Celula este unitatea de baz, structural i funcional, a tuturor organismelor vii.

Unele organisme, cum ar fi cele mai multe bacterii, sunt unicelulare (constau dintro singura celula). Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare. Oamenii au aproximativ 100 bilioane sau 1014 celule; dimensiunea tipic celulei este de 10m iar masa tipic celulei este de 1 nanogram. Cea mai lung celul uman este de aproximativ 135 m i se gsete n cornul anterior din mduva spinrii Cea mai lunga celul poate ajunge de la degetul de la picior la partea inferioar a trunchiului cerebral.[2] Cele mai mari celule cunoscute sunt celulele de ou de stru nefertilizate, care se cntresc aproximativ 3.3 pfunzi. [3][4] n 1835, nainte ca teoria final despre celul s fie dezvoltat, Jan Evangelista Purkinje a observat mici "granule", n timp ce privea prin microscop esuturi de plante. Teoria celular, dezvoltat pentru prima oar n 1839 de ctre Matthias Jakob Schleiden si Theodor Schwann, afirma c toate organismele sunt compuse din una sau mai multe celule, c toate celulele provin din celulele preexistente, c funciile vitale ale unui organism au loc in interiorul celulelor, i c toate celulele conin informaiile ereditare necesare pentru reglarea funciilor celulare i de transmitere a informaiilor pentru urmtoarea generaie de celule. [5] Cuvntul celul provine de la cuvntul latin cellula, care nseamn, o camer mic. Termenul descriptiv pentru cea mai mic structur de via biologic, a fost inventat de ctre Robert Hooke ntr-o carte pe care a publicat-o n 1665, cnd a comparat celulele de plut pe care le-a vzut prin microscopul su cu micile camere de locuit ale clugrilor. [6] In prezent, folosirea si cercetarea celulelor stem este foarte controversata, fiind pareri pro si contra. La inceputul anilor 1900 primele celule stem reale au fost descoperite atunci cand oamneii de stiinta au aflat ca unele celule pot genera celule sangvine. Istoria cercetarii in domeniul celulelor stem include atat celule stem de origine umana cat si de origine animala. Celulele stem pot fi clasificate in trei mari categorii, in functie de abilitatatea lor de replicare: celule stem totipotente, din care se poate forma embrionul (se gasesc numai in embrionii foarte tineri; fiecare celula poate forma un organism complet celule stem pluripotente, care sunt capabile sa genereze orice fel de tesut adult si care sunt inglobate in termenul de celule stem embrionare (se gasesc in masa interioara a blastocistului si se pot transforma in oricare dintre cele 200 de tipuri ce celule din corpul uman) celule stem multipotente, care au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice, cum ar fi pielea, ficatul, tractul intestinal (se gasesc in tesutul fetal, sange ombilical sau celule stem adulte. Milenii de-a rndul omul nu a tiut c att el ct i toate fiinele de pe Terra sunt formate din celule.Abia inventarea microscopului optic a permis observarea de

ctre Robert Hook (1665), ntr-o felie de plut subire , a unor caviti dispuse ca ntr-un fagure de miere ,crora el le-a dat numele de celule (latina cellulacmru);erau defapt pereii de celuloz ale fostelor celule vegetale.Civa ani mai trziu , olandezul Antonie van Leeuvenhoek descoper fascinanta lume a celulelor vii protozoare din ap , globulele roii din sngele vertebratelor , bacterii . Astfel Robert Brown(1831) descoper nucleul celular , afirmnd c nucleul este o component constant i fundamental a celulei iar Valentin Leeuwenhoek (1836) descoper nucleolul n interiorul nucleului.Se ajunge astfel la ideea c celula este o mas de protoplasm limitat n spaiu de o membran celular i avnd n interior nucleul. Protoplasma nucleului primete numele de carioplasm spre a o deosebi de citoplasm. Celula este un adevrat microcosmos n care structurile i funciile se mbin armonios. Observm c celulele care intr n alctuirea lor au trsturi comune , existnd i funcionnd,aceasta fiind unul dintre aspectele unitii lumii vii.O prim difereniere care se impune este ntre celulele procariote i cele eucariote ntre care exist deosebirii eseniale de organizare cu implicaii n clasificarea organismelor vii. Organismele procariote fac parte bacteriile i algele albastre verzi. Organismele eucariote pot fi unicelulare sau pluricelulare, pe cnd procariotele sunt numai unicelulare. Toate organismele unicelulare se numesc ,,protiste . Principalele deosebiri dintre celulele procariote i cele eucariote sunt urmtoarele. Celulele eucariote au nucleu bine individualizat , cu o morfologie caracteristic nconjurat de o membran proprie. Dimpotriv, la celulele procariote materialul nuclear este rspndit n citoplasm formnd aa numitul nucleoid sau echivalent nuclear , ce defapt este o singur molecul circular de acid dezoxiribonucleici constituie cromozomul unic al procariotelor.

REFERAT
LA BIOLOGIE