul n conventia arbitral.
2) Dac partea vizat nu se supune voluntar msurilor
dispuse, tribunalul arbitral poate cere concursul tribunalului
competent, care aplic propria lege. Dispunerea de msuri
provizorii sau conservatorii poate Ii subordonat de arbitru sau
judector drii unei cautiuni adecvate.

Art. 1069. - 1) Administrarea probelor se Iace de ctre
tribunalul arbitral.
2) Dac pentru administrarea probelor este necesar
concursul instantelor judectoresti, tribunalul arbitral sau prtile,
de acord cu tribunalul arbitral, pot solicita concursul tribunalului
de la sediul arbitrajului, care aplic legea proprie.

Art. 1070. - 1) Tribunalul arbitral decide asupra propriei
competente.
2) Tribunalul arbitral statueaz asupra propriei
competente Ir a lua n considerare o cerere avnd acelasi
obiect, deja pendinte ntre aceleasi prti n Iata unui tribunal
statal sau arbitral, aIar numai dac motive temeinice impun
suspendarea procedurii.
3) Exceptia de necompetent trebuie ridicat prealabil
oricrei aprri pe Iond.

Art. 1071. - 1) Tribunalul arbitral aplic litigiului legea
stabilit de prti, iar dac prtile nu au desemnat dreptul
aplicabil, legea pe care o consider adecvat, n toate situatiile
tinnd seama de uzante si reguli proIesionale.
2) Tribunalul arbitral poate statua n echitate numai cu
autorizarea expres a prtilor.

Art. 1072. - 1) Hotrrea arbitral este dat cu procedura

336
arbitral












Cheltuielile
arbitrale



Reguli de
aplicare
subsidiar









Calificare




Eficacitate





Competen(


convenit de prti. n lipsa unor asemenea prevederi n conventia
arbitral, hotrrea se pronunt cu votul majorittii arbitrilor, iar
n caz de egalitate a voturilor prevaleaz solutia care se raliaz
votului supraarbitrului.
2) Hotrrea arbitral este scris, motivat, datat si
semnat de toti arbitrii.
3) Hotrrea arbitral este executorie si obligatorie de la
comunicarea sa prtilor si poate Ii atacat numai cu actiune n
anulare pentru motivele si n regimul stabilite n Cartea IV, care
se aplic n mod corespunztor.
4) Tribunalul arbitral poate pronunta hotrri partiale, n
lips de stipulatie contrar n conventia arbitral.

Art. 1073. n aIar de cazul n care prtile convin altIel,
onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se
suport de partea care i-a numit; n cazul arbitrului unic sau al
supraarbitrului, aceste cheltuieli se suport de prti n cote egale.

Art. 1074. Orice aspecte privind constituirea tribunalului
arbitral, procedura, hotrrea arbitral, completarea, comunicarea
si eIectele acesteia, nereglementate de prti prin conventia
arbitral si nencredintate de acestea rezolvrii de ctre tribunalul
arbitral vor Ii solutionate prin aplicarea n mod corespunztor a
dispozitiilor Crtii IV.


Capitolul II
Efectele hotrrilor arbitrale strine


Art. 1075. - Sunt hotrri arbitrale strine orice sentinte
arbitrale de arbitraj intern sau international pronuntate ntr-un
stat strin si care nu sunt considerate hotrri nationale n
Romnia.

Art. 1076. - Orice hotrre arbitral din cele prevzute la
art. 1075 este recunoscut si poate Ii executat n Romnia dac
diIerendul Iormnd obiectul acesteia poate Ii solutionat pe cale
arbitral n Romnia si dac hotrrea nu contine dispozitii
contrarii ordinii publice de drept international privat romne.

Art. 1077. - 1) Solicitarea de recunoastere si executare a
hotrrii arbitrale strine se prezint printr-o cerere de omologare
adresat tribunalului n circumscriptia cruia se aIl domiciliul

337





Cererea








Documente
atayate la
cerere




Motive de
refuz al
recunoayterii
sau executrii



















sau, dup caz, sediul celui cruia i se opune respectiva hotrre
arbitral.
2) n caz de imposibilitate de stabilire a tribunalului
prevzut la alin. 1), competenta apartine Tribunalului Bucuresti.

