Protectia sociala este un obiectiv al politicilor sociale intrucat contribuie la bunastarea individuala si colectiva1.

Valorile si etica nu exista pur si simplu la marginea asistentei sociale, ci reprezinta esenta practicii asistenti sociale2 Accentual codurilor etice cade pe respectarea si promovarea atat a integritatii, cat si a bunastarii fizice, emotionale si spirituale a beneficiarilor. In practica de asistenta sociala avem un set comun de valor ice trebuie respectate si pe care le vom prezenta in continuare: unicitatea finite umane, demnitatea, dreptul la optiune, participarea, tratarea persoanei ca intreg, confidentialitatea, diferentele si diversitatea, justitia sociala3 - PE LARG ACESTE VALORI, PAGINA 54-59. II. Precizari introductive: lucrarea de fata isi propune sa prezinte structura sistemului de protectie sociala din Danemarca si sa analizeze elementele traditionale, continutul si directiile de dezvoltare ale respetivului system de asistenta sociala. ---- Un caz special il constituie tarile din fostul lagar communist, din care face parte si Romania. Aici, sistemele de asistenta sociala se afla intr-un process intensive de reconstructie si aliniere la sistemele de asistenta sociala din tarile occidental-europene, cu traditie in domeniu. Dupa cum se stie, in aceste tari regimurile politice au eliminat profesia de asistent social din nomenclatorul profesiilor, - reducand sistemele de asistenta sociala doar la institutii de protectie sociala de dimensiuni mari, unde erau de obicei izolati copiii abandonati. Dupa caderea regimurilor totalitare din Europa Centrala si de Est, odata cu instaurarea democratiei si a economiei de piata, au aparut si problemele sociale negate pana atunci si, implicit, necesitatea sistemelor de asistenta sociala. Acest process de reconstructie este sprijinit de globalizarea economica si socioculturala, care diminueaza diferentele locale si regionale, contribuind la proiectul europenizarii asistentei sociale4. <<La ora actuala, in cadrul Uniunii Europene se inregistreaza o serie de dezbateri referitoare la protectia sociala, fiecare stat avand o istorie in acest sens, istorie influentata fie de ideile promovate de Bismarck, fie de cele ale lordului Beveridge (DE CAUTAT
1 2

Pop, L.M., Politici sociale, Editura Economica, Bucuresti, 2005. Becket, Ch. ; Maynard, A., 2005, Values and Ethics in Social Work, Sage Publications Ltd. 3 Sisteme moderne de asistenta sociala, p. 53 4 Sisteme moderne de asistenta sociala, p. 74-75

ACESTE IDEI???). Tarile membre ale Uniunii Europene nu au modele pure ale uneia sau alteia dintre aceste doua mari tendinte, diferentele inregistrandu-se in ceea ce priveste modalitatea de organizare si funsctionare (scentralizat-centralizat-deconcentrat) <- CE-I ASTA???. In fapt, fiecare stat european are o istorie aparte si de aceea modul de organizare socioadministrativ este diferit. Intalnim si similitudini in ceea ce priveste serviciile si prestatiile in caz de boala, batranete, invaliditate, accidente de munca, ingrijirea copiilor si ingrijiri de sanatate. De asemenea, toate tarile se confrunta cu fenomenul somajului, cu situatiile de excludere sociala a unor categorii populationale (personae fara adapost, refugiati si imigranti ilegal, personae cu handicap), cu scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, cu polarizarea sociala, etc.5>> <<LA NIVEL EUROPEAN: intalnim la ora actuala modalitati diferite de organizare a sistemului de protectie sociala, in functie de istoria fiecarui stat, de organizare administrative-teritoriala, de traditie, de nivelul investitiilor financiare, etc. In Europa, intalnim sistemul anglo-saxon (liberal- de exemplu, Marea Britanie), sistemul nordinc (scandinav sau social-democratic de exemplu: Suedia, Danemarca si Finlanda), sistemul mediteraneean (emergent sau sud-european; de exemplu: Portugalia, Grecia si Spania), modelul continental (corporatit sau Renan de exemplu Germania). Este cunscut faptul ca in perioada anilor 60-80 asistenta sociala a stagnat in Europa, iar vasta reforma sociala inceputa in anii 80 a avut drept consecinta majora descentralizarea serviciilor sociale si transferarea responsabilitatii in privinta dezvoltarii acestora catre autoritatile publice locale. Exista la ora actuala o dezbatere interesanta la nivel european cu privire la noile directii de dezvoltare a sistemelor de de asistenta sociala, ce anunta o schimbare de paradigma potrivit careia ar trebui investit in dezvoltarea sociala, in capitalul social si emotional prin programe de educatie si formare profesionala; in felul acesta societatea va fi capabila sa absoarba problemele sociale. La ora actuala Europa se confrunta cu probleme sociale cum ar fi rata ridicata a somajului, excluderea sociala a anumitor categorii defavorizate, numarul mare al persoanelor cu handicap grav, scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, saracia si polarizarea sociala. Este dificil de gasit un rapuns unitar la aceste probleme. Uniunea Europeana, ca reprezentat institutional de marca, are in present 27 de state membre, cu o
5

Sisteme moderne de asisetnta sociala, p. 82-83

istorie, o administrare si o impartire teritoriala diferite. In aceste conditii, ne punem intrebarea daca putem discuta despre un model social european care sa cuprinda si o subcomponenta europeana de asistenta sociala. Desi este frecvent mentionat in documentele oficiale ale Uniunii Europene, modelul social european inca nu este cristalizat, ci reprezinta mai degraba o suma de principii si idei commune ale sistemelor de protectie sociala din carul Uniunii, capabile sa ofere un raspuns unitar la problema inegalitatilor economice si sociale, o viziune comuna a statelor europene in privinta diferitelor aspecte ale vietii sociale, un set de principii, interese, standarde si servicii de calitate necesare asigurarii unui trai decent pentru cetatenii europeni, avand la baza solidaritatea si responsabilitatea sociala. TOATE PRINCIPIILE LE GASESC LA PG, 91)6. Suedia, Danemarca si Finlanda reprezinta exponentele modeului scandinav de Welfare State, cu unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de asistenta sociala, ce ofera drepturi sociale extine tuturor rezidentilor. Toti rezidentii beneficiaza de prestatii servicii sociale indiferent daca au sau nu loc de munca sau daca acestia cotizeaza la un fond de asigurare. ROMANIA: SISTEMUL NATONAL DE ASISTENTA SOCIALA : O ANALIZA CRITICA - PP.111-168

Sisteme moderne de asisetnta sociala, PP. 89-90.