P. 1
teoria probabilitatii

teoria probabilitatii

|Views: 120|Likes:
Published by AnnaMaria Mihailov

More info:

Published by: AnnaMaria Mihailov on Mar 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2012

pdf

text

original

“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

) 3. Initial. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate. mai tarziu. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment. publicata in 1933. odata cu crearea termodinamicii si. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. metode elaborate de teoria probabilitatilor.) 2.In spatele cuvantului probabilitate. inzestrata cu o anumita structura matematica. Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica. prin repetarea de mai multe ori a unui experiment. Repetand experimentul de un numar de ori. Mai mult. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore.numita probabilitate . 2 . Cu timpul. multitudinea cauzelor care intervin. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. care influentează rezultatul experimentului. teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic. 4. a fizicii cuantice. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto. modelabile probabilistic si statistic). conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. etc. Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor. se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. in special in Franta secolului al XVII-lea. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. S-a constatat ca. cu valori in intervalul [0. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si. pozitia lui in momentul aruncarii. in conditii practic identice. mecanice si in aplicatii tehnice. In aceste experimente. fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte. conditii meteo. Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. Intamplarea si complexitatea. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. In fizica. deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. anume probabilitatea sa. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc. precum si numeroase interpretari. 1]. etc." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente.este de fapt o masura pe un camp de evenimente. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. in lumea inconjuratoare. osciland in jurul unui numar constant. Aceasta functie . de aceea. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. Timpul drumului nu este constant. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati. Daca acest lucru se intampla.

comportarea reala a fenomenului. sloturi sau loto). ruleta.1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte. prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. oricat de complexa ar fi. calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. Deci. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. cu practica de toate zilele. Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. aceasta functie se numeste probabilitate. care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. Teoretic. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata. orice problema de calcul probabilistic. Realizarea unui eveniment fiind probabila. asigurari. intre cauza si efect. in primul rand. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). 2. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. care 3 . orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. Mai mult. ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. Asa cum am mentionat. De asemenea. inclusiv in jocurile de noroc. poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. cazinouri). blackjack. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului.Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. pariuri. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite. precum si a aplicarii rezultatelor teoretice.

2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre. A3. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie. sau A1.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. X. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor. uniform amestecate.(Fig. Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente. observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor. Acest eveniment senotează cu litera E. respectiv: zarul este simetric şi omogen. masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform. Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A.. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre). B. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment. A2. Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare. Aplicaţia 2. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime. Aplicaţia 2. Apariţia unei cifre este un eveniment. 4 .2.

Aplicaţia 2.apariţia cifrei 3 .2. Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment.este un eveniment aleator . In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii.apariţia unui număr par sau impar . 5 . evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc.2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment. • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A.apariţia cifrei 8 .este un eveniment imposibil .3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: . In el sunt incluse evenimentul sigur. (Fig.

Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului. • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment.4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică.Aplicaţia 2. fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨.3.1 Definiţia probabilităţii 6 . Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile. Aplicaţia 2. Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3.3 Probabilitatea evenimentelor 2. mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori). Deci cele două evenimente sunt incompatibile. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori. Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile. Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut. Aplicaţia 2. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii. 2.

Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”. Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte. In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2. Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”.04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0.6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2.numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2.7) Aplicaţia 2.numarul cazurilor favorabile {4} n . In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente. m .numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0.Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare.04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 . In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat.7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.numarul cazurilor favorabile {1} n . Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută. Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m .

4 zile pe an nu am avea apa .probabilitate de 99% .20 000 de retete gresite intr-un an . Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1. Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor.prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%. 8 . 2002] : Restricii . Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1. .a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%.in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata .probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate. [sursa QFM UNI-Erlangen.la un film de 90 minute ar lipsi un minut .10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: .22 000 de operatii bancare/ora gresite 2.3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2. X2. deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente.a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%. Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei.9% .la un milion de automobile zece mii ar fi defecte . cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină.in fiecare zi 15 minute nu am avea curet .probabilitate de 99.1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post .la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii . X3. .3.1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt . Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului. Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină. Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină.500 de operatii gresite/saptamina . atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc.

Xn. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3. Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1. Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3. cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea. X2. . 9 . Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor.Xn. • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1... probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane. X2. X2.. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente.. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%.probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. . X3. Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane.

evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 . Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig.2.sunt incompatibile şi independente. Deoarece evenimentele (Xi∩A). Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A.3). (Xj∩A).Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->