Art. 1078. - 1) Cel care se prevaleaz de o hotrre
arbitral strin poate solicita numai recunoasterea acesteia
pentru a invoca puterea de lucru judecat sau, cnd nu este adus
la ndeplinire n mod voluntar, nvestirea ei cu Iormul
executorie pentru punerea n executare silit pe teritoriul
Romniei.
2) Recunoasterea unei hotrri arbitrale strine poate Ii
cerut si pe cale incidental.

Art. 1079. 1) Cererea trebuie nsotit de hotrrea
arbitral si conventia de arbitraj, n original sau n copie, care
sunt supuse supralegalizrii n conditiile prevzute de art. 1045.
2) Dac documentele prevzute la alin. 1) nu sunt
redactate n limba romn, solicitantul trebuie s produc si
traducerea acestora n limba romn, certiIicat de conIormitate.

Art. 1080. Recunoasterea sau executarea hotrrii
arbitrale strine sunt respinse de tribunal dac partea contra
creia hotrrea este invocat probeaz existenta uneia din
urmtoarele mprejurri:
a) prtile nu aveau capacitatea de a ncheia conventia
arbitral conIorm legii aplicabile Iiecreia, stabilit potrivit legii
statului unde hotrrea a Iost pronuntat;
b) conventia arbitral nu era valabil potrivit legii creia
prtile au supus-o sau, n lips de stabilire a acesteia, conIorm
legii statului n care hotrrea arbitral a Iost pronuntat;
c) partea contra creia hotrrea este invocat n-a Iost
cuvenit inIormat cu privire la desemnarea arbitrilor sau cu
privire la procedura arbitral ori a Iost n imposibilitate de a-si
valoriIica propria aprare n procesul arbitral;
d) constituirea tribunalului arbitral sau procedura arbitral
n-au Iost conIorme conventiei prtilor ori, n lipsa unui acord al
acestora, legii locului unde s-a tinut arbitrajul;
e) hotrrea priveste un diIerend neprevzut n conventia
arbitral sau n aIara limitelor Iixate de aceasta ori cuprinde
dispozitii care exced termenii conventiei arbitrale. Totusi, dac
dispozitiile din hotrre care privesc aspecte supuse arbitrajului
pot Ii separate de cele privind chestiuni nesupuse arbitrajului,
cele dinti pot Ii recunoscute si declarate executorii;

338
.






Suspendare









1udecata







For(a probant



Examinarea
fondului cauzei



Intrarea n
vigoare
I) hotrrea arbitral n-a devenit nc obligatorie pentru
prti sau a Iost anulat ori suspendat de o autoritate competent
din statul n care sau dup legea cruia a Iost pronuntat;
g) dreptul de a obtine executarea silit este prescris
potrivit legii romne.

Art. 1081. 1) Tribunalul poate suspenda judecarea
recunoasterii si executrii hotrrii arbitrale strine dac anularea
ori suspendarea acesteia este solicitat autorittii competente din
statul unde a Iost pronuntat sau din statul dup legea cruia a
Iost pronuntat.
2) n situatia prevzut la alin. 1) tribunalul poate, la
cererea prtii care solicit recunoasterea si executarea hotrrii
arbitrale strine, s dispun depunerea unei cautiuni de ctre
cealalt parte.

Art. 1082. 1) Cererea de recunoastere sau de
executare a hotrrii arbitrale strine se solutioneaz prin
hotrre dat cu citarea prtilor si care poate Ii atacat numai cu
apel.
2) Cererea poate Ii solutionat Ir citarea prtilor dac
din hotrre rezult c prtul a Iost de acord cu admiterea
actiunii.

Art. 1083. Hotrrile arbitrale strine pronuntate de un
tribunal arbitral competent beneIiciaz n Romnia de Iort
probant cu privire la situatiile de Iapt pe care le constat.

Art. 1084. Tribunalul nu poate examina hotrrea
arbitral pe Iondul diIerendului.

Titlul V - Dispozi(ii tranzitorii yi finale

Art. 1085. 1) Prezentul Cod de procedur civil intr
n vigoare la data care va Ii prevzut n legea pentru punerea n
aplicare a acestuia.
2) n termen de 6 luni de la data publicrii prezentului
Cod, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul
de lege pentru punerea n aplicare a Codului de procedur civil.