“EVALUAREA RISCURILOR DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI”

STUDENŢI: DEICĂ VALENŢIU IOACHIM DAN IVANOV ANCA MIHAILOV ANA – MARIA MOSOR COSMIN MUSUROI LAURENTIU

1

Intamplarea si complexitatea. prin repetarea de mai multe ori a unui experiment. In aceste experimente.numita probabilitate .este de fapt o masura pe un camp de evenimente. teoria probabilitatilor a devenit un instrument de calcul de baza. atunci unui eveniment dat ii putem asocia un numar. ci prezinta variatii datorate factorilor intamplatori (trafic. Axiomatizarea sa completa a trebuit să astepte insă lucrarea lui Kolmogorov Fundamentele teoriei probabilitatilor. precum si numeroase interpretari. Mai mult. modelabile probabilistic si statistic). etc. 2 . etc. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe faptul ca. devenind o ramura a matematicii cu aplicatii din ce in ce mai numeroase. si defineste pe aceasta multime o functie cu anumite proprietati. Nu stim dinainte care vor fi numerele ce se vor extrage la loto. frecventa relativa a aparitiei unui anumit rezultat (raportul dintre numarul experimentelor in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ acelasi. pozitia lui in momentul aruncarii. Timpul drumului nu este constant. Aceasta metoda este uzuala in studiul fenomenelor fizice.) 2. a fizicii cuantice. Teoria probabilitatilor studiaza legile după care evolueaza fenomenele aleatoare. Initial. Iata cateva exemple de fenomene aleatoare: 1. fenomenele deterministe ocupa doar o mica parte. Din multitudinea factorilor care intervin in fenomenele studiate. care in vorbirea curenta reprezinta un anumit grad de incredere subiectiv in producerea unui eveniment. rezultatul experimentului fiind dat de cifra aratată de zar la oprire. in conditii practic identice. 1]. multitudinea cauzelor care intervin." Aceasta este definitia simplista pe care o stie oricine si care reprezinta definitia probabilitatii pe un camp finit de evenimente. O persoana face zilnic drumul intre casa si locul de munca. mecanice si in aplicatii tehnice. conditiile esentiale ale experimentului raman neschimbate. teoria probabilitatilor a gasit multiple modele in natura. fiind inaugurata de corespondenta dintre Fermat si Pascal. inzestrata cu o anumita structura matematica. nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar dupa fiecare aruncare. metode elaborate de teoria probabilitatilor.) 3. Repetand experimentul de un numar de ori. Imensa majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt stochastice (aleatoare. stiinta hazardului a aparut ca o necesitate. Teoria probabilitatilor extinde aceasta definitie pe o multime de evenimente mai complexa (sigmacamp de evenimente). Studiul acestora nu poate fi facut pe cale determinista si. ii vom selectiona pe cei decisivi si vom neglija influenta factorilor secundari. in special in Franta secolului al XVII-lea. Daca acest lucru se intampla. teoria probabilitatilor a avut ca origine modelul reprezentat de jocurile de noroc. conditii meteo. S-a constatat ca. conceptul de probabilitate are implicatii filozofice si psihologice majore.In spatele cuvantului probabilitate. odata cu crearea termodinamicii si. Nu se poate prevedea numarul de rateuri la un anumit numar de trageri asupra unei tinte. deoarece aceasta depinde de multi factori intamplatori (impulsul initial al zarului. anume probabilitatea sa. se afla un intreg ansamblu conceptual dezvoltat de teoria probabilitatilor. particularitatile suprafetei pe care se rostogoleste. Toate variatiile au loc datorita unor factori secundari. de aceea. Insa niciuna din interpretarile sale nu poate face abstractie de definitia matematica. publicata in 1933. osciland in jurul unui numar constant. In fizica. Cu timpul. "Numim probabilitate a unui eveniment raportul dintre numarul situatiilor favorabile pentru ca evenimentul sa se produca si numarul tuturor situatiilor egal posibile. cu valori in intervalul [0. care influentează rezultatul experimentului. in lumea inconjuratoare. Cel mai simplu exemplu este dat de experimentul care consta in aruncarea zarului. Aceasta functie . conduc la metode speciale de studiere a fenomenelor aleatoare. 4. mai tarziu.

