Noiunea de arhetip la Jung

n Dialectica eului i incontientului Jung descrie procesul de confruntare a eului cu incontientul sau mai precis cu coninuturile incontientului, cu imaginile arhetipale. Dintre acestea el citeaz cteva, universale: Umbra, Anima/Animus, Btrnul nelept i Personalitatea Mana. Dar ce este arhetipul? Un dat ereditar care modeleaz i transform contiina individului. Un dat care se definete mai degrab printr-o tendin dect prin coninuturi specifice, imagini etc. motenite. O matrice care influeneaz conduita uman att n planul ideilor ct i n cel al moralei, eticii, conduitei n general. Jung vorbete despre arhetip (la nceput numit "imagine primordial") ca despre acele patterns of behaviour (trsturi comportamentale nnscute) ale biologilor. Deci, tendine nnscute care modeleaz conduita uman. "Noiunea de arhetip - scrie Jung - deriv din observaia repetat adeseori c miturile i povetile literaturii universale conin teme bine definite care reapar pretutindeni i ntotdeauna. ntlnim aceleai teme n fanteziile, visele, ideile delirante i iluziile indivizilor care triesc n zilele noastre." Aceste imagini tematice snt reprezentri ale arhetipurilor, au la baz un arhetip. Ele ne impresioneaz, ne influeneaz i ne fascineaz. Arhetipurile nu au un coninut determinat "dect din momentul n care devin contiente, adic alimentate cu materialul experienei contiente... Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva dect o posibilitate de preformare, tendin de reprezentare dat a priori". Arhetipurile corespund instinctelor care, i ele, nu pot fi recunoscute ca atare dect din momentul n care se manifest n intenie sau act. n fine, arhetipul este psihoid pentru c el nu este accesibil direct contiinei (minii contiente), ci este transcendental.