“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente. Daca acest lucru se intampla. 2 . mecanice si in aplicatii tehnice. publicata in 1933. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). in lumea inconjuratoare. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca. metode elaborate de teoria probabilitatilor. in special in Franta secolului al XVII-lea. Cu timpul. teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. 1]. Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor. In aceste experimente. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. Intamplarea si complexitatea. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. de aceea. pozitia lui in momentul aruncarii. Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si. etc. Timpul drumului nu este constant. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica.este de fapt o masura pe un camp de evenimente. Initial. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati. multitudinea cauzelor care intervin. Repetand experimentul de un numar de ori. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi. Aceasta functie . Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. 4. prin repetarea de mai multe ori a unui experiment.numita probabilitate . In fizica. anume probabilitatea sa. inzestrata cu o anumita structura matematica. fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment. conditii meteo. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto. in conditii practic identice. a fizicii cuantice.) 2. etc. mai tarziu. odata cu crearea termodinamicii si. S-a constatat ca.) 3. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. precum si numeroase interpretari. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. modelabile probabilistic si statistic). Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. osciland in jurul unui numar constant. conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate.In spatele cuvantului probabilitate. care influentează rezultatul experimentului. Mai mult. cu valori in intervalul [0.

Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. pariuri. insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. care 3 . orice problema de calcul probabilistic. unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. intre cauza si efect. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. comportarea reala a fenomenului. blackjack. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata.1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. cu practica de toate zilele. prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor. orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. Asa cum am mentionat. De asemenea. Mai mult. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite. Realizarea unui eveniment fiind probabila. selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). in primul rand. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. oricat de complexa ar fi.Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. aceasta functie se numeste probabilitate. teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. ruleta. cazinouri). Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte. sloturi sau loto). Teoretic. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. asigurari. precum si a aplicarii rezultatelor teoretice. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret. 2. Deci. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple. inclusiv in jocurile de noroc.

4 . Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente. masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor. X. uniform amestecate. Aplicaţia 2..(Fig. B. respectiv: zarul este simetric şi omogen. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime. Apariţia unei cifre este un eveniment. A2. Acest eveniment senotează cu litera E.2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre. Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment. Aplicaţia 2.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment. A3.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare. sau A1. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre). observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A.2. Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment.

este un eveniment aleator . • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment.este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment.apariţia cifrei 3 . evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc. (Fig.3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: .apariţia unui număr par sau impar .apariţia cifrei 8 .2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment. Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.Aplicaţia 2.2. In el sunt incluse evenimentul sigur. In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A.este un eveniment imposibil . 5 .

Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului. • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment. 2.3.1 Definiţia probabilităţii 6 . Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3. Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile. Deci cele două evenimente sunt incompatibile. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii. Aplicaţia 2. fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨.Aplicaţia 2. mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori). Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment.4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Aplicaţia 2.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie.3 Probabilitatea evenimentelor 2.

8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente.numarul cazurilor favorabile {4} n .numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2.numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0.6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2.Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare. In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2. In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat. Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”.04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0. Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m . m .04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 . Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”. Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment.7) Aplicaţia 2.7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.numarul cazurilor favorabile {1} n .

1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt .probabilitate de 99% . 2002] : Restricii .in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata . Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului.1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post . Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor.3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2.in fiecare zi 15 minute nu am avea curet . . atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc. deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente.prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%.la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii . 8 . cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină.500 de operatii gresite/saptamina . Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1. Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină.9% .a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%.22 000 de operatii bancare/ora gresite 2. Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină. Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei.a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%.la un film de 90 minute ar lipsi un minut .la un milion de automobile zece mii ar fi defecte . X3. . Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1.probabilitate de 99. [sursa QFM UNI-Erlangen. X2.10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: .probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate.4 zile pe an nu am avea apa .3.20 000 de retete gresite intr-un an .

Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3. 9 . • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand. . cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea. X2. Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1. . X2. Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane.probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut.Xn. probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane.. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%. Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor..Xn. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3. X3.. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane.. Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand. X2. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1.

(Xj∩A). Deoarece evenimentele (Xi∩A).2. evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 .sunt incompatibile şi independente. Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig.Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi.3). Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.