“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte.) 2. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. etc. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. publicata in 1933. conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. cu valori in intervalul [0. Intamplarea si complexitatea. teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. 4. 1]. Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi. metode elaborate de teoria probabilitatilor. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. anume probabilitatea sa. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto.In spatele cuvantului probabilitate.numita probabilitate . Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor. prin repetarea de mai multe ori a unui experiment. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. in conditii practic identice. In aceste experimente." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente. Aceasta functie .) 3. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca. mecanice si in aplicatii tehnice. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. mai tarziu. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati. Initial. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. Timpul drumului nu este constant.este de fapt o masura pe un camp de evenimente. multitudinea cauzelor care intervin. precum si numeroase interpretari. In fizica. modelabile probabilistic si statistic). pozitia lui in momentul aruncarii. Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica. Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. a fizicii cuantice. odata cu crearea termodinamicii si. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). S-a constatat ca. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment. Cu timpul. de aceea. Daca acest lucru se intampla. etc. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. in lumea inconjuratoare. Mai mult. in special in Franta secolului al XVII-lea. se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. care influentează rezultatul experimentului. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. 2 . Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si. inzestrata cu o anumita structura matematica. Repetand experimentul de un numar de ori. conditii meteo. osciland in jurul unui numar constant.

calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. in primul rand. precum si a aplicarii rezultatelor teoretice. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. asigurari. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. orice problema de calcul probabilistic. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata. Realizarea unui eveniment fiind probabila. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. sloturi sau loto). teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. Teoretic. aceasta functie se numeste probabilitate. De asemenea. Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple. cu practica de toate zilele. cazinouri). blackjack. Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. oricat de complexa ar fi. intre cauza si efect. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. ruleta. stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. inclusiv in jocurile de noroc. pariuri. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite.Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. care 3 . poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. Deci.1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. Mai mult. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). Asa cum am mentionat. comportarea reala a fenomenului. 2.

X. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment. Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre). Apariţia unei cifre este un eveniment. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime. observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor. uniform amestecate. Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment. Aplicaţia 2.2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre. masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform. A2.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare.(Fig. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor. Acest eveniment senotează cu litera E. sau A1. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment.2. 4 . Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment.. Aplicaţia 2. B. A3.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. respectiv: zarul este simetric şi omogen.

In el sunt incluse evenimentul sigur.apariţia unui număr par sau impar . 5 .2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment. (Fig. evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A.apariţia cifrei 3 .este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment.este un eveniment imposibil . Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.Aplicaţia 2. • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment.3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: .este un eveniment aleator .apariţia cifrei 8 . In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii.2.

fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨.Aplicaţia 2. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului.1 Definiţia probabilităţii 6 . • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment. Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori. Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment. Aplicaţia 2. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii.3 Probabilitatea evenimentelor 2. mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii.3. Aplicaţia 2. Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile. 2. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori).5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică.4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur. Deci cele două evenimente sunt incompatibile.

Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente. m .04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0.numarul cazurilor favorabile {4} n .6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2.7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0. In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută. In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2.04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 . Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment. Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”.numarul cazurilor favorabile {1} n . Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte.7) Aplicaţia 2.numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2. Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m .

cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină.prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%.in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata .9% .500 de operatii gresite/saptamina .3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2. 8 . Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1. X3.20 000 de retete gresite intr-un an . X2.10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: .in fiecare zi 15 minute nu am avea curet .probabilitate de 99. . Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor.probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate.la un film de 90 minute ar lipsi un minut . [sursa QFM UNI-Erlangen.3.1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post .la un milion de automobile zece mii ar fi defecte .a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%. . Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei. Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1.4 zile pe an nu am avea apa . Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină.la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii .probabilitate de 99% . atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc. Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului.a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%.22 000 de operatii bancare/ora gresite 2. Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină. 2002] : Restricii .1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt . deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente.

În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea. • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand. X2. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente. probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane.probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand.. . Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1. Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3.Xn. Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane. X3.Xn. X2. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3. 9 . .. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%.. X2..

2.sunt incompatibile şi independente. Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A. Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig. Deoarece evenimentele (Xi∩A).3). evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 .Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi. (Xj∩A).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful