Abstract Lucrarea urmareste modul in care cea mai veche organizatie interguvernamentala si interparlamentara europeana, si anume Consiliul Europei,

a permis revalorizarea democratiei si promovarea drepturilor fundamentale ale omului. Pentru intocmirea acestei lucrari am utilizat atat bibliografia de specialitate, cat si documente oficiale care tin de legislatia europeana: textul Conventiei Europene a Drepturilor Omului. In primul rand, lucrarea prezinta contextul aparitiei Consiliului Europei, precum si modul in care aceasta Organizatie a reprezentat un prim demers in vederea crearii Europei unite. In al doilea rand, lucrarea cuprinde o succinta prezentare a institutiilor Consiliului Europei; aceasta expunere este necesara pentru a observa modul in care fiecare dintre institutii actioneaza in vederea atingerii scopurilor principale ale Organizatiei. In al treilea rand, voi prezenta si evolutia istorica a Consiliului, modul in care aceasta s-a modificat de la aparitie si pana astazi. Nu in ultimul rand, studiul isi propune sa faca o trecere in revista a domeniilor in care Consiliul Europei desfasoara activitati, reliefandu-le pe cele ce promoveaza democratia si drepturile omului.

Consiliul Europei. Revalorizarea democratiei si a drepturilor omului

Tema abordata in cadrul acestui studiu face parte din amplul domeniu al stiintelor politice, domeniu de interes major pentru observarea demersurilor care au facut posibila aparitia Uniunii Europene. La ???1947 s-a format Consiliul Europei, ca prim pas spre formarea Europei unite.Tinand cont de faptul ca aceasta organizatie internationala este cea mai veche la nivel european, se poate spune ca idealul constituirii Europei unite a inceput sa se materializeze odata cu nasterea Consiliului Europei. Dat fiind faptul ca pilonul principal pe care s-a dezvoltat Europa unita a fost Consiliul Europei, in lucrarea de fata voi prezenta cele doua elemente care au stat la baza constituirii acetui organism, si anume principiul democratiei pluraliste si cel al respectarii drepturilor fundamentale ale omului. In plan secund, voi avea in vedere dinamica celor doua principii si modul in care acestea mentin astazi stabilitatea Uniunii Europene Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a demonstrat vulnerabilitatea politicilor coercitive, precum si importanta consolidarii relatiilor dintre state, atat in plan diplomatic, cat si in cele de natura politica, economica sau culturala. Astfel, s-a facut puternic simtita, la nivelul intregului continent, vointa popoarelor europene de a accede spre unitate, intelegere si cooperare. Vechiul si utopicul plan de creare a unei Europe unite a reinceput sa fie adus in discutie, insa pentru aplicarea unui proiect de amploare continentala, era necesara, intai de toate, eliminarea oricaror neintelegeri dintre statele Europei. In discursul tinut la Zrich pe 19 septembrie 1946, Winston Churchill vorbeste despre aparitia Statelor Unite ale Europei, ca aliat de nedejde al SUA si ONU (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 66). Primul pas spre crearea Statelor Unite ale Europei consta nu numai in eliminarea diseseniunilor acumulate in timpul razboiului intre Franta si Germania, cat si in crearea Consiliului Europei ca prima institutie a statelor unite de pe continentul european. Terenul era propice pentru derularea unei astfel de initiative. Jumatatea a

secolului al XX-lea a constituit perioada istorica in care aproape pretutindeni pe continent s-au creat in mod spontan miscari si actiuni ce aveau drept obiectiv unificarea europeana (Ecobescu, Filip, Micu, 1999, p. 12). Congresul de la Haga ce a avut loc in zilele de 7-11 mai 1948, au constituit prilejul stabilirii viitorului Consiliului Europei, atat referitor la scopurisi obiective, cat si la hotararile legate de structura institutionala. Congresul, prezidat de Winston Churchill, stipula necesitatea ca fiecare stat sa renunte la o cota din interesele proprii pentru o cauza comuna europeana. In plus, avand experienta guvernarii fasciste si naziste, valorile si drepturie indispensabile fiintei umane au devenit obiective de importanta majora(Carpinschi, Margarit, 2011, p. 67). Tot cu ocazia

Congersului de la Haga a fost stipulata necesitatea crearii unei carte a drepturilor omului (necesitate care se va materializa in viitoarea Conventie a Apararii Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale), precum si a unei curti de justitie responsabile cu apararea drepturilor stipulate in carta. Pe 5 mai 1949, in Marea Britanie, la Londra, va fi ratificat Statutul Consiliului European. Actului constitutiv al organizatiei, a fost semnat de catre reprezentantii urmatoarelor state: Marea Britanie, Franta, Italia, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia si Suedia. Statutul Consiliului Europei este compus din preambul, noua capitole si patruzeci si doua de articole. Primul articol al capitolului intai prezinta scopul infiintarii Consiliului Europei, precum si maniera in care acesta se suprapune sau nu cu alte indatoriri internationale ale statelor membre. Astfel,

a) scopul Consiliului este de a realiza o mai mare unitate intre membrii sai pentru [...] realizarea idealurilor si principiilor [...] lor comune [...], pentru facilitarea progresului lor

economic si social. b). acest scop va fi promovat printre organismelor Consiliului, prin discutarea chestiunilor de interes comun si prin incheierea de acorduri si adoptarea unor actiuni comune in domeniile economic, social, cultural, stiintific, juridic si administrativ, precum si prin salvagardarea si respectarea pe mai departe a drepturilor si libertatirlor fundamentale ale omului. [...] d). Chestiunile referitoare la apararea nationala nu tin de competenta Consiliului Europei (art. 1, Statutul Consiliului Europei. la bibliografie Textul (Statutul Consiliului Europei, 1947?, p.?) in limba romana, este disponibil pe site-ul http :// conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/001-Roamanian.pdf.) Este observabil faptul ca aceasta organizatie guvernamentala este prima de amploare regionala (europeana) al carui obiectiv il constituie exclusiv promovarea valorilor democratice, apararea drepturilor fundamentale ale omului, precum si protejarea cetatenilor tarilor membre de abuzurile puterii. Tinand cont de faptul ca functionarea Consiliului Europei are drept scop si obiective promovarea democratiei si a drepturilor omului, noile state erau acceptate ca membre ale Consiliului doar in momentul in care indeplineau exigentele organizatiei. Observam ca state precum Austria, Cipru, Elvetia, Turcia, Spania, Portugalia, Grecia, San Marino, Germania, Finlanda, Islanda, Malta, Liechtenstein devenite membre pana in 1989 anul in care regimurile comunsite dispar din Europa, respectau cerintele statului democratic. O parte din restul statelor (precum Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Georgia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Moldova, Ungaria, Bulgaria, Croatia) au putut deveni state membre ale organizatiei doar dupa ce au renuntat la regimurile totalitare (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 69). Treptat Consiliul s-a imbogatit cu 47???? cate state membre, insa pana in prezent mai exista tari cu statutul de candidata la Consiliul Europei CATE.

In ceea ce priveste structura institutionala a organizatiei, trebuie avut in vederea ca pe langa cele trei institutii de baza stipulate de Statutul Consiliului European (Comitetul de Ministri, Secretariatul General si Adunarea Consultativa), buna functionare a acesteia este posibila si cu ajutorul altor institutii (Congresul Autoritatilor Locale si Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului si Curtea Europeana a Dreptuilor Omului); acestea din urma fiind infiintate dupa 1949, nu au fost incluse in documentul constitutiv al organizatiei (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 69).. Statutul Consiliului Europei a intrat in vigoare la 3 august 1949, iar primele sesiuni ale Comitetului Ministrilor si ale Adunarii Consultative au avut loc imediat dupa aceasta data, in capitala alsaciana - Strasbourg. Inca din anul 1948 se punea intrebarea referitoare la statutul Consiliului Europei; unii erau de parere ca acesta urma sa constituie o federatie de state cu numele de Statele Unite ale Europei, in timp ce altii vedeau in Consiliul Europei un simplu for de cooperare intre guverenele statelor membre. Raspunsul il va da Defarges (1996, p. 91) el sustinand ideea conform careia:

dimensiunea federalista a Consiliului Europei este reprezentata de Adunarea

Consultativa

[...], [iar] dimensiunea interguvernmentala este reprezentata prin Comitetul de Minsitri. Interguvernamentalitatea manifestata prin Comitetul de Minsitri consta in faptul ca fiecare stat membru al Consiliului isi deleaga reprezentantul (cel mai frecvent, ministrul Afacerilor Interne). Asa cum intalnim in Statut (Statutul Consiliului Europei, 1947?, p.?, art. 16 ). la articolul 13), Comitetul de Ministri reprezinta organismul avizat sa actioneze in numele Consiliului Europei. Cele mai importante atributii ale sale fac referire la:

a). examinarea, la recomandarea Adunarii Cosnultative sau din proprie initiativa, masurilor adecvate pentru realizarea scopului Consiliului Europei [...]; b). concluziile Comitetului Ministrilor pot fi formulate, daca este cazul, ca recomandari adresate guvernelor [...]. Comitetul Ministrilor va decide, cu efect obigatoriu, asupra tuturor chestiunilor privitoare la organizarea si la aranjamentele interne ale Consiliului Europei (Statutul Consiliului Europei, 1947?, p.?, art. 16 ). Deciziile din cadrul Consiliului de Ministri sunt luate fie in unanimitate, fie in urma votului majoritatii membrilor. Pe langa activitatea mai sus mentionata, Consiliul de Ministri se ocupa si cu adoptarea bugetului, aplicarea programelor de cooperare, precum si cu supravegherea respectarii sentintelor Curtii Europene a Drepturilor Omului. Intalnirile au loc la Strasbourg, sub presedintia unui minsitru al Afacerilor Externe (numit prin rotatie si schimbat din sase in sase luni, ales in ordinea alfabetica a numelui statelor membre). Adunarea Consultativa, ce functioneaza asemenea unui for legislativ supranational reunind reprezentanti ai pastruzeci si sapte de parlamente nationale, face acest organ sa capete acea dimensiune federalista despre care vorbea M. Defarges. Adunarea Consultativa constituie organul deliberativ al Consiliului Europei; ea are urmatoarele atributii:

a). posibilitatea sa delibereze si sa formuleze recomandari cu privire la orice chestiune legata de scopul Consiliului Europei, care intra in competenta acestuia [...]; b). stabileste ordinea de zi a intalnirilor; s.a. (art. 22 + 23, Statutul CoE): Reuniunile Adunarii Consultative au loc o data pe an la Strasbourg, in Palatul Europei, adunand 318 reprezentanti ai statelor membre. Numarul reprezentantilor difera de la un stat la altul, fiind direct proportional cu numarul cetatenilor. Chestiuni precum protectia drepturilor omului,

promovarea principiilor democratice, dialogul intercultural si interreligios, combaterea terorismului ca modalitate de respectarea drepturilor omului sunt discutate cu ocazia intalnirilor Adunarii Consultative . Dubletul institutional pe baza caruia functioneaza Consiliul European are o madalitate de functionare contradictorie. In timp ce Adunarea Consultativa reprezinta organismul democratic si transparent, Comitetul de Ministri are o functionare extrem de obscura si ermetica (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 69). Secretariatul, a treia institutie mentionata in actul constitutiv al Consiliului European, este organismul administrativ prin excelenta. Acesta este condus de un secretar general si un secrtar general adjunct. Secretariatul este cel care hotaraste asupra taxelor si impozitelor ce urmeaza a fi impuse statelor membre ale Consiliului Europei, contributii ce urmeaza a fi colectate in maximum sase luni de la data consemnarii. Congresul Autoritatilor Locale si Regionale (infiintata in 1957) este are rol consultativ pentru Consiliu, obiectivul sau principal fiind promovarea valorilor democratice la nivel regional si local, mai ales in randul statelor recent integrate sau iesite de sub guvernare totalitara. Comisarul pentru Drepturile Omului este o alta institutie care monitorizeaza respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in cele patruzeci si sapte state membre; de asemenea, acest organism ofera recomandari statelor aflate in situatii deosebite (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 72). . Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) este cea mai renumita organizatie a Consiliului. Aici, orice persoana care doreste sa cheme in instanta statul din care provine isi poate depune petitia. Aceasta institutie este printre singurele instrumente juridice de acest fel din lume. CEDO este formata din judecatori alesi pentru o perioada de sase ani si are, printre

atributiile sale judiciare, si pe aceea de a face rapoarte cu privire la incalcarea drepturilor in tarile membre ale Consiliului Europei. Curtea Europeana a Drepturilor Omului functioneaza in concordanta cu Conventia Apararii Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale (CADOLF), act semnat la Roma in 4 noiembrie 1950 (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 73).

Conventia stipuleaza necesitatea respectarii dreptului la viata, interzicerea torturii, a sclaviei si a muncii fortate, dreptul la siguranta, la un proces echitabil, nicio pedeapsa fara lege, la respectarea vietii private si de familie, libertatea de gandire, de constiinta si de religie, de exprimare, de intrunire si de asociere, dreptul la casatorie, la un recurs efectiv, interzicerea discriminarii si a abuzului de drept (Drepturi si libertati CADOLF sau cartea OIG, p 72). Consiliul Europei a fost conceput ca organsim insarcinat cu consolidarea unui spatiu amplu de securitate democratica pe continent; acest lucru consta in faptul ca toate statele membre au indatorirea de a pune in practica prevederile democratiei pluraliste si ale respectarii drepturilor omului, atat in ceea ce priveste ordinea interna cat si in relatiile lor internationale. In ceea ce priveste valorizarea democratiei, Consiliul Europei se concentreaza asupra catorva aspecte, precum: buna functionare a institutiilor democratice; protectia minoritatilor; lupta impotriva excluziunii sociale, intolerantei, rasismului si xenofobiei; promovarea drepturilor strainilor si chestiunile privind e/imigrarea, azilul si refugiatii politici. Consolidarea educatiei si a culturii pe fundamentele unei societati democratice, precum si functionarea mass-media intr-o astfel de societate constituie inca elemente de interes major pentru Consiliul Europei. Istoria recenta observa o crestere a interesului cetatenilor europeni fata de functionarea institutiilor democratice. Acest lucru este benefic, tinand cont de faptul ca aparitia si dezvoltarea institutiilor democratice la nivel local si regional este considertata a fi una din bazele fundamentale ale

oricarui regim democratic ; de asemenea, dreptul cetatenilor de a lua parte la activitatile publice reprezinta un criteriu care ar trebui sa fiinteze in toate statele membre ale Consiliului Europei (Ecobescu, Filip, Micu, 1999, p. 180). Referitor la activitatea in sfera drepturilor omului, Consiliul Europei solutioneaza probleme precum: protectia drepturilor economice si sociale (realizata prin intermediul ansamblurilor de monitorizare si prin redactarea unor rapoarte pe aceasta tema); protectia indivizilor privati de libertate (persoanele aflate in pentitenciare) prin intermediul vizitelor facute de catre membrii Comitetului pentu prevenirea torturii si pedepselor degradante; respectarea drepturilor minoritatilor etice/religioase/sexuale; promovarea viziunii egalitariste intre femeie si barbat; descurajarea rasismului, a xenofobiei, intolerantei si antisemitismului; colaborare cu mass-media in vederea promovarii libertatii de expresie si a drepturilor omului; informarea cetatenilor asupra drepturilor lor prin intermediul educatiei, in scolile publice; colaborarea cu organizatii si

institutii care sustin protectia drepturilor omului la nivel modial. Activitatea Consiliului in sfera drepturilor si libertatilor individului, afecteaza, in mod direct sau indirect, viata a milioane de persoane de pe toata intinderea continentului european (Ecobescu, Filip, Micu, 1999, p. 180). Prin Conventia europeana a drepturilor omului (adoptata inca din 1950), Consiliul a oferit Europei cel mai dezvoltat si coerent sistem ce vizeaza respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Treptat, la prevederile adoptate in 1950 s-au mai adaugat si alte reglementari specifice, acestea cu scopul de a rezolva un numar din ce in ce mai mare de probleme cu care se confrunta cetatenii europeni. In urma adeziunii noilor state membre la Consiliu, protectia oferita de Conventie a fost generalizata la nivelul intregii Europe. In ceea ce priveste evolutia sa istorica, Consiliul Europei a ramas de-a lungul primelor sale patru decenii de existenta o institutie exclusiv vest-europeana. Istoria sa este o oglindire a istoriei

continentului european. Spre sfarsitul primei faze a existentei sale, Consiliul Europei atingea cifra de 23 de membri. O schimbare radicala avea sa se produca la sfarsitul Razboiului Rece. Ca urmare a faptului ca dupa 1989 Consiliul Europei a fost primul organism de primire a tarilor Europei Centrale si de Est de indata ce acestea si exprimau optiunile pentru democratie; in prezent, din Consiliu fac parte ???47 de state. Rolul Consiliului Europei a fost definitivat in octombrie 1993; atunci, cu ocazia Conferintei la varf de la Viena, presedintii si primii ministrii ai statelor europene au recunoscut importanta pentru stabilitatea si securitatea Europei a unei alaturari treptate a tuturor statelor la valorile democratiei si ale drepturilor fundamentale ale omului. Consiliul a sutinut activ procesele tranzitiei statelor foste comuniste la democratie si a organizat un mecanism complex si eficient prin care se urmarea modul in care statele membre isi respecta angajamentele (Ecobescu, Filip, Micu, 1999, p. 17). Consiliul Europei intreprinde un numar considerabi la actiuni intr-o arie extrem de intinsa. Cu exceptia problemelor militare, Consiliului ii revin numeroase responsabilitati in diferite domenii. Pe langa sfera drepturilor omului si cel al democratiei, mai sus amintite, noua Organizatie actioneaza si in domeniul dreptului international, in cel al solidaritatii sociale, in prevenirea terorismului, precum si in sectorul sanatatii publice, al mass-media, tineretului, educatiei, culturii, s.a.; de asemenea, au fost initiate campanii publice internationale, in vederea sensibilizarii populatiei cu privire la eforturile pe care trebuie sa le depuna atat cetatenii europeni, cat si institutiile de stat in vederea obtinerii unui mod de viata mai bun (Carpinschi, Margarit, 2011, p. 73). Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca rapoartele intocmite anual cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului si a valorilor democratice sunt documente cu caracter oficial ce prezinta un inalt grad de obiectivitate; acestea constituie adesea publicatii

10

academice de informare a opiniei publice, de aici observandu-se profesionalismul celor implicati in structurile institutionale ale organizatiei. Lucrarea a demonstrat modul in care principiul democratiei pluraliste si cel al respectarii drepturilor omului se afirma in cadrul Consiliului Europei. Lasand la o parte dimensiunea ideologica a constituirii Uniunii Europene, observam ca specificitatea celor doua domenii este conferita de faptul ca acestea se pot materializa, contribuind in mare masura, si in mod practic, la aparitia statelor unei Europe unite. In lipsa unui sistem democratic functional si unei legislatii menite sa promoveze drepturile si libertatile individuale, intregul construct al statului european se clatina.

Referine Carpinschi, A., Mrgrit, D. (2011), Organizaii Internaionale, Iai, Polirom. ***1950, Convenia Aprrii Drepturilor Omului i Libertailor Fundamentale.

wwwwwhttp://www.echr.coe.int/NR/rdonyles/E7126929-2E4A-43FB-91A3wwwwwB2B4F4D66BEC/0/RomanianRoumain.pdf. Ecobescu, N. (1999), Manualul Consiliului Europei, Bucureti, Centrul de wwwwwDocumentare al Consiliului Europei la Bucureti. Moreau Defarges, wwwwwEuropean. ***1949,wStatutulwConsiliuluiwEuropei.whttp://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treatieswwww w/PDF/Romanian/001-Romanian.pdf. M. (1996), Organizaiile internaionale contemporane, Iai, Institutul Informare i

11