cazinouri). inclusiv in jocurile de noroc. Abilitatile de calcul probabilistic pot fi dezvoltate prin procedee algoritmice. Pentru ceea ce pare sa fie cel mai popular domeniu recreativ din zilele noastre. In afara acestor cunostinte minime de teoria probabilitatilor si combinatorica. Aceasta este baza legaturii teoriei probabilitatilor cu lumea reala. Fiecare solutie a unei aplicatii probabilistice se supune unui algoritm de baza. Nu trebuie sa fiti matematician si nu trebuie sa aprofundati notiunile teoriei probabilitatilor pentru a putea efectua calcule probabilistice pentru aplicatii finite. ci caracterizarea legaturii obiectiv existente intre conditii si eveniment. insă de cele mai multe ori finalizarea calculului poate fi anevoioasa sau chiar practic imposibila. Problema convertirii in numar a unui camp de evenimente revine la a defini o functie numerica pe aceasta structura. Mai mult. De asemenea. Teoria probabilitatilor se poate aplica numai acelor fenomene care prezinta o anumita stabilitate a frecventelor relative in jurul probabilitatii (fenomene omogene de masa). precum si a aplicarii rezultatelor teoretice. anume jocurile de noroc (in special jocuri ca poker. selectarea formulelor care urmează a fi folosite) si calculul propriu-zis (calcul aritmetic sau combinatoric si aplicarea formulelor). Deci. prin aplicarea proprietatilor probabilitatii si operarea calculelor pentru parametrii specifici aplicatiei sau problemei respective. Utilizarea combinatoricii sau chiar a repartitiilor probabilistice clasice pot rezolva de multe ori in mod simplu si elegant astfel de probleme in care rezolvarea "pas cu pas" este prea anevoioasa si supusa erorilor de calcul. Teoretic. Singurele lucruri care trebuie stiute dinainte sunt principalele definitii si un set de formule. care asigura in linii mari corectitudinea incadrării si abordarii problemei de calcul. in primul rand. orice modificare a acestor conditii atragand dupa sine modificarea probabilitatii si deci modificarea legii statistice a fenomenului. singura cerinta pentru rezolvitorul care nu este matematician este aceea de a stapani bine cele patru operatii cu numere reale si calculul algebric de baza. definitia stiintifica a probabilitatii trebuie sa reflecte. Probabilitatea nu este expresia gradului subiectiv de incredere a omului in producerea evenimentului. care sa fie o masura a posibilitatilor de realizare a evenimentelor. care este valabil pentru orice aplicatie probabilistica de tip finit sau discret. poate fi descompusa in aplicatii succesive elementare care utilizeaza formule de baza. Probabilitatea unui eveniment are sens atata timp cat ansamblul de conditii ramane neschimbat. oricat de complexa ar fi. sociologia foloseste calculul probabilistic drept instrument principal. aceasta functie se numeste probabilitate. intre cauza si efect. Asa cum am mentionat. asigurari. cu practica de toate zilele.Aceasta legatura intre structura unui camp de evenimente si numar este o reflectare in matematica a transferului calitatii in cantitate. care 3 . Calculul probabilistic Efectuarea unui calcul probabilistic inseamna a gasi probabilitatea numerica a unui eveniment. Practic nu exista domenii stiintifice in care teoria probabilitatilor sa nu fie aplicata. Realizarea unui eveniment fiind probabila. Algoritmul de rezolvare cuprinde trei etape principale: incadrarea problemei (stabilirea campului de probabilitate asociat experimentului. sloturi sau loto). prin definirea textuala a evenimentelor de masurat). teoria probabilitatilor a devenit o necesitate incontestabila. stabilirea procedeului teoretic (alegerea metodei de lucru. ca sa nu mai vorbim de riscul crescut al aparitiei greselilor in cadrul unei succesiuni foarte lungi de calcule. ruleta. orice problema de calcul probabilistic. Chiar daca metodele de rezolvare ale unei probleme pot fi multiple. calculul probabilistic a fost dezvoltat pentru a raspunde intrebarilor asupra fenomenelor aleatoare. orice procedeu este aplicat in baza acestui algoritm general. unele domenii comerciale se bazeaza pe probabilitati (printre altele. pariuri.1 Noţiuni fundamentale In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice. blackjack. 2. Si abilitatile de calcul combinatoric sunt binevenite. comportarea reala a fenomenului.

2. respectiv: zarul este simetric şi omogen. B. uniform amestecate. Apariţia unei cifre este un eveniment. Aplicaţia 2. Apariţia unei bile de culoare albă reprezintă un eveniment. masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform.succint se prezintă astfel: • Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu de cercetare. Aplicaţia 2. sau A1. A3. • Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment. A2.1): • Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment. Evenimentele aleatoare senotează cu litere mari: A. lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese defecte (bile negre). Acest eveniment senotează cu litera E. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese defecte dintr-un lot de fabricaţie.. Acest eveniment este notat cu Ø Evenimentul aleator este evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment.(Fig. Conform definiţiei experimentul este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor.2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi negre. Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime. observatorul care face extragerea să nu poată observa culoarea bilelor.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. 4 . Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎨ Apariţia unei bile albe X=⎨albă⎨ • Evenimentul sigur este evenimentulcare se produce în mod obligatoriu întrun experiment. X. Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente.

apariţia cifrei 8 . • Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în cadrul unui experiment.3: In cadrul experimentului aruncarea zarului apar următoarele evenimente: .2) : • Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc “simultan” în cadrul unui experiment.apariţia unui număr par sau impar . In el sunt incluse evenimentul sigur.2.este un eveniment imposibil .este un eveniment sigur Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în cadrul unui experiment. evenimentul imposibil şi toate evenimentele aleatoare care pot avea loc.Aplicaţia 2. (Fig.apariţia cifrei 3 . In cazul în care realizarea unui eveniment exclude posibilitatea de realizare a altui eveniment cele două poartă denumirea de evenimente contrarii. Notarea unui astfel de eveniment se face cu A. 5 .este un eveniment aleator . Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca evenimentele să poată fi clasificate în.

4: Considerăm experimentul în care este aruncată o monedă o singură dată. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului. Aplicaţia 2.3. Evenimentele sunt independente deoarece apariţia cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3. 2. Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două evenimente nu poate avea loc decât unul singur. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul apariţiei pajurii. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A) • Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de realizarea unui alt eveniment. Dacă experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile. • Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare depind de realizarea unui alt eveniment.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese dintr-un lot de fabricaţie. mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii. Cel de-al doilea eveniment depinde de primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia lotului se modifică. fie evenimentele A=⎨3⎨ şi B=⎨4⎨. Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile. Deci cele două evenimente sunt incompatibile.Aplicaţia 2. Aplicaţia 2.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B evenimentul a doua piesă extrasă este rebut.1 Definiţia probabilităţii 6 . Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul este aruncat de două ori).3 Probabilitatea evenimentelor 2.

numarul cazurilor egal posibile {6} P(x=4)=1/6 Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu coeficientul de rebut Aplicaţia 2.04=4% Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror 7 . Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui eveniment.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte. In calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat. Numărul total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”.7) Aplicaţia 2.Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de realizare. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente.numarul cazurilor favorabile {1} n . In acest caz probabilitatea se calculează cu relaţia: numarul total de incercari numarul de aparitii ale evenimentului A n P( A) = m = (2.numarul cazurilor favorabile {4} n .7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.04=4% Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0. Dintre acestea conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca “numărul cazurilor favorabile”. Care este probilitatea extragerii unei piese defecte? A={piesea defecta} P{A}=? m . m .numarul cazurilor egal posibile {100} P(A)=4/100=0.6) Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare: P( A) 1 P( A) P( E ) 1 P( ) 0 0 P( A) 1 =− = = ≤≤ Φ (2. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport al celor două numere: numarul evenimentelor egal posibile numarul evenimentelor favorabile n P( A) = m = Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută.

probabilitate de 99.4 zile pe an nu am avea apa .a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%.20 000 de retete gresite intr-un an .22 000 de operatii bancare/ora gresite 2. X2.la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri Restricii .prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%. Evenimentul A/X1 reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină.a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%. . atunci rezultatul experimentului se poate prevedea pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc. X3.500 de operatii gresite/saptamina .in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata . .probabilitate de 99% . 2002] : Restricii .la un film de 90 minute ar lipsi un minut .1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post . Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea principiului. Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul producerii pieselor. cu X2 evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii pieselor la a treia maşină. Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul aplicatiei.9% .probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate de unitate. deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente.3 Formula probabilităţilor totale Aplicaţia 2.la un milion de automobile zece mii ar fi defecte . Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1.10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut realizate pe fiecare maşină: . [sursa QFM UNI-Erlangen.3.in fiecare zi 15 minute nu am avea curet . Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor obţinute de cele trei maşini? Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină. 8 .1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt . Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile” sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată de zero sau este apropiată de 1.

X3. 9 . Se noteaza cu A evenimentul efectuarii unei erori grosolane si observam ca acest eveniment se poate produce simultan cu unul din evenimentele X1. Similar se desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3. •Al treilea stand 50% din totalul masuratorilor cu un procent de 1% erori grosolane. deci aceste evenimente sunt compatibile si dependente. Formula probabilitatii totale  Aplicatie: Se cunosc masuratorile realizate pe 3 standuri si procentele de erori grosolane realizate pe fiecare stand: Primul stand 30% din totalul masuratorilor cu un procent de 2% erori grosolane.. . X2.. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1. Similar se desfasoara evenimentele A/X2 si A/X3. cu X2 la standul al doilea si cu X3 la standul al treilea.Xn.. X2. X2. Evenimentul A/X1 reprezinta evenimentul extragerii unei erori grosolane de la primul stand. .probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. probabilitatea acestui eveniment fiind egala cu coeficientul de erori grosolane. • Care este coeficientul de erori grosolane al lotului de masuratori obtinut prin amestecarea rezultatelor obtinute pe cele trei standuri? Se noteaza cu X1 evenimentul realizarii masuratorilor la primul stand. Probabilitatille acestor evenimente sunt egale cu procentul realizarii masuratorilor. •Al doilea stand 20% din totalul masuratorilor cu un procent de erori grosolane de 3%. În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1.Xn..

Reprezentarea grafică a acestor evenimente este prezentată în (Fig.2.Elemente de teoria probabilităţilor 53 Fie un alt eveniment A care nu se poate realiza singur ci numai împreună cu unul din evenimentele Xi. Evenimentul A se realizează prin reuniunea evenimentelor Xi∩A. (Xj∩A). evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente si in cosecinta: 10 . Deoarece evenimentele (Xi∩A).sunt incompatibile şi independente.3).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful