“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi. in conditii practic identice. Timpul drumului nu este constant. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. osciland in jurul unui numar constant. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. de aceea. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. Daca acest lucru se intampla. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic. inzestrata cu o anumita structura matematica.In spatele cuvantului probabilitate. care influentează rezultatul experimentului. 2 . se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. a fizicii cuantice. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati. pozitia lui in momentul aruncarii. mecanice si in aplicatii tehnice. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. etc. In aceste experimente. teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. modelabile probabilistic si statistic). cu valori in intervalul [0. S-a constatat ca. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto. Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica. Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment. odata cu crearea termodinamicii si. multitudinea cauzelor care intervin. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate. conditii meteo. Cu timpul. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. publicata in 1933.numita probabilitate ." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente. fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte. In fizica.este de fapt o masura pe un camp de evenimente. 4. Aceasta functie . precum si numeroase interpretari. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca. Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. Repetand experimentul de un numar de ori. metode elaborate de teoria probabilitatilor.) 2. 1]. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. etc. mai tarziu. Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. in lumea inconjuratoare. in special in Franta secolului al XVII-lea. Initial. Mai mult. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc. Intamplarea si complexitatea. anume probabilitatea sa. Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor.) 3. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. prin repetarea de mai multe ori a unui experiment.

calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret.Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. comportarea reala a fenomenului. selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). aceasta functie se numeste probabilitate. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. De asemenea. prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple. Mai mult. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite. orice problema de calcul probabilistic. teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. sloturi sau loto). cu practica de toate zilele. care 3 .1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. inclusiv in jocurile de noroc. stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte. poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. in primul rand. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului. Asa cum am mentionat. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata. ruleta. Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. Teoretic. pariuri. blackjack. prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. asigurari. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. intre cauza si efect. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. 2. precum si a aplicarii rezultatelor teoretice. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. Realizarea unui eveniment fiind probabila. Deci. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. oricat de complexa ar fi. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. cazinouri). care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor.

A3. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie.2. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment. Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. sau A1. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment. Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment. Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente. X. Aplicaţia 2. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre). uniform amestecate. respectiv: zarul este simetric şi omogen. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor. Acest eveniment senotează cu litera E.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare.(Fig. Apariţia unei cifre este un eveniment. Aplicaţia 2. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A. observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor. 4 .2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre. A2.. masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform. B. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment.

5 . In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii. (Fig.este un eveniment aleator . evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc.2. In el sunt incluse evenimentul sigur. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A.apariţia cifrei 8 .este un eveniment imposibil .apariţia cifrei 3 .Aplicaţia 2.2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment. Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment. • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment.apariţia unui număr par sau impar .3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: .

Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori).4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică. Aplicaţia 2. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment. • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment. Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3.1 Definiţia probabilităţii 6 . fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨. Aplicaţia 2.3 Probabilitatea evenimentelor 2. 2. Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile. Deci cele două evenimente sunt incompatibile.3. mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii. Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile.Aplicaţia 2. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori. Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur.

6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2.numarul cazurilor favorabile {4} n . Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente.7) Aplicaţia 2. In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte.Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare. Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m .numarul cazurilor favorabile {1} n .7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută.numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0.04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0. Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment.numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2. m . Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”.04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 . In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2.

in fiecare zi 15 minute nu am avea curet .a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%. 8 . 2002] : Restricii . deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente. cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină.a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%.10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: .9% . . Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină.4 zile pe an nu am avea apa . Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1.3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2. [sursa QFM UNI-Erlangen.1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post . Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină.la un milion de automobile zece mii ar fi defecte . Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului.500 de operatii gresite/saptamina .20 000 de retete gresite intr-un an . Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor. X3. Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei.prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%. atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc.probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate.la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii .probabilitate de 99% .22 000 de operatii bancare/ora gresite 2. .1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt . X2.in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata .la un film de 90 minute ar lipsi un minut .3.probabilitate de 99. Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1.

În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente. cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea. • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand.. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. X2. Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor.probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. 9 .. .Xn. Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3. X2. X2. . Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand.. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3. Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1. X3. Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane.. probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane.Xn.

evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 . Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig.2. Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A.3).sunt incompatibile şi independente.Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi. Deoarece evenimentele (Xi∩A). (Xj∩A).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful