“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

) 3. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic. se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. 2 . teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. Mai mult. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment. S-a constatat ca. in conditii practic identice. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. conditii meteo. pozitia lui in momentul aruncarii. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. Daca acest lucru se intampla. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. publicata in 1933. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. etc. teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. Timpul drumului nu este constant." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente. mai tarziu. Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si.In spatele cuvantului probabilitate. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc. inzestrata cu o anumita structura matematica. multitudinea cauzelor care intervin. Cu timpul. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. anume probabilitatea sa. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate. precum si numeroase interpretari. a fizicii cuantice. Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. mecanice si in aplicatii tehnice. prin repetarea de mai multe ori a unui experiment.numita probabilitate . 4.) 2. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto. modelabile probabilistic si statistic). Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice. in special in Franta secolului al XVII-lea. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. Repetand experimentul de un numar de ori. de aceea. cu valori in intervalul [0. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. In fizica. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca.este de fapt o masura pe un camp de evenimente. odata cu crearea termodinamicii si. Initial. etc. 1]. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore. metode elaborate de teoria probabilitatilor. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte. conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. care influentează rezultatul experimentului. in lumea inconjuratoare. osciland in jurul unui numar constant. In aceste experimente. Aceasta functie . Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica. Intamplarea si complexitatea. Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati.

poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. blackjack. cu practica de toate zilele. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. inclusiv in jocurile de noroc. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). in primul rand. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. Realizarea unui eveniment fiind probabila.1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. oricat de complexa ar fi. sloturi sau loto). orice problema de calcul probabilistic. intre cauza si efect. 2. comportarea reala a fenomenului. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple. cazinouri). Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. precum si a aplicarii rezultatelor teoretice. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte.Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. care 3 . Asa cum am mentionat. De asemenea. Deci. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului. Teoretic. orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. pariuri. prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. asigurari. care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. aceasta functie se numeste probabilitate. ruleta. calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. Mai mult. Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite. unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata.

Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente. Acest eveniment senotează cu litera E. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie. Aplicaţia 2. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment. Apariţia unei cifre este un eveniment.. A2. observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor.2. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre). A3. 4 .1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment. respectiv: zarul este simetric şi omogen. Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor.2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime. X. masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform.(Fig. Aplicaţia 2. sau A1. B. uniform amestecate.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare. Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A.

3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: . (Fig.2.apariţia cifrei 3 . • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment.este un eveniment imposibil .este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment. 5 .este un eveniment aleator . evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc. In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii.apariţia unui număr par sau impar .apariţia cifrei 8 .2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A. In el sunt incluse evenimentul sigur.Aplicaţia 2. Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.

6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori. mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii.1 Definiţia probabilităţii 6 . 2. Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile. Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut.4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori). • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie. Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile. fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨. Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3. Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. Deci cele două evenimente sunt incompatibile. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului.3. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii.3 Probabilitatea evenimentelor 2. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică.Aplicaţia 2.

6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte. Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”. In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2. Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”.04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0.04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 .numarul cazurilor favorabile {4} n . In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută.7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0. Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m . m .Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare.numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2. Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment.7) Aplicaţia 2.numarul cazurilor favorabile {1} n .

a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%.500 de operatii gresite/saptamina . Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1.9% .1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post .3.1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt .22 000 de operatii bancare/ora gresite 2.la un film de 90 minute ar lipsi un minut . . Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor. [sursa QFM UNI-Erlangen.probabilitate de 99.probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate.10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: . deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente.3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2. Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1.la un milion de automobile zece mii ar fi defecte .prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%.a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%.la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii . Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină. X2. X3.4 zile pe an nu am avea apa .in fiecare zi 15 minute nu am avea curet .probabilitate de 99% . Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului.20 000 de retete gresite intr-un an . Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină. 8 . Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei.in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata . . 2002] : Restricii . cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină. atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc.

Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand. Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane. X2. Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1. cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%. . Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane.. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3.probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut.. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente.Xn. X3. X2. Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3. X2.. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand.Xn.. . 9 .

Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig. evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 .2.3).sunt incompatibile şi independente.Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi. (Xj∩A). Deoarece evenimentele (Xi∩A). Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.