“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

Initial. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. Cu timpul. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. metode elaborate de teoria probabilitatilor. 1]. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. anume probabilitatea sa. precum si numeroase interpretari. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc. mecanice si in aplicatii tehnice. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. 4. Daca acest lucru se intampla. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto. mai tarziu. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. care influentează rezultatul experimentului. fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte.) 3. Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic.numita probabilitate . cu valori in intervalul [0. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. In aceste experimente. Intamplarea si complexitatea. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati. conditii meteo. a fizicii cuantice. de aceea. Repetand experimentul de un numar de ori. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. 2 . prin repetarea de mai multe ori a unui experiment. Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). In fizica. in conditii practic identice. se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. modelabile probabilistic si statistic). odata cu crearea termodinamicii si. S-a constatat ca. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. publicata in 1933. in lumea inconjuratoare.) 2. osciland in jurul unui numar constant. in special in Franta secolului al XVII-lea. Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si. pozitia lui in momentul aruncarii. etc. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. multitudinea cauzelor care intervin. etc. Mai mult. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. Timpul drumului nu este constant. Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica. Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice. Aceasta functie . Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment.In spatele cuvantului probabilitate.este de fapt o masura pe un camp de evenimente. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore. deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. inzestrata cu o anumita structura matematica.

cazinouri).Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. asigurari. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. blackjack. ruleta. Mai mult. Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte. prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret. orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. intre cauza si efect. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. in primul rand. teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. Deci. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. De asemenea. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. precum si a aplicarii rezultatelor teoretice. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. inclusiv in jocurile de noroc. Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. oricat de complexa ar fi. Teoretic. Realizarea unui eveniment fiind probabila. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. orice problema de calcul probabilistic. Asa cum am mentionat. care 3 . Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple.1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. cu practica de toate zilele. 2. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. aceasta functie se numeste probabilitate. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata. stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. comportarea reala a fenomenului. sloturi sau loto). orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului. pariuri.

masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform. B. Aplicaţia 2. A2.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. 4 .2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre.. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre).2. Acest eveniment senotează cu litera E. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A. Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment. Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare. Apariţia unei cifre este un eveniment. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment. sau A1. observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor. Aplicaţia 2. X.(Fig. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment. uniform amestecate. respectiv: zarul este simetric şi omogen. Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie. A3.

2.2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment. In el sunt incluse evenimentul sigur. Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.apariţia cifrei 3 .apariţia unui număr par sau impar .este un eveniment imposibil .este un eveniment aleator .Aplicaţia 2. 5 . evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc. • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A.este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment. In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii.3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: . (Fig.apariţia cifrei 8 .

Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur. Aplicaţia 2. Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut. Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile.3 Probabilitatea evenimentelor 2.3. • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment. 2. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori). Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3. Aplicaţia 2.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment.Aplicaţia 2. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică.1 Definiţia probabilităţii 6 . mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului. fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨.4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii. Deci cele două evenimente sunt incompatibile.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori.

7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.numarul cazurilor favorabile {4} n . Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m . In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2. Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”. Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută.numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2. m .numarul cazurilor favorabile {1} n .04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 . In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat. Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente.6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2.numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte.7) Aplicaţia 2.04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0.Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare.

20 000 de retete gresite intr-un an .4 zile pe an nu am avea apa .1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt . Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1. 8 .a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%. . Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină.3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2. deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente. X2. atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc. Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină.la un milion de automobile zece mii ar fi defecte . 2002] : Restricii .probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate.in fiecare zi 15 minute nu am avea curet .prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%.probabilitate de 99% .la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii .10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: .la un film de 90 minute ar lipsi un minut . cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină.in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata .a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%. [sursa QFM UNI-Erlangen. Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1. Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor.9% .1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post . X3.probabilitate de 99.500 de operatii gresite/saptamina .22 000 de operatii bancare/ora gresite 2.3. Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului. . Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei.

În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1.Xn. X3. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. 9 . ..probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand. Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor. X2. cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea. probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane.Xn. Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%. X2. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane.. X2. .. Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3. Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3..

evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 .sunt incompatibile şi independente.2. Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A.Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi. Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig.3). (Xj∩A). Deoarece evenimentele (Xi∩A).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful